Dacă doriți să ne sprijiniți prin PayPal, orice DONAȚIE este binevenită:

populatie

  • Autoritățile europene cer vaccinarea obligatorie împotriva Covid-19

    autorit 696x517 1

    Din cauza eșecului campaniei din această toamnă, autoritățile europene cer statelor UE să ia măsuri de constrângere a populației pentru a se vaccina anti-Covid. Totodată, se solicită implicarea activă a medicilor pentru promovarea vaccinării anti-Covid. ”Trebuie depuse toate eforturile pentru a se asigura că mesagerii utilizați în activitățile de comunicare a riscurilor sunt cunoscuți și de încredere”, a transmis Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC).

    cutrrr

    Pe motiv că ar exista o transmitere susținută a virusului Covid, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) cere statelor UE accelerarea, prin toate mijloacele, a campaniei de vaccinare împotriva acestui virus.

    Deși aproape toate țările UE/SEE au emis recomandări pentru campaniile de vaccinare din toamna anului 2023, procentul atins în ce privește grupurile vulnerabile a variat de la 20% până la maximum 70%. Limitele de vârstă ale recomandărilor naționale pornesc de la 50- 65 de ani, în funcție de țară. Alte grupuri cu risc ridicat pentru care se recomandă vaccinarea includ persoanele cu vârsta de șase luni și mai mult cu boli de bază (adică boli respiratorii cronice, cardiovasculare, hepatice și renale, diabet, obezitate, boli neurologice cronice, imunosupresie) și rezidenții din instituțiile de îngrijire pe termen lung.

    ”Pentru a maximiza absorbția vaccinului Covid în rândul grupurilor țintă, țările ar trebui să ia în considerareau cu atenție factorii care au limitat anterior absorbția vaccinului de rapel. Campaniile de comunicare trebuie să ofere informații clare, prin oameni de încredere și canale pentru grupurile vizate. Campaniile ar trebui să includă, de asemenea, implicarea cu lucrătorii din domeniul sănătății, deoarece aceștia sunt surse de încredere în ceea ce privește informațiile despre vaccinare. Trebuie depuse toate eforturile pentru a se asigura că mesagerii utilizați în activitățile de comunicare a riscurilor sunt cunoscuți și de încredere”, se arată într-un raport al ECDC.

    Mulțumire și constrângeri
    Autoritatea europeană cere țărilor din Uniunea Europeană ca, pentru o promovare mai eficientă a adoptării vaccinurilor recomandate, să se aplice „modelul de diagnostic 5C pentru vaccinare” (încredere, mulțumire, constrângeri, responsabilitate colectivă și calcul).

    Totodată, ar trebui implementate activități de comunicare a riscurilor pentru public, inclusiv îndrumări specifice pentru grupurile de risc, lucrătorii din domeniul sănătății și îngrijitorii grupurilor vulnerabile. Recomandările cheie includ vaccinarea conform recomandărilor naționale, starea acasă atunci când este bolnav, eticheta respiratorie și o bună igienă a mâinilor, ventilarea adecvată a spațiilor interioare și promovarea măsurilor adecvate de sănătate publică și sociale, numite și intervenții non-farmaceutice, susțin reprezentanții ECDC.

    Persoanele cu risc ridicat de boală severă (precum și persoanele care le îngrijesc și persoanele apropiate) ar trebui să ia în considerare utilizarea unei măști de față atunci când se află în spații publice agglomerate, consideră ECDC. De asemenea, în perioada actuală de transmitere a virusului comunitar ridicat, se recomandă ca, pe lângă igiena adecvată a mâinilor și a căilor respiratorii, personalul, vizitatorii și pacienții din instituțiile de asistență medicală primară și secundară să poarte măști medicale de față sau aparate respiratorii FFP2 în zonele comune ale spital, camerele pacienților și alte zone în care se asigură îngrijirea pacientului.

    Internările în spital, doar după testare
    Pentru a facilita atât gestionarea admiterii pacienților, cât și alocarea adecvată a camerelor și paturilor de spital, precum și tratamentul acestora, ECDC cere testarea rapidă pentru depistarea precoce a Covid-19, gripă și RSV (virus respirator sincițial) și testarea în general pentru viruși.

    ”În mod ideal, pacienții cu infecție virală respiratorie confirmată sau infecție virală respiratorie probabilă cu rezultatele testelor de confirmare în așteptare, ar trebui plasați într-o singură cameră. Dacă numărul de cazuri depășește capacitatea single-room, pacienții cu aceeași infecție virală pot fi plasați în aceeași cameră. Ca alternativă, lucrătorii din domeniul sănătății în contact cu pacienții ar trebui să poarte o mască medicală de față în timpul întregii îngrijiri de rutină a pacientului. Deciziile privind implementarea mascării clinice universale sau direcționate ar trebui să ia în considerare beneficiul așteptat, precum și povara pentru resurse, personal, pacienți și vizitatori”, se mai precizează în raportul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor.

    sursa;national.ro/

  • Premiera in Japonia, peste 10% din populatie are varsta de 80 de ani. Cei peste 65 de ani reprezinta 30% din populatie

    Persoanele in varsta de 80 de ani si peste au depasit pentru prima data 10% din populatia Japoniei, potrivit datelor guvernamentale prezentate duminica, anunta presa de la Tokyo.

    Numarul persoanelor din aceasta categorie de varsta a crescut cu 270.000 fata de anul precedent, ajungand la 10,1% din populatia totala a Japoniei, de aproximativ 124,6 milioane de locuitori, a precizat Ministerul Afacerilor Interne si Comunicatiilor, inainte de Ziua respectului pentru persoanele in varsta, care va fi sarbatorita luni.

    De asemenea, cei cu varsta de 65 de ani si peste, definiti ca fiind varstnici in Japonia, au reprezentat 29,1% din populatia totala, aproximativ 36,23 milioane de persoane, ceea ce inseamna ca tara continua sa aiba cea mai mare proportie a acestui grup de varsta la nivel mondial, potrivit datelor de vineri, precizeaza Kyodo News.

    Italia si Finlanda se afla pe locurile doi si trei, cu cei cu varste de 65 de ani si peste reprezentand 24,5% si 23,6% din populatia lor respectiva.

    Femeile reprezinta 56,6% din populatia varstnica a Japoniei, comparativ cu barbatii, diferenta fiind considerata a fi o reflectare a faptului ca femeile au o speranta medie de viata mai mare.

    Cei cu varsta de 75 de ani si peste au reprezentat 16,1% din totalul populatiei, aproximativ 20,05 milioane de persoane, depasind pentru prima data pragul de 20 de milioane.

    25,2% dintre persoanele in varsta din Japonia aveau un loc de munca in 2022, numarul acestora crescand pentru al 19-lea an consecutiv, ajungand la 9,12 milioane, un alt record. Persoanele in varsta compun 13,6% din totalul fortei de munca a tarii.

    Guvernul japonez s-a straduit sa impiedice ca declinul populatiei sa afecteze economia, raspunzand in acelasi timp la nevoile presante si in crestere ale persoanelor in varsta, multe dintre acestea traind singure si avand nevoie de sprijin personal.

  • AVERTISMENT AL LIDERILOR TIGANI: IN 50 DE ANI NOI VOM FI MAJORITARI! ROMANIA E TARA NOASTRA!

    tiganiii

    Liderul Partidei Romilor Pro Europa din Vrancea, Constantin Toader, a transmis administrației locale din Focșani scrisoare deschisă în care îi avertizează asupra situației populației de etnie romă din municipiu. Politicianul se referă la faptul că romii sunt scoși afară din locuințele sociale și avertizează în finalul textului că ”în mai puţin de 50 de ani, noi romii, vom fi majoritarii în ţara noastră. Pentru că nu înţelegem, întrebăm. Ce viitor poate aveo o ţară în condiţiile în care cea mai mare parte a populaţiei sale este victima sărăciei, lipsei de educaţie, abuzurilor statului şi pornirilor rasiste?”, susține Constantin Toader.

    Scrisoare deschisă către primarul Municipiului Focşani Judetul Vrancea, preluata de Flux24.ro.

    ”Ştim că suntem romi. Ştim că acum 165 de ani eram încă sclavi. Ştim că de atunci şi până azi am fost trimişi să locuim la marginea oraşelor sau satelor, de preferat chiar pe groapa de gunoi. Ştim că această segregare şi discriminare a făcut aproape imposibilă evoluţia celor mai multora dintre noi. Ştim cât de greu ne este să găsim un loc de muncă. Ştim că în afară de salubritate şi administraţia parcurilor nu avem multe alternative. Ştim să sortam deşeuri pe gropa de gunoi pentru o bucată de pâine. Ştim să ne construim o cocioabă şi un întreg univers în ea din resturile aruncate de voi la groapa de gunoi. Ştim să săpăm gropi adânci şi să le facem scări pentru a nu rămâne îngropaţi de vii în căutarea fierului vechi. Ştim că primarii au profitat de noi ca de toţi săracii Romaniei şi nu ne-au dat nimic în schimbul votului timp de 27 de ani. Ştim că cei mai mulţi dintre noi sunt vulnerabili, locuind de o viaţă pe un pământ care nu le aparţine dar care le-a fost pus la dispoziţie de toate primăriile ţării. Ştim că nu se poate ca pentru faptul că ne-am încrezut în promisiunile administraţiei publice,și în cele din campania electorală din iunie 2016,făcută personal de către dvs,dl.Primar Cristi Valentin Misaila să fim acum pedepsiţi, prigoniţi şi aruncaţi în stradă de reprezentanţii aceloraşi administraţii care au dat deja dovadă de înşelăciune şi neglijenţă în serviciu în anii precedenți, Ştim că mamelor noastre le este greu să se gândească la prezentul lor şi la viitorul nostru când sunt şantajate şi ameninţate zilnic că urmează să fie aruncate în stradă. Ştim meştesuguri dar societatea de consum ne-a eliminat de pe piaţă. Ştim însă că în trecut, aceste meştesuguri au contribuit mult la dezvoltarea statului român. Ştiam să fim mici comercianţi şi toată agoniseala noastră nu o investeam, precum voi, în pământ ci în aur. Ştim că prostia se plăteşte scump şi de aceea cea mai mare parte a aurului pe care l-am avut cândva tot la voi a ajuns. Culmea, ştim că niciunul dintre voi nu zice ‘uite al dracului de nerom cât pamant are’ însă dacă ne vedeţi pe noi cu salbele la gât imediat ne înjuraţi. Ştim să furăm şi să cerşim, dar nici cu restul societăţii nu ne este ruşine. Ştim că romilor le-ar trebui însă mii de ani de tâlhărie la drumul mare pentru ca să ajungă să egaleze pagubele produse de delapidările înfăptuite de neromii din politica şi administraţia publică. Ştim însă că banii pe care noi îi furăm sau îi obţinem din cerşit în străinătate, tot în România ajung, spre deosebire de banii furaţi de reprezentanţii noştri, ai tuturor românilor, care ajung în tot felul de paradisuri fiscale. Să zicem, nu ca justificare ci doar ca exemplu, că noi furam pentru ca să nu murim de foame. Dumneavoastră ce ‘scuză’ aveţi? Ştim că ne judecaţi pentru că avem atât de mulţi copii. Pe bunicile voastre la fel le-aţi judecat? Pentru că vedeţi, oricât de greu ne-ar fi noi ştim să creştem câte cinci sau zece copii, aşa cum făceau toate bunicile neromilor până nu de mult, dar cu infinit mai puţine resurse decât ele. Şi mai ştim că viitorul unui popor depinde şi de numărul populaţiei. Ştim că aţi vrea să ne ia statul copii însă ştim la fel de bine că nu are resursele să aibă grijă de toţi, ca să nu mai vorbim de binecunoscuta dramă a orfelinatelor din România.

    Ştim că nicio ţară puternică nu a putut să se dezvolte fară oameni săraci ca noi. Alte ţări i-au ‘importat’, aşa cum au făcut-o Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Canada, Franţa, etc. În mod paradoxal, ştim că deşi trăim pe aceste meleaguri de mai bine de 700 de ani, ducem o viaţă mai grea decât a celor mai stigmatizaţi imigranţii ce bat la porţile Europei în căutarea unei vieţi mai bune. Ştim să supravieţuim în condiţii pe care nu le dorim nici măcar duşmanilor noştri. Ştim însa că această ‘lecţie’ a supravieţuirii nu ne-am dorit-o niciodată. Ştim că trăim într-o ţară săracă şi devastată din punct de vedere cultural şi financiar şi pentru asta nu putem încă să vă luăm locurile de spălători de vase. Ştim că ar trebui să vă revolte faptul că toate guvernările v-au batjocorit şi au avut grijă ca nu cumva să vă depaşiti acest statut de spalatori de vase şi să ne faceţi nouă loc să vi-l smulgem din maini ca pe un titlu de glorie. Ştim că aţi vrea sa ne trimiteţi înapoi în India însă nu ştim care dintre voi se va înghesui să ne ia locul de gunoieri. Ştim că alţii au distrus industria României şi că după ce au încasat comisioanele din tranzacţiile păguboase ne-au pus tot pe noi să le tăiem şi să scoatem fierul vechi din care tot ei au făcut averi uriaşe. Nu ştim carte şi asta spune multe. Nu ştim să ne apărăm drepturile. Nu ştim să scăpăm de cămătari pentru că ei sunt singurii care ne dau bani pentru a ne cumpăra medicamente copilului grav bolnav. Nu ştim să scăpăm de bulibaşi cum nici voi nu ştiţi cum să scăpaţi de politicienii voştri. Nu ştim să scăpăm nici de regii pe care nu i-am ales noi să ne reprezinte dar care au înţeles foarte bine ce averi demne de împărăţii se pot face pe spinarea noastră. Nu ştim să ne împotrivim abuzurilor poliţiei şi primariilor. Nu ştim în cine să avem încredere. Nu ştim cum să trimitem şase copii la şcoală în condiţiile în care nu avem electricitate, apă curentă, haine şi de multe ori nici mâncare. Nu ştim cum se simt copiii noştri la şcoală cand văd diferenţa dintre ei şi copiii voştri, însă oricât de proşti am fi, nu credem că se simt bine. Sunt multe alte lucruri pe care le ştim şi probabil şi mai multe pe care nu le ştim. Pe lângă acestea sunt şi câteva lucruri pe care nu le înţelegem. Nu înţelegem cum se poate ca o posibilă problemă de restanţe la plata furnizării aparente de apă se poate transforma într-o problemă socială şi mai mare de locuire. Cum este posibil ca datorii, de multe ori imposibil de probat, pentru un serviciu furnizat câte două ore dimineaţa şi două ore seara, doar până la etajul doi din patru etaje, într-un imobil în care trăiesc sute de persoane şi copii, să nu poată fi reeşalonate sau amnistiate înainte ca aceste suflete să fie aruncate în stradă mai rău ca nişte câini. Nu înţelegem cum îşi face statul dreptate creându-şi probleme sociale şi financiare şi mai mari, cu consecinţe dramatice pe termen mediu şi lung. Nu înţelegem cum noi românii ne plângem de lipsa banilor, dar acceptăm cu seninătate ca România să piardă, din cauza administraţiei publice, procese pe bandă la Curtea Drepturilor Omului, în loc să folosească aceşti bani în interesul contribuabililor. Nu înţelegem cum neromii se bucură să ne scoată primaria în stradă şi nu văd că în mai puţin de 50 de ani, noi romii, vom fi majoritarii în ţara noastră. Pentru că nu înţelegem, întrebăm. Ce viitor poate aveo o ţară în condiţiile în care cea mai mare parte a populaţiei sale este victima sărăciei, lipsei de educaţie, abuzurilor statului şi pornirilor rasiste?”

  • Oficial, tiganii se înmulţesc de 2,5 ori mai repede decât românii. Neoficial… de cel putin 5 ori mai repede!

    boschetari cora1

    Ponderea ţiganilor în populaţia României este în continuă creştere, pe fondul mortalităţii ridicate în rândul românilor şi a natalităţii mari în cazul ţiganilor. Informaţia a fost făcută publică de Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române.

    Natalitatea la etnicii români este de 10,2 născuţi la 1000 de locuitori, în timp ce la ţigani se înregistrează o natalitate de 25 la mie, potrivit recensământului realizat în anul 2002. Raportul se păstrează şi în cazul numărului mediu de copii născuţi care, în cazul româncelor este de 1,4 copii şi în cazul femeilor din etnie romă, de 3,1 copii, informează Antena3, citând Capital.

    Vasile Gheţău a menţionat că “numărul populaţiei de etnie romă şi unele dintre caracteristicile demografice ale acesteia sunt doar parţial cunoscute”, din cauză că “foarte mulţi romi nu doresc să declare apartenenţa la acest grup etnic, “nici la recensământ şi nici la oficiile de stare civilă”.

  • Inventatorii de boli. Cum sunt TRANSFORMAȚI oamenii SĂNĂTOȘI în cumpărători de medicamente

    medicamente

    O colosală rețea, formată din industria farma, medici plătiți de aceasta și un lobby agresiv exploatează temerile atavice ale oamenilor, pentru a-i convinge că sunt bolnavi și trebuie să se trateze.

    Cu treizeci de ani în urmă, părea o glumă. În pragul pensionării, Henry Gadsden, managerul colosului farmaceutic „Merck”, se confesa revistei „Fortune”, arătându- şi dezamăgirea că uriaşul potenţial de producţie al firmei sale este destinat doar bolnavilor. El visa ca „Merck” să devină un fel de „Wrigley” şi, după modelul marelui producător şi distribuitor de gumă de mestecat, să „vândă la toată lumea”. Inclusiv oamenilor sănătoşi. Trei decenii mai târziu, visul răposatului Gadsden a devenit realitate.

    Fondatorul colosului farma „Merck” visa să vândă medicamente la oamenii sănătoși. Visul i se împlinește. Viață lungă, boli multe

    Strategiile de marketing ale marilor firme farmaceutice ţintesc din ce în ce mai agresiv către oamenii sănătoşi. Suişurile şi coborâşurile vieţii devin tulburări mentale; slăbiciuni sau stări mai proaste, altminteri dintre cele mai obişnuite, sunt transformate în afecţiuni înfricoşătoare, şi din ce în ce mai mulţi oameni normali se trezesc bolnavi peste noapte. Într-o carte din 2005, Selling Sickness. How Drug Companies Are Turning Us All Into Patients, Alain Cassels (cercetător în politica medicamentelor, la Universitatea Victoria din Canada) şi Ray Moynihan (jurnalist specializat în Sănătate) fac o radiografie necruţătoare a strategiilor de marketing cinice, atunci când nu sunt pur şi simplu criminale, ale producătorilor de medicamente.

    Cei doi cercetători dezvăluie cum, prin campanii de promovare concertate, industria farmaceutică mondială, cu o cifră de vânzări de circa 500 miliarde dolari anual, exploatează perfid temerile cele mai profunde ale omului: de moarte, de şubrezire fizică, de boală etc.

    Pe măsură ce, în țările dezvoltate, majoritatea locuitorilor se bucură de o viață mai lungă, mai sănătoasă, mai dinamică, cu atât campaniile publicitare îi bagă în panică pe cei grijulii cu sănătatea lor. Probleme minore sunt descrise ca tulburări grave, care necesită tratament imediat. Astfel, timiditatea se transformă în „anxietate socială”, iar tensiunea premenstruală devine „tulburare disforică premenstruală”. Simplul fapt de a fi expus la un risc patologic devine patologie în sine.

    Epicentrul acestui tip de comerţ sunt Statele Unite. Americanii reprezintă 5% din populația lumii, dar primesc 50% din medicamentele prescrise pe glob. Cheltuielile populaţiei cu sănătatea s-au dublat în ultimii zece ani, din cauză că preţurile la medicamente cresc dramatic, dar mai ales pentru că doctorii prescriu din ce în ce mai mult.

    Aceeaşi maladie cu altă pălărie

    Americanul Vince Parry este un guru al acestui tip de marketing. Într-un articol intitulat șocant „Arta de a cataloga starea de sănătate” (The Art of Branding a Condition – în Medical Marketing & Media, Londra, mai 2003), Parry explică metodele prin care firmele sale„favorizează crearea” tulburărilor medicale:

    ● reevaluarea stării de sănătate;

    ● redefinirea unor boli cunoscute de mult și rebotezarea lor;

    ● crearea unor disfuncții din nimic; preferatele lui Parry sunt disfuncţia erectilă, deficitul de atenţie la adulţi şi sindromul disforic premenstrual.

    Cu o sinceritate dezarmantă, Vince Parry descrie modul în care companiile farmaceutice definesc condiţiile pentru crearea pieţei pentru produse precum Viagra sau Prozac.

    Sub patronajul firmelor de marketing, experţi medicali şi guru precum Parry se aşază la aceeaşi masă pentru a descoperi „idei noi despre boli și stări de sănătate”. Totul este ca acestea să li se prezinte potenţialilor clienţi într-o manieră inedită.

    Un raport al Business Insights, destinat conducătorilor de multinaţionale din sectorul farmaceutic este încă şi mai clar: capacitatea de „a crea piețe pentru boli noi” se traduce în cifre de vânzare de miliarde de dolari. Una dintre strategiile cel mai performante, potrivit raportului, este de a schimba modul în care oamenii privesc afecţiunile banale. Ei trebuie „convinși” că „probleme acceptate până acum ca ușoare disconforturi” necesită „intervenția medicului”. Acelaşi raport are şi o concluzie optimistă pentru viitorul industriei farmaceutice:„Anii care vor veni vor fi martorii creării bolilor create de firme”.

    Nu a durat mult și profeția s-a împlinit. În 2014, profesorul Philippe Even declara pentru France 4:

    „Industria farmaceutică a creat o piață plecând de la boli care nu există. De exemplu pre-hipertensiunea arterială, pentru care sunt tratați 1 milion de francezi și despre care se știe că tratamentele nu aduc nimic”.

    Prof. Even, împreună cu prof. Bernard Debré, publica în 2012 „Ghidul celor 4000 de medicamente utile, inutile sau periculoase”. Pe fondul scandalului-monstru al medicamentului de slăbit Mediator și care se estimează că a ucis circa 2000 de persoane în Franța, lucrarea celor doi s-a vândut ca pâinea caldă. Însă breasla medicală nu le-a putut ierta încălcarea Omertei: lui Even și Debré li s-a interzis să profeseze timp de un an.

    Racolarea medicilor ca agenţi publicitari

    Medicul generalist Des Spencer povesteşte în British Medical Journal din iulie 2008 cum a fost contactat pentru a participa la o specializare care ar fi trebuit să facă din el un expert într-o maladie născocită de imaginaţia industriei. Universitatea la care preda i-a transmis lui Spence oferta unei firme în care scria:

    „Căutăm lideri de opinie (…) a căror muncă va trebui să influențeze gestionarea și terapia viitoare ale disfuncției sexuale feminine (…) prin dorință hipoactivă.”

    Firmele care au o boală de inventat pentru a crea o piaţă pentru un anumit medicament racolează medici pe care îi folosesc într-o schemă de marketing cu scopuri stabilite dinainte şi în care slujitorii lui Hipocrate nu au nici un fel de libertate de mişcare. Totul, evident, în schimbul unor avantaje financiare, dar şi al prestigiului, notorietăţii, pe care o asemenea campanie o aduce.

    „Experții” trebuie să legitimeze „boala”

    Dar, „partea cea mai neplăcută în toată această poveste”, continuă Spencer, „este lipsa oricărei legitimități medicale a disfuncției sexuale feminine prin dorință hipoactivă. (…) Industria trebuie să transforme această disfuncție bănuită, în boală gravă. Iar pentru aceasta e important să existe o acoperire mediatică, mărturii ale celebrităților, dar mai ales sacrosancți experți medicali care legitimează totul. «Experții» estimează că 40% dintre femei «suferă» de această «boală». Iată un exemplu de simplificare numai bună pentru a fi citată peste tot!”, conchide medicul din Glasgow.

    Impresia de depresie

    Numărul persoanelor depresive de pe mapamond a crescut de șapte ori din 1970 până în 1996, relevă St-Onge. În Statele Unite, numărul de consultații în urma cărora s-au prescris antidepresive s-a dublat între 1980 și 1989. O tendință similară s-a înregistrat în tot Occidentul. Numărul femeilor care iau antidepresive este triplu față de cel al bărbaților, iar milioane de copii americani le iau cu regularitate.

    Cu toate că antidepresivele nu sunt indicate în tratamentul depresiilor ușoare la adulți, ele sunt prescrise masiv. Un „merit” îl au și firmele de lobby care au lansat ideea că 60-70% dintre sinucideri sunt cauzate de depresiile netratate. Potrivit lui Jean-Claude St-Onge, femeile sunt în mod deosebit vizate de eforturile de „medicalizarea” a vieții. Altădată, ele mergeau la medic când erau gravide, acum îl consultă în chestiuni de contracepție și de menopauză. De altfel, se vorbește deja și de „perimenopauză” (perioada de dinainte de instalare a menopauzei și până la instalarea acesteia), o nouă afecțiune care se încearcă a fi popularizată. Ca urmare, femeile devin mari consumatoare de pastile pe perioade lungi de timp.

    Farmacoterapia fricii

    Cea mai eficientă strategie de marketing pentru „vânzarea” bolilor este frica. Pentru a vinde femeilor la menopauză hormonul de substituţie s-a mizat pe frica de criză cardiacă. Pentru a vinde părinţilor ideea că cea mai mică depresie necesită un tratament greu şi îndelungat s-a mizat pe teama de sinucidere a tinerilor. Pentru a vinde medicamente anticolesterol s-a mizat pe teama morţii premature. Şi asta în pofida faptului că de multe ori medicamentele promovate furibund produc efecte inverse celor scontate. În noul limbaj de marketing se vorbește deja de „farmacoterapia fricii”. Alături de „disease mongering”, negoţul cu boli.

    Prin manipularea medicilor, lobby-urile au modificat normele analizelor, pentru a crește numărul de pacienți susceptibili a fi tratați

    „Dacă altădată puteam spera să găsim un tratament pentru fiecare boală, negustorii de sănătate, astăzi, mai mult ca niciodată, par să vrea a găsi o boală pentru fiecare medicament fabricat”, constată medicul Martin Winkler în postafaţa lucrării lui Jorg Blech, Inventatorii de boli.

    „Manipulând membrii influenți ai comunității medicale, lobby-urile industriei farmaceutice au modificat încet, încet normele anumitor valori biologice (colesterol, tensiune arterială etc) pentru a obține astfel creșterea numărului pacienților susceptibili a fi tratați”.

    Căci, conchide Winkler, „a-i face pe niște oameni perfect sănătoși să creadă că trebuie să se îngrijescă pe viață reprezintă pentru fabricanți o veritabilă rentă viageră”.

    Epidemia de marketing

    În best-seller-ul Die Krankheitserfinder (Inventatorii de boli), Jörg Blech, biochimist german, stabilit în America şi corespondent pentru Der Spiegel, New Scientist şi The Guardian, explică în ce mod industria farmaceutică în colaborare cu experţii de marketing a impus scăderea arbitrară a nivelului normal al colesterolului pentru ca indivizi perfect sănătoşi să devină peste noapte bolnavi; explică de ce de vreo două decenii femeile la menopauză sunt terorizate cu spectrul osteoporozei pentru a favoriza vânzările la medicamentele care ar preveni fracturile; explică tehnicile de manipulare a opiniei publice cu scopul de a crea o piaţă impresionantă a pilulelor care tratează impotenţa.

    Între 1984 şi 1987, Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorder (DSM 4), care este biblia psihiatrilor americani, a introdus 77 de noi boli mentale, scrie Jean- Claude St-Onge înReversul pilulei, publicată la Montreal, Ecosociétés, în 2004. Pentru a introduce aceste noi boli a trebuit schimbată definiţia bolnavului. Oricine resimte la un moment dat o stare de rău devine automat bolnav. Şi, bineînţeles, comentează maliţios St-Onge, pentru fiecare boală există un medicament. Iată câteva exemple de „boli noi”:

    ● timiditatea este reciclată sub numele de „anxietate socială”

    ●naturala regurgitare la bebeluși devine „reflux esofagian patologic”

    ● omeneasca senescență se transformă în „insufi ciență circulatorie cerebrală”

    ● până și stresul de la loterie este legat de „traumatismul biletului necâștigător”

    În aprilie 2004, o anchetă extrem de bine documentată şi aprofundată, realizată de Lisa Cosgrove, cercetător la University of Masachussets Boston, şi publicată în prestigioasa revistăPsycho-Therapy and Psychosomatics, a demonstrat că mai bine de jumătate dintre psihiatrii care au lucrat la redactarea DSM 4 au fost plătiți de firmele care fabrică exact medicamentele care tratează așa-zisele boli nou introduse în manual. Autor: Adrian Patrusca – Sursa: Evz.ro

  • Putem fi controlati fara voia noastra? Adevarul despre “mesajele subliminale”

    subliminal

    Acum mai bine de o jumătate de secol, un nou concept intra în atenţia societăţii: „mesajele subliminale”, ce pot influenţa acţiunile oamenilor fără ca aceştia să fie conştienţi că sunt influenţaţi. Această idee a dus la o reacţie vehementă din publicului, temerile continuând să persiste chiar şi la câteva decenii distanţă.

    Un studiu efectuat în SUA în 1991 a arătat că 62% dintre americani credeau că sunt asaltaţi în fiecare zi de mesaje subliminale ce au ca scop modificarea deciziilor lor. Totuşi, care este adevărul în ceea ce priveşte mesajele subliminale?

    Mulţi dintre noi cred că cercetătorii şi specialiştii în publicitate ne pot prezenta imagini şi sunete pentru o perioadă atât de scurtă, încât să nici nu ne dăm seama că le-am perceput. Totuşi, este oare posibil ca aceşti stimuli subtili să ne influenţeze comportamentul într-un mod semnificativ? „Există o industrie profitabilă care speră să credem că răspunsul este «da»”, afirmă Scott O. Lilienfel, Steven Jay Lynn, John Ruscio şi Barry Beyerstein, patru profesori de psihologie ce infirmă în cartea „50 Great Myths of Popular Psychology” cele mai răspândite mituri din psihologie.

    Unii promovează ideea de mesaj subliminal în publicitate, pe când alţii o folosesc în cadrul industriei de self-help, comercializând produse audio ce promit să îmbunătăţească viaţa cumpărătorilor cu ajutorul mesajelor subliminale. „Dată fiind promovarea continuă a acestor produse, nu este de mirare că 59% dintre studenţii la Facultatea din Psihologie credeau că aceasta funcţionează, declarând acest lucru în cadrul unei cercetări din 1983, acest procent crescând la 83% în 2003”, notează autorii.

    În mod interesant, există dovezi care arată că psihologii pot demonstra, în condiţii stricte de laborator, efecte subliminale de scurtă durată şi de mică intensitate. În aceste experimente, cercetătorii arată participanţilor pe un ecran diferite cuvinte ce sunt expuse pentru foarte puţin timp, astfel încât să nu poată fi percepute conştient literele afişate. Într-un experiment efectuat în 1999 de Nicholas Epley şi de colegii săi, cercetătorii au solicitat studenţilor ce participau la studiu să producă mai multe idei pentru proiecte de cercetare. Ulterior, studenţii erau expuşi pentru o perioadă foarte scurtă de timp la o imagine. Jumătate au vizualizat o fotografie cu faţa zâmbitoare a unui coleg, iar cealaltă jumătate faţa furioasă a profesorului lor îndrumător. Studenţii au perceput stimulii ca fiind nimic mai mult decât o sclipire luminoasă. Ulterior, ei au evaluat calitatea ideilor pe care le produseseră. Fără să ştie de ce, studenţii ce fuseseră expuşi la imaginea ce înfăţişa chipul furios al îndrumătorului lor şi-au evaluat propriile idei cu note mai mici decât studenţii ce fuseseră expuşi la faţa zâmbitoare a unui coleg.

    Cercetătorii pot influenţa într-un mod similar comportamentul verbal, un studiu efectuat în 1992 arătând că expunerea subliminală la o serie de cuvinte dintr-o temă comună creşte şansele ca subiectul să aleagă un cuvânt similar dintr-o listă de opţiuni. Spre exemplu, dacă-i prezentăm unei persoane rădăcina „cre_” şi îi cerem să formeze cuvântul întreg, ea va avea printre opţiuni „crez” şi „creţ”. Studiile arată că putem creşte probabilitatea ca subiecţii să aleagă „crez” prin stimularea subliminală cu cuvinte precum „religie”, „rugăciune” şi „preot”, pe când dacă îi expunem la noţiuni ca „păr”, „pieptene” şi „bucle” creştem probabilitatea ca să aleagă „creţ”.

    Subliminal înseamnă „sub limen”. Limenul, cunoscut sub denumirea ştiinţifică de „prag senzorial”, desemnează acea gamă îngustă în care un stimul ce se diminuează trece din faza de abia perceptibil în faza de abia imperceptibil. Dacă stimulul se întâmplă să fie un cuvânt sau o frază, primul prag de care trebuie să treacă este cel al detecţiei. Acesta este punctul în care majoritatea oamenilor devin vag conştienţi că cercetătorul le-a prezentat ceva, deşi nu pot identifica ce au văzut sau auzit. Cercetătorul trebuie să le prezinte stimulul pentru o perioadă mai lungă şi la o intensitate mai ridicată pentru a atinge al doilea prag al conştienţei, pragul recunoaşterii. În acel punct, oamenii pot spune cu precizie ce au auzit sau văzut. Dacă un stimul are atât de puţină energie sau este obscurat atât de mult de interferenţe încât nu poate să genereze o reacţie fiziologică în receptorii din ochi sau urechi, atunci nu poate afecta nimic din ceea ce persoana gândeşte, simte sau face. Mesajele care se găsesc în acea zonă gri aflată între pragul de detecţie şi cel al recunoaşterii, sau cele la care nu suntem atenţi, ne pot influenţa uneori emoţiile şi comportamentul.

    „Industria self-help cu mesaje subliminale speră că veţi crede despre creierul dumneavoastră că este capabil să înţeleagă şi să folosească mesaje complexe ale unor fraze prezentate la un nivel de intensitate foarte slab sau care sunt eclipsate de stimuli mai puternici. Mai mult, reprezentanţii acestei industrii susţin că aceşti stimuli subliminali sunt deosebit de eficienţi, pentru că intră în subconştient, de unde vă pot controla precum un maestru păpuşar”, explică cei patru autori. Ei explică totodată de ce nu avem de ce să ne temem că putem fi controlaţi fără voia noastră.

    Minciuna lui Vicary

    Psihologia de astăzi acceptă că o bună parte din procesarea mentală are loc în afara gândirii conştiente, creierul nostru abordând mai multe sarcini simultan fără a le monitoriza în mod conştient. Totuşi, acest lucru nu înseamnă că el funcţionează aşa cum îşi imaginează cei care argumentează în favoarea „efectelor subliminale”.

    Cei ce promovează ideile subliminale se bazează încă pe principii freudiene asupra subconştientului, care au fost abandonate între timp de psihologi datorită noilor date ştiinţifice. La fel ca Freud, promotorii acestor idei consideră subconştientul locul în care se găsesc dorinţele primitive şi sexuale, ce operează în afara gândirii noastre conştiente, şi care ne controlează alegerile.

    cinema

    Vicary susţinea că, în timpul unui film, el ar fi expus spectatorii la mesaje preţ de doar 1/3.000 dintr-o secundă, îndemnându-i să cumpere popcorn şi Coca-Cola. Consultantul a anunţat că în ciuda faptului că spectatorii nu erau conştienţi de aceste îndemne, vânzările de popcorn şi Coca-Cola au explodat în timpul celor şase săptămâni în care a fost desfăşurat „experimentul”. (Foto: Shutterstock.com)Vicary susţinea că, în timpul unui film, el ar fi expus spectatorii la mesaje preţ de doar 1/3.000 dintr-o secundă, îndemnându-i să cumpere popcorn şi Coca-Cola. Consultantul a anunţat că în ciuda faptului că spectatorii nu erau conştienţi de aceste îndemne, vânzările de popcorn şi Coca-Cola au explodat în timpul celor şase săptămâni în care a fost desfăşurat „experimentul”.

    Această perspectivă a fost popularizată de scriitorul Vance Packard în best-sellerul „The Hidden Persuaders”, carte publicată în 1957. Packard a acceptat fără să verifice o poveste spusă de un consultant de marketing, James Vicary, care ar fi efectuat o demonstraţie de succes a publicităţii subliminale într-un cinematograf din New Jersey. Vicary susţinea că, în timpul unui film, el ar fi expus spectatorii la mesaje preţ de doar 1/3.000 dintr-o secundă, îndemnându-i să cumpere popcorn şi Coca-Cola. Consultantul a anunţat că în ciuda faptului că spectatorii nu erau conştienţi de aceste mesaje, vânzările de popcorn şi Coca-Cola au explodat în timpul celor şase săptămâni în care a fost desfăşurat „experimentul”.

    6-4unit03-fig26-1

    Reuşita lui Vicary a intrat în cultura populară, fiind acceptată de public, deşi el nu a publicat studiul în vreun jurnal ştiinţific şi în ciuda faptului că nimeni altcineva nu a reuşit să reproducă efectele obţinute de el. După multe critici, Vicary a recunoscut în 1962 că a născocit povestea în încercarea de a-şi salva compania de consultanţă, care era în pragul falimentului.

    În ciuda mărturisirii lui Vicary, publicul a continuat să acuze industria de publicitate că manipulează publicul prin mesaje ascunse. Un fost profesor de psihologie, Wilson Brian Key, a publicat mai multe cărţi în care afirma că specialiştii din publicitate conspiră pentru a influenţa alegerile publicului prin introducerea unor imagini sexuale mascate în reclame. Key susţinea că o singură expunere la aceste imagini camuflate putea influenţa alegerile consumatorilor chiar şi după câteva săptămâni. Deşi Key nu a oferit nicio dovadă în favoarea afirmaţiilor sale, reacţia publicului a făcut ca FCC (Federal Communications Commission), autoritatea americană pentru telecomunicaţii, să analizeze acuzaţiile prezentate în carte. Deşi organizaţia guvernamentală nu a descoperit vreo dovadă care să sugereze că reclamele subliminale funcţionează, ea a proclamat că acestea sunt „contrare interesului public” şi a avertizat operatorii de radiodifuziune să nu se folosească de ele. De asemenea, pentru a calma publicul, mai multe asociaţii din industria publicităţii au adoptat restricţii voluntare, cerând membrilor lor să nu încerce să manipuleze publicul prin mesaje ascunse.

    subliminal-seduction-1

    Deşi Vicary îşi recunoscuse minciuna, iar ideile lui Kay nu fuseseră testate niciodată, unii oameni credeau în continuare că merită să fie analizată posibilitatea ca mesajele subliminale să convingă. Din acest motiv, televiziunea publică din Canada, CBC, a efectuat un test naţional fără precedent în 1958. În timpul unei emisiuni foarte populare, ce era difuzată duminică seara, televiziunea a informat telespectatorii că urmează să efectueze un test de convingere subliminală. Ulterior, televiziunea a inserat de-a lungul emisiunii, timp de 352 de ori, mesajul subliminal „telefonează acum”. Datele companiilor de telefonie nu au arătat vreo creştere a volumului de apeluri telefonice în respectiva perioadă, iar companiile de televiziune locale nu au raportat o creştere a numărului de apeluri recepţionate. Cu toate acestea, unii telespectatori (ce auziseră, probabil, de presupusele rezultate obţinute de Vicary) au sunat pentru a spune că se simţeau mai înfometaţi şi mai însetaţi după ce au urmărit emisiunea.

    Rezultatele altor teste care doreau să verifice capacitatea mesajelor subliminale de a influenţa alegerile consumatorilor sau atitudinea alegătorilor au confirmat ineficacitatea acestora. Niciunul din studiile efectuate până acum nu a oferit vreo dovadă care să sugereze că mesajele subliminale pot să influenţeze deciziile oamenilor.

    Una dintre cele mai bizare temeri iscate de mesajele subliminale a devenit foarte răspândită în anii ‘80. Atunci, formaţiile heavy metal au fost acuzate că introduceau în melodiile lor „mesaje satanice” subliminale ce puteau fi auzite clar când se inversa sensul de ascultare al melodiei. Alarmiştii susţineau că aceste mesaje încurajau tendinţele suicidale în rândul tinerilor (fără a explica de ce muzicienii ar fi dorit să-şi ucigă potenţialii cumpărători ai albumelor lor). Unii chiar spuneau că este vorba despre o conspiraţie menită să distrugă moralitatea tinerilor ascultători.

    În 1985, cercetătorii John Vokey şi J. Don Read au testat ideea mesajelor subliminale din melodii. Oamenii de ştiinţă au descoperit că, atunci când ofereau sugestii subtile participanţilor cu tendinţe pudice despre ceea ce urmau să audă, aceştia tindeau să perceapă mesaje ca fiind pornografice când cercetătorii inversau sensul de ascultare al unor înregistrări ce conţineau pasaje din Biblie. Acest rezultat sugerează că persoanele care susţin că aud mesaje satanice în piesele muzicale la modă îşi lasă, de fapt, imaginaţia să transforme tipare de sunete fără sens în mesaje obscene. Aşadar, totul e în mintea ascultătorului.

    De asemenea, nici studiile asupra produselor subliminale comercializate de industria autoajutorării nu au oferit rezultate mai încurajatoare. Cercetătorul Anthony Greenwald de la Universitatea din Washington a efectuat în 1991 alături de colegii săi un studiu asupra casetelor audio despre care se susţinea că îmbunătăţesc memoria sau stima de sine. Oamenii de ştiinţă au împărţit participanţii în două grupuri şi le-au spus celor din primul grup că vor asculta o casetă de îmbunătăţire a memoriei, iar celor din cel de-al doilea grup că vor asculta o casetă de îmbunătăţire a stimei de sine. În cadrul fiecărui grup, jumătate dintre participanţi au primit caseta promisă, iar ceilalţi au primit caseta cu celălalt mesaj. Totuşi, participanţii au raportat îmbunătăţiri legate de subiectul pretins al casetei. Participanţii care au primit casetele cu mesaje despre stima de sine, dar care credeau că vor primi o casetă pentru îmbunătăţirea memoriei, au raportat îmbunătăţiri ale memoriei similare cu cei care au primit caseta promisă. Acest rezultat ciudat i-a făcut pe Greenwald şi pe colegii săi să dea acestui fenomen numele de „efectul placebo iluzoriu”, căci oamenii nu obţinuseră vreo îmbunătăţire, dar credeau acest lucru.

    În ciuda faptului că oamenii de ştiinţă au dezvăluit ineficacitatea mesajelor subliminale, acestea continuă să fie folosite din când în când. În timpul alegerilor prezidenţiale din SUA din anul 2000, democraţii au descoperit că o reclamă a republicanilor ce îl ataca pe Al Gore conţinea un mesaj subliminal.

    Pentru o perioadă foarte scurtă de timp, la secunda 24 a reclamei, cuvântul „RATS” („şobolani”) era afişat suprapus peste numele lui Gore. Creatorul reclamei susţinea că ultimele patru litere din cuvântul „BUREAUCRATS” au fost detaşate de restul cuvântului în mod accidental. Totuşi, specialiştii în publicitate spun că, dată fiind tehnologia avansată folosită pentru realizarea reclamei, era improbabil ca mesajul să fi fost inserat fără voinţa realizatorilor.

    rats

    În ciuda acestui exemplu, industria advertisingului nu recurge la reclamele subliminale, dintr-un motiv foarte simplu. Acesta a fost dezvăluit de Bob Garfield de la revista Advertising Age: „Reclamele subliminale nu există decât în mintea oamenilor. Nimeni din industria publicităţii nu apelează la ele, căci este suficient de greu să impresionezi oamenii lovindu-i în creştetul capului cu mesaje directe”. Bill Cook, de la Advertising Research Foundation, afirmă la rândul său că reclamele subliminale fac parte din cultura populară, precum astrologia şi răpirile de către extratereştri. „Dacă ne este atât de greu să comunicăm un mesaj simplu în 30 de secunde, cât de probabil este să putem comunica ceva într-o fracţiune de secundă?”, întreabă Cook.

    Chiar dacă mesajele subliminale nu funcţionează, specialiştii în industria publicităţii nu au renunţat la aplicarea celor mai noi descoperiri ale ştiinţei pentru a ne convinge să cumpărăm. Astăzi, când publicitatea subliminală nu mai este la modă, o nouă disciplină câştigă tot mai mulţi adepţi: neuromarketingul. De Marius Comper – Descopera

    neuromarketing

  • Cine sunt cei responsabili pentru CRIZA DEMOGRAFICA?

    2050

    Conform datelor recensământului din 2011, populația oficială a României este de 20.121.641 locuitori, dar în realitate numărul acesta poate fi mult mai mic. Dacă scădem din acest număr minoritățile naționale, aflăm că românii sunt și mai puțini. Din cauza sporului natural negativ românii sunt pe cale de dispariție. Și nu pentru că vor fi tot mai puțini români de la an la an până când vom dispărea complet, dar fiindcă în timp ce familile românești nu mai fac suficienți copii, țiganii se înmulțesc pe zi ce trece. În ritmul acesta în câteva decenii există șanse serioase să ne înlocuiască ca popor majoritar în propria noastră țară, pe pământul pentru care au murit strămoșii noștri și care ni l-au lăsat moștenire.

    Dar cine sunt cei vinovați pentru această catastrofă demografică către care se îndreptă națiunea română? La o privire superficială un individ care nu analizează lucrurile în profunzimea lor va spune că vinovați sunt țiganii. o mulțime de țigani se fac vinovați pentru comportament anti-social și infracțiuni dar nu pentru că fac mulți copii. Că îi cresc pe aceștia în mizerie și nu le oferă o educație e o problemă de care se fac vinovați. Dar aceasta e mentalitatea majorității țiganilor, mentalitatea pe care ei și-au creat-o și de care puțini s-au putut desprinde. Iar a crede că felul lor de a gândi și de a acționa poate fi schimbat prin educație mi se pare o naivitate. De mai bine de 150 de ani țiganii au drepturi egale cu românii, iar după 89 au ajuns să beneficieze de multe privilegii care nu sunt acordate românilor (cu toate că majoritatea celor săraci din România sunt români, nu țigani). Cu toate acestea, din cauza unei mentalități diferite și a identității lor non-europene nu pot fi integrați în societatea românească, decât poate cu prețul țiganizării românilor. Iar atunci cine integrează pe cine? Numărul lor oficial după datele din 2011 e de 621.573, dar în realitate cifra este clar subdimensionată, estimările neoficiale indicând cel puţin 1,5 sau chiar 2,5 milioane, la care se pot adăuga alte câteva sute de mii de persoane care provin din familii mixte. Degeaba se declară o parte din aceștia români la recensăminte căci o bucată de hârtie nu îi va face români, la fel cum nici un român nu va deveni negru dacă se declară congolez la recensământ.

    Așadar există o graniță clară și bine determinată între români și țigani. Cât timp românii nu mai fac copii să se dea vina pe țigani pentru criza demografică e inutil, căci ei se vor înmulți mereu cât timp au (s-au nu au) condiții. Vinovați sunt politicienii corupți care în loc să sprijine familia românească parcă duc un război împotriva natalității. Taxele pe care trebuie să le plătească românii sunt mari, doar anul trecut guvernul Ponta a inventat zeci de noi taxe și impozite. Acum câțiva ani guvernul Boc a tăiat îndemnizaţiile de mame sub pretextul crizei financiare. Iar alocația pentru un copil e mai mult o sumă simbolică. În tot acest timp au fost furate sume colosale din banul public, s-au aruncat bani pe proiecte care se puteau face la un preț mai ieftin, au fost date milioane de euro pe programe de integrare a țiganilor, care oricum nu dau rezultate (dar li se oferă acestora privilegii de care românii nu se bucură). Până și ONG-urile soroșiste care promovează homosexualitatea primesc bani mulți de la stat și este menționat în lege că pentru operațiile de schimbare de sex (una costă câteva mii de euro) tot statul plătește. Nu sunt bani pentru copii, dar se găsesc bani pentru degenerații ce vor să se mutileze. Mai ține aici pretextul că e criză economică? Să nu uităm nici de milioanele de români forțați să emigreze în vest după ce clasa politică a desființat locuri de muncă. Dar nici de legalizarea avortului, care nu e altceva decât crimă. Și totuși deși politicienii sunt printre vinovați, nu sunt singurii și nici principalii vinovați. Oricât de mult le place unora să se plângă de cât e de rău în țara asta, nu suntem chiar muritori de foame.

    Vinovați sunt mai ales românii care ar putea face 3 copii sau mai mulți, dar preferă să strice banii pe haine de lux, mașini scumpe sau vacanțe în străinătate și apoi să spună că n-au bani pentru a face mai mult de un copil. Categoria acestor oameni nu e mică, iar risipa nu poate fi folosită niciodată pe post de scuză. Acum 100 – 150 de ani strămoșii noștri făceau și câte 8-9 copii cu toate că trăiau într-o sărăcie mult mai mare ca românii din prezent, dacă gândeau și ei ca urmașii lor de astăzi atunci eram deja minoritari la noi în țară. Am supraviețuit pentru că înaintașii au știut să-și facă datoria față de națiune. Vinovate sunt femeile care au preferat să-și ucidă copiii prin avort în loc să-i crească, dar și bărbații care le-au susținut în luarea acestei decizii. În aceste vremuri, când numărul nostru scade continuu, îmi vin în minte cuvintele Părintelui Arsenie Boca: “Din cauza avorturilor românilor ne vor stăpânii ţiganii”. Căci odată ce vom deveni minoritari, mai devreme sau mai târziu noua majoritate va pune mâna pe putere. Femeile sunt încurajate să pună cariera înaintea familiei, cu toate că un copil aduce satisfacție mult mai mare decât orice realizare pe plan profesional. Iar dacă nu fac copii cât sunt tinere, apoi e prea târziu. Cariera pusă înaintea copiilor nu asigură viitorul familiei niciodată.

    Nu aș putea să uit nici de mass-media, care în orice societate modernă influențează opinia publică și mentalitatea. Cea mai mare parte a mediei din România e supusă intereselor anti-românești și anti-creștine, iar televiziunile și ziarele prezintă doar superficial problema demografică cu care ne confruntăm. Pe lângă asta mai promovează și niște non-valori ostile familiei tradiționale. Filmele, serialele și emisiunile de divertisment adesea prezintă familia și copiii ca pe o problemă, nu ca pe o binecuvântare de la Dumnezeu. Dar nu sunt lipsiși de vină nici cei care în loc să gândească lasă televizorul să o facă în locul lor.

    E momentul să realizăm că ne aflăm într-un mare pericol și că în curând putem ajunge într-un punct fără întoarcere. Am supraviețuit în istorie războaielor, epidemiilor, crizelor sociale, crizelor politice, crizelor economice și chiar invazilor. Dar niciodată nu ne-am confruntat cu o criză demografică precum aceasta. Dacă un neam moare biologic, el nu mai poate exista apoi nici spiritual sau cultural, căci nu poate trăi prin alte popoare. În prezent, orice familie care face suficienți copii și se luptă pentru a îi crește și educa face un lucru mare: luptă pentru supraviețuirea neamului românesc. Viitorul nostru e în primul rând în mâinile noastre, nu îl decid politicienii, țiganii, mass-media sau altcineva, decât dacă îi lasăm noi. Existența sau dispariția noastră depinde doar de noi. Putem să căutăm scuze pentru a nu lupta pentru propria supraviețuire sau putem să ne apărăm interesele. Codrin Goia – FrontPress.ro

  • Cauzele catastrofei demografice din Romania?

    declin-demograficx

    În ultimii 20 de ani statistica demografică a României este dezastruoasă. România se îndreaptă spre o catastrofă demografică, care pune sub semnul întrebăriii existenţa poporului român în următorii 50 de ani. Oricum statisticile arată că în ritmul acesta al scăderii natalităţii etnice la români, peste 30 de ani spaţiul carpato-danubiano-pontic va fi populat majoritar de ţigani. România riscă să dispară de pe harta Europei, nu datorită unui război sau a ocupaţiei ţării de către Federaţia Rusă cum ne sperie preşedintele Traian Băsescu, ci că românii nu se mai căsătoresc şi nu mai fac copii. România a ajuns la 18 milioane de locuitori, ca în anul 1930. Tendinţa de scădere a populaţiei pare de nestăvilit. În 2013, numărul bebelușilor aduși pe lume a atins un minim istoric înregistrat după Al Doilea Război Mondial.

    Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică (INS), făcea public numărul bebelușilor veniți pe lume în 2013, anunțând că asistăm la un minim istoric nu doar după Revoluție, ci chiar după Al Doilea Război Mondial – sub 180.000. „Pentru înlocuirea populației la același nivel ar trebui să avem 2,1 copii/femeie. Acest nivel este acum mult sub această cifră, circa 1,4”.

    La această catastrofă demografică au contribuit mai mulţi factori obiectivi, de după 1990. În primul rând criza economică, lipsa locurilor de muncă şi veniturile scăzute, care au dus la o insecuritate mentală a familiei în societate. S-a dovedit o greşeală majoră tăierea de către guvern, în 2010, a îndemnizaţiilor pentru mame şi a alocaţiile pentru copii, pentru economie la buget, în timp ce baronii locali şi clientela politică dădeau tunuri de miliarde de euro din veniturile statului. A fost o măsură criminală privind viitorul demografic al României, care a descurajat familiile să facă copii.

    O altă cauză a scăderii natalităţii în ţară este emigrarea. După 1990 până în prezent, circa 3 milioane de români au plecat la muncă în ţările dezvoltate din UE şi în America de Nord. Ei s-au eludat din statistica din ţară. Familiile de emigranţi români au născut copii în străinătate, care nu au mai fost contabilizaţi la naşteri în România, astfel societatea românească pierzând un capital uman esenţial pentru creşterea demografică şi economică viitoare. Cine ne va mai plăti taxele şi impozitele sau pensiile peste 30 de ani într-o România îmbătrânită şi depopulată?

    Dar scăderea natalităţii româneşti nu o pun numai pe seama crizei economice şi emigrare, ci datorită, în primul rând, a crizei morale. Din egoism şi accesând hedonismul, o viaţă uşoară în stil occidental, familiile de români nu mai doresc să facă copii. Bunicii şi părinţii noştri în condiţii materiale mult mai grele făceau câte trei sau patru copii, azi abia o familie mai procreează un copil sau chiar niciunul, punând la priorităţi cariera, vacanţele exotice sau o vilă cu piscină. Multe femei îşi sacrifică familia pentru carieră sau visează la vacanţe exotice, fără să-şi dea seama că o femeie fără familie şi copii, după vârsta de patruzeci de ani, este neîmplinită ca mamă şi femeie, deci, în consecinţă, o ratată moral pentru societate. O femeie este realizată dacă are un soţ şi minim doi copii, în rest carieră, vile şi vacanţe exotice, sunt „anexe” care nu aduc fericirea şi împlinirea sufletească. Calea spre fericire şi mântuire pentru o familie sunt pruncii în casă, nu cariera şi vacanţele.

    Egoismul este principala cauză a scăderii natalităţii la români. Egoismul este legat de lipsa de credinţă. Românii nu mai descoperă sensul adevăratei vieţii, ca şi strămoşii noştri, care era familia şi pruncii numeroşi, ca premisă a mântuirii. Păcat că Biserica face puţin pentru sprijinirea creşterii natalităţii la români. S-a ajuns ca şi familiile de preoţi ortodocşi căsătoriţi să facă maxim un copil. Exemplul creşterii natalităţii trebuie să-l ofere, în primul rând, Biserica Ortodoxă, care trebuie să le spună în predici şi la scaunul de spovedanie românilor să facă copii, iar familiile de preoţi ortodocşi să aibă minim trei prunci, să nu se permită dispense în acest caz, numai din motive medicale. Familia preotului înconjurată de prunci numeroşi trebuie să fie un model şi un exemplu demn de urmat pentru români. De Ionuţ Ţene – NapocaNews

  • VIDEO – Declaraţie zguduitoare a unui expert: „Medicamentele sunt fabricate pentru a reduce populaţia”

    pastile2-300x208

    Shane Ellison este om de ştiinţă premiat şi chimist, care a mărturisit că a lucray în industria farmaceutică, domeniu în care a simţit că ştiinţa este complet abandonată. El susţine că la interviurile de angajare aceste companii farmaceutice nu ezitau să îi spună că ele dezvoltă medicamente pentru a trata simptomele, nu pentru a vindeca. Aşadar, ce te faci când nu mai există simptome? Inventezi boli, susţine Ellison. Dacă nu există simptome, atunci nu există pacienţi.

    El povesteşte că fiind chimist se întreba cum este posibil să vândă companiile farmaceutice medicamente care în laborator se dovedesc a fi mortale, ineficiente sau care provoacă aceleaşi efecte pe care ele ar trebui să le trateze. Şi tot el oferă şi răspunsul: companiile farmaceutice au cele mai bune departamente de marketing din lume: plăteşti experţi (doctori, profesori, psihiatri) care să depună mărturie că studiul a avut rezultate pozitive. Cumperi ştiinţa.

    Cel puţin 125.000 de persoane mor în fiecare an din cauza medicamentelor prescrise de medici. Ai crede că ar trebui să se aloce mai mulţi bani pentru cercetare, pentru a reduce rata mortalităţii, dar nu: companiile farmaceutice continuă să facă marketing, să hipnotizeze oamenii.Există o industrie de miliarde de dolari, care face o mulţime de oameni bolnavi şi care prosperă în urma acestui lucru.” – Sursa: Adevarul

  • Când se căsătoresc femeile din România? La ce vârstă nasc femeile din România primul copil?

    Populaţia feminină continuă să fie predominantă, ponderea ei crescând de la 50,8 la sută în 1992 la 51,4 la sută în anul 2011, şi este concentrată în proporţie mai mare în mediul urban, rezultă din datele transmise de Institutul Naţional de Statistică (INS), cu ocazia Zilei Internaţionale a Femeii.Read More »

  • „Cea mai mare bogatie a unei tari o reprezinta populatia.“ Dar ce faci cand migratia saraciei si lipsa perspectivei prabusesc fertilitatea si pun sub semnul intrebării viitorul?

    O femeie din România naşte, în medie, 1,3 copii, iar rata fertilităţii a cunoscut o scădere aproape dra­ma­tică după căderea regimului comunist. În acelaşi timp, lipsa unui loc de muncă stabil, nesi­guranţa în vi­itor şi migraţia au determinat cuplurile tinere să amâ­ne naşterea primului copil şi chiar să renunţe la căsă­torie, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

    3-indice-fertilitateÎn 1989, o femeie năştea, în medie, 2,2 copii în cursul vieţii, iar rata fertilităţii a scăzut imediat după căderea regimului comunist. Tendinţa de scădere a ratei fertilităţii există însă şi la nivel global, iar unele state au început încă de mult timp să aplice măsuri de combatere a acestui fenomen. Dar dorinţa femeilor de a avea o carieră – copilul fiind considerat un impe­di­ment în acest sens -, creşterea gradului de con­şti­en­tizare a responsabilităţii pe care o presupune creş­terea unui copil, precum şi costurile cu îngrijirea copi­lului au făcut ca acest fenomen să ia amploare.

    „În România însă, există câteva particularităţi care au condus la această situaţie. Migraţia celor apro­xi­mativ 2,1 milioane de români a «blocat» for­marea de familii, iar nesiguranţa zilei de mâine, care dăinuie din 1990 încoace, îi determină să mai aştepte până la naşterea copiilor. Cea mai importantă bogăţie a unei ţări o reprezintă populaţia şi forţa de muncă, iar viteza cu care a crescut economia Chinei a fost influenţată şi de acest aspect“, a spus profesorul universitar Mircea Coşea, care a fost membru al partidelor politice PDSR (până în 1997) şi apoi PNL (până în 2007).

    Rata fertilităţii totale, adică numărul de copii aduşi pe lume de o femeie, a început să scadă în toată Europa începând cu mijlocul anilor ‘60, şi nu numai în fostele ţări comuniste, ci şi în cele dezvoltate. Germania are o rată de 1,3, Grecia are 1,1, Italia are 1,2 iar Austria are 1,3, de aceea coroborarea nivelului ratei fertilităţii cu cel al dezvoltării economice nu jus­tifică neapărat avansul economic al unei ţări, în opinia profesorului Vasile Gheţău, director al Centrului pentru Cercetări Demografice al Academiei Române.

    „Există o serie de schimbări majore, literatura de spe­cia­litate vorbeşte despre o a doua tranziţie demo­grafică. A avut loc o serie de schimbări ale valorilor cu­plurilor tinere, tinerii pun un accent mai mare pe alte va­lori, vor un standard de viaţă mai ridicat, au ca pri­ori­tăţi dezvoltarea carierei profesionale, vor o lo­cuinţă şi un autoturism şi vacanţe, care costă. În plus, costul în­tre­ţinerii unui copil a crescut foarte mult, de la costurile de la maternitate până la cele legate de ali­men­taţie, educaţie, condiţii de locuit sau activităţile de pe­trecere a timpului liber“, a mai spus profesorul Gheţău.

    În plus, costurile asociate unei căsătorii au făcut ca tinerii să mai amâne căsătoria şi să aleagă să tră­ias­că în uniune consensuală. De altfel, dintr-o populaţie de 20,1 milioane de persoane, datele de la recen­să­mân­tul din 2011 arată că 9,6 milioane erau căsătorite, iar numărul celor care trăiesc în uniune consensuală a ajuns la peste 745.000 de persoane

    „Până la un punct, declinul demografic poate fi com­pensat din punct de vedere economic prin creş­te­rea productivităţii – există ţări mici cu un înalt nivel de dezvoltare. Totuşi, creşterea economică poate fi la un mo­ment dat afectată de lipsa resurselor umane şi pentru mine cel mai bun exemplu de ce se întâmplă cu o economie în declin demografic este Japonia, o ţară a cărei economii stagnează de două decenii“, a spus ana­listul economic Aurelian Dochia, care este şi ma­na­ging director al firmei de consultanţă CONCEPT – Economic and Business Consulting.

    O rată de fertilitate de 2,2 asigură menţinerea popu­laţiei la un nivel constant pe termen lung, în vreme ce rate de fertilitate inferioare acestui nivel vor duce la un declin al populaţiei. În România, rata fer­ti­li­tăţii a început să scadă abrupt în al doilea deceniu după cel de al doilea război mondial, a crescut tem­po­rar ca urmare a măsurilor restrictive luate de regimul co­munist în 1968 şi apoi a scăzut din nou, potrivit lui Aurelian Dochia.

    „După 1990, tendinţa generală a fost de scădere, astfel că în momentul de faţă, la o rată de 1,2 – 1,3 copii născuţi de o femeie, suntem confruntaţi cu o tendinţă de declin demografic atât în privinţa populaţiei totale, care este prognozată să atingă 15 – 16 milioane de locuitori în 2050, cât şi în privinţa structurii acesteia pe vârste, raportul de dependenţă (numărul de persoane sub 16 şi peste 65 de ani raportat la numărul persoa­ne­lor în grupe de vârstă active economic) urmând a se de­teriora“, a mai spus Aurelian Dochia.

    Dacă nu exista acest context eco­no­mic, probabil că rata fertilităţii ar fi rămas undeva la 1,5 în România, a mai explicat profesorul Gheţău.

    Şi vârsta la care o mamă naşte primul copil a cres­cut: dacă în anul 2000 vârsta medie la prima naştere era de 23,7 ani, în 2011 acest indicator a ajuns la va­loa­rea de 26,7 ani. Se remarcă o creştere mai mare a indi­ca­torului în mediul urban, care a ajuns la 27,7 ani în 2011 de la 24,9 ani (în anul 2000).

    „Grija pentru carieră a femeilor a condus la amâ­narea naşterii primului copil, pentru că acesta repre­zin­tă o piedică în dezvoltarea profesională. Există însă şi ţări care au luat măsuri pentru creşterea ratei fer­ti­li­tăţii. Franţa, de exemplu, a înregistrat o creştere a ratei natalităţii, acordând ajutoare material pentru mamele celibatare“, a mai spus profesorul Coşea.

    Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.12.2013

  • Un parlamentar roman doreste sa INARMEZE populatia

    Ultimele incidente armate din Capitală au reaprins isteria legată restricţionarea obţinerii permiselor pentru pistoalele neletale, ca soluţie pentru diminuarea violenţelor. Carenţa logică a acestui raţionament este tocmai faptul că persoanele agresive şi infractorii obţin oricum ilegal arme, chiar cu glonţ, pentru a nu lăsa urme birocratice în vederea identificării legate de seria şi tipul de armă sau numărul de cartuşe cumpărate şi trase în poligoanele speciale. În condiţiile actuale, condiţiile draconice pentru obţinerea şi folosirea armelor de apărare împiedică tocmai dreptul cetăţenilor la o viaţă sigură, lăsându-i dezarmaţi în faţa potenţialilor agresori.

    Acest lucru a fost sesizat şi de deputatul PSD de Hunedoara, Laurenţiu Nistor, care a luat poziţie în Parlament, după ce ministrul liberal de Interne a vorbit despre posibilitatea unor restricții în privința deținerii de arme.

    ”Nu se ştie de ce, dar parcă statul ar dori neapărat să îşi ştie cetăţenii victime – economice, sociale, politice şi acum, iată, chiar cu viaţa într-un pericol important. Pentru că e uşor să dai o lege: gata, de azi încolo nu mai sunt admise decât pistoalele cu apă. Dar ne gândim oare şi la consecinţe? Prima ar fi aceea că, dacă omul de rând, cinstit, nu va mai putea să se apere cu armă, înseamnă că rămâne victimă sigură şi la bunul-plac al oricărui infractor înarmat! Pentru că acesta nu ţine cont de lege, deci nici de cea care-i interzice armamentul – de aceea este infractor! A doua consecinţă? Ştiind că nu mai sunt posibilităţi să fie deranjaţi de către proprietari cu altceva decât cu un pistol cu capse, infractorii vor da năvală să profite de ocazie, ceea ce va avea ca şi rezultat creşterea într-o măsură mai mult decât îngrijorătoare a criminalităţii, mai ales a celei produse cu violenţă”, a declarat Laurenţiu Nistor, care cere în plus relaxarea legislaţiei privind deținerea și utilizarea de arme, astfel încât aceasta ”să permită şi autoapărarea oricărui cetăţean, dar pe de altă parte şi ca această autoapărare să fie eficientă”. Sursa: FrontPress.ro

    laurentiu nistor

  • Republica Moldova are cea mai mare rata de descrestere a populatiei

    Republica Moldova este lider la capitolul scăderea populaţiei. Cel puţin asta arată ultimul raport al Fondului Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA), transmite Unimedia.

    Potrivit raportului, pentru perioada 2010 – 2015 scăderea populației în Republica Moldova are un ritm mediu anual de 0,8%. Astfel Moldova, împreună cu Bulgaria, are cea mai mare rată de scădere a populației. Cu această problemă se confruntă mai multe țări din Europa de Est, printre care se numără Ucraina (0,6%), Serbia, Belarus și Lituania (0,5%).

    Numărul populației în Republica Moldova este de 3,5 milioane de locuitori. Speranța de viață a bărbaților este 65 de ani, iar a femeilor de 73 de ani. Rata totală de fertilitate este de 1,5, iar cota populației cu vârsta cuprinsă între 10 și 19 ani este de 14%, spun experții UNFPA.

    Studiul arată că, în următorii doi ani, Omanul și Qatarul se vor bucura de cea mai mare creștere a populației – de 7,9% și 5,9% respectiv. Se așteaptă că în toate țările din Peninsula Arabică se va atesta creșterea puternică a populației – de la 1,8% în Arabia Saudită și 2,3% în Yemen la 2,5% în Emiratele Arabe Unite și 3,6% în Kuweit.

    Țările cu cel mai mare număr al populației ca și anterior sunt China și India cu 1,385 și 1,252 miliarde de oameni respectiv. De pe Unimedia

  • In ciuda austeritatii impuse populatiei, Guvernul mareste bugetele SERVICIILOR SECRETE

    La fel ca în timpul guvernărilor anterioare şi actuala putere va mări bugetele alocate serviciilor speciale, în ciuda austerităţii impuse populaţiei. Banii sunt destinaţi fondului de salarii, deşi în alte sectoare bugetare nici nu poate fi vorba de aşa ceva. Deasemenea şi senatorii şi deputaţii vor avea parte de bani în plus.

    Mai exact, bugetele Preşedinţiei, Curţii Constituţionale şi Agenţiei Naţionale de Integritate vor fi reduse, în schimb Senatul, Camera Deputaţilor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale vor beneficia de alocări suplimentare la rectificare, transmite Mediafax. Premierul Victor Ponta a precizat luni că banii sunt pentru plata salariilor angajaţilor.

    Bugetul Preşedinţiei va scădea cu 1,1 milioane lei, cel al Curţii Constituţionale – cu 400.000 lei, iar cel al Agenţiei Naţionale de Integritate – cu 1,1 milioane lei. De alocări suplimentare vor beneficia Senatul (9,2 milioane lei), Camera Deputaţilor (12 milioane lei), SRI (27,5 milioane lei), SIE (6,1 milioane lei), STS (5,1 milioane lei). Sursa: FrontPress.ro

  • Recensamantul si mormantul (II)

    Pentru ca o populaţie să nu scadă, fiecare cuplu ar trebui să aibă doi copii, care să-şi înlocuiască apoi mămica şi tăticul. Aşadar, fiecare femeie ar trebui să nască doi copii. În fapt, e nevoie de mai mulţi. Pentru specialiştii în demografie, cel mai clar indicator privind evoluţia unei populaţii este rata fertilităţii. Doi copii de fiecare femeie înseamnă o rată de 2. Există, însă, o mortalitate infantilă inevitabilă şi nu toate cuplurile pot avea copii. Ca populaţia să nu scadă, rata fertilităţii trebuie să fie de 2,1.

    Chestiile astea cu cifre sînt plictisitoare. Dar esenţiale. Lumea reală funcţionează după legi precise, care nu ţin cont de demagogie, de minciuna prin omisiune, de ignoranţă, de ticăloşia politică. Rata fertilităţii de 2,1 este pragul de înlocuire a populaţiei. Peste prag, populaţia creşte. Sub prag, populaţia scade. Odată instalată, scăderea are loc pe termen lung, de cîteva generaţii. Nu poate fi oprită rapid, în cîţiva ani. Cînd rata fertilităţii coboară la 1,3, specialiştii spun că începe „spirala morţii“, declinul ireversibil al unei populaţii. În România, rata fertilităţii este de 1,31. Mai e puţin. Infim de puţin pînă la spirala morţii, nu a vieţii.

    La vie en rouge

    Pentru stînga, realitatea nu contează. Ştiinţa şi legile firii n-au nici o importanţă, stînga îşi fabrică propria ştiinţă, independentă de realitate. De cîte ori n-aţi auzit, de pildă, de imensa ameninţare a dispariţiei omenirii prin suprapopulare şi epuizarea resurselor? Ca să salveze omenirea, stînga trebuia să intervină umanist, promovînd controlul populaţiei. Logic, nu? E interesant de observat, totuşi, că întreaga populaţie a Pămîntului din 2013 ar încăpea pe teritoriul statului american Texas. La o densitate a populaţiei mai lejeră decît cea din Paris. Uitaţi-vă pe harta lumii cît reprezintă suprafaţa Texasului. E loc suficient pe Pămînt, slavă Domnului! Cînd n-o mai fi, există, încă din 1969, tehnologia călătoriei spre alte planete.

    Da, dar ce te faci cu resursele? La nivelul actual, ar fi suficiente pentru vreo zece miliarde de oameni, nu pentru şapte, ca în prezent. Iar nivelul folosirii resurselor a crescut mereu de-a lungul istoriei. Deşi se declară unicul vector al progresului, stînga exclude tocmai progresul. În ultimele trei secole, toate previziunile apocaliptice, despre epuizarea resurselor, de la hrană la energie, au fost infirmate, absolut toate. Ca să fie băgată în seamă, băgînd lumea în sperieţi, stînga „uită“, fără excepţie, de creativitatea oamenilor. De tehnologiile noi, de metodele noi care apar tot timpul, dacă sînt lăsate să se dezvolte liber, pe o piaţă liberă, nu planificată. Mai puţini oameni şi mai puţină libertate înseamnă, inevitabil, mai puţină creativitate şi mai puţină prosperitate. Stînga e de părere că nu contează.

    Rien de rien…

    O rată a fertilităţii de 1,3 înseamnă cu vreo 40% mai puţini oameni în fiecare generaţie. Mai puţini nou-născuţi decît cruci noi în cimitire. Contează sau nu contează? Contează sau nu contează că, într-o singură generaţie, vor fi cu 40% mai puţini adulţi capabili de muncă? Deci capabili să susţină bugetul, pensiile, sănătatea? Adăugînd şi emigraţia, e nenorocire. Contează? Nu, pentru stînga nu contează. Se vor ocupa specialiştii. Vor creşte, masiv, impozitele. Deja o fac. Apoi vor aduce forţă de muncă ieftină din ţările care au surplus de populaţie. Luaţi tabelul ţărilor lumii, după rata fertilităţii. Uitaţi-vă la cele cu rată clar peste 2,1, potenţialele furnizoare de populaţie. Gîndiţi-vă dacă v-ar plăcea să trăiţi acolo. Apoi gîndiţi-vă cît de uşor s-ar adapta la modelul european oamenii proveniţi de acolo. Şi cum s-ar schimba respectivul model.

    Dacă ajungeţi la concluzia că ar fi mai bine, totuşi, ca românii să fie mai mulţi, atunci gîndiţi-vă ce-ar trebui să se întîmple. Astfel încît copiii să fie doriţi, consideraţi o binecuvîntare, nu un obstacol, nu o frînă. Astfel încît ţinta fiecărui cuplu să fie de cel puţin doi copii. Cel puţin doi. Nu vă lăsaţi derutaţi de faptul că şi în Vest natalitatea e în declin marcat. Nu ne ajută cu nimic. Sînt mult mai bogaţi, deci pot alege de unde îşi aduc forţa de muncă. Vor lua de la noi în continuare, cît le va conveni. Gîndiţi-vă ce-ar trebui să se întîmple ca natalitatea să crească, nu să scadă şi mai mult, iar emigraţia să fie frînată, nu accelerată. Dacă răspunsul e de stînga, adică să ia statul nişte măsuri economico-sociale serioase, urgent, de la buget, atunci mai gîndiţi-vă. La realitate. Realitatea e că dezastrul demografic al lumii euroatlantice, nu doar al României, este, exclusiv, opera stîngii. Dreapta n-a băgat în cap nimănui, niciodată, că se poate şi fără familie şi copii. Nu dreapta a creat mecanismele, practicile şi convingerile care distrug natalitatea. Nu capitalismul ne-a adus la catastrofă.

    Alexandru Hâncu

  • Romania, un viitor de cosmar

    Publicarea datelor finale ale recensamantului din 2011 in urma cu doua saptamani a trecut aproape neobservata. Singurul scandal care a tinut cat de cat prima pagina a fost cel provocat de numarul de persoane cu drept de vot, trimitere directa, dar total eronata la soarta referendumului de demitere a presedintelui din vara anului trecut.

    batran steag

    Atat a stiut sa comenteze si premierul, felicitandu-se ca nu au dat o lovitura de stat, ci au fost mai mult de 50% cei care au votat pentru demitere. In rest, din partea lui Victor Ponta nimic, nicio observatie, nicio alerta, nicio ingrijorare in urma semnalelor date de cifrele recensamantului.

    Celalalt pol al Puterii, Traian Basescu, s-a limitat sa-i raspunda lui Victor Ponta si sa traga un semnal de alarma in privinta rromilor, aratandu-se mai speriat de cresterea spectaculoasa a numarului acestora si surclasarea romanilor decat de cifra uriasa a persoanelor cu educatie precara sau deloc, scaderea fertilitatii, raportul inca primitiv dintre mediul rural si cel urban si tendinta de imbatranire a populatiei.

    Acestea fiind toate reactiile oficiale, nu avem de ce sa ne miram prea mult ca nici presa nu a dat o importanta pe masura consecintelor care rezulta din cifrele procesate de INS.

    In fond, ce e de speriat la faptul ca, daca tendintele actuale nu se schimba si rata natalitatii nu se imbunatateste iar migratia continua cel putin in ritmul actual, peste mai putin de 40 de ani vom mai ramane doar 16 milioane de romani?

    Ce e infricosator ca exista previziuni care sustin ca in conditiile date peste 60 de ani nu vom numara mai mult de 12 milioane confrati? Pana la urma, acelea ar putea fi timpurile in care robotii si calculatoarele vor conduce lumea, iar 8 milioane de romani sa fie deja prea multi pentru era siliconului si a cipurilor din diamant.

    De speriat tot ar fi insa ceva, pentru ca ne indreptam spre acele vremuri cu o tara in care aproape jumatate din populatie traieste in mediul rural, in conditii asemanatoare evului mediu, fara electricitate si apa curenta, iar in majoritatea cazurilor cu veceul in curte ca in secolele trecute.

    De asemenea, Romania viitorului este cladita acum de o populatie din care 44% din cetateni au doar patru sau opt clase ori niciun fel de studii. La acestia mai trebuie adunati cei 250.000 de analfabeti si sutele de mii de tineri care au ratat examenul de bacalaureat in ultimii cinci ani.

    Daca ar fi sa dam crezare intru totul previziunilor facute de unii analisti si sa luam in calcul si tendinta de imbatranire, in 2050 in Romania s-ar ajunge ca un angajat sa tina din salariu nu mai putin de patru pensionari – un raport pe care nici cea mai performanta si avansata economie imaginabila din lume nu si l-ar permite.

    Si? Pana la urma, guvernantii de astazi au probleme mai urgente care necesita sa fie rezolvate imediat, cand sa isi mai faca timp si pentru strategii de viitor?

    Coruptia paralizeaza prezentul si procentul ei ridicat, gradul de generalizare in societate ameninta sa dea peste cap toate datele statisticii si sociologiei mult mai repede. Coruptia promoveaza prostia si ticalosia, iar politica e imbibata cu astfel de ingrediente.

    Cu Fenechiu, Nastase, Dragnea, Becali, Voiculescu si Udrea de gat, ambele tabere – Opozitie si Putere – defileaza intr-un joc tamp, cu miza nula si care-i face surzi la toate celelalte probleme la fel de grave, daca nu si mai si. De Iulian Leca – Ziare.com

    Citeste si:

    Sfarsitul Romaniei DEMOGRAFICE? Romanii prefera sa plimbe CATELUL in locul propriului COPIL

    De ce trebuie sa se discute in CSAT indemnizatiile si alocatiile pentru pruncii romani!

  • Rezultate FINALE la recensamant: Romania a pierdut 1,56 milioane de locuitori in zece ani!

    recensamant

    INS a terminat de numărat populaţia României la aproape doi ani de la referendumul din 20 octombrie 2011, iar populaţia stabilă a României este de 20,1 milioane de persoane. Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 1,56 milioane de persoane, în principal din cauza migraţiei externe.

    În mediul urban, pe rezultatele de la recensământ, trăiesc 10,8 milioane de persoane, reprezentând 54% din totalul populaţiei stabile, ponderea fiind în creştere cu 1,3 puncte procentuale în detrimentul mediului rural. Pe sexe, femeile sunt mai multe decât bărbaţii, reprezentând 51,4% din populaţie.

    Ce mai populate unităţi administrativ teritoriale

    1. Bucureşti – 1,9 milioane de locuitori
    2. Iaşi – 883.400 locuitori
    3. Prahova – 762.900 locuitori
    4. Cluj – 691.100 locuitori
    5. Constanţa – 684.100 locuitori
    6. Timiş – 683.500 locuitori

    Cele mai slab populate sunt judeţele Covasna, cu abia 210.000 locuitori, Tulcea 213.100, Sălaj – 224.400, Mehedinţi, cu 265.400, Ialomiţa, cu 274.100 şi Giurgiu, cu 281.400.

    batrani-4380

    Mai mulţi bătrâni decât copii

    Potrivit datelor de la recensământ ale INS, copiii (0-14 ani) deţin o pondere de 15,9% în totalul populaţiei stabile, populaţia tânără (15 – 24 ani) reprezintă un procentaj de 12,3%, persoanele mature (25 – 64 ani) formează majoritatea (55,7%), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 16,1% din total. Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţin o pondere de 1,3% în totalul populaţiei stabile.

    o-familie-de-romi-din-strehaia-a-ramas-fara-palat-dupa-ce-a-imprumutat-bani-de-la-un-camatar-112429

    O glumă bună – doar 3,3% romi

    Oficialii INS arată că înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Evident, de aici apar lucruri haioase şi inexacte.

    S-au declarat români 16,8 milioane de oameni (88,9%), de etnie maghiară 1,22 milioane de persoane (6,5%), în vreme ce numărul declarat de romi e de doar 621.600 persoane (3,3%). Chiar şi aşa, deşi categoric dar pe baze empirice fals, faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie romă (de la 2,5% la 3,3%) şi, ca o faţă nefericită a medaliei, o descreştere a ponderii populaţiei de etnie germană de la 0,28% la 0,20%.

    Structura confesională a fost declarată de 18,8 milioane de persoane şi arată că 86,5% dintre locuitorii României sunt de religie ortodoxă, 4,6% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,2% de religie reformată, iar 1,9% penticostală. Ponderi între 0,4% – 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,8%), baptistă (0,6%) şi adventistă de ziua a şaptea (0,4%). Persoanele de altă religie decât cele prezentate mai sus reprezintă 1,8% din total. S-au declarat fără religie sau atei un procent de 0,2% din totalul populaţiei.

    elevi-scoala-primara1

    Stăm prost cu şcoala

    Din totalul populaţiei stabile de zece ani şi peste, 44,2% au nivel scăzut de educaţie (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), 41,4% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri) şi 14,4% nivel superior. De asemenea, 245.400 de persoane s-au declarat analfabete.

    Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an, dar care nu fac parte din populaţia stabilă, este de 727.000 şi, evident, cifra nu cuprinde decât o parte a numărului de emigranţi externi. INS motivează subînregistrare prin faptul că, la momentul critic al recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate şi nici nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare informaţiile solicitate despre aceştia. De Răzvan Zamfir – Business Cover

Back to top button