Tag Archives: poet national

Românii nu l-au uitat pe Mihai Eminescu! Iata si SINGURA IMAGINE de la inmormantarea de pe 17 iunie 1889

Acum 130 de ani, pe 17 iunie 1889, Mihai Eminescu, cel mai mare poet român, era condus pe ultimul său drum. Din singura imagine păstrată de la înmormântarea poetului – un desen realizat de cunoscutul grafician Constantin Jiquidi – se poate observa că Eminescu a fost înmormântat pe o vreme ploioasă și mohorâtă, unii dintre cei prezenți având în mână umbrele. Mihai Eminescu nu a fost uitat ! in 2019 mormântul lui este acoperit cu flori. Au trecut 130 ani de când Mihai Eminescu, „omul deplin al culturii române“ – după cum l-a numit Constantin Noica, sau romanul absolut după cum l-a numit Petre Tutea, a trecut în lumea celor drepţi. La vârsta de 39 ani s-a mutat la Domnul, fiind înmormântat în cimitirul Bellu din Capitală, cu o mică ceremonie de la care avem câteva fotografii. Singura fotografie de la inmormantare: Citeste si: Cine erau jidovii? – de Mihai Eminescu De o bună perioadă de timp Eminescu este atacat şi insultat constant, numit de Patapievici cadavrul din debara, mulţi au aşteptat cu înfrigurare dispariţia marelui om de cultură din conştiinţa poporului. Deşi conducerea statului nu se mai implica activ în promovarea lui Eminescu poporul nu l-au uitat. În fiecare an mormântul său devine loc de peregrinaj pentru mii de romani. Televiziunile încearcă să nu prezinte fenomenul la adevărata să proporţie. Citeste si: De ce in manualele de astazi continua prezentarea deformata a adevarului despre Eminescu? Şi în 2019 la 130 ani de la mutarea lui M. Eminescu la Dumnezeu mormântul său a fost acoperit de flori, poezii si coroane de flori. Este o performanţă pe care multe dintre cei care s-au perindat prin istoria noastră în ultimii 130 de ani nu se bucură. Citeste si: DOINA (Necenzurată) de Mihai Eminescu

Citeste tot articolul

Cum a murit ucis de fapt Mihai Eminescu. Dezvăluirea unui martor ocular

Moartea poetului naţional al românilor a generat un lung şir de dezbateri şi controverse. Mihai Eminescu s-a stins la vârsta de 39 de ani, în condiţii pe care unele voci le consideră neclare. Mihai Eminescu s-a îmbolnăvit în 1883, vorbindu-se de epuizare psihică, şi a fost internat în repetate rânduri în spitale şi ospicii, în următorii şase ani. Luna iunie a anului 1889 l-a găsit la Institutul doctorului Şuţu, unde era internat. Cel care a văzut momentul dramatic ce a grăbit moatea poetului a fost frizerul Dumitru Cosmănescu sau „Dumitrache”, aşa cum îl striga Eminescu. Mărturia lui a ajuns la urechile familiei sale şi a fost publicată de ziarul „Universul” abia în 1926. La mijlocul lunii iunie, Mihai Eminescu l-a chemat pe Dumitrache ca să-l tundă. Înainte însă, fiind o zi călduroasă, poetul a vrut să se mai plimbe cu Dumitrache prin curtea Institutului, unde era internat. În timpul plimbării, poetul l-a întrebat pe Dumitrache dacă știe să cânte ”Deșteaptă-te române!”. Atunci, frizerul i-a spus că nu. Eminescu a vrut să-l învețe cântecul pe care-l îndrăgea și a început să-l intoneze cu vocea lui formidabilă de tenor, despre care s-a vorbit mult în presa vremii. În acele clipe, poetul a fost lovit cu o cărămidă în cap de un “nebun” care se plimba și el în curtea Institutului Caritatea, situat pe strada Plantelor în București. O rudă îndepărtată a inventatorului de geniu Petrache Poenaru, un fost actor nebun, Petre Poenaru, l-a lovit cu piatra în cap pe Eminescu în curtea ospiciului de pe strada Plantelor. Din cauza loviturii puternice , Eminescu a căzut și i-a spus lui Dumitrache să cheme repede medicul fiindcă se prăpădește. Frizerul, șocat de întâmplare, l-a anunțat. Doctorul Șuțu l-a consultat pe poet și a spus că totul va fi bine. Dar, peste două zile, la …

Citeste tot articolul

Lucrul ieșit din comun pe care NU îl știai despre Mihai Eminescu

Ce spun cei care l-au cunoscut cu adevarat pe Mihai Eminescu? Vei ramane surprins. Multi idioti din acea perioada spuneau despre el ca este neingrijit si ca hainele pe care le poarta sunt vechi si rupte. Dar cei care l-au cunoscut cu adevarat spun despre Mihai Eminescu ca era un om simplu care stia sa poarte hainele. La intalnirile literare din casa lui Misu Paleologu Eminescu venea adesea imbracat „elegant si purta cu dezinvoltura si prestanta fracul”. CITESTE SI: A exagerat Eminescu ? Culmea nemerniciei la un liceu din Buzau. Unii profesori il contesta pe Mihai Eminescu si promoveaza iubirea fata de unguri. Era destul de timid cu persoanele pe care nu le cunostea, insa se simtea in largul sau mai ales in jurul doamnelor si domnisoarelor pe care „le frecventa”. Eminescu nu era un om trist, cum se credea si cum s-a spus despre el, ci din contra, era un om cu un simt al umorului foarte bine dezvoltat, care provoca rasul celor din jurul lui, spunea deseori glume de care se amuzau cei din jur. CITESTE SI: Mihai Eminescu, mesaj de Anul Nou (1883) De ce l-au făcut „nebun” Carol I şi Titu Maiorescu pe Mihai Eminescu!   Poetul nu a fost intotdeauna sarac. Altfel nu ne putem explica cum a reusit sa umple o birja cu violete de Parma, flori extrem de scumpe si pretentioase in acea perioada. Mihai Eminescu a fost „un om fermecator, plin de spirit si de umor”, il descria succint Alexandru Paleologu. CITESTE SI: De ce l-au făcut “nebun” şi asasinat, cu ajutorul poliţiei secrete austriece, pe Mihai Eminescu PROBLEMA EVREIASCĂ – de Mihai EMINESCU

Citeste tot articolul

De ce l-au făcut “nebun” şi asasinat, cu ajutorul poliţiei secrete austriece, pe Mihai Eminescu

Poetul Mihai Eminescu nu a fost agreat de autorităţile imperiale austriece. Tânărul Eminescu era perceput de poliţia austriacă ca un naţionalist, ce tulbura minţiile studenţilor români din Cernăuţi, capitala ducatului Bucovina. Imperiul Habsburgic ducea o politică dură de germanizare a Bucovinei, care intra în conflict cu asociaţiile patriotice româneşti şi cu intelectuali ca Aron Pumnul sau cu idealurile de unitate ale tânărului poet Mihai Eminescu. Între 1869 şi 1872, Eminescu este student la Viena. Urmează ca „auditor extraordinar” al Facultăţii de Filozofie și Drept, dar audiază și cursuri de la alte facultăți. Activează în rândul societății studențești (printre altele, participă la pregătirea serbării și a unui Congres studențesc la Putna, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la zidirea mănăstirii de către Ștefan cel Mare). Aici se împrietenește cu Ioan Slavici. La Viena o cunoaște pe Veronica Micle şi începe colaborarea la „Convorbiri literare”. Participarea lui Eminescu la congresul studenţilor români de la Putna, mănăstire aflată sub ocupaţia austriacă a iritat poliţia imperială. Poliţia vieneză e pe urmele tânărului poet naţionalist Mihai Eminescu. Din arhivele Poliţiei din Viena, reiese ca domicilii ale lui Mihai Eminescu: Kollergasse-3, Dianagasse-8, şi Gartnergasse-3 (Schaumburgergasse-15), la celelalte de pe Adamgasse sau Radezkystrasse avem doar mărturii de la colegii săi, Isopescu şi Cocinski. Poliţia austriacă şi diplomaţii austrieci au urmărit întreaga activitate a poetului în România, mai ales de când Mihai Eminescu devenise liderul Societăţii secrete „Carpaţii”, care îşi propunea lupta armată a românilor ardeleni de eliberare de sub ocupaţia austriacă a Transilvaniei. În ultimii 25 de ani s-au scris cărţi şi publicat numeroase studii ştiinţifice prin care s-a dovedit că lui Mihai Eminescu i s-a pus diagnosticul de „nebun” în vara lui 1883 pentru că încurca planurile secrete de alianţă ale Regelui Carol I cu Austro-Ungaria şi Germania. Poetul Mihai Eminescu, ca redactor şef …

Citeste tot articolul

15 iunie 1889, ziua mortii “Poetului national”. De ce trebuia ASASINAT Eminescu

Urmăream acum vreo câţiva ani de zile o emisiune tv, în care, mai mulţi tineri cu talent literar, adunaţi în jurul lui Nicolae Manolescu, spuneau că s-au săturat de Eminescu. În ce sens? În toate sensurile. Pentru cei mai în vârstă din familia mea, emisiunea apărea ca o blasfemie, ca o nebunie. Pentru mine însă, nu. Ştiam că era vorba despre o acţiune premeditată a lui Manolescu şi a altor elite româneşti de a termina odată cu Eminescu. Munca a început cu mult timp înainte, atunci când s-a fabricat mitul nebuniei lui Eminescu şi a continuat şi în perioada contemporană cu încercările de denigrare şi de scoatere a sa din inima şi memoria românilor, de către un popor aciuat pe aceste meleaguri, evreii, a căror scopuri şi metode de lucru au fost înfierate de marele român, Mihai Eminescu. Nu a fost surprinzător pentru mine, atunci când, la întrebarea realizatorului emisiunii tv, ce cunosc aceşti tineri despre activitatea culturală, politico-socială şi istorică a lui Eminescu, tinerii au vorbit tot timpul despre poezia (care, chipurile, nu era prea valoroasă) şi despre mondenitaţile lui. De restul activităţii nu ştiau mai nimic. Înainte de a mă grăbi să-i discreditez, m-am gândit la modul cum este predat Eminescu în şcoală. “Poetul nepereche”, “Cel mai mare poet”, “Personalitatea completă a culturii româneşti” etc. Dacă adăugăm la zecile de epitete pe care le rosteşte la oră un profesor şi interminabilele comentarii pe care bietul elev trebuie să le înghită cu toptanul fără prea multe întrebări, avem o imagine a modului defectuos în care va fi perceput Eminescu de copii. Nici un profesor nu mi-a argumentat vreodată de ce Eminescu este un poet atât de mare. Nici unul nu mi-a spus că jurnalistul Eminescu era cel puţin la fel de profund ca poetul Eminescu. Poate nici ei nu …

Citeste tot articolul