PNRR

Secretarul general al PSD, Paul Stănescu, a lansat recent un avertisment crunt. Acesta a subliniat că actuala „urgență europeană” nu va putea fi combătută dacă autoritățile nu iau măsură.

Avertisment pentru România! Este o urgență națională și europeană
Mai precis, secretarul general al social-democraților a susținut că asigurarea securității alimentare „a depășit granițele naționale” și a devenit „o urgență europeană”.

„Seceta care afectează și astăzi iremediabil munca fermierilor români și produsele care ajung pe masa noastră nu va putea fi combătută fără un sistem de irigații național. Știm deja acest lucru.

Dar, în ciuda acestui adevăr, încă nu avem prinse în PNRR fondurile necesare pentru modernizarea și salvarea agriculturii românești.Suntem în situația în care greșeala prostească sau intenționată a USR, de a nu prinde în PNRR sistemul de irigații, se vede cu ochiul liber pe câmpurile arse de soare.

Aceasta trebuie reparată urgent pentru binele tuturor”, a transmis Paul Stănescu, conform unui comunicat.

Paul Stănescu spune că autoritățile fac tot ce le stă în putință
De asemenea, acesta a spus că PSD, ministrul Agriculturii și coaliția fac tot ce le stă în putință pentru a veni cu măsuri urgente și clare pentru a salva munca agricultorilor.

„Ar trebui să fie destul de clar că, în contextul crizelor succesive și suprapuse prin care trecem, acesta nu mai poate fi doar o preocupare a PSD. Și coaliția de guvernare a înțeles cu ce ne confruntăm. Dar este crucial să existe un efort coordonat și unitar de a susține în fața instituțiilor europene modificarea PNRR.

Vreau să cred că măcar acum, în ceasul al doisprezecelea, toate forțele politice înțeleg că România are nevoie de un sistem de irigații modern. Nu doar coaliția de guvernare trebuie să vadă cât mai departe. Nu mai este timp de piedici.

Schimbarea climatică și fenomenele de deșertificare cu care ne confruntăm nu vor afecta doar economia românească și ceea ce vor pune românii pe masă, ci și securitatea alimentară europeană. Includerea sistemului de irigații în PNRR nu mai este de mult timp doar un obiectiv politic al PSD.

Este o prioritate a României și trebuie susținută de absolut toate partidele parlamentare, de societatea civilă, de mediul economic și, la fel de important, de către instituțiile europene. Asigurarea securității alimentare a depășit granițele naționale. Aceasta este deja o urgență europeană”, a completat Paul Stănescu.

Sursa: capital.ro

„Nu cred că s-a auzit așa ceva în istorie”, a spus Mihai Gâdea, marți seară, după dezvăluirile făcute de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

„Miniștrii de Finanțe, Muncii au ieșit în spațiul public și au făcut o serie de dezvăluiri cu privire la lucrurile pe care le-au găsit în PNRR. Dumneavoastră la Ministerul Sănătății – pentru că de pandemie am văzut cum s-au ocupat miniștrii Sănătății de la USR – ați găsit lucruri similare ca șoc cu privire la ce s-a negociat înainte de dumneavoastră?”, l-a întrebat Mihai Gâdea, marți seară, la Antena 3, pe ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

„Da, am găsit și noi destul de multe lucruri ciudate. În primul rând, nu am avut acces la documentele acestui program. Ceea ce a fost foarte ciudat pentru toată lumea care lucrează în Ministerul Sănătății este că niciun angajat din Ministerul Sănătății nu a lucrat sau nu a fost informat referitor la acest program. Pare destul de ciudat, nu? A fost lucrat pe persoană fizică, nu știu exact cum a fost lucrat. Acesta este un element”, a spus Alexandru Rafila, adăugând ulterior: „Al doilea element este legat de faptul că consultanța, care în mod evident este necesară… De multe ori, valoarea consultanței e mult mare decât valoarea obiectivului. Pot să vă dau un ordin de mărime. La Agenția Națională pentru Investiții în Sănătate, funcționarea agenției este finanțată cu 5 milioane euro și consultanța cu 25 milioane euro.”

„Nu cred că s-a auzit așa ceva în istorie”, a spus Mihai Gâdea.

„Așa a fost făcut programul. Nu pot să discut dacă e legal sau ilegal. Așa a fost semnat”, a subliniat Alexandru Rafila.

Ministrul Rafila, anunțuri după decizia CCR cu masca
Amintim că ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a reacționat, marți seară, în contextul în care judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au stabilit că instituirea obligativității purtării măștii de protecție în spațiul public a fost neconstituțională.

„Eu personal vă spun cum o să fac eu. Fiecare să facă cum crede după ce acest act normativ va fi abrogat. Deci, eu, atunci când sunt la risc să mă îmbolnăvesc, o să port mască, acolo unde e aglomerație. Nu are importanță dacă e sau nu un act normativ în vigoare. Fac lucrul acesta pentru că așa consider eu că este corect”, a spus ministrul Alexandru Rafila, marți seară, la Antena 3, în cadrul emisiunii lui Mihai Gâdea.

„Așteptăm să scadă numărul de cazuri la ATI și, atunci, sigur că o să putem să luăm măsuri de relaxare. (…) Când o să avem o scădere susținută în ATI, putem discuta despre ridicarea unor restricții”, a mai zis ministrul Sănătății.

„Sper să fim la finalul pandemiei și, începând cu această primăvară, să intrăm într-o viață normală”, a mai spus Alexandru Rafila.

Sursa: dcnews.ro

Florin Cîțu, liderul PNL, anunță că nu există nicio șansă ca reforma pensiilor, prevăzută în PNRR, să poată fi renegociată cu UE, astfel încât pensiile românilor să fie mărite cu sume mai mari de bani.

“Nu am avut această discuție. Premierul nu mi-a spus că a avut această discuție despre PNRR. Acest contract pe care noi îl avem cu UE, nu există niciun fel de punct în care să se vorbească despre negocierea acordului. Trebuie să oprim tot, se discută și se reia procedura de la zero. Este imposibil. Nu spun că e perfect, dar e unul ambițios. Avem acolo trei reforme importante, amânate, a pensiilor, a salariilor și a sistemului de învățământ”, a declarat Florin Cîțu.

Sursa: stiripesurse.ro

Noua Politică Urbană a României, asumată în PNRR ca prioritate, va aduce restricții de circulație autovehiculelor. Astfel, orașele mari vor fi obligate să stabilească zone întregi cu emisii 0, unde nu vor putea circula decât mijloace de transport în comun și autovehicule electrice. Totodată, intravilanul din mediul urban va trebui limitat, instituindu-se zone cu interdicții de construire.

Politica Urbană a României, prevăzută într-un proiect de hotărâre de guvern elaborat de Ministerul Dezvoltării, include și instituirea unor restricții de circulație. Astfel, orașele mari vor obligate să creeze zone cu emisii 0, unde să circule doar vehicule electrice, iar transportul public electric să aibă benzi dedicate.

Totodată, documentul prevede și implementarea unui număr maxim de parcări în avizarea planurilor urbanistice și autorizarea construcțiilor și o îmbunătățire a aplicării măsurilor împotriva parcării ilegale, prin consolidarea cooperării dintre operatorii de parcări, Poliția Locală și Poliția Rutieră. Problema traficului aglomerat va fi rezolvată prin densificarea rețelei de străzi către centrul urban, ceea ce înseamnă și răscumpărarea, de către autoritățile locale, a terenurilor private deținute în aceste zone.

Potrivit strategiei Politicii Urbane a României, edilii trebuie să se asigure că Planul Urbanistic General va avea în vedere ca noile clădiri să fie construite la o distanță adecvată de drum, aplicându-se regulamentul care stabilește un standard de 1,5 m lățime pentru trotuare pentru a le face disponibile tuturor, inclusiv persoanelor cu dizabilităţi.

De asemenea, orașele din România vor fi nevoite să ia măsuri adecvate de limitare a creșterii intravilanului, printre acestea numărându-se și crearea de centuri verzi și zone cu interdicție de construire.

Cresc impozitele

Soluția pentru a asigura dezvoltarea zonelor urbane va fi creșterea veniturilor din surse proprii, prin creșterea marjelor de impozitare pe proprietate și adoptarea unor surse alternative de impozitare și prin optimizarea planificării bugetare anuale, se mai arată în proiectul de hotărâre de guvern.

”Autoritățile locale ar trebui să elaboreze un plan de maximizare a veniturilor proprii, să introducă metode de finanțare inovatoare care cuprind creșterea în valoare a terenurilor – cum ar fi taxe de dezvoltare și să folosească instrumente mai potrivite pentru evaluarea valorii proprietăților, aliniate cu cele folosite de evaluatorii autorizați pentru proprietățile non-rezidențiale”, se precizează în Politica Urbană a României. În special pentru orașele în creștere, se solicită stabilirea unor obiective privind consumul de terenuri care să aibă în vedere creșterea populației și creșterea economică ca bază pentru extinderea intravilanului. Potrivit Guvernului, în ciuda faptului că populația urbană a scăzut în ultimii 25 ani, suprafața arealului construit s-a extins, iar amprenta urbană a orașelor și a localităților învecinate a continuat să crească, adesea fără o planificare coerentă. Acest lucru a cauzat dificultăți majore în gestionarea infrastructurii și a serviciilor publice dincolo de limitele administrative, inclusiv în ceea ce privește întreținerea și modernizarea drumurilor și alte servicii de bază.

Orașele în declin redevin comune

În România există la ora actuală 83 de orașe în declin, din cauza scăderii accentuate a populației și a absenței investițiilor în economia locală. Printre acestea se numără Alexandria, Călărași, Deva, Reșița, Târgu Jiu, Abrud, Adjud, Azuga, Băile Herculane, Bușteni, Mizil, Buziaș, Calafat, Câmpia Turzii, Câmpina, Câmpulung, Comarnic, Sinaia și Covasna. Strategia Guvernului, inclusă și în PNRR, prevede ca orașele aflate în declin, în care scăderea demografică persistă, să redevină comune, pentru a reduce povara fiscală. Totodată, acestea trebuie să adopte și să aplice măsuri stricte de limitare a creșterii pentru a reduce extinderea amprentei urbane.

Ziarul National

La începutul ședinței de miercuri de la Palatul Victoria, prim-ministrul Nicolae Ciucă a anunțat că Guvernul va aproba, azi, prin OUG, Acordul de împrumut între Comisia Europeană și România. Potrivit premierului, țara noastră va putea beneficia, astfel, de 14,94 de milioane de euro din aproape 29 de miliarde de euro disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliere (PNRR).

„Încă din primele zile de guvernare am lucrat pentru operaţionalizarea celui mai important proiect de ţară, post-pandemic, PNRR. Astăzi vom analiza şi aproba în Guvern, prin ordonanţă de urgenţă, Acordul de împrumut între Comisia Europeană şi România prin care ţara noastră va beneficia de 14,94 miliarde euro din cei aproximativ 29 miliarde euro, disponibili prin PNRR”, spune premierul.

De asemenea, Nicolae Ciucă a anunțat că banii care vin de la Comisia Europeană vor și investiți în economie.

”Bani pe care îi vom investi în economie, în condiţii extrem de avantajoase. Ordonanţa de urgenţă de astăzi completează cadrul instituţional pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi stabilirea fluxurile financiare de monitorizare, verificare şi control a utilizării fondurilor alocate”, a afirmat Nicolae Ciucă, la începutul şedinţei de miercuri de la Palatul Victoria.

În plus, șeful Executivului a adăugat că după ce Acordul de împrumut va intra în vigoare, Comisia Europeană va ”disponibiliza și prefinanțarea de 13 procente din împrumut”. Concret, este vorba despre aproximativ 1,94 milioane de euro.

Sursa: capital.ro

Se reaprind adversitățile și punctele diferite de viziune privind dezvoltarea României între PNL și PSD. Prin Programul de Guvernare s-a stabilit ca la Capitolul INVESTIȚII în anul 2022 să fie alocați 7% din Produsul Intern Brut (PIB). Numai că la prezentarea publică a Bugetului pentru 2022 cifra era sub cea convenită. Cheltuielile destinate investiţiilor însumează aproximativ 88,4 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 6,71% în PIB pentru 2022, urmând ca până în anul 2025 acestea urmează să ajungă la 8,11% din PIB, susține Ministerul Finanțelor în prezentarea Bugetului de stat pentru 2022.

Președintele PNL, FLorin Cîțu, a reacționat imediat. El a postat pe Instagram Story o scurtă reacție prin care susține că s-a întâmplat de fapt ceea ce a tot avertizat – banii de investiții vor fi sacrificați pentru alte capitole bugetare cu precădere sociale dragi PSD:

Cheltuielile destinate investiţiilor însumează aproximativ 88,4 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 6,71% în PIB, iar în anul 2025 acestea urmează să ajungă la 8,11% din PIB.

“Efectuarea unui volum mare de cheltuieli investiţionale din partea sectorului public, cu vârfuri de peste 7-8% din PIB în perioada 2023-2025 este susţinută de fondurile europene şi cele ce provin din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă care finanţează reformele din PNRR. În acest context, proiectele finanţate din PNRR cresc ca pondere în structura surselor de finanţare de la 0,80% la 2,98% în PIB în anul 2025”, se precizează în documentul citat.

Pentru consumul privat, creşterea este una moderată, fiind estimată la 4,5%, în timp ce consumul guvernamental se va majora cu 2,7%. Exportul de bunuri şi servicii va creşte, în termeni reali cu 5,4%, iar importul de bunuri şi servicii cu 7,2%, exportul net contribuind negativ la creşterea economică cu 1,1 puncte procentuale.

Pe latura ofertei se estimează că toate sectoarele economice vor susţine avansul economiei, un rol important având construcţiile, cu o majorare a valorii adăugate brute (VAB) de 9%, dar şi industria (4,4%) şi serviciile (4,3%).

“Pe latura ofertei, pentru industrie s-a estimat o creştere a VAB cu 4,4%, în scădere cu 0,3 puncte procentuale faţă de estimarea precedentă, în condiţiile în care se preconizează că vor continua dificultăţile în procesul de aprovizionare. Pentru agricultură majorarea VAB a fost prevăzută la 3,1%, ajustarea în jos fiind consecinţă efectului de bază, anul 2021 fiind unul foarte bun pentru agricultura românească”, se precizează în documentul citat.

Deficitul contului curent al balanţei de plăţi externe va reprezenta, în anul 2022, 6,1% din PIB, respectiv 16,3 miliarde de euro în anul 2022, cu un deficit al balanţƒei de bunuri de 9,5% din PIB.

Presiunile pe piaţa muncii se vor atenua, pentru anul 2022 fiind estimată o creştere a numărului de salariaţi cu circa 100.000 de persoane, până la 5,205 milioane persoane, şi o rată a şomajului înregistrat de 2,9%.

Inflaţia în 2022 va continua traiectoria ascendentă, în urma tendinţelor de creştere a preţurilor produselor energetice şi a multor materii prime de la nivel global. Rata medie anuală a inflaţiei indică o creştere de 6,5%, în timp ce la sfârşitul anului, se aşteaptă ca preţurile de consum să atingă un nivel de 4,7%.

Planificarea bugetară pe anul 2022 şi estimările pe perioada 2022-2025 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2022 la 6,24% din PIB, urmând ca acesta să scadă în anul 2025, la 2,02% din PIB, respectiv o reducere de 4,22 puncte procentuale faţă de anul 2022, încadrându-se la sfârşitul orizontului de prognoză (anul 2025) în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,02% din PIB în anul 2025.

În termeni structurali, se estimează că deviaţia înregistrată în anul 2016 de la OTM stabilit pentru România (respectiv 1% din PIB) se va menţine pe tot orizontul de referinţă, dar începe să se ajusteze începând cu anul 2021, continuă şi în 2022 pentru ca în anul 2025 să înregistreze 2,05 din PIB.

Pe termen mediu (2022-2024), în condiţii de consolidare fiscală, datoria guvernamentală brută, conform metodologiei UE, se va menţine la un nivel sustenabil ce nu va depăşi 50,3% din PIB, sub nivelul de 60% din PIB, în timp ce datoria guvernamentală netă (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) nu va depăşi 44,6% din PIB.

Documentul vorbeşte şi despre principalele riscuri la adresa evoluţiei macroeconomice a României, printre acestea numărându-se persistenţa pandemiei, prin apariţia de noi variante la care vaccinul să aibă un răspuns limitat, şi continuarea înregistrării unei rate scăzute a vaccinării.

“Inflaţia poate rămâne la nivele ridicate dacă dezechilibrul cerere-ofertă continuă pe un termen mai lung, punând astfel presiune pe preţuri şi pe aşteptările inflaţioniste. Perturbările pe lanţurile de distribuţie şi criza semiconductorilor continuă să reprezinte riscuri ce pun presiune pe producătorii auto şi se aşteaptă să se manifeste şi în prima parte a anului următor, afectând exporturile de bunuri, în special în cazul industriei auto”, se mai arată în Raport.

Un alt risc este accentuarea deficitului de forţă de muncă, în special cea calificată, în sectoare precum construcţiile.

Bugetul pentru anul viitor prevede o valoare a produsului intern brut de 1.317 miliarde de lei. Veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la 439,986 miliarde lei (33,4% din PIB) iar cheltuielile la 516,969 miliarde lei (39,24% din PIB). Bugetul este construit pe o creştere economică de 4,6% şi o inflaţie medie anuală de 6,5%. Numărul şomerilor este estimat la 258.000 persoane iar câştigul salarial mediu net lunar 3775 lei.

Sursa: stiripesurse.ro

România riscă să piardă primii bani din PNRR! Licitația de aproape 5 milioane de euro lansată în luna octombrie de Ministerul Muncii,, prin care statul căuta expertiză pentru cele două reforme asumate prin PNRR, respectiv legea pensiilor și legea salarizării, a fost anulată, iar cele două proiecte vor fi rezolvate cu ajutorul Băncii Mondiale.

Explicațiile sunt de-a dreptul halucinante: la licitațiile organizate de Raluca Turcan nu s-a prezentat aproape nimeni. La licitația pentru legea pensiilor a fost unul, iar la cea pentru legea salarizării nu s-a prezentat nimeni, a precizat Dan Vîlceanu, ministrul Proiectelor Europene. Totuși, Dan Vîlceanu a precizat că România are termene până la 31 decembrie să rezolve situația.

”A exista o licitație pe care Ministerul Muncii a organizat-o și s-a renunțat. Se va face un contract cu Banca Mondială. Eu cred că lucrurile pot fi rezolvate în termenul asumat, nu vor fi probleme. Până la finalul anului trebuie încheiat, altfel nu putem trage banii pentru consultanța pe legea pensiilor. Pe legea salarizării nu s-a prezentat niciun ofertant. La legea pensiilor s-a prezentat un singur ofertant.”, a spus Dan Vîlceanu.

Sursa: stiripesurse.ro

O tensiune prost mascată mocnește în interiorul PSD și are toate șansele să dea în clocot la discutarea bugetului. Motivul ține de bani. PSD e în premieră la guvernare într-o perioadă de criză provocată tocmai de PSD și e blocat în corsetul unor constrângeri fiscal-bugetare fără precedent. Spațiul de manevră pentru ”pomenile” electorale e mai îngust ca niciodată, iar partidul lui Marcel Ciolacu caută soluții să păstreze banii UE, dar să ocolească regulile., scrie jurnalistul Cristian Pantazi pe G4Media.ro.

Care sunt constrângerile principale? PNRR impune atât reforme, cât și păstrarea – de exemplu – a unui prag de circa 9,5% din PIB pentru pensii. Așa se face că introducerea pensiilor speciale pentru aleșii locali ori creșterea mai mare de 10% a pensiilor din sistemul public sunt imposibile. PNRR nu e singura frână în calea politicilor pro-ciclice: România e în Procedură de Deficit Excesiv declanșat de UE după derapajele PSD-Dragnea, și trebuie să se încadreze în 2022 într-un deficit bugetar de maximum 6,2 % din PIB în 2022.
Mai toți liderii PSD înțeleg capcana în care au intrat. Marcel Ciolacu cere de o lună rediscutarea PNRR, dar Comisia Europeană i-a transmis pe mai multe canale că e imposibilă. Ideologul economic principal al PSD, Cristian Socol, pune sub semnul întrebării întregul PNRR, întrebându-se de ce ”România nu recunoaşte oficial că nu poate face faţă tranziţiei rapide, de tip şoc, către digitalizare şi energie verde, aşa cum sună obiectivele strategice afişate în PNRR”. Ministrul Muncii, Marius Budăi, a atacat USR pentru limitările din PNRR.

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, s-a lamentat într-o postare pe Facebook scrisă în cheie ermetică, exprimându-și nemulțumirea cu mii de volte și exerciții de retorică: ”Predecesorii nostri din trecutul apropiat au actionat foarte avântat și au încorsertat spatiul de flexibilitate pe zona stimularii cererii agregate(finale, intermediare etc.), inclusiv pe componenta programatică si de angajamente de iesire din procedura de EDP, încât lucrurile nu stau într-o zona macar rezonabila, din punctul meu de vedere, de actiune”.

Ce exprimă de fapt liderii partidului? Înțelegerea profundă, dublată de nemulțumire, a faptului că PSD nu mai poate arunca cu banii în votanții săi potențiali. Și asta în ciuda faptului că e la guvernare.

Practic, ciclul politic din ultimii 30 de ani s-a rupt, în premieră, odată cu intrarea PSD la guvernare în plină criză. Istoria recentă ne arată că PSD era cel care provoca marile dezechilibre economice prin politici ”generoase” de redistribuire a veniturilor statului, iar dreapta era obligată să le corecteze. Așa s-a întâmplat în 2006, în 2009, 2012 și 2016.

Lucian Croitoru a explicat mecanismul în eseul său Jaful vs „Dreptul de a nu minți”. Stânga vine la putere și ”redistribuie” bugetul de stat perfect aleatoriu, fără criterii, doar cu scopul de a câștiga electorat. Adică pensii calculate fără să ia în calcul contribuția reală, pensii inventate de-a dreptul (”speciali” precum primari și șefi de consilii județene), salarii de bugetari crescute fără legătură cu productivitatea, salariu minim majorat fără a ține cont de realitatea economică.

Au făcut-o și Ion Iliescu, și Adrian Năstase, și Mircea Geoană (aflat de facto la guvernare în 2006-2008, deși formal era în opoziție), și Victor Ponta și Liviu Dragnea. De fiecare dată, guvernarea ulterioară a trebuit să repare dezechilibrele create de PSD. Și să plătească politic un preț mare.

De notat că același comportament e valabil și în Justiție. Liderii PSD au revenit la Putere cu gândul că vor spune ca UE și vor face tot cum știu ei. Doar că între timp UE a inventat un nou mecanism, aplicat deja în cazul Poloniei: mecanismul statului de drept, care condiționează banii (aproape 80 de miliarde de euro din PNRR și fondurile clasice) de respectarea statului de drept.

Marcel Ciolacu e primul lider PSD care rupe acest ciclu. El a avut de ales între recuplarea la guvernare în plină criză, sub presiunea unor lideri și a propriei agende politice, sau păstrarea în Opoziție, de unde ar fi putut juca rolul partidului care promite creșterile de pensii și salarii pentru cvadrupla campanie electorală din 2024.

Ciolacu a ales să intre acum la guvernare, dar partidul începe să înțeleagă consecințele. Marile promisiuni ale PSD se subțiază pe zi ce trece, sub presiunea angajamentelor luate de guvernele Orban (procedura de deficit excesiv) și Cîțu (PNRR). Oricât ar încerca PSD să dea vina pe USR, pe fostul ministru Cristian Ghinea, pe Ludovic Orban sau Florin Cîțu, realitatea e de necontestat: frânele în calea dezmățului bugetar sunt mai puternice ca niciodată.

În fața acestei realități, PSD are patru opțiuni:

– să încerce renegocierea condiționalităților cu UE. E nevoie însă de acordul formal al premierului Ciucă, al președintelui Iohannis, dar rezultatul e incert: Comisia Europeană și multe state membre ”donatoare” sunt inflexibile cât timp nu există argumente obiective pentru o asemenea modificare de substanță.
– să încerce mimarea unui comportament responsabil și a reformelor, perpetuând însă în realitate politicile pro-ciclice care provoacă dezechilibrele majore. Riscul major ar fi blocarea reformelor din PNRR, deraierea de la țintele de deficit asumate și, în consecință, stoparea finanțărilor din PNRR – o lovitură de imagine cu potențiale consecințe electorale majore. Dacă s-a ajunge în agent punct, ca PSD să fie responsabil pentru pierderea miliardelor de euro din PNRR, partidul va fi ținta unor atacuri politice devastatoare din partea întregii clase politice.
– să acepte noua partitură fiscal- bugetară și să își modifice comportamentul politic. Asta s-ar traduce însă prin pierderi electorale semnificative la alegerile din 2024.
– să iasă de la guvernare, înțelegând că există riscul politic de a fi perceput de electoratul dur drept un partid care nu își respectă promisiunile

Temperatura crescută din culise de la negocierea bugetului pentru 2022 arată cât de mare este miza pentru PSD. Tensiunile politice PSD – PNL vor ajunge la apogeu în această săptămână. Vom vedea curând care din cele patru opțiuni va fi aleasă de PSD.

Sursa: comisarul.ro