Tag Archives: petre tutea

În 1867, The Times scria despre români: „Sunt convinşi pe deplin că ei sunt descendenţii puri ai vechilor stăpâni ai lumii”

„O căruţă de ţărani a ţinut în şah imperii. Țăranii noștri vor sfârsi in viața după viață, imperiile se vor sfârși în moarte după moarte. Îngerii vor purta ie, demonii imperiilor vor purta doliu…”, Petre Țuțea The Times, unul dintre cele mai importante ziare din istoria presei, publica în 30 noiembrie 1867 un reportaj despre marile idealuri ale românilor, aşa cum erau ele văzute de jurnaliştii londonezi. Articolul scris de corespondentul din Viena al publicaţiei londoneze The Times începea cu o relatare despre situaţia politică agitată din anul 1867, la scurt timp după instalarea la conducerea ţării a principelui Carol I de Hohenzoller. A fost ocazia cu care The Times făcea o incursiune în istoria românilor, pentru a dezvălui marile idealuri (grand idees) ale acestui popor, aşa cum erau văzute la acea vreme. „Românii au mai mult respect pentru idealurile lor măreţe decât alte popoare. Au două idei măreţe pe care le îmbrăţişează fără a le fi teamă că una intră în contradicţie cu cealaltă”, scriau jurnaliştii de la The Times. Urmaşii dacilor şi ai romanilor Prima este inofensivă, relata The Times. „Ca în majoritatea fostelor provincii, în care au înfiinţat colonii, romanii au lăsat în urmă un fel de dialect latin altoit cu limbajul indigen al Daciei, care s-a conservat în Valachia modernă. Istoria ne spune într-adevăr că aceste colonii ale romanilor au fost retrase după ce Traian a intrat în Moesia. Dar cui îi pasă de istorie când are idealuri măreţe. Astfel, valahii sunt convinşi pe deplin că ei sunt descendenţii puri ai vechilor stăpâni ai lumii. Au renunţat la numele de valahi şi l-au adoptat pe cel de români. Şi-au schimbat, de asemenea, vechiul lor alfabet cu cel latin şi au încercat eliminarea pe cât de mult posibil a tuturor elementelor străine din limbajul lor, pe care …

Citeste tot articolul

Ascultându-l pe Ţuţea: „Marx era un onanist!”

Una dintre marile binecuvântări aduse de 1989 a fost redescoperirea lui Petre Țuțea, marele gânditor pe care comunismul l-a ținut sub obroc. O evocare de Dan Ciachir. Din strada Brezoianu pleacă perpendicular pe grădina Cişmigiului patru sau cinci „intrări”, a doua dintre ele numindu-se chiar Intrarea Brezoianu. Pe stânga acesteia se înşiră doar câteva clădiri, toate blocuri elegante şi trainice, construite în perioada interbelică. Ultimul are două scări şi la intrarea uneia dintre ele a fost aşezată, în anii din urmă, o placă de marmură care aminteşte că acolo a locuit Constantin-Titel Petrescu, ultimul preşedinte al Partidului Social-Democrat, care s-a opus fuziunii cu comuniştii, fapt pentru care a fost întemniţat. În acelaşi bloc a locuit, până la refugierea în Occident, în 1960, Petru Dumitriu, scriitor aşezat în preferinţele mele îndată după I.L. Caragiale şi Mateiu I. Caragiale. Iar într-un apartament de la cealaltă scară, situat la etajul întâi, l-am văzut şi l-am auzit pentru prima oară pe Petre Ţuţea, în 1969. „Marx era un onanist” – au fost cuvintele rostite înainte de a se întrerupe o clipă ca să dea mâna cu mine, care îi eram prezentat de gazdă. Mi-a întins-o afabil, dar fără să mă ia în seamă, preocupat să îşi continue gândul care se torcea cu repeziciune, impetuos. Atunci i-am observat craniul pleşuv şi imens şi i-am remarcat ochelarii cu rame groase şi rudimentare, ieftine. În acel an, 1969, eram elev în clasa a douăsprezecea şi deja băteam redacţiile revistelor literare: apucasem să public poezii, de vreo două ori, în „Luceafărul”, în „Tomis” şi în „Amfiteatru”, a cărui redacţie se afla tot pe strada Brezoianu, colţ cu actualul Bulevard Regina Elisabeta, unde se găseşte acum un McDonald’s. În aceleaşi birouri de la etajul doi al clădirii îşi avusese redacţia „Naţiunea” lui G. Călinescu. Pe culoarele revistei „Amfiteatru” am …

Citeste tot articolul

Cine este personajul MISTERIOS din DOSARUL de SECURITATE al lui Petre ȚUȚEA şi alte multe enigme dezvăluite de Evenimentul Zilei

A apărut numărul 13 al revistei Evenimentul Istoric. Cele 124 de pagini acoperă o paletă largă de subiecte, cele mai multe fiind bazate pe documente inedite consultate și publicate de colaboratorii revistei. Jurnalul generalului Iulian Vlad este un astfel de subiect, luna aceasta fiind tipărite în premieră scrisorile trimise de fostul șef al Securității din închisoare. Dezvăluirile din însemnările zilnice făcute de generalul Vlad scot la iveală un personaj necunoscut până acum publicului larg, dar și întâmplări și evenimente de importanță istorică. O altă temă, dictată oarecum și de faptul că mereu România va comemora în martie catastrofa naturală din 4 martie 1977, este cea a mitului ”celui mai iubit fiu al poporului”, construit în jurul lui Nicolae Ceaușescu. Cât a fost realitate, cât a fost calcul politic și cum vedeau presa și agențiile de spionaj străine rolul jucat de Ceaușescu imediat după tragedia de acum 42 de ani, toate lucrurile par altfel când sunt puse alături documente declasificate și presa uitată a vremii. Un alt dosar din care publicăm un capitol important este cel al urmării lui Petre Țuțea. Dosarul de la Securitate al celui supranumit „Socrate al Bucureștilor” arată cât de ușor ajungeai în atenția Direcției Securității Statului și ce desfășurare de forțe se producea de fiecare dată când fostul discipol al lui Nae Ionescu ieșea din casă. Securiști zeloși notau cu precizie ora ieșirii din casă, străzile pe care Țuțea mergea sau se plimba, autobuzele sau troleibuzele folosite, ba chiar și amănunte privitoare la comportamentul acestuia în mijloacele de transport în comun. Un simplu fragment din amplul dosar arată cât de ușor putea intra cineva în atenția filajului. Iată, însă, câteva fragmente dintr-o notă de filaj: „NOTA- privind filajul ob. „ȚONE” (Petre Țuțea – n. red.) efectuat în ziua de 23.X.1972 de la ora 7,00 la ora …

Citeste tot articolul

Portretul Românului Absolut – “Nea Petrică Țuțea Românul”

Așa-l cunoșteau cei mai mulți dintre oamenii simpli, deținuți la Aiud, în perioada reeducării sau a autoanalizelor critice: Nea Petrică Românul. Mai ales după ce, odată, întrebându-l careva dintre detinuții mai puțin școliți, de la țară, probabil, „Ce profesie aveți dumneavoastră, domnule Țuțea?”, acesta îi răspunsese simplu: „Român! Român de profesie!”. Și „porecla” de atunci, transformată în renume, așa-i rămăsese: „Petre Țuțea, Românul”. Altă dată, tot în Aiud, în timpul unei plimbări în cerc, alături de părintele profesor Dumitru Stăniloaie, când acesta îl întrebase serios cum s-ar defini el însuși în fața unui public de intelectuali, Nea Petrică, plin de umor, îi spusese: – În fața intelectualilor? Nişte proşti care caută neaflând? Pentru ei… „Popă de ţară”. – Şi atunci, unde aveţi parohia? îl întrebă Dumitru Stăniloaie. – Unde să am parohia, părinte? Unde apuc: la catedre improvizate oriunde şi chiar şi de la vreun amvon, dacă mi se oferă. După aceea, explicaţia dată părintelui profesor se adăugă poreclei, amplificându-i faima de „Român şi popă de ţară”. Cine să se mai fi îndoit de asta, când, deseori, era văzut în curtea penitenciarului prinzându-l întâmplător pe câte un ţigan sau pe un amărât de rob de mână pe care-l întreba: – Ştii tu, mai Niță, ce-i Adevărul? Iar amărâtul, aproape răstignit pe vreun perete, sau proptit de ceva, cu găleata sau unealta pe care-o avea în mână şi cu ochii holbaţi, dădea din umeri a mare şi nevinovată neştiinţă. Şi vreme de zece, cincisprezece, douăzeci de minute, o oră chiar, după aceea, omul nu scăpa nelămurit, aflând, pentru prima dată în viaţa lui ce este Adevărul. Şi încă într-o manieră socratică. Mulţi zâmbeau sau se mirau, ascultându-l pe Nea Petrică, neîndrăznind să-l întrebe ceva ce ei n-ar fi înţeles. Dar asta doar pe loc, căci în celule, pe unde mai putea …

Citeste tot articolul

Macron versus Țuțea

Zilele trecute, Emmanuel Macron, președintele Franței, a ținut un important discurs în fața întregii lumi, cu ocazia Centenarului care se împlinea de la încetarea Primuluui Răzbel Mondial. Discurs urmărit cu maximă atenție de întreaga suflare a planetei. Printre cei interesați de spusele președintelui francez m-am numărat și eu, chiar dacă pe Emmanuel Macron nu-l pot considera un „demn reprezentant” al Franței. Dar, vorba franțuzului, faute de mieux… Pe parcursul discursului său, Macron a considerat potrivit să aducă un elogiu patriotismului de care au fost animați toți combatanții din WW1, grijuliu foarte să adauge în comentariul său și câteva vorbe despre noțiunea de naționalism, nu cumva să se confunde… Spre mirarea mea, pentru presidentul Franței cei doi termeni s-ar afla într-un raport antonimic, de excludere, patriotismul fiind  „l’exact inverse du nationalisme. Le nationalisme en est la trahison” , adică patriotismul ar fi exact opusul naționalismului, naționalismul constând în dezicerea de patriotismul adevărat. L-aș întreba pe omologul lui Iohanis al nostru dacă mai are nevoie de cuvîntul șovinism, termen care ne vine în minte fără voia noastră într-o asemenea discuție. După mintea mea, de vorbitor al limbii române, șovinismul este „l’exact inverse du nationalisme”. Nu știu cât de frecvent este în franceză cuvîntul chauvinisme, în limba română este un cuvînt deseori folosit, pentru a desemna  „o atitudine politică constând în afirmarea superiorității unei națiuni asupra altora, în manifestarea exclusivismului și intoleranței naționale, care se bazează pe un naționalism extremist, care are drept scop ațâțarea vrajbei naționale și a urii între popoare sau între naționalități conlocuitoare, propagarea rasismului și exclusivismului național.” Cuvîntul ne vine din limba franceză și „provine de la numele lui Nicolas Chauvin, un recrut patriot exaltat din armata lui Napoleon I, despre care se spune că ar fi fost rănit de 17 ori în lupte. Idealismul său exacerbat a fost ridiculizat în comedia La Cocarde tricolore (1831, Paris) scrisă de frații Theodore și Hyppolyte Cogniard, unde apărea afirmația „je suis …

Citeste tot articolul

Ați mințit! Ați mințit! Ați mințit!, în curând în librării

Petre Ţuţea: „Legionarii nu au ucis niciun evreu!” Evreii „mâncători de excremente şi cadavre” din Cartea Neagră Am mai spus-o: de ani de zile nu mai reuşesc să dau de un evreu deştept, cu care să pot sta şi eu de vorbă, printre alte subiecte pe care i le-aş propune fiind şi mirarea mea că Cartea Neagră a lui Matatias Carp a fost de curând tradusă în Franţa şi urmează a fi publicată. Ce este Cartea Neagră? Este o carte, în trei volume, publicată în 1946, care a dezvăluit monstruozitatea bine camuflată până la acea dată a poporului român, popor de ucigaşi şi genocidari, remarcabili (totuşi!) pentru inventivitate şi ingeniozitate în materie de batjocorit fiinţa umană adversă! Mai ales evreiască! Ce-i al lor e-al lor! Se pare că i-au întrecut pe toţi cu protocronismul lor antisemit! Chiar şi Moses Rozen, unanim diagnosticat pentru exigenţa sa în materie de anti-semitism, a fost nevoit să recunoască, nesilit de nimeni, că holocaustul evreilor, orice ar zice detractorii noştri, aici la noi a început, în România, cică!… Că nu nemţii, ci românii se înscriu în istoria universală ca proto-detonatori ai Holocaustului! Iulie 1940, la Dorohoi în gară! (Cam jidan, ovreiul! Nu i-ar fi fost greu să aleagă altă locaţie, mai… Dar Dorohoi?! În comparaţie cu Auschwitz sau Buchenwald ori Treblinka, Dorohoi sună ca dracul, vorba altui evreu, mult mai jidan şi el… Cum să capete bietul Dorohoi rezonanţă şi circulaţie internaţională, domnilor?!… Ce turism sau pelerinaj să faci la Dorohoi, la dracu’ în praznic?! Adică facem un ditamai holocaustul şi nu ne alegem chiar cu nimic?!) Deci asta e, n-am mai dat de un evreu diştept de ani de zile! Încât nici nu ştiu cui să mă adresez cu cele de faţă! Dar nici eu nu pot pretinde că-i cunosc pe toţi evreii, aşa …

Citeste tot articolul

Fii naționalist!

Prezint, în cele ce urmează, un compendiu al ideilor și faptelor esenţiale care, după părerea mea, trebuie cunoscute și înțelese de orice tînăr din România doritor să priceapă pe ce lume trăieşte şi, eventual, chiar să schimbe ceva din această lume, potrivit aplecării înnăscute a omului de a se face util comunităţii în care trăieşte: cea locală, cea naţională, cea planetară. Pretind celor ce vor încerca să respingă şi să combată ideile de mai jos, să nu facă asta înainte de a aprofunda cu bună credinţă întreg textul care urmează. Nu urmăresc să răspândesc aceste idei pentru ca în numele lor să se producă o reacţie politică. Ci doresc ca aceste idei să fie prezente în mintea tinerilor ca ipoteze, ca păreri pe care, în timp, să le verifice când vor putea. E bine să nu piardă din vedere aceste ipoteze atunci când analizează fenomenele şi evenimentele din jurul lor. Și mai ales atunci când vor încerca să găsească soluții problemelor cu care se confruntă. Aceste idei ilustrează punctul de vedere naționalist din care ne propunem, în mod deliberat și programatic, să cercetăm și să apreciem lumea în care trăim. 1. Fii naționalist! Naționalist în limitele adevărului. Nu ne temem de adevăr! Dimpotrivă, ca popor, noi suntem interesați de căutarea, aflarea și rostirea adevărului. A fi naţionalist înseamnă să pui deasupra oricărei idei politice imperativul supraviețuirii ca neam, ca națiune, ca stat! O supraviețuire în demnitate și prosperitate. Salus Patriae suprema lex! Acest imperativ – Salvarea Patriei este legea supremă!, considerăm că este firesc și justificat să guverneze viața politică în toate comunitățile naționale de pe fața pământului. Supraviețuirea și creșterea demografică de calitate este ținta naturală, firească, de la Dumnezeu lăsată pentru fiecare soi de ființe! Deci și pentru om! Naționalismul nu are nimic de ascuns. Este singura ideologie …

Citeste tot articolul

De ce vor alogenii care conduc colonia Romania să-l interzică pe Țuțea?

Acesta este textul pentru care vor să-l interzică pe Petre Țuțea: Statul acesta îi apără pe străini de noi. Ca-n colonii. Aici stă cauza indolenței noastre: în EXPLOATARE. De ce și pentru cine să muncești în plus? În 1935, Petre Țuțea și alți patru autori scriau Manifestul Revoluției Naționale. Textul este o analiză fără menajamente a devenirii României ca stat modern. Țuțea și ceilalți co-autori afirmă că România modernă este o creație a intereselor economice occidentale și a naționalismului românesc. Aceștia fac o aprigă critică situației statului român modern, pe care-l numesc „o colonie”. În volum sunt criticate liberalismul, bolșevismul, dar și conservatorismul. Zilele trecute, directorul Institutului „Elie Wiesel”, domnul Alexandru Florian, spunea despre Țuțea că face parte dintre „autorii morali” ai crimelor din perioada interbelică și cultul său trebuie interzis. VEZI SI: Institutul “Elie Wiesel” se implica in scandalul strazii Petre Tutea Rostul nostru Istoria statului român modern este istoria vrajbei dintre ursitoarele Iui: banul occidental şi naţionalismul român Banul occidental şi-a descoperit aici la gurile Dunării interese mari şi precise: interese politice: să împiedece înaintarea Rusiei către Constantinopole; interese comerciale: să cumpere produse agrare ieftine şi să vândă produse industriale scumpe, câştigând de la particulari numai diferenţa de preţ, iar de la stat (furnituri) ceva în plus; interese economice: să exploateze direct – prin personal superior străin şi slugi indigene – imensele bogăţii ale solului şi subsolului acestei ţări; interese financiare: să încaseze dobânzile pipărate cuvenite, împrumuturilor făcute atât statului român cât şi economiei româneşti private, care aveau nevoe de un prim ajutor ca s-o ia din loc (instalări, inventar, aparat) – odată pentru România Mică, altădată pentru România Mare – cât şi de-o serie de ajutoare impuse de evenimente grave pentru destinul ţării, războiul din 1877 (Independenţa), compania din 1913 (o demonstraţie de forţă necesară) războiul din 1916 (Întregirea). …

Citeste tot articolul

De data asta ni se vrea capul! Vor să disparem fizic…

Profesor univ.dr. Ion Coja – De data asta ni se vrea capul! Vor să disparem fizic… Reporter:  De ani buni, trăim o criză materială evidentă, dar de ceea ce este și mai grav, trăim o criză morală fără precedent. Societate românească este bulversată de falsele modele care i se oferă suspect de generos, mai ales prin mass-media. Dilentantismul și impostura au invadat întreaga viață publică. Este oare o consecință inevitabilă a ”societății de consum”, a globalizării și aplatizării conștiințelor sau un proces indus, cu scopuri bine definite, atât pe termen scurt, cât mai ales pe termen lung. Dumneavoastră ce părere aveți domnule profesor? Ion Coja: Nu poate fi vorba de ceva spontan, necontrolat, nedirijat! Când Petre Roman a desființat Comitetul de stat pentru planificare, celebrul CSP, spunând că planificarea este un atribut al societății totalitare, comuniste, i-am transmis, prin mai multe declarații publice, că în felul acesta, renunțând la propria noastră planificare, nu facem decât să intrăm sub efectul planificării făcute de alții, în alte cancelarii ale lumii! Căci orice om serios și orice țară serioasă elaborează proiecte pentru viitorul său apropiat sau mai îndepărtat. Planificarea este apanajul inalienabil al suveranității! Ca stăpân, numai ca stăpân îți faci planuri, proiecte. Iar ca slugă pui în practică planurile altora. Cum a făcut Petre Roman, punând în practică planuri de transformare a noastră în slugi! Petre Roman a lucrat în interiorul planului de pierdere a suveranității noastre naționale. Din această perspectivă, într-adevăr nu mai aveam nevoie de niciun CSP. Însăși prestația lamentabilă, propriu-zis criminală, a lui Petre Roman s-a defășurat după un plan, un  proiect elaborat cu mult înainte de decembrie 1989. Vă dau un singur exemplu: în ultimele minute ale guvernării sale, când minerii îl fugăreau prin București, Petre Roman a mai avut timp, pentru ce credeți? Să semneze destituirea directorului de …

Citeste tot articolul

VIDEO DOCUMENTAR „Petre Ţuţea: viaţa şi faptele unui patriot“

A fost numit „ţăranul imperial“ sau „Socrate al românilor“. Viaţa i-a rezervat doar celebritatea postumă, una greu de imaginat pentru cineva care şi-a petrecut cea mai parte a vieţii în închisoare sau într-o teribilă sărăcie, la marginea societăţii. Aceasta este povestea acelui om care a vorbit despre neamul românesc ca despre unul „ales“. Prima dintr-o serie de poveşti, pregătite de „Weekend Adevărul“, despre oamenii cu minţi geniale din România Ce-i uneşte pe aceşti oameni, atât de diferiţi? Unul, Radu Preda, oftează cu amărăciune, căutând în zadar o placă memorială, cu numele lui Petre Ţuţea, despre care ştia că „a fost aici“. Altul, Ion Papuc, vine tocmai de la Baia Mare la Bucureşti, pentru un interviu despre acelaşi Ţuţea, prietenul său. Unui altuia, Demostene Andronescu, în vârstă de 87 de ani, îi dau lacrimile când îşi aduce aminte ce a pătimit alături de Petre Ţuţea în închisoare. Erau să moară de frig, când i s-a arătat un înger. Alt bărbat, Marcel Petrişor, şi el trecut prin viaţă, de 84 de ani, râde în hohote când povesteşte despre cum alerga el cu Ţuţea după mâncare. În fine, un autor cu nume, Sorin Lavric, vorbeşte înflăcărat, afirmând că Ţuţea este extrem de relevant astăzi, mai ales pentru cei tineri, tocmai pentru că este „foarte sincer“. Cine sunt toate aceste destine, reunite sub figura de părinte a unei singure persoane, cea despre care bunul său prieten, Emil Cioran, spunea că „este incapabilă de cinism“ şi se referea la ea folosind sintagma „universul Ţuţea“? JOCUL EXTREMELORViaţa nu a fost tocmai blândă cu Ţuţea. L-a mutat din cafenelele cu nume, şi din faţa unei cariere politice fulminante, în închisorile comuniste. Apoi, l-a proiectat în anonimat şi sărăcie cruntă, tocmai în mijlocul unui regim politic care se prezenta ca fiind în slujba omului simplu. Aceeaşi viaţă i-a …

Citeste tot articolul

Petre Țuțea: “Istoria statului român modern este istoria vrajbei dintre ursitoarele lui- banul occidental şi naţionalismul român!”

“Banul occidental şi-a descoperit aici la gurile Dunării interese mari şi precise: interese politice : să împiedece înaintarea Rusiei către Constantinopole; interese comerciale: să cumpere produse agrare eftine şi să vândă produse industriale scumpe, câştigând dela particulari numai diferenţa de preţ, iar dela stat (furnituri) ceva în plus; interese economice: să exploateze direct – prin personal superior străin şi slugi indigene – imensele bogăţii ale solului şi subsolului acestei ţări; interese financiare : sa incaseze dobânzile pipărate cuvenite, împrumuturilor făcute atât statului român cât şi economiei româneşti private, care aveau nevoe de-un prim ajutor ca s’o ia din loc (instalări, (inventar, aparat) – odată pentru România Mică, altădată pentru România Mare – cât şi de-o serie de ajutoare impuse de evenimente grave pentru destinul ţării, războiul din 1877 (Independenţa), compania din 1913 (o demonstraţie de forţă necesară) războiul din 1916 (Întregirea). Naţionaliştii români din secolul 19 nu sunt altceva decât prima încercare a poporului român maturizat de a ieşi în lumina istoriei. În ei vorbea şi lucra energia şi tenacitatea unui neam al căruia act de naştere e columna lui Troian, despre a căruia copilărie prodigioasă – o mie de ani – nu ştim nimic şi a căruia vajnică adolescenţă ne-o povestesc cronicarii. Utilizând cu măestrie interesele banului occidental în părţile noastre, dar mai cu seamă asigurându-i câştiguri coloniale şi safisfăcându-i dorinţe privind însăşi forma de stat, regimul politic şi acordarea calităţii de Român – lucruri inacceptabile pentru un stat cu adevărat suveran – şi chemând în fruntea ţării o dinastie în stare să ne reprezinte prin strălucitele ei legături în diplomaţia europeană (noi fiind la vremea aceia prea neam prost ca să ne reprezentăm singuri) şi să ne organizeze în interior datorită incomparabilei pregătiri dobândită în sânul unei familii regale specializată în construcţii şi diriguiri statale, naţionaliştii români din …

Citeste tot articolul

Scrisoarea INTEGRALĂ, trimisă de Mircea Eliade, lui Petre Țuțea – FOTO

Petre Ţuţea (6 Oct. 1902 – 3 Dec. 1991) a fost unul din cei mai mari români ai secolului XX şi celor viitoare. Vecin de celulă la Aiud cu marele filosof, Părintele Arhimandrit Justin Pârvu a mărturisit: “Nu am cunoscut în tot Aiudul om mai chinuit şi mai torturat decît Petre Ţuţea”. Marele gânditor român a fost arestat şi anchetat fără condamnare între 1948-1953, apoi din nou arestat şi întemniţat la Aiud între 1956-1964, făcând, în total 13 ani de închisoare.  Documentul de mai jos, confiscat de Securitate, provine din arhiva CNSAS, fiind publicat  pe site-ul Mănăstirii Petru-Vodă, Petru-Voda.Ro. LÉGATION ROYALE DE ROUMANIE LE SECRÉTAIRE DE PRESSE Lisabona, 26 decembrie 1941 Dragă Petrache, Prietenul tău, d. J. Constantinescu[1], venit printr’o mie de miracole de la Tokyo, îți aduce această primă scrisoare din parte-mi. Inutil să-ți spun câte scrisori ți-am adresat în conversațiile nesfârșite cu Nina[2] și Giza[3], conversații în care geniul și dragostea ta erau prezente cu toate dimensiunile, mirările și extazele lor. Știi că ești omul cel mai adnotat din România. Dar îmi place să cred că niciodată nu te-ai îndoit de frenezia, minuțiozitatea și inteligența cu care te-am comentat, editat, adnotat și prefațat eu. La noi în casă, alături de problema mântuirii și destinul neamului românesc, alături de Camoens[4] și credința în normele meditareniene, există, tot atât de viu și de fecund, fenomenul spiritual Petre Țuțea. Nu roși, dragă Petrache, pentru că pagina de față este o scrisoare de dragoste. Îmi pare rău că nu-ți pot vesti, de astă dată, nici o operă sfârșită. Am început mai multe, dar întâmplările m-au împiedecat până acum să trimit în țară un manuscris complet. Era și greu, de altfel. Rămâne „Viața Nouă”[5], urmarea, ca să zic așa, a prietenilor tăi „Huliganii”[6], va avea 3-4000 de pagini, și nu am scris decât a …

Citeste tot articolul

Institutul “Elie Wiesel” se implica in scandalul strazii Petre Tutea

Pe adresa Consiliului Local Timișoara a sosit o scrisoare din partea Institutului „Elie Wiesel”, prin care se solicită renunțarea la demersul de atribuire a numelui lui Petre Țuțea unei străzi din Timișoara. Institutul se alătură astfel unui alt gest similar demarat de patru dascăli de la UVT. În mediul on-line, marea majoritate timișorenilor este însă de acord cu inițiativa municipalității. Marți, comisiile de specialitate ale Consiliului Local Timișoara vor dezbate proiectul de hotărâre privind atribuirea numelui gânditorului Petre Țuțea unei străzi din Timișoara. Propunerea a venit din partea viceprimarului Dan Diaconu și are acordul Comisei de atribuire sau schimbare de denumiri de străzi din cadrul municipalității. Imediat după ce acest lucru a devenit public, patru dascăli de la Universitatea de Vest au trimis primăriei o adresă prin care contestă acest demers. Semnatarii Robert Reisz, Claudiu Mesaros,Constantin Pârvulescu și Ciprian Pânzariu își motivează gestul în principal prin faptul că Țuțea ar fi fost „membru al nomenclaturii legionare”. Demersul celor patru a stârnit mari reacții ale timișorenilor, mai ales în mediul on-line, marea majoritate fiind în favoarea lui Țuțea. Inclusiv decanul Facultății de Sociologie și Psihologie a UVT, Alin Gavreliuc, și-a arătat dezacordul vizavi de demersul celor patru. Lucrurile nu s-au oprit însă aici. Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Eli Wiesel” a trimis o scrisoare CL, prin care contestă atribuirea numelui lui Petru Țuțea unei străzi din Timișoara. Scrisoarea va fi analizată în cadrul comisiilor de specialitate ale CL care se întrunesc marți pentru a discuta controversatul proiect. Dacă totuși va primi aviz pozitiv în comisii, proiectul va ajunge cel mai probabil la dezbatere și vot la prima ședință de plen. Străzi cu numele lui Petre Țuțea există în mai multe orașe din România, începând cu București și continuând cu Iași, Oradea, Suceava, Aiud etc. În Cluj-Napoca, numele marelui gânditor …

Citeste tot articolul

O strada din Timisoara va purta numele filozofului LEGIONAR Petre Tutea

În Consiliul Local Timişoara urmează să se voteze câteva schimbări de denumiri stradale şi atribuiri de nume pentru străzi noi. Aceste schimbări se vor produce după ce primarul liberal Nicolae Robu s-a declarat nemulţumit de numele unor străzi din oraş, care nu ar avea nicio semnificaţie. Una din cele mai importante schimbări se referă la “strada fără nume”, din zona centrală Cetate, care va deveni strada Petre Ţuţea, după numele unuia dintre cei mai mari filozofi naţionalişti creştini din România secolului trecut. Viceprimarul Timişoarei, liberalul Dan Diaconu, a fost cel care a propus atribuirea denumirii Petre Ţuţea, scrie Ziua de Vest. Strada este situată între strada Eugeniu de Savoya şi strada Proclamaţia de la Timişoara, perpendiculară pe acestea, între imobilele cu numerele poştale 5 şi 7 de pe str. Proclamaţia de la Timişoara. Propunerea a fost făcută în cadrul  Comisiei de Atribuire sau Schimbare de Denumiri la Străzi, Parcuri, Pieţe şi va ajunge în plenul Consiliului Local Timişoara, la o dată care nu a fost stabilită încă. În data de 6 octombrie 1902, se năştea în Boteni, judeţul Argeş, marele gânditor creştin, economist şi om politic Petre Ţuţea. În calitatea sa de membru activ al Mişcării Legionare, după ce în prealabil a fost un om de stânga, a fost un prieten apropiat al altor mari personalităţi care au marcat naţionalismul interbelic românesc, precum Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica sau Petre Pandrea. În cadrul Guvernului Național-Legionar instaurat în septembrie 1940, Petre Țuțea a îndeplinit funcția de Șef de Serviciu și apoi cea de Director în Ministerul Economiei Naționale. După lovitura de stat antonesciană a fost Șef de secție în Ministerul Războiului iar între anii 1944-1948 a fost Director de studii în Ministerul Economiei Naționale. După venirea comuniştilor la putere, Petre Ţuţea este arestat şi condamnat mai întâi la 5 ani …

Citeste tot articolul

111 ani de la nasterea filozofului nationalist Petre Tutea, un “roman absolut”

Acum 111 ani, în data de 6 octombrie 1902, se năştea în Boteni, judeţul Argeş, marele gânditor creştin, economist şi om politic Petre Ţuţea. În calitatea sa de membru activ al Mişcării Legionare, după ce în prealabil a fost un om de stânga, a fost un prieten apropiat al altor mari personalităţi care au marcat naţionalismul interbelic românesc, precum Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica sau Petre Pandrea. În cadrul Guvernului Național-Legionar instaurat în septembrie 1940, Petre Țuțea a îndeplinit funcția de Șef de Serviciu și apoi cea de Director în Ministerul Economiei Naționale. După lovitura de stat antonesciană a fost Șef de secție în Ministerul Războiului iar între anii 1944-1948 a fost Director de studii în Ministerul Economiei Naționale. După venirea comuniştilor la putere, Petre Ţuţea este arestat şi condamnat mai întâi la 5 ani închisoare (1948-1953), apoi la 18 ani de muncă silnică din care a executat 8 ani în această fază (1956-1964) în diverse penitenciare (Bucureşti, Jilava, Ocnele Mari), dar mai ales la Aiud unde era concentrat grosul vârfurilor legionare, fiind eliberat în anul 1964 cu sănătatea zdruncinată în urma torturilor îndurate. A continuat să fie urmărit de Securitate şi i-au fost confiscate mai multe manuscrise în urma numeroaselor descinderi domiciliare. Petre Ţuţea a murit în ziua de 3 decembrie 1991, apucând să traiască prăbuşirea regimului totalitar comunist în 1989. Cu toate acestea a fost şi un critic al direcţiei pe care s-a înscris România postdecembristă, diametral opusă gândirii sale axate pe Naţiune şi Divinitate. Sursa: FrontPress.ro

Citeste tot articolul