Tag Archives: penitenciar

Lovitură grea pentru Augustin Lazăr. O victimă face dezvăluiri: „A dat ordin să fiu băgat la izolare”

Augustin Lazăr, procurorul general al României, este acuzat de Ioan Muntean, deținut al Penitenciarului Aiud în perioada comunistă, că ar fi ordonat ca acesta să fie băgat la izolare, fără un motiv real. Ioan Muntean, închis în Penitenciarul Aiud în regimul comunist, susţine că actualul procuror general, Augustin Lazăr, i-a refuzat de două ori eliberarea condiţionată şi l-a trimis la carceră timp de 10 zile pentru o poezie. Potrivit acestuia, Augustin Lazăr obişnuia să primească bricege de la deţinuţi, ca mici „atenţii” pentru a-i obţine „votul pozitiv” în comisia de eliberări condiţionate. „În anul 1977, scriitorul Paul Goma a înființat Carta 77 referitor la drepturile și libertățile omului. Guvernul României din vreme, condus de Ceaușescu, a semnat acele drepturi la Helsinki, dar nu le punea în aplicare. Eu împreună cu prietenul meu Dan am hotărât să mergem la București pe Drumul Taberei și să semnăm Carta 77”, a spus Ioan Muntean într-un interviu pentru Antena 3. „Am reușit apoi să mă angajez la Oravița și acolo trebuie să recunosc că urmăream să trec granița. Voiam să fug din țară, am avut ținta America. Aveam și viza ambasadei americane, urmăream treaba asta. M-am pomenit într-o zi când m-am dus la serviciu dat afară şi de aici. Am venit la Oravița, am luat avocat pe Poenaru și am acționat în judecată. La primul termen când mă duceam la judecată, afară m-a așteptat locotenentul major Vătău cu un grup de militari. M-au încătuşat, m-au dus la pichetul de graniceri. Atunci mi s-a propus: „dacă nu vei recunoaște ce scriem noi de aici nu te mai duci decât la pușcărie sau în mormânt”. Mi-au pus fierul de călcat pe mâini și am semnat, am zis că o să contest. După multe anchete, Tribunalul Militar Timișoara m-a condamnat la 8 ani de închisoare. A reținut …

Citeste tot articolul

Top 5 amenințări în pușcării | VIATA DUPA GRATII

Deținuții au un arsenal complex cu care își amenință dușmanii. Pentru o agresiune gravă, un condamnat riscă cel mult izolarea temporară în carceră. În lumea dură a pușcăriilor sunt cinci categorii de condamnați care sunt agresați violent de clanurile de după gratii. De altfel, 122 de deținuți au murit, în 2014, în închisori, conform datelor oferite de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP). De obicei, țintele agresiunilor sunt: ● pârâcioșii – cei care reclamă la gardieni diverse abateri; ● cei care au bani și nu au protecție; ● pedofilii sau violatorii; ● vechi dușmani din libertate; ● condamnații-ținte, care sunt agresați la ordinele unui șef de clan de după gratii. Cu excepția unor asasinate comandate, amenințările cel mai des întâlnite între deținuții fac referire la următoarele metode: 1. SERINGA CU HIV. Deși procedeul rămâne de cele mai multe ori doar o amenințare, în practică presupune înțeparea victimei cu o seringă folosită de o persoană seropozitivă. Seringa este de obicei a unui dependent de droguri. 2. NEBUNUL DIN SECȚIE. Pe scurt, victima este amenințată că va fi înjunghiată de către un deținut care suferă de tulburări psihice. Agresorul riscă doar să fie mutat la Penitenciarul Târgu Ocna, destinat persoanelor cu astfel de probleme. 3. SPARTUL DINȚILOR DE BARELE PATULUI. Această metodă este aplicată de obicei pedofililor și violatorilor. Dinții sunt sparți de barele de la pat. „Și noi avem copiii și femei care sunt acasă, singuri/singure. Nu ne place să ne gândim că ele pot fi victimele unui violator. Așa că aceștia sunt pedepsiți și în pușcării”, ne explică Fane, deținut la Giurgiu. 4. ȚINUTUL ÎN ȘTREANG. Victima este ținută într-un ștreang improvizat, din lenjerie sau haine, care este legat de barele de metal ale paturilor de sus sau de țevile din grupurile sanitare. Uneori, victima este eliberată prea târziu și amenințarea …

Citeste tot articolul

FOTO | Aici fac dragoste DEŢINUŢII. Cum arată CAMERELE INTIME din PUŞCĂRII. În aceste condiţii şi-a lăsat BORCEA soţia GRAVIDĂ

Fotograful Cosmin Bumbuţ este primul care a intrat în închisori şi a pozat camerele intime ale deţinuţilor, deşi acestea există chiar de când am intrat în Uniunea Europeană. Aşadar, din 2011, până anul trecut, Cosmin a documentat camerele intime de la 35 de penitenciare, inclusiv de la penitenciarele spital şi de la cele de minori. Am vorbit cu el ca să aflu care-i atmosfera din camerele intime şi de ce a vrut să documenteze insulele de spaţiu privat ale deţinuţilor. Printre cei care au folosit camera intimă din penitenciar se numără Cristi Borcea, care chiar şi-a lăsat şi soţia însărcinată în închisoare.

Citeste tot articolul

Vedetele’ fac legea în penitenciar | Condiții de hotel pentru ‘șmecherii’ din închisoare

In timp ce Elena Udrea se plange de conditiile dure din arest, de prezenta sobolanilor, de lipsa apei calde, si de alte neajunsuri, in penitenciarul Poarta Alba lucrurile stau cu totul altfel. Penitenciarul Poarta Alba este destinatia preferata de detinutii ‘vedeta’, multi dintre ei schimbandu-si domiciliul special pentru a putea beneficia de conditiile speciale de la Poarta Alba unde se afla in prezent printre altii Gigi Becali, Cristi Borcea si Miron Mitrea. O ancheta a celor de la Administratia Nationala a Penitenciarelor a identificat o serie de nereguli la Poarta Alba, iar in centru lor se afla Cristi Borcea. Potrivit unui raport al ANP, citat de B1 TV, Cristi Borcea a beneficiat de renovarea celulei. Aceasta are in prezent mocheta pe jos, un televizor plasma, un frigider si pe perioada iernii a avut instalat un calorifer electric. In plus Cristi Borcea a avut acces la aparate de fitness. El a putut sa faca miscare cu ajutorul unei benzi de alergat si a unei biciclete. Cristi Borcea a avut parte de tratament preferential din partea gardienilor care i-au dat chiar si o cheie pentru a ii facilita accesul la un telefon instalat special pentru el in zona spalatoriei in care ar fi trebuit sa lucreze. Insa Borcea nu a lucrat, el si-a pentrect timpul destinat muncii vorbind la telefon, iar gardienii i-ar fi pontat activitatea, pentru a ii asigura reducerea pedepsei. Borcea a beneficiat si de vizite peste numarul celor permise de regulament si de bani primiti in mod direct sau prin intermediul altor detinuti carora familia sa le-a trimis fonduri pentru a-si putea cumpara tot ce doreste de la magazinul penitenciarului. Ancheta ANP a relevat faptul ca in celula lui Borcea nu s-au efectuat niciodata controale si ca acesta avea in celula parfumuri si alte produse la care alti detinuti …

Citeste tot articolul

Situaţie inedită: Suedia a ajuns să-şi închidă închisorile pentru că nu mai are infractori

În Suedia autorităţile s-au văzut nevoite să închidă patru penitenciare şi un centru pentru arestări preventive, pentru că numărul deţinuţilor e în continuă scădere. Ţara nordică are doar 4.800 de deţinuţi la o populaţie de aproximativ 10 milioane de locuitori, potrivit România TV. În ultimii nouă ani numărul deţinuţilor din Suedia a scăzut cu aproape o mie. E o scădere importantă, dacă stăm să ne gândim că, în prezent, în ţara nordică există doar 4.800 de condamnaţi, la o populaţie de aproximativ 10 milioane de locuitori. O explicaţie a acestui fenomen ar fi relaxarea pedepselor pentru cei care fac trafic cu droguri. Autorităţile suedeze spun că şi programul de reeducare demarat de penitenciare joacă un rol important. Suedia este renumită pentru penitenciarele sale luxoase.

Citeste tot articolul

Declaraţie şoc despre Torţionarul Vişinescu

Alexandru Vişinescu  era un personaj de temut şi în afara închisorii de la Râmnicu Sărat pe care a condus-o în anii ’60, iar crimele pentru care este acum judecat s-ar putea să nu fie singurele pe care le are pe conştiinţă.   Martori ai unor evenimente incredibile au păstrat până acum tăcerea pentru că nimeni nu i-a întrebat ceva vreodată, şi nici măcar acum când Vişinescu este chemat să răspundă în faţa Justiţiei, localnicilor şi celor care au avut într-un fel sau altul contact cu zona puşcăriei nu li s-a cerut să depună mărturie. Astfel că aminitirile lor sunt spuse acum doar ca nişte poveşti groaznice. Mărturisiri incredibile Un cetăţean care s-a născut şi a copilărit în Râmnicu Sărat în imediata apropiere a închisorii, susţine că în copilărie a fost martorul unei scene incre­dibile. Vişinescu a scos pistolul şi l-a împuşcat pe un deţinut care escaladase gardul închisorii şi încerca să evadeze. Scena s-a petrecut sub ochii copiilor care se jucau pe stradă. Nicolae Căldăraru este unul dintre acei copii, care acum, după zeci de ani de când a fost martorul întâmplării, vorbeşte pentru prima dată. „Eu m-am născut şi am crescut în Râmnicu Sărat, pe strada Modestiei, lîngă Penitenciar. Într-o zi, când noi ne jucam pe stradă, un deţinut a ajuns pe gard, nu ştiu cum a reuşit pentru că prin sârma ghimpată trecea curent. Voia să fugă, să evadeze. Atunci Vişinescu a scos pistolul din toc şi l-a împuşcat. Deţinutul a picat în interiorul puşcăriei. Vişinescu era afară cu alţi deţinuţi care curăţau şan­ţurile, că erau şi deţinuţi pe care îi scotea la muncă. Pe Coposu sau alţi deţinuţi politici, nu-i scotea, erau închişi în celulele H“. N-avea tată, n-avea mamă Desigur aceasta este cea mai groaznică amintire  din copilărie a lui Nicolae Căldăraru, dar din păcate are …

Citeste tot articolul

VIDEO – Telefoane mobile introduse ilegal in INCHISORILE romanesti cu ajutorul DRONELOR

Telefoane mobile introduse ilegal in inchisori cu ajutorul dronelor. Metoda de secol XXI cu care detinutii pacalesc gardienii Detinutii din penitenciare se reinventeza. Au o noua metoda ca sa introduca ilegal dupa gratii telefoane, droguri, dar si alte obiecte interzise: se folosesc de drone. Aceste dispozitive zboara lejer peste zidurile inalte ale inchisorilor. Pana acum, au fost depistate trei, in Ploiesti, Giurgiu, si Miercurea Ciuc. Persoana care teleghideaza drona studiaza intai terenul, pentru a stabili un traseu pana la fereastra celulei. Se asigura ca nu sunt obstacole in aer si isi gaseste un loc ferit. Apoi lanseaza drona. Camera video de pe drona usureaza manevrarea ei pana la destinatie. Florin Schiopu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor: „Banuiesc ca acest lucru se intampla noaptea, pentru ca ziua ar fi usor detectabile.” Gardienii inchisorilor din Ploiesti, Miercurea Ciuc si Giurgiu nu s-au lasat pacaliti. Dispozitivele au fost confiscate si predate anchetatorilor care ii cauta pe proprietari. Toate carau telefoane mobile pentru detinuti. Afacerea comunicatiilor fara fir ar fi rezolvata daca sisteme de bruiaj ar fi insaltalte in fiecare inchisoare. Florin Schiopu: „Cei din foisoare stau 12 ore, cei de pe sectii fac un singur supraveghetor la 10, 20 de camere, cu cate 200 de detinuti. Nu cred ca se poate vorbi de sanctiuni atata timp cat nu poti sa asiguri conditii minime de paza.” Pana acum, detinutii apelau la metodele clasice pe care gardienii le cunosteau foarte bine. Obiectele interzise erau ascunse in alimentele pe care le primeau de la rude, in haine sau incaltaminte, sau pur si simplu erau aruncate peste gardul inchisorii.

Citeste tot articolul

OMOR DEOSEBIT DE GRAV: Torționarul Vișinescu, judecat pentru crimele comise acum o jumătate de veac

Torționarul Alexandru Vișinescu a fost trimis în judecată de Parchetul General pentru infracțini contra umanității. El este acuzat de omor deosebit de grav împotriva a 12 deținuți politici, încarcerați la Penitenciarul Râmnicu-Sărat, condus, vreme de 7 ani, de de maiorul buzoian. Anchetatorii spun că Vișinescu a impus un regim de tortură și teroare care nu  asigura condiții minime de supraviețuire a deținuților. Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a descoperit că Vișinescu s-ar face vinovat de moartea a 12 deținuți politici, printre care se numără și liderul țărănist Ion Mihalache. În luna aprilie, Parchetul instanței supreme, a decis ca, torționarului acuzat de moartea mai multor deținuți, să i se schimbe încadrarea juridică din „genocid” în „infracțiuni contra umanității”, conform Noului Cod Penal. Alexandru Vișinescu s-a născut în 1925, la Buzău și a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat vreme de șapte ani. Astăzi, Vișinescu trăiește într-un bloc din centrul Capitalei, cu o pensie de 3.200 de lei pe lună. – Ziua de Buzau

Citeste tot articolul

Ciuma roşie de după gratii: Penitenciarul Oradea – „Aici îţi vor rămâne oasele!“

Suflete torturate ca în iad, înfometare, bătăi până la inconştienţă, umilinţe cum doar minţile bolnave ale foştilor lideri şi aghiotanţi comunişti puteau inventa. Aceasta a fost soarta deţinuţilor politic care au ajuns cu miile în Penitenciarul Oradea, unde regimul era considerat cu mult mai dur decât cel din temniţele de la Piteşti sau Aiud. 17 decembrie 1955. Penitenciarul Oradea. Arsenie Boca, marele duhovnic al românilor, era târât aici de comunişti, pentru şase luni de tortură. Un alt episod criminal din viaţa Sfântului Ardealului, care cunoscuse deja groaza în temniţele din Timişoara şi Jilava. Purta vina să fie prea iubit de noi şi de Dumnezeu. 5 octombrie 1963. Tot Penitenciarul Oradea. Arlette Coposu, soţia Seniorului, este întemniţată aici după un proces de spionaj înscenat de comunişti în ’50. Arlette şi sora lui Coposu, despre care arhivele închisorii de pe Criş nu păstrează prea multe date, fuseseră condamnate la două decenii de muncă silnică, fiind acuzate de „complicitate la crimă de înaltă trădare“. Arlette Coposu, învinuită pe nedrept că ar fi „turnat“ secrete de stat Legaţiei Franceze (n.r. – instituţie având funcţiile unei ambasade), părăseşte temniţa în 15 aprilie 1964, după un decret de graţiere. Destinele de mai sus sunt doar câteva dintre miile care au îndurat blestemul „ciumei roşii“, în Penitenciarul Oradea. O închisoare în care săgeţile fostei Securităţi puneau în aplicare metode crunte de tortură, de dezumanizare, uneori mai grele decât la Jilava, Piteşti, Aiud ori Sighet. O închisoare care a primit de la cei care i-au îndurat groaza eticheta „Aici îţi vor rămâne oasele“. O închisoare în arhivele căreia cu greu s-a putut pătrunde chiar şi în anii noştri de libertate. (Claudia Bonchiş)   Aurora Dumitrescu  şi blestemul zilei de 13  Aurora Dumitrescu (83 de ani), bihoreancă stabilită la Bucureşti, a cunoscut teroarea celor trei „F“ – foamea, frigul …

Citeste tot articolul

Acesta este românul cu PENSIA de 34.000 de lei pe lună

Un fost șef de penitenciar, are o pensie de 340 MILIOANE lei vechi pe lună Argeşeanul Gheorghe Bălăşoiu, fost şef al unui penitenciar, primeşte o pensie de 34.000 de lei pe lună. Aceasta este cea mai mare pensie România, potrivit RTV. Pentru a ajunge la această performanţă, Bălăşoiu a urmat un plan bine pus la punct pentru a-şi asigura pensia colosală. El a lucrat în magistratură, apoi a fost şef al Penitenciarului Colibaşi. Exact înainte de a ieşi la pensie, în 2005, a fost încadrat, însă, ca procuror. Potrivit unei note a departamentului de resurse umane al Consiliului Superior al Magistraturii, Bălăşoiu a stat doar două săptămâni la Curtea de Apel Piteşti, dar s-a asigurat astfel că pensia nu îi va fi modificată. Pentru ca venitul pentru ultima lună de muncă să fie cât mai mare, a renunţat la concediul de odihnă din ultimul an şi a avut foarte multe deplasări în interes de serviciu. Banii pentru deplasări şi concediu s-au adunat la salariul din ultima lună, luat în calcul pentru stabilirea pensiei. Aşa a ajuns la suma colosală de peste 34.000 de lei, încasată lunar. Următorul clasat în topul pensiilor este un bucureştean care a lucrat la o societate românească ce avea colaborări în străinătate, ce încasează o pensie lunară de “doar” 25.000 de lei. La nivel naţional, sunt în plată 5,2 milioane de pensionari, care primesc, în medie, 793 de lei. Un bătrân cu pensia minimă de 350 de lei ar trebui să-şi adune veniturile mai bine de opt ani pentru a ajunge la banii pe care Bălăşoiu îi câştigă într-o singură lună. VIDEO – Cea mai mare pensie din România: 34.000 de lei Surse: Romania TV / StareaNatiunii.com

Citeste tot articolul

Oferte pentru elevi de la … Penitenciarul Gherla: Iata elementele care fac atractiva aceasta profesie

Angajati de la Penitenciarul Gherla promoveaza, miercuri si joi, in liceele din localitate, oferta educationala specifica acestui sector, dar toti elevii interesati sa ajunga sa lucreze intr-un penitenciar pot cere informatii in localitatile sau judetele in care domiciliaza. „Elevii interesati sa dezvolte o cariera in domeniul penitenciar vor putea descoperi si cateva dintre elementele care fac atractiva aceasta profesie: acordarea unei solde lunare pe timpul studiilor; asigurarea in conditii de gratuitate, a cazarii, mesei, echiparii, cursurilor si asistentei medicale pe timpul scolarizarii; asigurarea unui loc de munca imediat dupa absolvire, prin repartizarea intr-o unitate a sistemului penitenciar; conditii de salarizare decente, precum si asigurarea unui climat organizational motivant, propice pentru dezvoltarea carierei”, se arata intr-un comunicat remis presei. De asemenea, se precizeaza ca „Tinerii din licee vor putea afla ca activitatea profesionala a personalului din sistemul administratiei penitenciare se desfasoara in interesul comunitatii, prin punerea in aplicare a legislatiei privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, in limitele competentelor stabilite de lege”. Contactat de Ziare.com, Dan Donciu, purtatorul de cuvant al Penitenciarului Gherla, a declarat ca si anul trecut a fost realizata o campanie de promovare similara, inclusiv la Cluj Napoca, in cadrul targului Universitaria, organizat anual. Intrebat ce trebuie sa faca un elev de liceu care indeplineste conditiile cerute de lege pentru a putea ajunge sa lucreze in sistemul penitenciar, acesta a raspuns: „doritorii se pot adresa la birourile de resurse umane din cadrul fiecarui penitenciar, pentru ca oferta este la nivel national, la fiecare penitenciar se gasesc informatiile necesare”. „Cei din localitate, sa vina la Penitenciarul Gherla si sa isi depuna dosarul de inscriere. (…) Ei vin aici, se informeaza de la colegii de la resurse umane care sunt cerintele pentru posturile respective. Colegii mei sunt deschisi, ii primesc, ii consiliaza …

Citeste tot articolul

Condamnati la infractiune. Adevarul despre lumea tenebroasa a puscariilor romanesti – Interviu

Cladiri vechi si insalubre, unele care, precum Jilava, ar trebui dezafectate, personal putin, prost platit, excedat de munca si frustrat, uneori abuzuri, o mentalitate generala care vrea conditii cat mai proaste pentru detinuti. Acestea ar fi principalele probleme ale inchisorilor romanesti, dupa cum le descrie fostul subsecretar de stat din Ministerul Justitiei, care a coordonat sistemul penitenciar din Romania, Petronel Dobrica. Dar cea mai mare problema nu este in penitenciar, a explicat intr-un interviul acordat Ziare.com Petronel Dobrica. Ea consta in faptul ca pentru imensa majoritate a detinutilor, nonviolenti si care comit infractiuni de subzistenta, nu exista nicio sansa reala de reintegrare. De aceea, rata recidivei este foarte mare: 60%. Partea cea mai rea este in cazul infractorilor minori. Fostul subsecretar de stat a relatat doua cazuri cutemuratoare: „Asa ne masuram pana la urma gradul de civilizare ca societate”. Exista insa si parti bune, una dintre ele se refera la dotarile din spitalele penitenciar din Romania, unele, precum Rahova si Jilava, fiind peste media sistemului sanitar din Romania. Multi detinuti VIP cer sa fie eliberati pentru tratamente medicale. Este asistenta medicala din sistemul penitenciar apta sa le rezolve problemele? Eu nu pot sa vorbesc despre cazuri individuale, e o chestiune care tine de competenta medicilor. Ceea ce pot spune insa este ca, in termeni generali, penitenciarele spital sunt foarte bine dotate, iar personalul medical este inalt calificat. Din cate stiu, din acest punct de vedere, spitalele penitenciare Rahova si Jilava exceleaza. De altfel, au fost facute investitii importante in toate spitalele penitenciar, asa incat, fara a spune ca orice boala poate fi tratata in sistem, pot sa afirm ca exista conditiile pentru a oferi ingrijirile medicale la un nivel asemanator cu acela din societatea libera. Adica intre un spital bucurestean de stat si Rahova sau Jilava, la care v-ati referit, …

Citeste tot articolul

Penitenciarul nr.13 – un loc al diavolului de unde viata se ridica la cer

Cred că nu este un loc mai plin de viață în orașul Chișinău ca Penitenciarul nr. 13 de pe Tighina. A fi plin de viață nu înseamnă a răsuna muzica, a dansa și a ciocni șampanie. Pentru aceasta există cluburi de noapte, de care Chșinăul este plin. Dacă viața ar sta în șampanie sau în muzică, am putea zice că viața e prezentă și la recepțiile Guvernului, la balurile oferite de miniștri sau șefii de departamente din MAI care se dau cu ocazia avansării lor în grad. Dar viața nu se ascunde în șampanie și nici în muzică, și nici în rîsul zgomotos al șefilor, nici în bătăile pe umăr cu ocazia unei reușite. Viața se ridică la cer și se împrăștie ca fumul printre gratiile reci, vopsite cu verde ale penitenciarului, trecînd peste mașini, peste noroiul de pe străzile orașului, peste ziduri, peste copaci, peste casele adormite și ajunge la paturile unde dorm cei iubiți. Dacă viața care se ridică din celulele înguste ar lăsa în noapte dîre de lumină, Chișinăul ar părea un oraș în sărbătoare. Dar deoarece gîndurile sărmanilor deținuți sînt văzute doar de îngeri, nopțile în oraș sînt negre și triste, mai ales în zona peniteciarului nr. 13. Întîmplător sau nu, penitenciarul se află în vecinătatea cimitirului zis armenesc, lîngă care se află expoziția de tancuri și tunuri sovietice. La prînz gîndurile coboară aproape de tot de pămînt, așa încît cineva mai neatent ar putea să le calce. La ora 13 zeci de femei și bărbați se adună în fața peniteciarului pentru a transmite torbe cu mîncare oamenilor iubiți care stau închiși. Ei vin întotdeauna mai devreme, deși știu că ușa se deschide întotdeauna cu întîrziere. Acest fapt este ceva normal. O dată pe lună aici vine o femeie cu un copil de sîn. Cu siguranță …

Citeste tot articolul