Tag Archives: penitenciar aiud

”Dragii mei, păstraţi-vă credinţa indiferent de ce va urma!” – Preot Dumitru Balasa

M-au luat în 1959, m-au dus la Securitate pe 16 septembrie. “Ai o puşcă acasă. Să ne dai puşca!” A fost un motiv. Ne-am dus până acasă, au făcut percheziţie, pe urmă m-au luat şi ne-au ţinut aci în Drăgăşani într-un beci acolo, nu ştiu cât. Ne-au dus într-o noapte la Piteşti. Şi acolo a început calvarul. Cea mai cumplită pedeapsă de pe lume! Chinuri, bătaie! De la ora 1 la 3 noaptea era oră de bătaie. Ce s-a întâmplat? De la ora 1 la 3 noaptea te băteau aşa, în prostie. Te scoteau doar în chiloţi, desculţ, îţi puneau ochelarii ăia chinezeşti la ochi şi te duceau într-o sală, acolo unde era numai ciment şi câţiva te băteau: ăsta-l bătea pe ăla, ăla îl bătea pe ăla. Pe noi ne bătea unul Cetăţeanu Dumitru. Şi ne cerea ca să declarăm că eu am cumpărat un pistol cu butie şi că Gh. Grecu a cumpărat un pistol Steier de la nemţi, că noi am vrut ca să împuşcăm pe Gheorghiu Dej. “Păi, domnule, eu pe Gheorghiu Dej nu l-am văzut decât în poză.” “Nu e nevoie, dar să declaraţi!” Păi cum era să declar, dacă nu era aşa? Cum să scriu eu treaba asta dacă nu era aşa? Sigur că da, a fost bătaie! După 6 luni de zile, Gh. Grecu a declarat săracul! Nu a mai putut să mai ţie. Şi la urmă mă luaseră pe mine. “Păi dacă ăsta a declarat! N-auzi? Ăsta spune că aţi vrut să împuşcaţi pe Gherghiu Dej!” Bine! Între timp îmi dă ăsta un pumn aşa în nas, şi am căzut cu capul pe ciment. Când am căzut cu capul de ciment, m-a podidit sângele pe nas şi atunci cu mâna căutam să iau sângele de pe nas ca să pot să respir, …

Citeste tot articolul

Ultimul condamnat la moarte din regimul Ceaușescu, deținut la Aiud: „Augustin Lazăr era parte a sistemului opresiv din Republica Socialistă România”

Aiud. Procurorul general al României nu crede că a greșit cu nimic atunci când a semnat ca deținuții politici să nu fie eliberați din pușcărie, fiindcă „nu s-au îndreptat”. Ne-a prezentat scuze în numele instituției pe care o conduce, de parcă Ministerul Public de azi are aceleași practici ca Procuratura comunistă. Și-a cerut public scuze și de la deținuții politici, formal, la tv, fiindcă hârtia și plicurile sunt scumpe pentru un demnitar cu 30.000 de lei leafă. Doar unii ziariști caută să afle ce s-a petrecut în anii ’80 la Aiud, răscolind arhive, căutând prin cărți, încercând să ajungă la câte un condamnat pedepsit pentru că s-a opus regimului Ceaușescu, a împrăștiat manifeste sau a încercat să fugă din țară. Alți jurnaliști îi execută pe „pușcăriașii” ăștia, susținând că au biografii dubioase, doar din dorința de a-l apăra pe Augustin Lazăr. L-am găsit pe fostul căpitan de cursă lungă, Florentin Scalețchi, condamnat la moarte în 1985, pentru complot împotriva statului, faptă prevăzută de art.167, al.1 Cod Penal, raportat la art 155 și art.164 CP. Aveți reprodus în aceste pagini un pasaj din hotărârea tribunalului privind condamnarea lui Scalețchi și a celor din lotul lui. După ce i s-a comutat pedeapsa, de la condamnare la moarte la 20 de ani de temniță, a stat închis din 1986 și până în 22 decembrie 1989 în penitenciarul Aiud. A fost în celulă și cu Iulius Filip. În interviul acordat Evenimentului zilei povestește lucruri trăite acolo, dar și despre torționarii și securiștii pe care i-a întâlnit. Din 1990 este președintele OADO – Organizația de Apărare a Drepurilor Omului, afiliată la ONU. Azi e profesor universitar de drept și continuă să militeze pentru o lege a lustrației. EVZ: Domnule Florentin Scalețchi, v-am citit cartea scrisă în 1994 despre condamnarea dv. la moarte, despre Aiud și …

Citeste tot articolul

Lista rușinii: Apărătorii torționarului Augustin Lazăr

După trei zile de derută, cozile de topor din presă ale instituţiilor de forţă încearcă să se regrupeze, declanşînd operaţiunea „Spălarea torţionarului Augustin Lazăr”. Practic, este o operaţiune de auto-demascare, aşa cum s-a mai întîmplat în decursul anilor, cînd lucruri evidente erau contestate de aceste „instrumente”, cu intenţia de a minimaliza efectele dezvăluirilor ce apăreau în presă despre securişti odioşi şi nomenclaturişti ai PCR, mai ales atunci cînd aceştia se strecurau în poziţii înalte ale instituţiilor democratice de după Revoluţia anticomunistă din Decembrie 1989. După apariţia pe „Lumea justiţiei” a documentelor care arată clar că Augustin Lazăr, actualul Procuror general al României, a contribuit decisiv la tortura fizică şi psihică a disidentului Iulius Filip, în calitate de preşedinte al comisiei de liberare condiţionată din Penitenciarul Aiud, prin faptul că s-a amînat cu aproape doi ani eliberarea sa, am asistat la cîteva tumbe ridicole ale lui Augustin Lazăr pe site-ul Ministerului Public, în care încerca să se eschiveze cu mijloace demne de milă: „nu-mi amintesc, nu eu am decis, n-am făcut poliţie politică, am o anumită stare de emotivitate…” Generic, toate acestea se pot sintetiza în expresia celebră a lui Tudor Postelnicu: „Am fost un dobitoc!”, numai că fostul șef al Departamentului Securității Statului a dovedit parcă un pic mai multă demnitate decît Augustin Lazăr. Brusc, însă, în timp ce Augustin Lazăr încă îşi mai lingea rănile, au apărut şi primele reacţii în apărarea onoarei acestuia. Ignorînd evidenţele, autorii acestora au încercat să aplice tehnici de manipulare cunoscute, precum deturnarea subiectului principal către teme false, interpretări forţate ale prevederilor legale sau pur şi simplu afirmaţii false spuse ca şi cum ar fi adevărate. Toate acestea cu un singur scop: nu cumva ca dezvăluirile despre „torţionarul” Augustin Lazăr să se extindă asupra tuturor celor pe care #Rezist i-a pus în ramă ca …

Citeste tot articolul

Mă, vopsitul Dracului, du-te pe pustii!

Îți ies documentele din trecut ca șerpii‎ din fundațiile caselor părăsite și din păpurișuri mocirloase. Tu singur ți-ai semnat probele ticăloșiilor și acum te faci că nu îți aduci aminte și nu înțelegi de ce se pornește poporul împotriva ta? Și mai pretinzi că ai mîinile și sufletul curat? Dacă nu te-a clintit aducerea aminte și nici argumentele atîtor români, dacă nu te-ai întrebat de ce ți se spune Tractoristul și rîd judecătorii de tine, poate te trezește acest pamflet. Cară-te și ascunde-te, vopsitul Dracului! Ticălos premiat din greșeală și impostor ce ești! Bijnițar de bricege automate și de cuțite de vînătoare în robă de magistrat de pușcărie, credeai că n-o să afle nimeni că trăiești într-un comunism etern, că ești un vopsit cu copitele în pantofi de lac? Ai trecut Mureșul nu ca să ajungi la facultate, ci ca să lucrezi peste apă, la pușcăria Aiudului, cel mai bănos loc de muncă din dictatură! Te lauzi că ai fost fruntaș la cea mai cumplită mașină de tocat suflete și conștiințe? Și acum zici: „Nu pot să nu constat cu amărăciune cum drama unor foști deținuți politici este folosită de persoane interesate pentru denigrarea mea, evident în contextul în care mi-am depus candidatura pentru un nou mandat de procuror general. Prin astfel de acțiuni se urmărește influențarea desemnării pentru următorii trei ani a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.” Păi nu ai fost tu fruntașul dintre cei care s-au folosit de ”drama unor foști deținuți politici?”. Nu tu ți-ai pus semnătura de Diavol al pușcăriei pe respingerea cererii lor de eliberare condiționată? Te-au demascat eroi și tu nu te sufoci? Cîți nenorociți mai ascund coperțile dosarelor? Pe cîți mormîntul îi împiedică să-ți dezvăluie trufia, prostia și cruzimea de torționar? Nu tu ești paznicul …

Citeste tot articolul

Augustin Lazăr, reacţie după ce al doilea deținut politic îl acuză că i-a refuzat eliberarea condiționată

Augustin Lazăr reacţionează la dezvăluirile făcute publice joi seară la Sinteza Zilei, cu un al doilea deţinut politic din Penitenciarul Aiud care îl acuza că i-a refuzat eliberarea condiţionată şi a dispus pedepsirea sa din cauza unei poezii. Lazăr afirmă că nu avea atribuţii în domeniul disciplinat în penitenciar, iar apartenenţa la comisia de eliberări condiţionate nu înseamnă că a fost colaborator al Securităţii. ”Mesaj al procurorului general Augustin Lazăr În legătură cu anumite aspecte difuzate într-o emisiune televizată, arăt că resping orice afirmații potrivit cărora, în calitate de procuror delegat la Comisia de liberare condiționată a Penitenciarului Aiud, aș fi dispus sancționarea disciplinară a vreunei persoane condamnată penal, deținută în penitenciar, prin emiterea de rapoarte de pedepsire, solicitarea de astfel de rapoarte sau în orice altă modalitate. Sancționarea disciplinară a condamnaților, emiterea acelor rapoarte de pedepsire așa cum erau denumite, se realiza în temeiul art. 21 din Legea nr.23/1969 pentru executarea pedepselor exclusiv de către administrația penitenciarului, la acea dată unitate militară în subordinea Ministerului de Interne. Nu pot să nu constat cu amărăciune cum drama unor foști deținuți politici este folosită de persoane interesate pentru denigrarea mea, evident în contextul în care mi-am depus candidatura pentru un nou mandat de procuror general. Prin astfel de acțiuni se urmărește influențarea desemnării pentru următorii trei ani a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Nu am fost lucrător sau colaborator al Securității așa cum am mai arătat și cum Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a și stabilit. Potrivit art. 27 alin. (3) din Legea nr. 23/1969 privind executarea pedepselor, procurorul delegat al procuraturii județene în a cărui rază teritorială se afla penitenciarul era de drept președintele comisiei de propuneri în vederea liberării condiționate. Ca atare, participarea procurorului în aceste comisii era o obligație …

Citeste tot articolul