nou nascuti

Mai mulţi medici de la Secţia de Obstetrică şi Ginecologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă „Mavromati” Botoşani s-au întâlnit, luni, cu prefectul judeţului, Sorin Cornilă, pentru a analiza activitatea acestei secţii, afectată de scandalul survenit ca urmare a decesului Alexandrei Ivanov.

Medicii au adus în discuţie faptul că, în ultima perioadă, a crescut numărul cazurilor de agresiune verbală din partea pacientelor şi a aparţinătorilor la adresa personalului medical.

„Am purtat o discuţie cu o parte dintre domnii şi doamnele doctor de la Maternitatea Botoşani şi cu doamna manager a Spitalului Judeţean despre situaţia care s-a creat acolo ca urmare a decesului Alexandrei Ivanov. Am încercat să vedem cum putem regla o parte dintre problemele care au apărut între timp. Sunt situaţii în care pacienţii sau aparţinătorii devin violenţi, iar personalul medical primeşte ameninţări, în timpul programului de gardă. Mi-au solicitat să-i sprijin pentru că se simt ameninţaţi, sunt stigmatizaţi. Eu i-am asigurat de sprijinul meu şi i-am asigurat că am încredere în personalul medical din Botoşani. Sunt convins că avem medici profesionişti, dedicaţi, cu empatie şi care-şi onorează profesia. Cred că, dacă în cazul Alexandrei a fost o culpă medicală sau altfel de probleme, adevărul va ieşi la suprafaţă şi justiţia funcţionează”, a declarat prefectul Sorin Cornilă.

Alexandra Ivanov, o tânără de 25 de ani, a murit pe 18 august, la aproape nouă ore după ce a fost internată în Maternitatea din Botoşani. Ea era însărcinată în luna a treia şi a ajuns la spital pe 17 august, în jurul orei 23,30, după ce a acuzat dureri şi hemoragie.

După ce a fost supusă unui set de analize şi a fost perfuzată, cadrele medicale au ignorat-o toată noaptea. A doua zi dimineaţă, starea ei de sănătate s-a înrăutăţit considerabil, decedând în Secţia de anestezie – terapie intensivă.

Tânăra de 25 de ani a murit după ce, timp de aproape şapte ore, nu a fost băgată în seamă și repetând că nu are aer.

Un manual de clasa a X-a, de la Editura Aramis, aprobat de Ministerul Educației și aflat pe piață încă din 2005, conține fraza „Noțiunea de persoană este aplicabilă doar omului, dar nu în general”. Capitolul despre definiția persoanei arată că nu ar avea parte de acest statut copiii la naștere și bolnavii psihic.

Manualul de Psihologie este scris de Mielu Zlate – coordonator, Tinca Crețu, Nicolae Mitrofan, Mihai Aniței. Capitolul despre personalitate este scris chiar de coordonatorul Mielu Zlate. Iată formularea din manulaul școlar pentru elevii de clasa a X-a, pagina 98, capitolul „Conceptul de Personalitate”:

„noțiunea de persoană este aplicabilă doar omului, dar nu în general, ci doar celui normal dezvoltat din punct de vedere psihic (copiilor la naștere și bolnavilor psihici (sic!) nu li se poate acorda atributul de persoană).

Manualul pare să promoveze ideile persoanelor care promovează avortul, inclusiv al nou-născuților, care argumentează că nefiind o „persoană”, un bebeluș poate fi ucis oricând în timpul sarcinii sau imediat după. Acest argument a fost folosit recent de legiuitorii statului New York, care au adoptat o lege prin care se permite avortul inclusiv până în momentul nașterii copilului.

Peter Singer, filosof american, profesor la Princeton, a scris în cartea sa, Practical Ethics,( 1st ed. Cambridge: Cambridge University Press, 1979) că viața unui nou-născut este mai puțin valoroasă decât a unui câine: „Copiii umani nu au conștiință de sine și nu sunt capabili să priceapă faptul că există. Nu sunt persoane. În consecință, viața unui nou-născut are o valoare mai mică decât viața unui porc, a unui câine sau a unui cimpanzeu”. Singer mai susține, printre altele, și relațiile sexuale dintre oameni și animale.

Singer a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității București.

În 2012, un grup de experți medicali apropiați de Universitatea Oxford scria că „Părinților ar trebui să li se permită să își ucidă copiii nou-născuți pentru că aceștia sunt irelevanți din punct de vedere moral”. Autorii articolului, Alberto Giubilini și Francesca Minerva, afirmau că „statutul moral al unui nou-născut este cel echivalent unui fetus în sensul în care îi lipsesc proprietățile care să justifice atribuirea unui drept la viață”, iar un nou-născut nu este o persoană, ci o potențială persoană.

Acești doi autori sunt pupilii unui filosof australian, Julian Săvulescu, care a fost și el onorat de către Universitatea București.

Politica nazistă desemnase mai multe categorii de oameni drept „viață nedemnă de viață” (Lebensunwertes Leben), între care persoanele cu disabilități și alte boli. Germania nazistă a desfășurat un program prin care copii bolnavi, despre regimul considera că erau „nedemni de viață”, erau luați din sânul familiei și deveneau cobai în experimente medicale.

Biserica Ortodoxă, cea Catolică dar și toate cultele protestante, iudaice sau musulmane consideră fiecare persoană este unică încă din momentul concepției.

Pentru a nu depăși deficitul bugetar, deja suprasolicitat de creșterea repetată a pensiilor şi a salariilor, Guvernul pare că a găsit o soluția. Doar că felul în care cei din guvernare s-au gândit să rezolve această problemă, afectează acesată categorie socială.

Pentru a-şi motiva propunerea, Executivul susţine că prin plata acestor ajutoare se depăşeşte deficitul bugetar asumat, având în vedere că 1,7 milioane de copii ar urma să primească această sumă, impactul bugetar fiind de 4 miliarde de lei.

„Având în vedere imposibilitatea susţinerii financiare a masurilor prevăzute de art. 27 alin.(6) şi art. 361 alin. (3) lit. e) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în special în privinţa sprijinului de 500 euro care ar trebui acordat tuturor copiilor născuţi începând cu data intrării în vigoare a legii, ceea ce ar însemna plata dreptului pentru aproximativ 1,7 milioane copii născuţi în această perioadă, pentru implementarea acestei măsuri fiind necesari aproximativ 4 miliarde lei şi ţinând cont de necesitatea aprobării bugetului de stat pentru anul 2019 şi încadrarea în limitele de deficit bugetar asumate, se impune şi pentru aceste măsuri, prorogarea termenului de aplicare”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

În 2011, prin Legea educaţiei a fost prevăzut că statul trebuie să sprijine dreptul la învăţare pe tot parcursul vieţii prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro, calculat la cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data plăţii, fiecărui copil cetăţean român, la naşterea acestuia.

Suma era acordată titularului, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, şi se depunea într-un cont de depozit deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului de oricare dintre părinţi, împuternicitul acestora sau de reprezentantul legal al copilului, pe baza certificatului de naştere.

Titularul contului este singura persoană care poate solicita sume din contul pentru educaţie permanentă, începând cu vârsta de 16 ani şi cu acordul expres al părinţilor, tutorelui sau reprezentantului legal. Retragerea sumelor în alte condiţii şi/sau utilizarea acestora în alt scop constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an.

Acordarea de cupoane sociale şi asigurarea finanţării de bază în educaţie au fost amânate şi de Guvernul Boc, până la finele lunii decembrie 2012, în timp ce sprijinul financiar de 500 euro trebuia să fie alocat începând cu anul 2013.

245 de copii au fost părăsiţi în maternităţi şi în alte unităţi sanitare în primul trimestru al anului, conform datelor publicate pe site-ul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA). Potrivit aceloraşi date, la nivelul anului trecut au fost abandonaţi în spitale circa 1.000 de copii.

Dintre cei 245 de copii părăsiţi în unităţile medicale, 164 au fost părăsiţi în maternităţi, 71 în secţiile de pediatrie, iar 10 au fost lăsaţi în secţiile de spital. De asemenea, 231 de copii au fost externaţi în perioada ianuarie-martie 2017, iar 100 s-au reîntors la familiile lor, unul a fost plasat la familia extinsă, 7 plasaţi la familie/persoană şi 102 au fost plasaţi la asistenţi maternali.

Totodată, 6 copii au fost încadraţi în centre de plasament, 4 copii în centre de primire în regim de urgenţă, iar 11 copii se regăsesc în alte situaţii, conform datelor ANPDCA, citate de Agerpres. Aproape 1.000 de copii, mai precis 977, au fost abandonaţi anul trecut în spitalele din România.

Mai mult de jumătate dintre ei au fost lăsaţi de izbelişte în maternităţi. Asta rezultă din datele centralizate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA), conform Adevarul.ro.