Tag Archives: neamul romanesc

DISTRUGEREA MENTALA A ROMANILOR

DISTRUGEREA MENTALĂ A ROMÂNILOR A FOST PREMEDITATĂ. A fost premeditată pentru că, oriunde pe planetă, un popor prost educat, îndobitocit, distrus mental, ESTE MULT MAI UŞOR DE CONTROLAT! De aceea şi alte popoare ale Europei şi lumii sunt distruse mental – pentru a fi mai uşor controlate! Pentru că despre asta este vorba. Să fim nişte oi, să fim nişte sclavi cuminţi. Reţeta de distrugere mentală a popoarelor se aplică peste tot în lume. În România era MUSAI să se aplice pentru că poporul nostru a demonstrat deja în istoria sa că ESTE CAPABIL DE LUCRURI MINUNATE care au ameninţat într-un fel sau altul MONOPOLUL, CONDUCEREA MAFIOTĂ a celor care conduc lumea din umbră. Exemple comportamente observate la oamenii distruşi mental (distruşi mental legat de conştientizarea lumii şi a vieţii). Distrugerea mentală duce la (ordine aleatorie): IGNORANŢĂ/NEPĂSARE faţă de ce se întâmplă în jur; IGNORANŢĂ FAŢĂ DE NOUA ORDINE MONDIALĂ, faţă de politică şi tot ce ţine de ea (ca şi cum aceste lucruri nu ţi-ar afecta viaţa în mod direct şi dramatic chiar dacă eşti bogat). Atunci când vedem oameni care refuză pur şi simplu orice informaţii legate de cei care conduc lumea din umbră, de Noua Ordine Mondială etc, avem de-a face cu oameni distruşi mental. Atunci când avem de-a face cu oameni care spun “pe mine nu mă interesează politica” sau “nu mă interesează că mă supraveghează tot timpul – dacă nu fac nimic rău nu e nicio problemă” sau “nu mă interesează că vor fi introduse carduri electronice cu microcip – foarte bine! să fie bine ca să nu fie rău!”… în toate aceste cazuri şi multe multe altele avem de-a face cu oameni distruşi mental. Cum să nu te intereseze când lucrurile astea te afectează atât de mult? Dar… exact asta e scopul celor care …

Citeste tot articolul

Mircea Eliade: “Nu cred că se află ţară europeană în care să existe atâția intelectuali cărora să le fie ruşine de neamul lor, să-i caute cu atât a frenezie defectele și să-şi bată joc de trecutul lui!”

A apărut, acum de curând, o nouă modă printre tinerii intelectuali și scriitori; a nu mai fi români, a regreta că sunt români, a pune la îndoială existența unui specific național și chiar posibilitatea inteligenței creatoare a elementului românesc. Să ne înțelegem bine: tinerii aceștia nu depășesc naționalul pentru a simți și gândi valorile universale, ei nu spun: “nu mai sunt român pentru că sunt înainte de toate om, și cuget numai prin acest criteriu umiversal și etern”. Tinerii aceștia nu disprețuiesc românismul pentru că sunt comuniști, sau anarhiști, sau mai stiu eu ce sectă social universală. Nu. Ei pur și simplu, regretă că sunt români, și ar vrea să fie (o mărturisesc) orice altă nație de pe lume, chinezi, unguri, nemți, scandinavi, ruși, spanioli; orice, numai români nu. S-au săturat până în gât de destinul acesta de a fi și a rămâne român. Și caută prin orice fel de argumentare (istorică, filosofică, literară) să demonstreze că românii sunt o rasă incapabilă de gândire, incapabilă de eroism, de probleme filosofice, de creație artistică, și așa mai departe. Unul dintre ei se îndoiește atât de mult de realitatea unui neam românesc războinic, încât își propune să citească Istoria Imperiului Otoman a lui Hammer, ca să verifice dacă într-adevăr s-au luptat vreodată românii cu turcii, și i-au învins! Altul crede că orice creier care contează în istoria și cultura “românească” nu e de origine română: Cantemir, Kogălniceanu, Eminescu, Hașdeu, Conta, Maiorescu, Iorga, Pârvan etc. etc. – toți, dar absolut toți sunt streini. Sunt slavi, evrei, armeni, nemți, orice; dar nu pot fi români, românii nu pot crea, nu pot judeca; românii sunt deștepți, sunt șmecheri, dar nu sunt nici gânditori, nici creatori. Dacă le pronunți vreun nume despre care se știe sigur că e românesc, au alte argumente. Este din Oltenia? Sânge …

Citeste tot articolul

Ziua EROILOR

Astăzi (29 mai 2014), în joia din cea de-a şasea săptămână după Sfintele Paşti, ortodocşii români marchează sărbătoarea Înălţării Domnului sau Ispasul. Tot în această zi, prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1920, 1999 şi 2001, sunt comemoraţi şi eroii naţiunii. Astfel, în toate bisericile, mănăstirile şi catedralele ortodoxe din ţară şi din străinătate se vor face slujbe de pomenire dedicate tuturor românilor căzuţi de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului român. Slujbe de pomenire vor fi oficiate după Sfânta Liturghie şi la cimitirele, troiţele şi monumentele dedicate cinstirii eroilor neamului. Ziua Eroilor este oficialitzată şi prin Legea 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război ca sărbătoare naţională a poporului român. De menţionat că în perioada comunistă Ziua Eroilor a fost stabilită pe data de 9 mai, sărbătorindu-se cu prilejul Zilei Independenţei de Stat a României şi a Victoriei împotriva fascismului. Sursa: FrontPress.ro

Citeste tot articolul

Lupta pentru regenerarea neamului

România oamenilor lipsiţi de Dumnezeu, care nu mai au o ancoră în sufletul şi fiinţa neamului, e România vlăguită, îmbătrânita. A uitat cum arată sufletul ei şi e ca un trup bolnav, ca un trunchi de copac tăiat pentru a fi transformat în altceva, în ceva ce se poate vinde pe nimic, din moment ce nu mai stăruie în el amintirea rădăcinilor şi nu mai are de unde să îşi tragă seva. E România falsificată. Românii nu îşi mai cunosc propria ţară. Asta e, de fapt, adevărata primejdie la adresa României. Nu-i mai cunosc sufletul, şi din cauza aceasta au încetat s-o mai iubească. Din această pricină o vor pierde. Când ne înstrăinăm de sufletul nostru și ne pierdem chipul, alunecăm spre subumanitate. Un popor înstrăinat de ființa lui, trage în jos neamul, a cărui vigoare slabește, al cărui chip pare a îmbătrâni tot mai mult. Doar noi, cei care mai simţim comuniunea cu Dumnezeu şi cu cei de ieri, strămoşii noştri, îi păstrăm încă în inimi icoana vie. Numai această comuniune poate genera reacţia de apărarea faţă de factorii care slăbeasc şi destructurează neamul. Pe lângă aceasta, mai există izvoare de apă vie din care se poate adăpa pentru a se regenera, nu numai la mari înălţimi şi pe piscuri înalte, deşi acolo simţi mai acut puterea lor de vindecare şi comuniunea cu Dumnezeu, dar se mai găsesc încă şi în biserica de la colţul străzii, duminică de duminică, deşi puţini înţeleg şi trăiesc această minune. Există un singur mijloc de a rămâne întregi într-o lume care ne vrea fragmentaţi, neașezați, risipitori (ai vieţii şi ai darurilor pe care le avem de la Dumnezeu, printre ele un dar esenţial fiind cel al apartenenţei) – iar fragmentarismul (echivalent cu risipirea darurilor*), care caracterizează epoca actuală, face imposibilă asumarea verticală a credinţei, …

Citeste tot articolul

George Manu – un mare erou al Neamului Românesc

Într-una din zile sunt mutat în altă parte. Cu mine este și Eugen Dragomir. În noua celulă nu cunosc pe nimeni, în schimb Eugen Dragomir are o explozie de bucurie când dă ochii cu cineva. Ambii se îmbrățișează când se văd. Imediat Eugen Dragomir mă ia de mână și mă prezintă persoanei cu care se îmbrățișase. Era vorba de profesorul George Manu. Fără nicio rezervă sau vreo altă reținere, în mod spontan, ne strângem mâinile prelung, exprimându-ne satisfacția că suntem împreună. Amândoi auzisem unul de celălalt. De acum suntem în aceeași celulă. După ce trece animația de moment, ne împărțim toți opt, câți eram, în cele patru paturi. Voi dormi cu profesorul Geroge Manu în același pat, câtă vreme vom sta în această formație. Cunoștința făcută cu această persoană, convorbirile ce am avut cu ea, precum și modul de viață ce am dus împreună, le consider a fi cele mai importante, mai fructuoase, din câte am avut în detenția mea. Afirm aceasta din punctul de vedere al clarviziunii, al orientării, al puterii de a judeca situația politică în ansamblul ei, în prezent și în perspectivă, pe care profesorul George Manu mi le-a împărtășit; de asemenea, pregătirea sa intelectuală, cunoștințele ce poseda în toate domeniile, de la istorie, la muzică, de la filozofie, la literatură, m-au făcut să-l consider a fi o adevărată bibliotecă, mai cu seamă datorită amabilității sale de a împărtăși și altora orice i se solicita. Am constatat dăruirea sa de a veni în ajutorul oricăruia i se adresa cu lămuriri, o precizare, un sfat, calități pe care, cu greu aș putea afirma că le-am mai întâlnit. La toate aceste însușiri se adaugă una care-i era proprie, datorită educației primite: modestia, care-l făcea și mai respectat și mai stimat și mai iubit de către toți cei cu care …

Citeste tot articolul

Haita „Tiganiadei” contra Neamului Romanesc

S-a dus şi anul acesta. Tragem linie şi socotim, retrospectiv, realizările şi eşecurile zilelor scurse din clepsidră. Din decembrie 1989 şi până în decembrie actual, conducătorii naţiunii au ţinut-o numai în „Panem et circenes” – după cum glăsuia Juvenal în satirele sale. Mai pe româneşte spus, ca să înţelegem ce înseamnă democraţia capitalistă, poporului român i s-a aplicat pe toate căile „doctrina şocului”. În urmă cu vreo şapte ani, pe vremea guvernării Tăriceanu, scriam un articol al cărui titlu mi-a fost inspirat de creaţia corifeului Şcolii Ardelene, Ioan Budai Deleanu. Se numea „Ţiganiada”. Pe atunci nu-mi închipuiam însă că dialogul purtat „la uşa cortului” între pupitrele de comandă de la Cotroceni, Casa Poporului şi Palatul Victoria, de către „aleşii neamului” se se va instaura ca regulă de bază a administraţiilor ce s-au succedat. Dacă ar fi posibilă o teleportare în timpul lui decembrie 1989, am constata că spectacolele groteşti de atunci calcă pe urmele lui Goya ori pe ale lui Vincent Van Gogh. Deşi diferenţa este enormă, aş fi tentat să cred că protagoniştii „Ţiganiadei” contemporane au călcat peste petele de vopsea, căzute pe caldarâmul decembrist din penelul ipotetic al celor doi artişti, înzestrându-i pe cei din urmă, nu cu postura de discipoli ai maeştrilor artei plastice, ci cu profilul caricaturilor machiavelice de slugi ale globalismului agresiv şi demolator. Mistificările pe care au neobrăzarea să ni le prezinte, chiar şi azi – drept reforme profitabile şi contractele încheiate cu fel de fel de „parteneri strategici” ,- pot fi comparate, mai degrabă, cu picturile naive de pe „simezele” de la Săpânţa, decât cu inegalabila fresc[ din Capela Sixtină, operă a lui Michelangelo Buonarroti. Excepţii există… dar, cu câteva flori nu se face „primăvară”! Eu ştiu că, prin tradiţie, românul (spre diferenţă de american, spre exemplu, pentru că tot îi copiem de-a-n-boulea), …

Citeste tot articolul

Cenzura Istoriei si Spiritul Eroic!

În toată perioada socialistă, în special în cea bolşevică, când ne conduceau activiştii alogeni evrei, unguri, ţigani, cozi de topor) nu puteam vorbi de Avram Iancu, rege, Maniu, Mareşalul Antonescu… A fost  în mod criminal desfiinţat şi credeam, mulţi atunci, că toate acestea se întâmplă sub influenţa mahărilor politici ai vremii! După un timp ne-au fost… „lăsaţi” Maniu, Antonescu, apoi regele. Pe Avram Iancu, pe Mihai Eminescu, M. Viteazul, Iorga, Arsenie Boca şi alţi eroi n-au putut decât sporadic să le hărţuiască memoria. Pe Maniu l-au reabilitat şi l-au apărat ţărăniştii şi bunii români. Regele, în viaţă fiind, s-a apărat cu camarila lui şi comuniştii năpârliţi; el trebuia să apere şi memoria Mareşalului, cel ce l-a întronat, regalist pătimaş fiind. Cine să-l apere pe Mareşal?! Au încercat nişte vârfuri ale oştirii şi ale istoricilor autentici… Ar fi trebuit să-l apere şi legionarii, măcar pentru prima lor coabitare cu Mareşalul. L-au apărat rezerviştii, gen tatăl meu care a luptat sub flamura lui până la Odesa şi care mi-a vrăjit copilăria cu faptele şi atitudinea Mareşalului… L-au apărat, la început, o parte dintre evreii cinstiţi, prin depoziţiile lor scrise sau verbale, gen Şafran, Filderman şi… Gheiza din satul meu; se vorbea de o statuie sau bust ce i s-ar fi ridicat undeva prin Israel pentru omenia sa faţă de evrei, unde şi când s-a putut! Apoi s-a dat ordin de mai marele anticriştilor să fie încă odată mazilit! Ar fi trebuit ca unii ţigani să-l binecuvânteze că i-a hrănit şi îmbrăcat pe-acolo prin Basarabia, ferit de ochii noii semiluni cu crucea încârligată şi i-a adus înapoiu, nu i-a trimis pe front. Ar fi trebuit unii maghiari cinstiţi să-i facă statuie înainte de-ai face lui Horthy, că nu i-a arestat pe toţi ungurii buni de front ce au trădat fugind la horthyşti în …

Citeste tot articolul

Iudele neamului romanesc, fara sange romanesc

Din antichitate şi până în prezent, istoria ne relevă numeroase conspiraţii şi trădări de care au avut parte ilustre figuri ale neamului românesc de-a lungul timpului: Decebal, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu, Vlad Ţepeș, Tudor Vladimirescu, Alexandru Ioan Cuza, Nicolae Iorga, Mihai Eminescu, Corneliu Zelea-Codreanu, Ion Antonescu… Aceste personalităţi marcante au plătit cu viața curajul de a-și asuma responsabilitatea apărării și păstrării unității de neam. Începând din perioada invaziei otomane, când în Țările Românești, datorită cârmuirii luminate a marilor voievozi, s-a evitat transformarea acestora în colonii otomane, dar, în răstimp, s-au înmulţit actele de trădare. Să ne amintim de trădarea marelui domnitor Mihai Viteazul, primul înfăptuitor al unirii de la 1600, atras într-o cursă de către unul dintre apropiați, căzând pradă, pe 9 august 1601, ucigașilor tocmiți de generalul Basta. Un alt voievod ucis prin uneltire de către uzurpatori a fost martirul Constantin Brîncoveanu, cel mai emblematic domnitor iubitor de țara și religie până la sacrificiul propriu și al urmașilor lui. Vlad Țepeș, un alt erou al istoriei, și cel mai aprig făcător de dreptate al neamului românesc, considerat pe nedrept de cronicarii străini ai vremii un monstru și un vărsător de sânge. Instituirea dreptății și a celei mai bune orânduirii i-a atras mulți dușmani strălucitului principe din dinastia Basarabilor, ctitorii Țării Românești. Calitățile sale de lider și bun organizator l-au pus pe picior de egalitate cu cei mai mari conducători ai lumi, chiar dacă nu i s-au recunoscut meritele oficial. Numai un genial cârmuitor ar fi putut să-i țină piept în lupte unei armate numeroase, cum a fost cea a imperiului Otoman, care-i îngrozea pe lașii conducătorii din Apusul Europei, ce se vedeau nevoiți să apeleze la sprijinul lui Dracula, așa cum batjocoritor l-au numit, ca să-i ponegrească personalitatea. Tot prin metode mârșave, complotiste și complicitatea mesagerilor l-au înlăturat de …

Citeste tot articolul

Tradatori si… tradatori: de la Basta si Ipsilanti la Iliescu si Basescu, iudele neamului romanesc fara sange romanesc

Articol de Andreea ARSENE Din antichitate și până în prezent, istoria ne relevă numeroase conspirații și trădări de care au avut parte ilustre figuri ale neamului românesc de-a lungul timpului: Decebal, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu, Vlad Țepeș, Tudor Vladimirescu, Alexandru Ioan Cuza, Nicolae Iorga, Mihai Eminescu, Corneliu Zelea-Codreanu, Ion Antonescu… Aceste personalități marcante au plătit cu viața curajul de a-și asuma responsabilitatea apărării și păstrării unității de neam. Începînd din  perioada invaziei otomane, când în Țările Romînești, datorită cârmuirii luminate a marilor voievozi, s-a evitat transformarea acestora în colonii otomane, dar, în răstimp, s-au înmulțit actele de trădare. Să ne amintim de tradarea marelui domnitor Mihai Viteazul, primul înfaptuitor al unirii de  la 1600, atras într-o cursă de către unul dintre apropiați, căzînd pradă, pe 9 august 1601, ucigașilor tocmiți de generalul Basta. Un alt voievod ucis prin uneltire de către uzurpatori a  fost martirul Constantin Brîncoveanu, cel mai emblematic domnitor iubitor de țara și religie pînă la sacrificiul propriu și al urmașilor lui. Vlad Țepeș un alt erou al istoriei,  și cel mai aprig făcător de dreptate al neamului romînesc, considerat pe nedrept de cronicarii străini ai vremii un mosntru și un vărsător de sînge. Instituirea dreptății și a celei mai bune  orînduirii i-a atras mulți dușmani strălucitului principe din dinastia Basarabilor, ctitorii Țării Romînești. Calitățile sale de lider și bun organizator l-a pus pe picior de egalitate cu cei mai mari conducători ai  lumi, chiar dacă nu i s-au recunoscut meritele oficial. Numai un genial cîrmuitor ar fi putut să-i țină piept în lupte unei armate numeroase, cum a fost cea a imperiului Otoman, care-i îngrozea pe lașii conducătorii din Apusul Europei, ce se vedeau nevoiți să apeleze la sprijinul lui Dracula, așa cum batjocoritor l-au numit, ca sa-i ponegrească personalitatea și tot prin metode mîrșave complotiste și complicitatea mesagerilor  l-au …

Citeste tot articolul

Nu distrugeti trecutul neamului romanesc!

De câţiva ani asistăm miraţi și oripilaţi cum autorităţile Statului, atât la nivel central, cât și local, manifestă totală indiferenţă nu doar faţă de efectuarea de cercetări arheologice pentru descoperirea a noi dovezi incontestabile privind trecutul istoric al neamului românesc, ci și faţă de păstrarea și conservarea monumentelor și siturilor existente. Nu ne referim doar la tolerarea jefuirii multora dintre acestea, prin înstrăinarea și vânzarea către diverși samsari internaționali, a unor piese extrem de valoroase, ci și la faptul că, în același timp, aceleași autorități se dovedesc extrem de culante pentru găsirea unor fonduri considerabile, din bugete publice românești, pentru renovarea unor castele și palate ce au aparținut grofilor și nemeșilor unguri, care, la scurt timp după finalizarea lucrărilor, pe banii românilor, sunt retrocedate unor moștenitori, reali sau falși, mulți trăitori în Ungaria sau în diaspora, deși, după primul război mondial, potrivit Legii optanților, inițiată de marele jurist și diplomat Nicolae TITULESCU, acestea fuseseră plătite integral de Statul Român proprietarilor lor din acele momente. În guvernarea de tristă amintire PDL-isto-UDMR-istă portofoliul Culturii, deținut de-a lungul anilor de cele mai remarcabile personalități ale culturii și spiritualității românești, a fost încredințat unui individ mediocru, Kelemen HUNOR, fără absolut nici un merit de ordin cultural, fără vreo operă sau realizare cultural-artistică demnă de luat în considerare. Acest individ, membru al Guvernului României și-a permis să încalce frecvent Constituția României, să sfideze cultura poporului român și să contribuie la jefuirea și distrugerea culturii române. În perioada mandatului său cele mai considerabile fonduri ale ministerului au fost alocate unor SRL-uri și ONG-uri ungurești, adesea pentru organizarea de acțiuni iredentisto-șovine, ba chiar pentru distrugerea unor urme ale trecutului nostru istoric. În primăvara anului 2011, în urma săpăturilor efectuate pe platoul din fața catedralei romano-catolice din Alba Iulia, s-a descoperit prima biserică creștină din Transilvania cu o …

Citeste tot articolul