Tag Archives: muntenegru

INCREDIBIL! Se schimba harta Europei! O tara de langa Romania se dezintegreaza

China ar putea cere o parte din teritoriul unei țări din Europa. Banii pe o autostradă sunt motivul pentru care s-a ajuns aici, aceasta nefiind prima dată când imensa țară își recuperează în acest fel datoriile de peste hotare. Ce țară ar putea ceda o parte din teritoriul său către China Un proiect colosal de construire a unei autostrăzi cu lungimea de 130 de kilometri ar putea fi plătit scump de Muntenegru. Drumul a fost gândit să unească portul Bar și granița sârbă și a presupus un împrumut de peste un miliard de euro de la China, bani cheltuiți într-o perioadă de șase ani. Deocamdată, a fost construit doar primul tronson din autostradă, adică 41 de kilometri, cu 20 de poduri și 16 tuneluri peste munți, iar banca chineză de stat care a acordat împrumutul necesar își cere deja banii înapoi. Muntenegru nu mai poate acoperi nota de plată colosală, de 20 de milioane de euro pe kilometru. Adică peste un miliard de euro. Oficialii țării datoare cer ajutor în timp ce dau asigurări că nu au nevoie de el Vicepremierul muntenegrean Dritan Abazovic a declarat la 26 martie că țara lui ar trebui să fie sprijinită în stingerea acestei datorii pentru a combate ”influențele străine nocive”. Demnitarul a precizat că acest ajutor ar reprezenta o ”victorie ușoară” pentru Uniunea Europeană ca răspuns la o provocare geopolitică. Pe de altă parte, ministrul Finanţelor din Muntenegru, Milojko Spajic, a dat asigurări că țara lui se poate descurca și fără să primească ajutor de la Uniunea Europeană. ”Finanţele publice ale Muntenegrului sunt stabile şi ţara poate să îşi finanţeze datoriile şi obligaţiile către partenerii internaţionali”, a spus oficialul, precizând că statul este “în continuare deschis cooperării cu partenerii europeni”. În 2020, Muntenegru, cu o populaţie de 600.000 de locuitori, avea o datorie …

Citeste tot articolul

BREAKING NEWS Prima TARA din Europa care a anuntat sfarsitul epidemiei, REINTRODUCE starea de urgenta

  Muntenegru, care pe 2 iunie proclamase sfârşitul epidemiei de COVID-19 pe teritoriul său, a reintrodus starea de urgenţă în urma înmulţirii accentuate a cazurilor de coronavirus, relatează agenţia EFE. Începând de miercuri intră astfel în vigoare noi restricţii menite să limiteze răspândirea virusului SARS-CoV-2, printre care se numără purtarea obligatorie a măştii în spaţiile închise şi de asemenea în unele spaţii deschise în cazul adulţilor şi copiilor cu vârste de peste şapte ani, cu excepţia plajelor şi parcurilor naturale, scrie agerpres.ro. Vor fi limitate la maxim 40 de persoane reuniunile în spaţii deschise şi la maxim 20 în spaţii închise, cu condiţia menţinerii distanţei de cel puţin doi metri între participanţi. Rămân în continuare valabile interdicţiile deja adoptate privind funcţionarea cluburilor de noapte, organizarea nunţilor şi a altor evenimente. Autorităţile de la Podgoriţa au proclamat pe 2 iunie sfârşitul epidemiei, după ce timp de 28 de zile consecutive nu se mai înregistrase niciun nou caz de COVID-19. Au urmat încă două săptămâni de asemenea fără niciun nou caz, care însă a apărut pe data de 14 iunie, iar de atunci numărul îmbolnăvirilor a crescut rapid. De la 324 de cazuri de contaminare când s-a declarat sfârşitul epidemiei, numărul acestora a crescut în prezent la 1.920, din care 26 de morţi în această ţară cu circa 600.000 de locuitori. Sursa: stiripesurse.ro

Citeste tot articolul

ULTIMA ORA: O motociclistă româncă A MURIT dupa ce a fost aruncată zeci de metri de pe un viaduct, în prăpastie

O româncă, motociclistă, a murit în Muntenegru aruncată zeci de metri de pe un viaduct, în prăpastie. Femeia a fost lovită de un TIR, imediat după ce ieşise cu motocicleta dintr-un tunel. Acidentul s-a produs miercuri, în jurul orei 12:00, pe şoseaua ce leagă Podgoriţa, calitala muntenegreană, cu oraşul Kolasin, din nordul ţării, într-o zonă muntoasă. La ieşirea din tunelul 32, motocicleta condusă de româncă a intrat direct într-un TIR Volvo şi a fost proiectată peste balustrada viaductului, în prăpastie. Presa din Muntenegru scrie că victima se numeşte Oana Katalin Bazman şi are 46 de ani. Ea călătorea singură pe motocicletă. Traficul a fost complet blocat câteva ore, fiind nevoie inclusiv de intervenţia salvamontiştilor, pentru a aduce din prăpastie corpul româncei şi motocicleta acesteia.

Citeste tot articolul

Indolenta spaniolilor si fatarnicia Guvernului Victor Ponta in cazul tragediei din Muntenegru

6 iulie, anul 2000. 22 de elevi, cu vârste între 14 și 16 ani, și cinci adulţi mor după ce un autocar se lovește frontal cu un camion. Cumplita tragedie are loc în Spania, în apropierea localităţii Soria. Autocarul venea din Catalunia, avea 43 de persoane la bord și se îndrepta către Aranda de Duero (Burgos), unde elevii urmau să petreacă câteva săptâmâni într-o tabără. În apropierea localităţii Soria, la doar 80 km de destinaţie, din motive necunoscute, un camion intră pe contrasens și lovește frontal autocarul plin de elevi. Președintele provinciei Catalunia (provincia din care proveneau cei 22 de elevi) și președintele provinciei Castilla y Leon (provincia în care a avut loc teribilul accident) au decretat trei zile de doliu local (detalii aici). Familiile victimelor nu au primit niciun ajutor din fonduri publice. La cinci luni de la producerea accidentului compania de asigurări a plătit familiilor victimelor 400 de milioane de pesetas (aproximativ 2,5 milioane de euro) (detalii aici). 23 iunie, anul 2013. 18 persoane mor în Muntenegru după ce autocarul în care se aflau intră pe contrasens, părăsește partea carosabilă și cade în gol aproximativ 40 de metri. Accidentul s-a produs în jurul orei 18, ora României, la ieşirea dintr-un tunel, pe vreme ploioasă. Autocarul, care avea la bord 44 de turişti, cei doi şoferi şi un ghid, se îndrepta spre o staţiune de la Marea Adriatică. Primul ministrul al României, Victor Ponta, declară ziua de 26 iunie (Ziua Drapelului) zi de doliu național. Corpurile celor decedați în aceast tragic accident sunt repatriate în România iar la aeroport sunt prezenți primul ministru, ministrul Apărării și ministrul de Externe. Deputatii au tinut, marti, un moment de reculegere în memoria victimelor accidentului din Muntenegru, iar președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a anuntat că va dona o suma din fondul Camerei …

Citeste tot articolul

Nici tragediile rutiere nu scapa de circul politic. Nici o ocazie ratata pentru a batjocori sarbatorile nationale

Tragicul accident rutier din Muntenegru, soldat cu 18 români morţi, nu a scăpat de bălăcăreala politică. De la ambasadorul României la Muntenegru, Mihail Florovici, care a declarat că numărul mare de sârbi veniţi pentru a dona sânge i se datorează lui, până la imberbul Victor Ponta care s-a grăbit să declare zi de doliu naţional exact când se sărbătorește Ziua Drapelului. Trebuie să recunoaștem totuși faptul că reacția autorităților de la București a fost una promptă și profesionistă, în ceea ce privește suportul medical acordat victimelor, transportarea lor la București și repatrierea celor morți. Acest lucru se datorează zecilor de ani de muncă depusă pentru îmbunătățirea sistemului de urgență și reacție rapidă din România, începând cu SMURD-ul lui Arafat și terminând cu modernizarea unităților de primire a urgențelor. Dar totul a fost eclipsat de răsturnarea haznalei la TV, unde media și politicienii s-au întrecut în a face declarații stupide, hazardate, în a căuta vinovați acolo unde nu sunt. Faptul că autoritățile au ajuns în Muntenegru la câteva ore după rudele victimelor și după presă nu este un fapt atât de scandalos, având în vedere că nu este o regulă ca medicii din România să acorde asistență medicală pentru românii din afara granițelor și ca un secretar de stat să se deplaseze oriunde este un accident în care sunt implicați români. Pe șoselele patriei se produc săptămânal carnagii și nimănui nu-i pasă, nu se declară zi de doliu național, nu iese premierul să facă declarații din oră în oră. Lipsa marcajelor, șoselele proaste, carnetele de șofer cumpărate fără examen, incompetenţa poliţiei rutiere, toţi acești factori care ne costă mii de vieţi pe an, nu sunt luaţi la rost de premier. Nimeni nu caută să vadă de ce sunt lăsate gropi uriașe nemarcate pe drumurile europene din România, când familii întregi dispar …

Citeste tot articolul

Zi de doliu institutional

Accidentele rutiere colective nu mai sunt o noutate pentru noi. De-a lungul drumurilor mai mult sau mai puţin naţionale se întind şiruri de cruci marcând locurile unde societatea plăteşte un inutil tribut de sânge şi viaţă neglijenţei, bravadei sau chiar inconştienţei celor de la volan. Nu în puţine dintre cazuri aceste condiţii subiective sunt completate de unele – să le zicem obiective: starea proastă a carosabilului, absenţa semnalizării, proasta gestionare a traficului. Ritmul de propagare al tragediilor colective a crescut pe măsură ce, la concurenţă cu căile ferate, aflate în criză, a câştigat transportul rutier. Feluriţi întreprinzători au simţit imediat pulsul unui public călător dornic să ajungă mai repede şi mai precis la destinaţie şi companiile de transport de persoane (nu toate legal constituite) au apărut ca ciupercile după ploaie. Dacă marea majoritate a accidentelor interne cu mai mult de zece morţi s-au datorat transportului la muncă şi de la muncă, cele petrecute pe şoselele externe au avut ca obiect turişti sau mici întreprinzători. De la celebrul accident de prin ’92, din Bulgaria, în care a fost implicat un mijloc de transport al companiei turceşti “Ali Baba” şi până la cel din Muntenegru, s-a constituit o veritabilă hecatombă ce a îndoliat zeci de mii de familii. Cu siguranţă că cel din Muntenegru este unul dintre cele mai grave, pentru că, practic, nici unul dintre pasageri nu a scăpat nevătămat. Iar acţiunile de salvare s-au înscris printre cele mai dificil de efectuat. Dacă accidentul s-ar fi petrecut în ţară, am fi avut de pus o grămadă de întrebări. Dar, responsabile pentru acţiunile de intervenţie şi salvare sunt autorităţile muntenegrene. Ce ne revine nouă, în această situaţie? Presa – ca orice presă care porneşte de la premisa că lucrurile bune pe care le face guvernul sunt normale şi nu merită recompense morale …

Citeste tot articolul