Tag Archives: mugur isarescu

Da, într-adevăr, la acest moment este cel mai bine plătit român! Ultima ”desecretizare” a veniturilor legale ale acestuia, din anul 2019, înainte de pandemie, indicând că Traian Sorin Halalai câștiga, ca președinte Executiv al băncii DE STAT – EXIMBANK suma de 2.100.000 lei drept contract de mandat! Plus 250.000 lei, indemnizație de la comitetul interministerial de garantare. Bani cu care, la o adică, poate justifica de acum inevitabilele dezvăluiri despre ”bombele imobiliare” date… Totuși, atotinfluența bancherului Halalai nu este dată nici de averea personală și nici măcar de faptul că nu este om de afaceri sau companie care să nu râvnească la împrumuturile ”girate de stat” care se află în ”pixul lui Halalai”. Miliardarul Gabi Comănescu știind cel mai bine de ce… Dar legendarea unui Halalai numit încă în sistem ”Omul Roz” – din motive pe care poate doar cei mai intimi colaboratori le-or cunoaște – de ”greu de ucis” a survenit nu neapărat la numirea sa în fruntea EximBank.Deși aceasta a fost una extrem de greu de ”digerat” de către lumea bancară, ținând cont de sancțiunile primite de acesta, înainte de ”înscăunare”. Dar mai ales pentru că, după ce în urma primei serii de dezvăluiri ”NAȚIONAL”, Halalai a ”defilat” prin fața DNA, acesta a intrat apoi numai pe ușa din spate a instituției! În timp ce ”cozile” de ”turnați” de pe scările de pe Știrbei deveneau tot mai lungi. Cam după fiecare nouă ”spovedanie” a unui Traian Halalai care, zilele trecute, tocmai ce pusese șampania la rece, pentru ”îngroparea mortului” de la ”Banca Românească”, pe 31 decembrie. Vlad Stoica, recompensat nu doar cu milion, dar și cu președinția ANCOM…? Numai că, ghinion, un control de ultimă oră declanșat de către Banca Națională a României tocmai cu privire la această extremă păguboasă schemă premeditată de ”fuziune”, una mai mult pe …

Cu siguranță că ați mai citit prin presa din ultimii 10 ani despre bugetarii de lux ai României. Dar niciodată nu i-ați văzut pe toți strânși într-un singur loc, într-un singur articol. Strict Secret vă oferă primul articol din istoria presei românești moderne care îi strânge la un loc pe toți sinecuriștii importanți ai României într-un „insectar” cu adevărat interesant: sunt șefi de bănci, de companii naționale, de agenții, și toți au același scop – să încaseze mii de euro pe lună fără să se speteasca prea tare. Doar ne zice la dicționar ce înseamnă o… SINECÚRĂ s.f. Slujbă, funcție bine retribuită, care necesită o muncă minimă sau nu necesită nici o muncă. [Cf. fr.sinécure, engl. sinecure < lat. sine – fără, cură – grijă]. Dar vreau să vă scutur ochii de ceața naivității. TOȚI cei de mai jos nu sunt pe respectivele funcții pentru salariile grase cu care sunt retribuite. Nu fiți naivi, cei mai mulți dintre ei au bani personali făcuți din șmenuri pe bani publici cât să le ajungă pentru două vieți. Ei sunt acolo cu o dublă misiune: să facă bani pentru partidul sau serviciul secret care i-a trimis și să facă bani și pentru sine. Cu cât au mai mult, cu atât vor mai mult. Contracte cu firme de casă, parandărături, licitații trucate, ajutoare speciale pentru firmele recomandate, credite luate cât ai zice „șpagă”, incredintari directe, blocaje pentru adversari, astea sunt obiectivele sinecuriștilor. Nu îi interesează Țara, deși pozează oficial cu Tricolorul în spate. Îi interesează ce se poate ciordi. Mai jos aveți un nene șef la Romsilva. Nu stă el acolo pentru aia 3000 de euro pe lună, stă pentru autorizări, pentru lemnul ilegal furat din România. Un alt copil e șef la Nuclearelectrica, pus acolo de niște băieți grei, căci el e angajat …

În preajma alegerilor, România înregistrează un dezmăț al cheltuielilor bugetare, spune șeful Băncii Naționale, Mugur Isărescu, care a transmis un avertisment Cabinetului Cîțu cu câteva ore înainte de Congresul PNL. Guvernatorul BNR solicită o corecție bugetară, o reducere a cheltuielilor bugetare cu alte cuvinte, în contextul în care deficitul bugetar din acest an va fi de 7, 16%. Guvernatorul BNR acuză dezmățul cheltuielilor bugetare și cere o corecție în acest sens. Nu este prima dată când Mugur Isărescu face o astfel de solicitare, însă o corecție bugetară înseamnă salarii înghețate pentru bugetari, precum și agenții de stat desființate. Astfel, mulți angajați din companiile de stat ar putea să plece acasă. Avertisment pentru Cabinetul Cîțu: Se cere corecție bugetară Mugur Isărescu spune că există o diferență uriașă între ceea ce cheltuim și sumele pe care le încasăm. În preajma alegerilor în special are loc un dezmăț al cheltuielilor bugetare. Inflația a înregistrat, în România, un nivel record de peste 5, 3%. Cele mai mari scumpiri au fost raportate la gazele naturale și energie electrică, însă specialiștii avertizează că acestea nu se vor opri aici. Peste un milion de consumatori au trecut în piața concurențială, de la 1 iulie 2020. Contractele la gaze naturale ale acestora expiră chiar înaintea iernii. Astfel, consumatorii vor fi puși în fața unor prețuri „înspăimântător de mari”, oferte cu 200-300 lei doar prețul gazelor. Mugur Isărescu: „Trebuie să strângi cureaua. Cine plătește nota? Tocmai cei săraci” Guvernul trebuie să găsească soluții în contextul în care anul 2021 îl vom încheia cu un deficit bugetar de 7,16%. În anul 2020, am înregistrat cel mai mare deficit din istoria României, de aproape 10% din PIB. România cheltuie astfel mult mai mult decât încasează. „Trebuie să strângi cureaua într-un fel, şi să vezi cine o strânge, la ce nivel o …

Ce rată a inflaţiei prevede şi pentru ce vom plăti mai mult Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, nu are deloc veşti bune pentru populaţie. Dacă, în aceste zile, oamenii se bucură de vacanţă, autorităţile încearcă să-i aducă pe români cu picioarele pe pământ. Creșterile de prețuri din România sunt, acum, semnificativ mai mari decât prognoza anterioară a Băncii Naționale, BNR estimând că rata inflației va fi în jur de 5% pentru luna iulie, în principal din cauza scumpirilor la energie. Conform lui Isărescu, România nu este singura în această situație, rata inflației fiind peste mare și în Statele Unite, Ungaria sau Polonia, dar și în Germania, țara stabilității prețurilor. S-a scumpit materia primă „Anticipațiile inflaționiste ale analiștilor bancari sunt rezonabile. În schimb, la nivelul operatorilor economici s-au repoziționat pe un palier superior. Au fost motive serioase: atât discursul public care a accentuat dificultățile, cât și datele care au venit de multe ori din exterior, despre creșterile de prețuri, mai ales din domeniul construcțiilor. Avem o scumpire a materiilor prime, cu impact direct în domeniul energiei electrice, a componentelor, cazul microcipurilor, dificultăți de aprovizionare, ruperi datorită pandemiei, scumpiri în transportul naval, avem și valul patru, o altă necunoscută și efecte ale schimbărilor climatice”, a detaliat Mugur Isărescu, vorbind despre cauzele scumpirilor din ultima perioadă. El a afirmat că BNR lucrează în acest moment cu scenariul unei inflații tranzitorii. Rata inflaţiei: cel puţin 5% Guvernatorul a precizat că BNR ia in calcul scenariul unei inflații tranzitorii, în codițiile în care estimarea pentru iulie „va depăși 5% sau va fi în jur de 5%”. „Subliniez acest lucru, pentru că, de regulă, când noi facem o prognoză la sfârșitul anului, că va fi 5,6%, există tendința să se spună că «Banca Națională prognozează de acum înainte inflația de 5%, prețurile vor crește cu 5%». Nu …

Fostul premier al României, Viorica Dăncilă, este noul consilier al șefului Băncii Naționale, Mugur Isărescu. Viorica Dăncilă va fi consilier pe Strategia de Sustenabilitate și Energie Verde. Contactată de STIRIPESURSE.RO, Viorica Dăncilă a confirmat informația: ”Da, mi-am început activitatea”. Sursele susțin că alături de Viorica Dăncilă, în echipa lui Mugur Isărescu vor fi cooptați fostul premier Petre Roman și fostul europarlamentar PSD, Ioan Mircea Pașcu. Sursa: stiripesurse.ro

Guvernatorul BNR susține că majorarea cu 40% a punctului de pensie poate fi realizată doar printr-o „soluție politică”. Mugur Isărescu a decarat că nu sunt bani pentru majorarea cu 40% a pensiilor, dat fiind că România are deficite. „Nu sunt bani, dacă ai deficite!”. El a adăugat că singurele discuții se învârt în jurul procentului de „40%”, susținând că la mijoc nu este vorba de o soluție financiară și economică, ci de una politică. „Nu trebuie să facem obsesii pe cifre biblice şi să fim foarte atenţi dacă nu vrem să rătăcim aşa vreo 40 de ani printr-un deşert financiar. Văd că singura discuţie este 40%. Păi da, legea e mare şi lată, are atâtea prevederi. Hai să fim serioşi cu cifrele. Nu pot să vă dau acum un răspuns pentru că nu am un răspuns. Aici nu este decât soluţie politică. Deci nu avem soluţie financiară şi economică. Când economia creşte cu 4% nu poate să crească ceva cu 40%, că nu ceva marginal, e jumătate din populaţia activă a ţării. Deci câtă filosofie trebuie să faci aici? Într-adevăr soluţia este dificilă, dar e politică şi socială”, a spus Mugur Isărescu. Apoi, guvernatorul a precizat că întrebarea corectă este, mai curând, de unde se va împrumuta România și cu ce costuri, amintind că anul trecut s-a ajuns la deficit de 4.6% și tot s-au „făcut plățile”.

Mugur Isărescu a intervenit în scandalul majorării pensiilor și a precizat că politicienii trebuie să aibă mare grijă cu acest aspect, întrucât economia României are o creștere de doar 4%. Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, susţine că politicienii trebuie să fie foarte atenţi la majorarea punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie, în condiţiile unei creşteri economice de numai 4%, dacă „nu vrem să rătăcim vreo 40 de ani printr-un deşert financiar”. „Nu trebuie să facem obsesii pe cifre biblice şi să fim foarte atenţi dacă nu vrem să rătăcim aşa vreo 40 de ani printr-un deşert financiar. Văd că singura discuţie este 40%. Păi da legea e mare şi lată, are atâtea prevederi. Hai să fim serioşi cu cifrele. Nu pot să vă dau acum un răspuns pentru că nu am un răspuns. Aici nu este decât soluţie politică. Deci nu avem soluţie financiară şi economică. Când economia creşte cu 4% nu poate să crească ceva cu 40%, că nu ceva marginal, e jumătate din populaţia activă a ţării. Deci câtă filosofie trebuie să faci aici? Într-adevăr soluţia este dificilă, dar e politică şi socială”, a declarat Mugur Isărescu, întrebat dacă el crede în creşterea cu 40% a punctului de pensie. De asemenea, în ceea ce priveşte dacă sunt sau nu bani pentru majorarea pensiilor, guvernatorul BNR a spus că răspunsul său este unul simplu: „nu sunt bani din moment ce România are deficit şi nu surplus bugetar”. Pe 27 noiembrie, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, susţinea că amânarea majorării punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 la 1.775 lei este singura măsură capabilă să aducă deficitul în apropiere, dar marginal peste limita de deficit bugetar de 3%. Lazea a subliniat atunci că în urma creşterii punctului de pensie la …

Bomba pensiilor este gata să explodeze. Majorarea pensiilor va duce deficitul bugetar al României peste limita UE. România riscă să fie retrogradată de marile agenţii de rating și să piardă enorm de mulți bani. Noul Guvern de la Bucureşti a decis să meargă înainte cu cea mai mare majorare a pensiilor din ultimele trei decenii în cadrul bugetului pe 2020, în pofida îngrijorărilor crescute că România va depăşi limitele de deficit bugetar impuse de Uniunea Europeană, riscând să fie retrogradată de marile agenţii de rating, informează Reuters. Guvernul Orban își menține promisiunea de majorare a pensiilor În condiţiile în care anul viitor vor avea loc alegeri, Guvernul liberal instalat luna trecută a decis să respecte legea promovată de precedentul Guvern social-democrat care prevede majorarea pensiilor cu 40%, adăugând că va îmbunătăţi colectarea taxelor şi va reduce cheltuielile publice pentru a evita umflarea deficitului. Guvernul de la Bucureşti a promis că anul viitor va reduce deficitul bugetar până la 3,6% din PIB, de la 4,4% din PIB în 2019, iar economiştii vor urmări cu atenţie proiectul de buget pe 2020 pentru a vedea dacă cifrele se corelează. „Este clar că o majorare a pensiilor de asemenea magnitudine nu se potriveşte cu actualele date economice. Legea pensiilor este cea mai serioasă problemă internă cu care se confruntă economia românească”, susţine economistul Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru. Acesta şi alţi economişti estimează că o majorare a pensiilor cu 40% va costa aproximativ 1% din PIB în ultimul trimestru al anului următor, urmând a creşte la 2,7% din PIB pentru întregul an 2021. Noul Guvern de la Bucureşti a decis să meargă înainte cu cea mai mare majorare a pensiilor din ultimele trei decenii în cadrul bugetului pe 2020, în pofida îngrijorărilor crescute că România va depăşi limitele de deficit bugetar impuse de Uniunea …

Banca Națională a României confirmă dezastrul. România se află într-o situație dificilă. Potrivit unui comunicat de presă, datoria externă totală a României a crescut cu 8,398 miliarde de euro în perioada ianuarie – septembrie 2019. În perioada ianuarie – septembrie 2019p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 8 103 milioane euro, comparativ cu 6 798 milioane euro în perioada ianuarie – septembrie 2018; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2 342 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 343 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 747 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 53 milioane euro, se arată în comunicatul de presă al BNR. Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 4 237 milioane euro (comparativ cu 4 520 milioane euro în perioada ianuarie – septembrie 2018), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 3 473 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 764 milioane euro. În perioada ianuarie – septembrie 2019, datoria externă totală a crescut cu 8 398 milioane euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 73 831 milioane euro la 30 septembrie 2019 (68,2 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 8,1 la sută față de 31 decembrie 2018; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 septembrie 2019 nivelul de 34 408 milioane euro (31,8 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 9,0 la sută față de 31 decembrie 2018. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,1 la sută în perioada ianuarie – septembrie 2019, comparativ cu 22,6 la sută în anul 2018. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri …

Scandal imens în cadrul PSD înaintea Congresului. Viorica Dăncilă a fost umilită în ultimul hal și i s-a dat un ultimatum. Mai mult, aceasta are și un contracandidat extrem de dur pentru șefia social democraților. Va fi război total la Congresul de la finalul acestei luni. PSD stă pe un butoi cu pulbere. Viorica Dăncilă este din ce în ce mai contestată în interiorul partidului, iar Congresul de la finalul acestei luni i-ar putea adduce o înfrângere de proporții. Deputatul Liviu Pleșoianu a făcut-o praf pe Dăncilă. I-a cerut să o dea afară de la ministerul Justiției pe Ana Birchall și i-a transmis că se bate cu ea pentru șefia partidului. Totul după ce, spune Pleșoianu, PSD a lăsat-o mai moale cu lupta împotriva așa-zisului stat paralel. „Aseară, urmărind-o pe doamna Dăncilă încurcându-se în cuvinte când a fost întrebată despre „statul paralel”, m-am lămurit definitiv: acest partid e pe cale a fi predat cu arme şi muniţii! E limpede pentru mine, e limpede pentru miile de oameni care îmi scriu şi care sunt revoltaţi. Prin urmare, am hotărât să nu o las singură pe doamna Dăncilă la acest Congres. Voi candida pentru funcţia de preşedinte al partidului. Unii oamenii vor vota aşa cum sunt mandataţi, alţii vor vota aşa cum simt. Vom vedea… Cert este un lucru: voi VORBI la acest Congres pentru toţi oamenii care cred în noi, pentru toţi oamenii care au nevoie de o voce cu ajutorul căreia să se facă auziţi!“, a scris pe o rețea de socializare Liviu Pleșoianu. Deputatul PSD îi acuză pe colegii săi că au îndulcit tonul la adresa Justiţiei şi e nemulţumit de susţinerea unor persoane ca Ana Birchall şi Mugur Isărescu. „Lucrurile sunt destul de clare pentru toată lumea: Viorica Dăncilă – premierul care urca împreună cu mine pe scenă …

Cei din Partidul Social Democrat (PSD) au deschis mai multe războaie, în încercarea de a elimina mai mulți oameni din funcții cheie. Oamenii lui Liviu Dragnea și-au dorit să controleze mai multe poziții importante din stat și să-i zboare pe cei incomozi. Este și cazul “omului-negru”, hulit în repetate rânduri de liderii PSD. Cei din coaliția de guvernare au încercat să-l scoată pe linie moartă și pe guvernatorul Băncii Naționale Române (BNR), Mugur Isărescu. Aflat de aproape trei decenii în fruntea BNR, lui Isărescu îi expiră în acest an mandatul. Se pare însă că cei din PSD nu scapă de dușmanul lor. Informația-bombă a venit chiar de la Robert Turcescu de la PMP. Acesta susține că elita finanțelor mondiale a decis ca Isărescu să rămână în fruntea BNR încă doi ani de zile. Apoi, s-a dat un telefon în România și totul s-a rezolvat. ”Mugur Isarescu va mai sta inca doi ani in fruntea BNR. Cel putin doi ani! S-au purtat niste discutii interesante in stratosfera Finantelor mondiale. Si apoi s-a dat un telefon in Romania.”, a dezvăluit parlamentarul pe o rețea de socializare. Totul iese la iveală după ce Liviu Dragnea și PSD ar fi decis deja să forțeze debarcarea lui Isărescu printr-un vot în Parlament. Mai mult, s-au vehiculat și mai multe nume de înlocuire pentru actualul șef BNR. Darius Vâlcov, socotit eminența cenușie a PSD sau ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici sunt printre favoriii lui Dragnea pentru a fi șefi la BNR.

Cea mai recentă inițiativă legislativă a lui Liviu Dragnea și Șerban Nicolae, de modificare a legii privind Statutul Băncii Naționale a României, s-a transformat rapid întrun scandal. Așa cum e normal în România au apărut imediat și scenariile, teoriile conspirației și declarațiile în contradictoriu. Până la a avea destule date despre adevăratele intenții ale inițiatorului sau ale oficialilor BNR, ne rezumăm la informațiile care circulă pe piață. Dacă nu sunt de acord cu modificarea legislativă, BNR va chema în ajutor Uniunea Europeană, mai exact, Banca Centrală Europeană. Problema pleacă de la felul în care este concepută inițiativa legislativă: proiectul este intitulat „Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României.” Mergând la legea invocată, găsim, la articolul 3, alineatul 2 următoarea mențiune: „Orice proiect de act normativ al autorităților publice centrale, care privește domeniile în care Banca Națională a României are atribuții, va fi adoptat după ce în prealabil s-a solicitat avizul Băncii Naționale a româniei. Avizul va fi transmis în termen de cel mult 30 de zile de la solicitare.” Adică unul dintre pașii care trebuie urmați este de a cere avizul BNR pe acest proiect, pentru că, la primul articol se vorbește despre atribuții ale băncii centrale, în privința modului de constituire a rezervelor și a felului în care fluctuațiile acestora se raportează Parlamentului și Guvernului. Dacă până aici lucrurile par clare, între BNR și legiuitor s-ar putea ajunge la un conflict pe o temă spinoasă. În mai multe rânduri, oficialii BNR au susținut că pentru orice modificare adusă Legii 312/2004 trebuie cerut avizul de la încă un for: Consiliul General al Guvernatorilor Băncilor Centrale al Băncii Centrale Europene. Este vorba de un organism format din 28 de guvernatori (din țări membre UE, din spațiul euro, dar și non-euro) care se reunește la …

Anunț de ultimă oră de la BNR pentru românii care au credite la bănci. Banca Națională a României vă oferă ultimele informații despre indicii ROBOR. Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a a stagnat la 3,28, potrivit datelor publicate luni de Banca Naţională a României (BNR). ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Totodată, indicele ROBOR la şase luni a stagnat la 3,41. Indicele ROBOR la 9 luni a scăzut la 3.49 Indicele ROBOR la 12 luni a a scăzut la 3.54 ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.

”Războiul” dintre guvernatorul Bănzii Naționale a României, Mugur Isărescu, și economistul Lucian Isar nu s-au oprit. În urma atacului lui Isărescu, care a declarat că Darius Vâlcov nu are cunoștințe de economie, ci se mulțumește să se informeze de la economiști precum Lucian Isar și Gheorghe Piperea, Lucian Isar nu s-a lăsat mai prejos și a lansat acuzații dure. “Ce nu a facut procurorul Bulancea de la DNA a facut Mugur Isărescu In comisia reunită: Isărescu a uitat ca a luat bani de FNIul lui Vantu cat era Premier al Romaniei. Desigur procurorul Bulancea de la DNA a constatat existenta fluxului financiar de la denuntatorul din gruparea Vantu catre Mugurel si Lacramioara Isarescu dar nu stia cica de ce sa o lege. Uite ca il ajuta chiar Isarescu. Vineee, Manole!”, scrie Isar pe Facebook.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat luni că euro ar putea avea parte de un salt uriaș. Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, a declarat că dacă astăzi un euro valorează 4,75 lei, în viitorul apropiat, un euro ar putea ajunge chiar și la 8 lei, scrie Wowbiz. „Sub un consiliu monetar, fără finanțe publice foarte disciplinate se poate ajunge foarte ușor la dezechilibre ale căror ajustări vor fi foarte dureroase pentru ambele sectoare. De ce? Pentru că sub un consiliu monetar, cu rată de schimb fixă, importurile cresc mult mai repede decât exporturile, deoarece rata de schimb se apreciază odată cu creșterea inflației. Din acest motiv, deficitul de cont curent crește foarte rapid, sectorul privat fiind cel care își mărește deficitul în procesul de dezvoltare a unei țări. Pentru a atenua creșterea deficitului de cont curent din sectorul privat, politica fiscală trebuie să tracă pe surplus bugetar, deși aceasta ar putea să fie insuficient. Argentina este un bun exemplu cum se poate ajunge în dificultate cu un consiliu monetar când politica fiscală este indisciplinată. În principiu, ceea ce se întâmplă este că deteriorarea politicii fiscale duce la scăderea gradului de acoperire cu rezerve a monedei naționale, care, în final este supusă unor presiuni enorme pentru depreciere”, spune Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR.

Guvernatorul Mugur Isărescu este audiat, marţi, la această oră, în comisiile reunite economică şi de buget-finanţe din Senat, alături de întreg Consiliul de Administraţie al BNR, pe teme legate de cursul valutar şi pe modul în care este calculat indicele ROBOR. La audiere participă şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut marţi la 3,09%, faţă de 3,10%, nivelul anunţat în şedinţa de luni. De asemenea, ROBOR la şase luni a crescut la 3,30%, faţă de 3,29%, nivelul din şedinţa de luni, arată datele BNR.

Numele celui care va conduce Banca Națională în următorii ani va constitui o surpriză uriașă pentru publicul larg, susțin, pentru Capital, surse politice și din mediul financiar. Pentru cei care conduc țara și BNR nu va fi, însă, deloc o surpriză, ci rezultatul unui plan bine pus la punct, susțin sursele citate. Până în vara acestui an, publicul larg va avea în faţă o surpriză uriaşă, la Banca Naţională. Surse politice şi din mediul financiar arată, pentru Capital, că în locul guvernatorului Mugur Isărescu va veni chiar…Mugur Isărescu. Acesta ar urma să continue încă doi ani pe postul pe care îl ocupă în prezent pentru ca apoi să se retragă şi să fie înlocuit, dar nu cu cineva care să se afle pe multiplele liste aruncate zilele acestea publicului ci cu altcineva, de care toată lumea a uitat, între timp. Amintim că, în urmă cu doar câteva luni, chiar Liviu Dragnea, preşedintele PSD, a declarat că doreşte ca guvernatorul să îşi prelungească mandatul şi că îl va convinge pe Isărescu să o facă. Actualul mandat al consiliului BNR expiră la începutul verii acestui an. Ca şi la ASF, membri consiliului sunt numiţi în urma unor negocieri politice şi votaţi în Parlament. Planul ar fi fost agreat inclusiv la nivelul conducerii PSD, iar vehicularea pe piaţă a unor nume ca Darius Vâlcov, Cristian Socol, Lucian Isar , Daniel Dăianu, Florin Cîţu sau o serie de bancheri face parte dintr-o strategie menită să “ia ochii” publicului. După ce Isărescu termină şi interimatul de doi ani, perioadă maximă prevăzută de lege pentru prelungirea mandatului, în locul său va veni, cel mai probabil, Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNR, vechi apropiat al PSD şi fost ministru de finanţe. În joc s-ar mai afla şi Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză şi fidel servant al PSD …

PSD și Banca Națională nu dau semne că ar căuta o reconciliere, ba mai mult, războiul dintre cele două părți devine din ce în ce mai dur. După ce Banca Națională a refuzat să-și trimită reprezentanți la audierile din Parlament, iată că apare și informația potrivit căreia Liviu Dragnea ar căuta înlocuirea lui Mugur Isărescu. Iar în pole position pentru a-i lua locul actualului guvernator al BNR ar fi nimeni altul decât Darius Vâlcov. Afirmaţiile au fost făcute de Ludovic Orban, în urma unei întâlniri cu patronatele, asociaţiile patronale şi reprezentanţi ai companiilor din energie. „Orice atac din partea PSD împotriva BNR nu arată decât un singur lucru, că PSD vrea să pună mâna şi pe Banca Naţională, că infractorul Dragnea vrea să îl pună în fruntea Băncii Naţionale pe infractorul Vâlcov, pentru că e clar că infractorul Vâlcov visează la lingouri de aur de multă vreme. Partidul Naţional Libera respinge categoric toate atacurile mârşave ale partidului de guvernământ  şi ale altor actori mânjiţi de banii negri ai PSD împotriva Băncii Naţionale şi le spune clar românilor că singurii vinovaţi de toate perturbările din economie, singurii vinovaţi de explozia inflaţiei, singurii vinovaţi de creşterea preţurilor sunt cei care se află astăzi la guvernare,” a declarat preşedintele PNL. De asemenea, liderul liberalilor susţine că partidul său cere anularea OUG 114, ordonanţă pe care o descrie drept un adevărat atentat la adresa sănătăţii economiei româneşti. „Poziţia Partidului Naţional Liberal a fost foarte clară. Suntem categoric pentru abrogarea OUG 114/2018, în integralitatea ei, cu atât mai mult pentru sectorul energetic. Au fost afectate prin intermediul OUG 114/2018, domenii fundamentale cum este domeniul financiar-bancar, care asigură sănătatea economiei, sectorul energetic, care este suportul pentru economie şi pentru dezvoltarea economiei. Ceea ce s-a întâmplat prin OUG 114/2018,este un adevărat atentat la adresa sănătăţii economiei româneşti şi …

Mugur Isărescu a ieșit public cu declarații în cursul zilei de marți, la scurt timp după ce ministrul Eugen Teodorovici i-a făcut guvernatorului BNR o invitație la discuții în timpul unei conferințe de presă. Indicele Robor scade de două luni, în contextul în care anticipaţiile inflaţioniste au fost în scădere încă din vara anului trecut, iar această scădere nu are legătură cu ”taxa pe lăcomie”, anunţată recent de ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a spus, marţi, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. În 6 decembrie, potrivit datelor afişate de BNR, indicele Robor la trei luni a scăzut atunci la 3,08%, cel mai mic nivel din luna iulie a anului 2018. În 18 decembrie, Eugen Teodorovici a anunţat că, Guvernul va introduce, de la 1 ianuarie 2019, o ”taxă pe lăcomie” pe activele băncilor, acestea urmând să fie taxate diferenţiat, în funcţie de nivelul Robor la 3 şi la 6 luni. Guvernul speră să obţină suplimentar 3,6 miliarde de lei în 2019, din această nouă taxă. Marţi, Isărescu a subliniat că indicele Robor pe termene mai îndelungate a început să scadă încă din septembrie, în ton cu scăderea anticipaţiilor legate de inflaţie, fără legătură cu această taxă. ”Roborul scade de vreo două luni, nu există o legătură. Ratele Robor pe termen foarte scurt, ele sunt foarte sensibile la lichiditatea din piaţă. (…) Cele pe termene mai îndelungate depind şi de lichiditate şi de evoluţia dobânzilor pe termen mai scurt, dar depind şi de percepţia analiştilor, a băncilor. (…) Astă-vară s-a conturat această încredere că inflaţia va scădea, iar anticipaţiile inflaţioniste au fost în scădere. Şi, dacă vă uitaţi la evoluţia Robor pe termene mai îndelungate, veţi vedea că a început să scadă uşor din septembrie. Graficele sunt concludente. Nu are deloc legătură cu taxa”, a spus Isărescu. Totodată, întrebat ce …

CEA MAI MARE FRAUDĂ BANCARĂ din istoria ROMÂNIEI: BNR a păgubit statul român cu miliarde ca să salveze băncile! Cum a fost furată populația. Băncile din România au fraudat sau au ajutat la fraudarea populației și a firmelor, sub atenta supraveghere a Băncii Naționale, acuză economistul Lucian Isar. Una din temele predilecte ale retoricii BNR este aceea că, deși a ratat propriul obiectiv în 11 din ultimii 12 ani, a gestionat sistemul de stat fără ajutor de la statul român, însă acest lucru este fals, atrage atenția economistul Lucian Isar, într-un articol publicat pe site-ul personal. „Sistemul bancar a fost susținut ascunzând pierderile reale cu știrea BNR și cedarea de avuție din partea statului român. Băncile ce operează în România au fraudat sau au ajutat la fraudarea populației și a firmelor, sub atenta supraveghere a BNR. Găurile au fost acoperite prin mai multe canale. Unul din cel mai transparent a fost cel al titlurilor de stat. Toată lumea realizează acum, după 8 ani, că politica monetară și de credit a generat, declanșat și agravat criza din România. Cursul de schimb la 3,1, creditare în valută cu mesaje de leu tare, dobânzi la lei extrem de ridicate inclusiv când toate celelalte bănci centrale coborau dobânzile”, a declarat fostul ministru. Potrivit economistului, ascunderea pierderii băncilor de către statul român nu e nouă. În cazul Bancorex, pierderea a fost acoperită de toți românii care făceau plinul de benzină, timp de 10 ani. „Injectarea de bani în sistemul bancar prin canalul titlurilor a fost orchestrată de BNR și achitată de populație și firme prin taxe și impozite. BNR a ținut dobânzile sus în piață inclusiv după declararea oficială a crizei în România. Acest „mic” amănunt a afectat negativ economia reală dar a permis finanțarea datoriei publice la dobânzi ridicate, de care au profitat băncile. Cea …

Previziuni sumbre pentru țara noastră! Mai exact, avertisment fără precedent de la Banca Națională a României. Oficialii BNR vorbesc despre posibilitatea unei noi crize economice în România. Mugur Isărescu atrage atenția Guvernului că dacă nu ține cheltuielile în frâu, atunci riscăm o aterizare forțată a economiei. Viceguvernatorul Florin Georgescu a vorbit despre măsuri dureroase pentru populație, care vor provoca ”tensiuni în societate”. Toate aceste anunțuri au fost făcute la Comisia Economică din Senat, acolo unde Mugur Isărescu și alți oficial BNR au fost audiați, potrivit România, creștere economică peste potențial dar… România are creştere economică peste potenţial, dar este preocupant faptul că, în aceste condiţii, deficitul bugetar şi cel structural nu scad, ci cresc, a declarat, joi, viceguvernatorul BNR Liviu Voinea, la şedinţa organizată de Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului. “Noi, în ultimul raport asupra stabilităţii financiare – publicăm de două ori pe an raportul – în ultimul raport ca şi în precedentele am avertizat asupra tensionării echilibrelor macroeconomice, ca un factor de risc. Dar avertizăm asupra acestui lucru din 2016, pentru că deficitul bugetar nu a crescut în 2017 dintr-o dată, a crescut în 2016 de la 0,8% în anul precedent la 2,4% şi apoi la 2,8% anul trecut. Ceea ce este preocupant în primul rând nu este faptul că avem o creştere economică peste potenţial. Cu siguranţă este peste potenţial la 7%, dar nici potenţialul nu este o mărime observabilă. Deci el, la rândul său, poate să mai crească. VEZI SI: MOMENT UIMITOR surprins la Polul Nord: trei SUBMARINE NUCLEARE americane și britanice sparg gheața și ies la suprafață – VIDEO De exemplu nu avem ocuparea deplină a forţei de muncă, iar potenţialul se realizează la ocuparea deplină a forţei de muncă. Nu este neapărat îngrijorătoare nici structura creşterii în sine. Repet, nici nivelul nici structura. Până …

Ion Țiriac, Mugur Isărescu și alți oameni cunoscuți din întreaga lume au renunțat deja la statutul de persoană în favoarea celui de ființă vie născută viu! Iar autoritățile știu despre asta, dar păstrează tăcerea! Suveranul stăpân ființă vie constantin, fost consilier local în Reșița, face noi dezvăluiri! Suveranul constantin (așa cum ne-a rugat fostul Constantin Amariei, consilier local în forul reșițean, să îl numim) aduce noi informații de o importanță colosală pentru cei care vor să scape de prigoana autorităților. Pentru că fiecare om este stăpân pe propria existență, așa că are dreptul să renunțe la CNP și la numele de familie, în favoarea unui nume de suveran stăpân ființă vie în carne și oase, în trup, în viață. Ce beneficii aduce această alegere? Ei bine, unele colosale, dacă e să ne luăm după suveran constantin, patronul firmei Amariei… „Noi suntem ființe vii, create de Creator, suverani. Între noi și Dumnezeu nu are voie nimeni să ne stăpânească. Statul ăsta, dacă vrea să ne dea ceva, are lege, dacă nu vrea să ne dea același lucru, nu ni-l dă, tot pentru că are o lege în sensul ăsta. Nu se mai poate! E strigător la cer!”, spune liderul Partidului Național Democrat, Filiala Reșița. Prioritate în fața autorităților Omul care a renunțat la statutul de persoană și a ales să fie ființă vie născută viu cu acte în regulă are prioritate în spital, spune constantin. Spre exemplu, dacă se prezintă la Urgențe cu o problemă, nu există varianta ca acesta să fie ignorat de medici din cauză că le prezintă acestora documente… diferite. Din contră! Doctorii îi vor acorda prioritate, pentru că ei cunosc importanța acestui act de identitate care atestă statutul de ființă vie. Suveranul constantin spune că și instanțele încearcă să rezolve cât mai repede cazurile care implică astfel …

În sesizarea obţinută respectiva sunt reclamaţi Traian Băsescu, Emil Boc, Mugur Isărescu, Lucian Croitoru. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a constituit un dosar penal referitor la împrumutul pe care ţara noastră l-a luat de la instituţiile internaţionale în anul 2009, potrivit unui răspuns al DNA la o sesizare făcută în luna august de o persoană fizică. Scrisoarea DNA, obţinută de ziarul BURSA, precizează: “Urmare adresei dumneavoastră din data de 17.10.2016, prin care solicitaţi comunicarea unor date cu privire la plângerea depusă la data de 16.08.2016, vă comunicăm că numărul de dosar penal sub care a fost înregistrată aceasta este 664/P/2016, lucrarea fiind repartizată unui procuror din cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie”. Reprezentanţii DNA ne-au explicat că un dosar penal se constituie în urma unor verificări preliminarii care urmăresc să constate dacă faptele reclamate sunt suficiente pentru a fi întocmit dosar penal la DNA. Dacă nu s-ar fi dovedit acest lucru, atunci procurorii ar fi concluzionat că respectiva speţă nu este de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ne-au mai spus sursele citate, adăugând că, în continuare, vor fi făcute verificări pentru a se decide dacă partea reclamată trebuie pusă sub acuzare sau dacă se impune clasarea cazului. “Constituirea unui dosar penal nu înseamnă că vinovăţia este dovedită, dar este un pas care deja a fost făcut pentru decelarea acestui aspect”, au conchis reprezentanţii DNA. Conform surselor noastre, la DNA au fost depuse 270 de sesizări pe această speţă. Sesizările urmăresc investigarea împrejurărilor în care România a încheiat acordurile cu creditorii externi, respectiv Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană, Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi a modului în care au fost folosite împrumuturile de la aceste instituţii, în condiţiile în care, în alte state europene au fost lansate investigaţii, inclusiv de natură penală împotriva conducerii băncilor centrale. …

Bătaia de joc şi dispreţul Puterii faţă de ţară şi de cetăţenii ei sînt fără margini. Sub umbrela politică se adăposteşte o întreagă mafie la nivel naţional! Am ajuns să nu ne mai pese dacă ne bagă mîna în buzunar, zicîndu-ne în sinea noastră: mai avem încă un buzunar cu mărunţiş şi dacă ne bagă mîna şi în ăla ne bucurăm că ne mai rămîne haina în spinare, chiar dacă e ponosită. Altfel, am reacţiona. Şi dacă există în România o problemă mult mai greu de suportat decît austeritatea, sărăcia, umilirea şi exploatarea cetăţeanului, atunci, accesul la puterea de stat şi politică a proştilor, hoţilor, impostorilor, marionetelor şi indivizilor uşor şantajabili, ocupă locul fruntaş. Haideţi să vedem cine este tehnocratul de mai mare dragu’ numit director al Corpului de Control Financiar? Se numeşte Ovidiu Cătălin Matei, pensionar militar, locotenent colonel în rezervă, e drept, cu o carieră de succes în armată, dar fără tangenţe cu finanţele, cu toate că, după pensionare şi-a făcut veacul prin ministerul condus de Dragu. Noul director are studii de drept la fără frecvenţă, absolvite numai el ştie cum, în timp ce locuia prin Congo şi Afganistan. Vedeţi ce minuni izbitoare se petrec la Ministerul Finanţelor?, ca de altfel, în tot mai multe sectoare corupte ale Puterii! Sînt atîţia tineri licenţiaţi în finanţe sau drept financiar-fiscal, însă ministrul Anca Dragu l-a preferat pe Ovidiu Cătălin Matei, în condiţiile în care, postul trebuia ocupat de o persoană mai competentă, cu studii universitare de economie sau de drept, la zi. Chiar credeţi că a fost numit ca să reformeze sistemul fiscal din România? Ei, aş!, nu va avea libertatea să meargă în picioare în nicio direcţie! Ori e cuminte şi fidel ascultător, ori închide imediat uşa pe dinafară! Aveau pretenţia să fie recunoscuţi drept elite Încă o temă …

Arestarea lui Bogdan Olteanu a deschis uşa unor previzibile şi obligatorii demersuri prin care se impunea ca inexpugnabilul glob de cristal al BNR să fie curăţat de praful corupţiei de pe axele sale. Guvernatorul Isărescu, care a stat la cîrmă mai mulţi ani decît a condus Nicolae Ceauşescu România, trebuia să dea seamă pentru lipsa de transparenţă cu care a cheltuit banii poporului în 26 de ani! În declaraţia de avere a lui Mugur Isărescu, la capitolul venituri, în fiecare an, scrie negru pe alb: „conform fişei fiscale”, adică, secret de stat. Sigur, are ce ascunde, are şi de ce se teme! Salariile cosmice ale matusalemicului bancher-şef şi ale celor din conducerea B.N.R. sînt doar nişte tablete pentru vitaminizare, pentru că ei luptă din greu şi au grijă ca celor peste 40 de bănci cu capital străin de pe teritoriul ţării să nu li se restrîngă dreptul de a jecmăni, prin clauze abuzive şi comisioane ilegale, românii îngropaţi în credite. Isărescu a înşelat, a manipulat, a fost complice, a îndatorat Ţara în numele cetăţenilor. Ca urmare, Băsescu şi Boc au tăiat pensiile, salariile, laptele sugarilor, îndemnizaţia mamelor, în timp ce miliarde de euro erau date clientelei politice corupte, din retrocedări uriaşe, de multe ori cu acte false, cum e şi cazul preşedintelui Iohannis. Parlamentul ce-a făcut? A suplimentat prerogativele şi puterea lui Isărescu şi i-a acordat încă un mandat, deşi era pensionar şi era indicat să se odihnească la umbra podgoriilor sale. Isărescu trebuie judecat pentru falimentarea şi desfiinţarea unor bănci româneşti, pentru devalorizarea leului şi îmbogăţirea prin aceasta a clasei politice, pentru girul dat jocurilor piramidale, pentru complicitate la dobînzile frauduloase, de cartea recordurilor, practicate de bănci, sub protecţia sa, pentru clauzele şi comisioanele abuzive şi ilegale din contractele de credit, pentru forţarea populaţiei de a se împrumuta în …

Pentru că, recent, BNR a generat o nouă – a câta? – suită de reacţii la perseverenţa recidivă în ale păcatelor capitale, şi pentru că orice instanţă de judecată, înainte de a dezbate crima, solicită un istoric al antecedentelor penale ale inculpatului, m-am gîndit să trec în revistă motivele pentru care Mugur Isărescu ar trebui, în opinia mea, supus unor proceduri punitive descrise de Codul Terezian, proceduri aplicate cu succes medical unor condamnaţi ca Horea, Cloşca, Ianosik şi alţii, infractori mult mai puţin nocivi decât eternul nostru Guvernator. Aşezat în cabinetul decorat neoclasic şi neobaroc al starostelui suprem al instituţiei, Isărescu a comis sau a permis următoarele fapte, redate aproximativ cronologic: În toamna anului 1990, Banca Naţională a permis criminalul curs dublu al valutei, curs care a îmbogăţit nepermis pe unii, demolând furtunos puterea de cumpărare a cetăţeanului de rând. Revoluţia a găsit dolarul american echivalent a 21 de lei. BNR a urcat cursul la 35, apoi la 60 în 1991, spre a proteja “boborul”. În timp ce plebea era protejată intens, orice proaspăt întreprinzător cu ceva lei la teşcherea şi cu o relaţie într-o bancă comercială, intra în sucursală, cumpăra la ghişeu dolari la 35 sau 60 de lei bucata, ieşea afară şi îi vindea cu 100, respectiv cu 200 de lei. Nici o normă nu se opunea acestei practici. Guvernator: Isărescu. Mai tîrziu, prin 1995-1996, persoanele fizice au căpătat dreptul legal de a cumpăra de la casele de schimb valutar o sumă limită de 500 USD, cu aplicarea unei ştampile în paşaport. Această măsură a venit în sprijinul amărâţilor de speculanţi arabi şi persani, milionari care trebuiau să strângă mari sume de bani în devize străine pentru a alimenta contrabanda cu ţigări, cafea şi alcool contrafăcut. Dolarul american a devenit singura marfă din România care costa mai mult …

Deși este protejat internațional de către marile puteri ce au mari interese în România, Mugur Isărescu va fi acuzat de abuz în serviciu şi instigarea la fals și va fi arestat în cursul anului 2016, conform mai multor surse printre care se numără și jurnalistul Radu Moraru. Primul pas a fost făcut în luna aprilie 2015, când Agenția Naționala de Integritate a verificat averea guvernatorului BNR. Banca Națională a României protejează băncile private în loc să protejeze cetățenii români. Băncile străine din România au avut profituri uriașe în ultimii ani, protejate de Mugur Isărescu și supușii lui de la BNR, creându-se o adevărată mafie bancară cu legături în lumea politică și în cea interlopă. După adoptarea proiectului de lege care permite unei persoane care s-a împrumutat la bancă și nu mai poate plăti datoria să treacă în proprietatea băncii imobilului ipotecat în Camera Deputaților, bancherii au sărit ca arși și s-au apucat să arunce bani slugilor din media pentru a creea adevărate campanii de manipulare împotriva legii menționate. Folosind cuvinte precum „îngrijorare”, „consecințe extreme” și „impact negativ”, trompetele lui Isărescu încercă să agite spiritele în favoarea bancherilor, sperând ca românii să se sperie și să se opună promulgării acestei legi care i-ar scăpa de datorii și ar lua băncilor dreptul de a-i urmări până la sfârșitul vieții lor, a copiilor și nepoților lor.  Pe anumite căi, bancherii, în frunte cu Isărescu, recurg chiar și la intimidarea președintelui Klaus Iohannis, pentru ca acesta să nu promulge această lege, potrivit căreia o persoană care s-a împrumutat la bancă și nu mai poate plăti datoria poate să treacă în proprietatea băncii imobilului ipotecat, banca nemaiputându-se îndrepta către alte bunuri sau venituri. Anchetele jurnalistice au demonstrat, de-a lungul anilor, că băncile vând creditele clienților pe nimic (10%, 5% din valoare, uneori chiar mai puțin) unor firme care urmează să îi execute pe clienți precum niște cămătari ordinari, …

Criminalii perfecti-CP ai fiintei umane sunt FINANTATORII loviturilor de stat,razboaielor civile, atentatelor (28 august 2005, Sarajevo, Yugoslavia, moscheii SUNITE si SIITE in Irak, Siria etc.) si autotatentate (11 septembrie 2001, New York, SUA) si asasinatelor politice (John Kennedy, Anna Lindh si alti), traficanti de arme, droguri, carne vie, diamante, cafea, tigari si altele, pentru ca apoi sa se numeascaINVESTITORI, oameni de afaceri. Criminalii perfecti ai fiintei umane sunt speculanti de stat din BURSA DE VALORI Romania pana in decembrie 1989 avea o economie riguroasa planificata, cu care statul si-a platit datoriile externe. Dupa lovitura de stat economia romaniei a fost distrusa printr-un plan stabilit de finantatorii loviturii de stat si anume, privatizari, restructurari si disponibilizari abuzive si ilegale. De peste 20 ani de zile cetatenii romani sunt aruncati in strada din intreprinderi, care o parte sunt distruse si vandute fier vechi la rusi, iar terenul de sub ele este vandut de INVESTITORI, cealalta parte este data pe degeaba tot unor INVESTITORI straini care disponibilizeaza salariatii romani, nu le da salarii si ii muncesc peste 10-12 ore zilnic (fabrica de frigidere GAIESTI, patron fiind un cetatean turc), acestia muncesc fara carnet de munca si fara nici un drept ca cetateni ai romaniei. Acest JAF NATIONAL si GENOCID s-a produs cu acordul intregii clase politice si a presedintilor de sindicat care au permis distrugerea industriei si economiei romanesti, iar cetatenii romaniei au devenit sclavii, fara carnet de munca si fara nici un drept ca cetateni ai Romaniei. Economia romaneasca si cea mondiala se ghideaza dupa Bursa de valori. Bursa de Valori in anul 1995 din statistici rezulta ca tranzactiile la bursele de valori ale lumii au fost zilnic de cite 1500 miliarde de dolari, in timp ce rezervele totale ale bancilor puternice planetare au fost de 1200 miliarde de dolari, de unde …

Un ofițer în rezervă al SRI, Adrian Radu, a explicat că există certitudinea că Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, este încă ofițer activ. “Din punctul meu de vedere vă spun cu siguranță că Mugurel Isărescu e ofițer încă activ al unui serviciu de informații. Eu am informații, dovezi, probe de la șefi de unități care mi-au confirmat asta după 1990, ceea ce e foarte grav în România”. Conform ziarulevenimentul.ro, Radu a precizat că există informații potrivit cărora “Ponta ar fi fost racolat după 1989, pentru tata socru sunt indicii că a fost ofițer acoperit al securității, iar fostul președinte al țării afirma că Ponta e ofițer acoperit”, dar “Isărescu e sigur ofițer acoperit și a fost ofițer al securității”. “Eu vă dau foarte multe exemple de ofițeri ai securității care activează legal în cadrul SRI”, a adăugat Radu căruia i s-a cerut să dea un nume. “Marin Constantin” a fost primul nume dat de bărbat. Întrebat cui aparține vina, Radu consideră că “vina nu e a lor. Sunt foarte mulți oameni de afaceri, oameni potențiali. Începând din ’93-94, de când era domnul Măgureanu la conducerea SRI, s-a constituit în mod oficial statut de ofițer acoperit”, a spus el la B1 TV. CITESTE SI: IMAGINI ȘOCANTE! | Administratorul unei plaje din Mamaia lovește cu bestialitate o turistă!

La sfârşitul anului 1982, România atingea vârful datoriei externe de 11 miliarde USD, fiind dependentă Fondul Monetar Internaţional, care, în înţelegere cu miliardarul George Soros, despre a cărui implicare în evenimentele din decembrie 1989 voi vorbi ulterior, a planificat, o serie de operaţiuni speculative dezastruoase pentru România. După aceste operaţiuni speculative, ţara noastră ar fi urmat să intre în blocaj financiar şi încetare de plăţi. Numai că Nicolae Ceauşescu a luat FMI-ul prin surprindere, hotărând după 1985 să facă plata tuturor datoriilor externe înainte de termen, România nemaintrând în capcana tranzacţiilor bursiere întinsă de FMI. Soros reuşind ulterior să dea un „tun” de 1,1 miliarde de lire sterline prin intermediul bursei din Londra. Chiar şi aşa FMI-ul a impus României penalizări pentru plăţi anticipate. Din cauza FMI-ului dirijat de SUA, care cerea achitarea datoriei României cu o dobândă triplată, mare parte din producţia agricolă şi industrială a ţării a trebuit să ia calea exportului, creând deja cunoscutele cozi la produsele alimentare. Agentul termic a fost raţionalizat şi benzina a fost distribuită pe cartelă. Aşa se face că, începând din 1987, SUA au dezlănţuit o campanie intensă de diabolizare a lui Ceauşescu prin intermediul presei occidentale. Posturile de radio Europa Liberă şi Vocea Americii au lansat în premieră zvonul fals că Gorbaciov stabilise un înlocuitor al lui Ceauşescu. În martie 1989, când Ceauşescu reuşise să ramburseze integral datoriile, România mai avea în plus 3,7 miliarde USD depuşi în bănci şi creanţe de 7-8 miliarde USD. La această sumă s-ar fi adăugat şi exporturile României din 1989 care au fost de 6 miliarde USD. Arhivele oficiale, coafate în cei 24 de ani scurşi de la revoluţie, nu mai pot justifica azi decât existenţa a 2 miliarde USD. De ce s-au „volatilizat” aceşti bani? N-are rost să mai explic. Cine a făcut-o? Dacă …