Tag Archives: minoritati romania

Minoritătile, factor de risc pentru siguranță națională. Cine a adus represiunea bolșevică în România?

La întrebarea retorică a senatorului Sorin Lavric, a răspuns de foarte mult timp, domnul profesor univ. dr. Corvin Lupu în lucrarea “România în contextul relațiilor internaționale actuale”, Editura Techno Media, Sibiu, 2006. Citez câteva pasaje utile. „Analizând perioada societăţii româneşti de model şi dominaţie sovietică absolută (1945-1958), observăm că într-adevăr represiunea comunistă s-a realizat în foarte mare măsură de către reprezentanţi ai minorităţilor naţionale. Lista acestora este foarte lungă. Ea cuprinde sute de înalţi demnitari de partid, de stat, ofiţeri de securitate şi de miliţie.”. Represiunea antiromânească s-a efectuat prin intermediul Securităţii Poporului. Diabolica instituţie a fost înfiinţată în 30 august 1948. În aparatul ei de frunte s-au aflat, multă vreme, Gheorghe Pintilie (Pantelei Bodnarenko, zis Pantiuşa) – şeful Securităţii din România, Alexandru Nicolski (Boris Grunberg) – adjunct al şefului Securităţii, Ştefan Koller – colonel şi comandant al Penitenciarului Aiud şi mulţi alţi minoritari. Până în anul 1960, a funcţionat şi abuzivul sistem al pedepselor administrative pe baza căruia orice cetăţean, presupus că se făcea vinovat de fapte contra ordinii sociale, putea fi trimis fără judecată pentru un număr de luni sau ani în colonii de muncă. Încă din anul 1943 Stalin ordonase înfiinţarea unei unităţi speciale a NKVD, care urma să identifice şi să pedepsească pe toţi cei care, în teritoriile ocupate de germani şi aliaţii lor, au colaborat cu aceştia. Unitatea numită Smerş s-a constituit în România din anul 1944 şi a fost sprijinită de secretarul de stat la Ministerul de Interne Teohari Georgescu (Baruh Tescovici). Smerş a primit numele românesc de Brigada Mobilă şi avea cinci importante misiuni: 1) Să convingă populaţia că întregul aparat de stat al regimurilor burgheze este vinovat de dezastrul ţării şi trebuia neutralizat, iar în anumite cazuri chiar lichidat. 2) Partidele erau agenturi ale spionajului fascist şi imperialist şi trebuiau desfiinţate. 3) …

Citeste tot articolul

Iohannis recunoaşte într-un interviu că minorităţile beneficiază de discrimininare pozitivă. Înţelegem că majoritatea e discriminată negativ?

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, într-un interviu acordat emisiunii Akzente, difuzate de TVR, că nu peste tot în Europa întâlnim situaţia din România în care minorităţile beneficiază de discrimininare pozitivă. Întrebat despre faptul că s-a pus problema ca Forumul German să devină partid, Klaus Iohannis, care a vorbit în limba germană, a declarat că ”România are un fond valoros, prin organizaţiile minorităţilor sale”, iar acest fond trebuie păstrat. ”Nu peste tot în Europa întâlnim această situaţie şi anume că minorităţile beneficiază de discriminare pozitivă, fiind reprezentate în Parlament sau având posibilitatea de participare la alegerile locale”, a mai spus Iohannis. Președintele a precizat că termenul de discriminare pozitivă este prevăzut în lege şi reprezintă ”un fond valoros, de care dispune România şi care trebuie păstrat”. ”Eu nu am considerat oportună transformarea Forumului German în partid politic. Nici acum nu consider că este bine, deoarece o parte importantă din activitatea Forumului german, cum ar fi cea privind aspectele sociale, căminele pentru vârstnici dar şi cele eonomice, nu ar mai fi posibilă în forma existentă. Ştiu că s-a discutat ca Forumul german să fie împărţit într-o componentă politică şi într-una economică şi socială. Totuşi, comunitatea germană este prea mică pentru a susţine două instituţii de asemenea factură, una politică şi respectiv una socială şi economică. Eu zic că nu ar funcţiona”, a mai afirmat Iohannis. Întrebat dacă este bine că minoritatea germană are un singur reprezentant în Parlamentul României, Klaus Iohannis a răspuns: ”E bine că avem unul. Eu mă bucur că Ovidiu Ganţ lucrează bine, de atâţia ani”. Potrivit preşedintelui, ”minoritatea germană are rolul de punte, în contextul relaţiilor româno-germane”. ”Aşa stau lucrurile la nivel micro dar şi macro. Există comisiile mixte, la nivel guvernamental, care se ocupă, oficial, la nivel foarte înalt, cu această tematică dar există şi multe relaţii …

Citeste tot articolul