Tag Archives: mihai eminescu

Români de geniu. De ce s-a lepădat Ion Creangă de preoţie

Ion Creangă s-a zbătut toată tinereţea lui să devină preot, la dorinţa mamei, însă firea lui nestatornică i-a pus piedică. În cele din urmă, a ţinut slujba de diacon doar ca să capete o leafă în plus. Adevărata vocaţie a scriitorului a fost cea de dascăl, dedicându-se predării şi scrierii de manuale, activitate pentru care chiar a fost decorat. În iarna anului 1864, într-o mică sală de pe domeniul mănăstirii „Trei Ierarhi“ din Iaşi, câţiva elevi încearcă să deprindă tainele cititului şi ortografiei de la un bărbat mai tânăr decât ei, dar şcolit peste hotare. Sunt primele cursuri ale Institutului pedagogic de la „Trei Ierarhi“ Iaşi – instituţie redenumită „Şcoala normală vasiliană“ – a căror menire este să scoată noi profesori ieşeni, într-un efort naţional de a spori şi consolida corpul profesoral, după reforma educaţiei promovate de Al.I. Cuza. Directorul şcolii este Titu Maiorescu, profesor la vârsta de doar 24 de ani. Unul dintre elevii săi este Ion Creangă, care privea fascinat şi entuziasmat felul de a preda al tânărului Maiorescu. Vorbea simplu şi limpede, cât să poată pricepe şi el, un copil de ţăran venit la oraş din Humuleşti. În toamna aceluiaşi an, Creangă ajunge să ţină prima lui lecţie în calitate de institutor la şcoala primară „Trei Ierarhi“, în urma intervenţiei la minister a lui Maiorescu, care-a cerut ca cei mai buni preparanzi să ocupe posturi. „Maiorescu însuşi i-ar fi dat la curs decretul de numire, iar el, ruşinat, nu a fost în stare să scoată o vorbă de mulţumire, ci numai se repezi să sărute mâna binefăcătorului. Maiorescu, zădărnicind gestul umilitor, strânse mâna diaconului cu vreo patru ani mai vârstnic şi-i zise: «Las’, du-te de fă şcoală cu copiii, dar vezi să-i faci să te iubească: să fii drept cu dânşii!»“, scria criticul literar George Călinescu în …

Citeste tot articolul

Tudor Gheorghe răspunde atacurilor mârșave: Da, sunt naționalist. Sunt naționalist pentru că doresc să păstrez puritatea limbii române și voi continua să lupt!

Tudor Gheorghe răspunde atacurilor: Da, sunt naționalist. Sunt naționalist pentru că doresc să păstrez puritatea limbii române și voi continua să lupt pentru a o apăra de tot ce o poluează. Singurul partid în care aș intra ar fi cel al lui Eminescu. Artistul, poetul și compozitorul Tudor Gheorghe a răspuns, în cadrul unui interviu acordat Antenei 3, celor care l-au acuzat de vrute și nevrute în ultimele zile. Printre altele, cantautorul oltean a recunoscut că este naționalist. Tudor Gheorghe că nu este nimic în neregulă cu dorința de a păstra limba română pură, de a păstra tradițiile acestei țări. „Sunt naționalist, ce e rău în asta? Sunt naționalist pentru că doresc să păstrez puritatea limbii române și voi continua să o lupt pentru a o apăra de tot ce o poluează. Eu iubesc tradițiile acestui popor, nu vreau să dispară hora, sârba, învărtita. Am mai zis asta: aș propune ministrului învățământului să introducă obligatoriu, în școală, o oră de dansuri populare. Doar hora, sârba și învârtita. Ca atunci când s-o auzi una din astea oriunde în lume, să sară 4-5 români să se prindă în horă, în sârbă sau învârtită. Așa se păstrează un popor, prin tradițiile sale. Ați văzut cum nu știu să joace Hora Unirii? De-aia sunt naționalist!”, a spus actorul. În ceea ce privește politica, Tudor Gheorghe a explicat care este preferința politică: „Vocația mea este de dreapta. Eu practic o meserie de dreapta. Dar există dreapta în România? Am fost invitat în toate partidele, dar singurul în care aș intra ar fi partidul lui Eminescu, Partidul Conservator”, a declarat Tudor Gheorghe. Acesta a mai povestit că pe unul dintre cei care l-a atacat recent, Andrei Caramitru, îl cunoaște de mic, de când se juca împreună cu fiul său în timpul concediilor petrecute împreună cu familia …

Citeste tot articolul

Catedrala Mântuirii Neamului a fost ideea lui Eminescu

O omisiune vinovată: Catedrala Mântuirii Neamului a fost ideea lui Eminescu Catedrala Mântuirii Neamului, a fost un deziderat istoric care niciodată, până acum, nu a putut fi împlinit. Iar cel care a avut ideea ridicării unui astfel de edificiu a fost chiar Mihai Eminescu. Cel care a semnalat prioritatea istorică a lui Eminescu în formularea ideii acestui proiect a fost Ioan Slavici, în 1924, într-o relatare apărută în revista „Arhitectura”: „Când a sosit la Bucureşti vestea că Curcanii noştri au cucerit reduta Griviţa, Eminescu şi eu am chibzuit să publicăm în Timpul un articol, în care arătam că Ştefan-Vodă cel Mare, de fiecare victorie câştigată pe câmpul de război, zidea întru mărirea lui Dumnezeu câte o mănăstire, şi stăruiam ca românii din zilele noastre să ridice şi ei o catedrală la Bucureşti, unde nu e nici o biserică mai încăpătoare, în care mulţi creştini să se roage împreună pentru binele obştesc”. Deci acesta era contextul și sensul pe care Eminescu îl atribuia unui asemenea proiect. Dar n-a fost doar atât. Într-un interviu publicat în ianuarie 2010, în ziarul „LUMINA”, academicianul Tudor Nedelcea vorbește mai pe larg despre această idee și despre momentul în care marele poet și jurnalist a folosit expresia ca atare (Catedrala Mântuirii Neamului). Era în 1881, când în spațiul public se iscase o dezbatere privind înființarea unei mitropolii catolice la Bucureşti și ridicarea unui edificiu monumental pe măsură. Propunerea venise din partea cercurilor austro-ungare şi maghiare, care încercau să speculeze faptul că regele Carol I era de religie catolică. Eminescu a fost primul din România care a luat atitudine împotriva acestei pledoarii, publicând în ziarul „Timpul“ şi câte trei articole pe număr, prin care arăta parlamentarilor că nu este normal ca în capitala unei țări ortodoxe să se ridice o catedrală catolică, atâta timp cât nu există …

Citeste tot articolul

Masonul Klaus Iohannis nu l-a pomenit pe Mihai Eminescu de Ziua Poetului Național

Ziua de 15 ianuarie a fost declarată „ Ziua Culturii Naționale” de cozile de topor trădătoare, tocmai pentru a estompa Ziua Poetului Național Mihai Eminescu, după modelul Germaniei, care a transformat Ziua Victoriei împotriva fascismului în Ziua Europei. Nemții, instalați la conducerea UE, au transformat înfrângerea lor, ca să o facă uitată, în sărbătoare europeană! Iată ce posta azi, 15 ianuarie 2020, pe Facebook, pagina sa oficială de președinte vremelnic, Klaus Werner Iohannis, instalat de Germania și iudeo-masoneria internațională Gauleiter peste colonia România ca să le reprezinte interesele în jefuirea și dezmembrarea țării: „De Ziua Culturii Naționale, îi omagiem pe toți artiștii români, care sunt autentici ambasadori ai identității și diversității societății noastre. Poeții și prozatorii noștri, pictorii și cineaștii «noului val», compozitorii și interpreții, artiștii scenei dramatice și lirice românești își găsesc afirmarea, admirația și publicul fidel peste tot în lume și duc astfel mai departe misiunea pe care cultura a avut-o permanent de-a lungul timpului, aceea de a trasa României un parcurs european și modern.” Absolut nimic despre Mihai Eminescu!!! La fel și în declarațiile date reporterilor de televiziune, unde a repetat același mesaj scris de alții și învățat pe de rost, tot fără să-l pomenească pe „poetul nepereche” Mihai Eminescu. Cum să spună ceva de bine alogenul globalist Iohannis despre naționalistul Eminescu în 15 ianuarie 2020? Pentru alogenul ticălos acestă zi nu este ziua lui Mihai Eminescu. Ce alte dovezi mai vreți că impostorul care guvernează colonia este un nemernic alergic la tot ceea ce este românesc?! Ia uitați aici, încă o dovadă suplimentară, legată tot de Ziua lui Mihai Eminescu, care a avut loc cu 19 ani în urmă, la șase luni după ce Klaus Werner Iohannis a fost instalat primar grație colaborării dintre șeful SRI Sibiu, colonelul Nechifor Ignat și Otto Schily, ministrul de Interne …

Citeste tot articolul

Cine a descoperit teoria relativității, Einstein sau Eminescu?

​Ştiaţi că, în poeziile lui Eminescu, se găsesc indicii ale teoriei relativităţii ? Că sunt sugestii ale unor concepte din mecanica cuantică? Că manuscrisele lui Eminescu conţin celebra formulă a lui Einstein E=mc2, cu zeci de ani înainte ca ea să fie descoperită ? Să fi descoperit Eminescu teoria relativităţii, înaintea lui Einstein? Haideți să lămurim misterul ! Lună tu, stăpâna mării, pe a lumii boltă luneci Şi gândirilor dând viaţă, suferinţele întuneci; Mii pustiuri scânteiază sub lumina ta fecioară, Şi câţi codri-ascund în umbră strălucire de izvoară! De câte ori ascult versurile acestea, mă trece un fior. Eminescu parcă îmi ştia cele mai adânci gânduri şi vise. Să fi fost el alături de mine la Lăpuşata, satul în care am copilărit? Să fi văzut acolo Luna deasupra Cernei care curge? Să fi privit el din depărtare luminile caselor din Gătejei, satul de peste Cerna? Să fi văzut el Luna strălucind deasupra pădurii din deal ? Să fi descoperit şi el izvoarele ascunse ale pădurii, acolo unde apa îngheaţă iarna iar copacii par crescuţi direct din gheaţă ? Să fi pândit şi el căprioarele după urmele lăsate în zăpadă? Eminescu este fratele meu, al tău, al tuturor celor care vorbim şi înţelegem limba română. Un frate care nu numai că a stăpânit la perfecţiune limba română, dar a fost şi măcinat de întrebările noastre fundamentale : pe ce lume trăim, unde mergem? Ca să înţeleagă ceasul cosmic, Eminescu a apelat nu numai la istorie sau filozofie, dar şi la ştiinţă. Asta știu și cititorii mei, pentru că vin adesea la mine cu diferite versuri ale lui Eminescu, spunându-mi : « Iată, Cristi, versul ăsta, nu descrie el dilatarea timpului, aşa cum a descoperit-o Einstein ? Poezia « La steaua » nu conţine teoria luminii descrisă de Einstein? Oare să fi …

Citeste tot articolul

Ziua Inculturii Naţionale

Dacă este miercuri, vorbim despre cultură. Nu mai discutăm despre spargeri, sinucideri şi accidente în grup, nu mai oblojim nici un cîine singuratic care şi-a rupt piciorul. Este Ziua Culturii Române, pentru că este ziua de naştere a lui Mihai Eminescu. După miezul nopţii, puteţi să vă întoarceţi la Sexy Brăileanca şi la Bianca Drăgușanu, puteţi muta Ateneul Român la Caracal, puteţi dialoga despre metafizica lui Dincă şi despre România lui Badea şi Ciutacu. Miercurea aceasta, nimeni n-are voie să claxoneze în preajma Ateneului şi nici să strănute în preajma statuii lui Gheorghe Anghel. Miercuri, 15 ianuarie, de ziua Poetului Nepereche şi a Culturii Române, SPP-ul păzeşte locul şi blochează accesul publicului. Este cea mai importantă măsură culturală luată pentru protecţia lui Iohannis şi a lui Ludovic Orban. Miercuri dimineaţă, la Cotroceni a avut loc „simpozion” Eminescu. Preşedintele i-a convocat pe miniștri la o discuţie despre ţară şi popor. L-a chemat pe Lucian Bode (corespondentul lui Lucian Blaga în materie de drumuri), să-l controleze la gramatică, pe Virgil Popescu să înceapă şi el să dea meditaţii la afaceri şi pe Violeta Alexandru ca să-i ţină locul Ralucăi Turcan. Femeile de serviciu, sergenţi la SPP, au povestit deja că Ion Ștefan de la Ministerul Dezvoltării ar fi fost îngrozit de invitație şi ar fi exclamat: – Mai bine fac o grindă în plus la fiecare casă decît să merg la Ziua Culturii! Nu le am eu cu poezia şi cu gramatica! De ce nu-l cheamă pe Chiriac de la Sibiu, că ăla recită şi cu picioarele în Dâmboviţa? O spaimă cumplită s-a abătut peste miniştri. Dacă ne cheamă la Primăria din Dealul Cotrocenilor şi ne dă ordine? Dacă ne pune pe toţi să dăm meditaţii sau să cîntăm în cor Cîntecul Nibelungilor? Toti peneliştii au tremurat de emoţie. I-a chemat Iohannis …

Citeste tot articolul

170 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, un simbol al țării noastre! Geniu literar de neîntrecut

Azi se împlinesc 170 de ani de când a venit pe lume Mihai Eminescu, născut Mihail Eminovici. Acesta a lăsat în urmă adevărate opere literare care nu vor intra niciodată în anonimat. Eminescu este considera și în ziua de azi, omul de geniu al poeziei. Începuturile lui Mihai Eminescu Perioada copilăriei și-a petrecut-o la Botoșani în casa părintească și prin împrejurimi într-o totală libertate de mișcare și de contact cu oamenii și cu natura, stare evocată cu adâncă nostalgie în poezia de mai târziu. Elevul Mihai a promovat clasa I, fiind clasificat al 11-lea în primul semestru și al 23-lea în cel de-al doilea semestru. În 1864, Mihai a solicitat Ministerului Învățământului din București o subvenție pentru continuarea studiilor sau un loc de bursier. A fost refuzat, „nefiind nici un loc vacant de bursier“. În 21 martie 1864, prin adresa nr. 9816 către gimnaziul din Botoșani, i s-a promis că va fi primit „negreșit la ocaziune de vacanță, după ce, însă, va îndeplini condițiunile concursului“. Elevul Eminovici a plecat la Cernăuți unde trupa de teatru Fanny Tardini-Vladicescu dădea reprezentații. La 5 octombrie 1864, Eminovici a intrat ca practicant la Tribunalul din Botoșani, apoi, peste puțin timp, a fost copist la comitetul permanent județean. Cum și-a făcut debutul în literatură Anul 1866 este marcat de primele manifestări literare ale lui Mihai Eminovici. Din păcate, în acest an se stinge profesorul de limba română Aron Pumnul. Ca să îl omgieze, elevii săi scot o broșură cu poezii prin care se găsea și poezia La mormântul lui Aron Pumnul semnată de Mihai. Ulterior, acesta debutează cu un stil nou în revista Familia cu poezia De-aș avea. Iosif Vulcan, cel care se ocupa de această revistă îl convinge pe Mihai să își schimbe numele de familie în Eminescu. În anul apariției poeziei anterior menționate …

Citeste tot articolul

DAN ANDRONIC: De ce nu pot fi românii uniți! 1 Decembrie – o sărbătoare de o zi

1 Decembrie este sărbătoarea Marii Uniri. Numai că a devenit o sărbătoare doar de o zi. „Cine vrea să afle adevărul, să se întoarcă spre trecut”, grăia Mihai Eminescu. Un îndemn a cărui valabilitate nu s-a pierdut. Din păcate… 1 Decembrie reprezintă momentul Unirii. Anii 1918 – 1919 reprezintă aceea parte astrală a Istoriei în care un popor știe să profite de oportunitatea clipei. Trei teritorii românești au venit alături de țara-mamă. Transilvania, Bucovina și Basarabia s-au alipit la cei care vorbeau și gândeau ca ei. O generație de intelectuali și politicieni patrioți a consolidat această construcție. Care însă nu avea să dureze. Emil Cioran găsea o explicație: „România n-a avut gînditori mesianici; căci toţi vizionarii ei n-au depăşit o profeţie locală şi mărginirea unei clipe istorice. Profetismul naţional românesc, care n-a întrecut limitele şi problemele etnicului, a fost un profetism pe evenimente, iar nu pe dimensiuni intemporale.” Lucrurile nu s-au schimbat de atunci. Mesianismul românesc a rămas în zona provincialului grăbit să câștige aprobarea străinului. Prin vorbă sau prin faptă. Astfel, politica ultimilor 30 de ani a însemnat învrăjbirea românilor. Un război româno-român s-a purtat cu toate mijloacele, sub steag străin, cu mize care nu au legătură cu dezvoltarea unui popor. Am ajuns să fim cea mai importantă minoritate din Europa Occidentală, pentru că milioane de oameni s-au săturat de atmosfera îmbâcsită de acasă. „Numai întoarcerea noastră către trecut ne dă forța faptelor de azi.” spunea Nicolae Iorga. Așa este! Dar pentru asta trebuie să ne amintim că în anii ’90, adepții lui Ion Iliescu de la IMGB se luau la bătaie cu cei ai lui Corneliu Coposu, de la PNȚCD. Sau că românii și ungurii înroșeau străzile la Târgu-Mureș. Am continuat cu lupta între „triburi”, fie că ele erau conduse de Mircea Geoană, Traian Băsescu, Adrian Năstase, Corneliu …

Citeste tot articolul

Mihai Eminescu despre UNGURI: „Ei nu sunt competenţi să ne dea nimic; şi de ne-ar da, e datoria noastră ca de la ei să nu primim noi nimic”

„Ei nu sunt competenţi să ne dea nimic; şi de ne-ar da, e datoria noastră ca de la ei să nu primim noi nimic” Condiţia de viaţă a unei legi, garanţia stabilităţii sale e ca ea să fie un rezultat, o expresie fidelă a trebuinţelor unui popor şi tocmai de aceea dreptul de a formula acele trebuinţe în articole şi paragrafe este după spiritul timpului nostru, al popoarelor. Un popor – oricum ar fi el – are dreptul de a-şi legiui trebuinţele şi tranzacţiile ce rezultă neapărat din acele trebuinţe, reciprocitatea relaţiilor sale; într-un cuvânt: „legile unui popor, drepturile sale nu pot purcede decât din el însuşi”. Alt element străin, esenţial, diferit de al lui, nu-i poate impune nimic; şi dacă-i impune, atunci e numai prin superioritatea demnă de recunoscut a individualităţii sale, cum de ex., au impus francezii românilor. E o influenţă paşnică, pe care cel pasiv o primeşte cu bucurie, cu dispreţul său propriu, fără de a judeca cum că din asta poată să nască nenorocire pentru el. Al doilea mod de a impune e acela de a face din principii transcendente, din credinţe ale omenirii, mijloace pentru scopuri de o altă natură. Astfel, preoţimea evului mediu explica evangheliul astfel încât făcea popoarele să îngenuncheze şi sub jugul unui rege rău; astfel credinţa cea adâncă către unitatea Austriei şi către tron a fost cauza indirectă, deşi principală, care i-a făcut pe români să primească tăcând, cu o rezistenţă mult mai pasivă, umilirea dualismului. Al treilea mod e cel mai simplu, deşi cel mai greu şi mai nedrept. Să-ţi arogi cu insolenţă drepturile altuia şi te susţii în proprietatea lor prin putere brută, proprie ori străină. Să cercetăm aceste trei puncte, unul după altul şi să vedem dacă vreunul din ele poate fi raţiunea atitudinii excepţionale a ungurilor din Austria, atitudine …

Citeste tot articolul

Românii nu l-au uitat pe Mihai Eminescu! Iata si SINGURA IMAGINE de la inmormantarea de pe 17 iunie 1889

Acum 130 de ani, pe 17 iunie 1889, Mihai Eminescu, cel mai mare poet român, era condus pe ultimul său drum. Din singura imagine păstrată de la înmormântarea poetului – un desen realizat de cunoscutul grafician Constantin Jiquidi – se poate observa că Eminescu a fost înmormântat pe o vreme ploioasă și mohorâtă, unii dintre cei prezenți având în mână umbrele. Mihai Eminescu nu a fost uitat ! in 2019 mormântul lui este acoperit cu flori. Au trecut 130 ani de când Mihai Eminescu, „omul deplin al culturii române“ – după cum l-a numit Constantin Noica, sau romanul absolut după cum l-a numit Petre Tutea, a trecut în lumea celor drepţi. La vârsta de 39 ani s-a mutat la Domnul, fiind înmormântat în cimitirul Bellu din Capitală, cu o mică ceremonie de la care avem câteva fotografii. Singura fotografie de la inmormantare: Citeste si: Cine erau jidovii? – de Mihai Eminescu De o bună perioadă de timp Eminescu este atacat şi insultat constant, numit de Patapievici cadavrul din debara, mulţi au aşteptat cu înfrigurare dispariţia marelui om de cultură din conştiinţa poporului. Deşi conducerea statului nu se mai implica activ în promovarea lui Eminescu poporul nu l-au uitat. În fiecare an mormântul său devine loc de peregrinaj pentru mii de romani. Televiziunile încearcă să nu prezinte fenomenul la adevărata să proporţie. Citeste si: De ce in manualele de astazi continua prezentarea deformata a adevarului despre Eminescu? Şi în 2019 la 130 ani de la mutarea lui M. Eminescu la Dumnezeu mormântul său a fost acoperit de flori, poezii si coroane de flori. Este o performanţă pe care multe dintre cei care s-au perindat prin istoria noastră în ultimii 130 de ani nu se bucură. Citeste si: DOINA (Necenzurată) de Mihai Eminescu

Citeste tot articolul

De ce vizita Papei Francisc în România și, cu deosebire, în Ardeal?

Motto: „Zic vouă: Dacă vor tăcea aceştia, pietrele vor striga.” (Ev. Luca, vers. 456) Între 31 mai-2 iunie a.c., Papa Francisc va efectua o vizită oficială în România și va merge la București, Iași, Blaj și Sanctuarul marian de la Șumuleu Ciuc Cunoscând personalitatea Papei Francisc, exprimată și documentată prin cuvântări și dese „ieșiri la rampă”, drept un vajnic susținător și propovăitor a înțelegerii dintre oameni, a iubirii, a păcii și toleranței între toate rasele și neamurile Pământului, românii privesc vizita acestuia în România ca o confirmare, prin faptă, a acestor înalte aspirații ale umanității. Dar să înserăm comunicatul lui Francisc Doboş, purtător de cuvânt al Arhidiocezei Romano-Catolice din România, dat la Digi24, care oferă detalii despre această vizită: „Vizita de la Blaj va avea însemnătate pentru credincioșii greco-catolici, pentru că acum 20 de ani, Papa Ioan Paul al II-lea, când a venit în România, s-a oprit doar la București. Toți credincioșii au venit la București. Acum, Papa va merge la ei. Va merge la greco-catolici la Blaj, va merge la romano-catolicii de limbă română la Iași și, de asemenea, pentru romano-catolicii de limbă maghiară, care sunt destul de numeroși în Transilvania, va vizita Sanctuarul marian de la Şumuleu Ciuc.” Cum un comunicat oficial care să cuprindă programul complet al vizitei Papei Francisc în România, nu este accesibil, aflăm, din diverse surse posibile, crâmpeie de știri care completează această lacună. În revista „ARTEMIS” din, 5 februarie 2019, d-l Ion Măldărescu, în articolul „Anomaliile ca normalitate”, punctează: „Corolarul anomaliilor îl va deţine însă preconizata vizită a Papei Francisc în România, în perioada 31 mai – 2 iunie 2019. Pe 7 mai 1999, pentru prima dată de la Marea Schismă din 1054, un papă – Papa Ioan Paul al II-lea – a vizitat o ţară preponderent ortodoxă – România. În cadrul anunţatei …

Citeste tot articolul

De ce in manualele de astazi continua prezentarea deformata a adevarului despre Eminescu?

DOSARUL EMINESCU Eminescu a atras una dintre cele mai complexe manevre de dezinformare si intoxicare specifice domeniului serviciilor speciale. Posteritatea sa a fost deformata si manevrata de toate regimurile politice care s-au succedat in Romania . Restabilirea adevarului despre Eminescu este o datorie de onoare a breslei ziaristilor. Ca multi alti ziaristi, Eminescu a intrat in malaxorul aparatului represiv al politiei politice si a devenit o problema si o afacere de Stat. Cea mai insemnata parte a activitatii sale a fost dedicata gazetariei si politicii. Din 1876 devine ziarist profesionist – ocupatia sa principala pana la sfarsitul vietii. Debuteaza la Curierul de Iasi apoi, in1877 este redactor la Timpul, din 1880 redactor sef si redactor pe politica pana in 1883. In mod brutal, in iunie 1883, munca sa este intrerupta si este introdus cu forta intr-un ospiciu. Politia, sub comanda Puterii de stat, il transforma astfel pe Eminescu intr-unul dintre primii detinuti politici ai statului modern roman. Oricum, este primul ziarist caruia i se pune calus in gura in aceasta maniera dura. Metoda va fi perfectionata sub comunism. CONSERVATOR Eminescu isi asuma ca pe o profesiune de credinta lupta pentru Romania, amendand atat liberalii cat si conservatorii pentru politica de cedare in interesul marelui capital in chestiuni arzatoare ale timpului. Scria vibrant, scria cu patos dar si cu rigoare, scria cu o forta devastatoare. Maiorescu noteaza – „Eminescu s-a facut simtit de cum a intrat in redactie prin universul de idei al culturii ce acumulase singur, prin logica si verba“. „Stapan pe limba neaosa“ si cu o „neobisnuita caldura sufleteasca“, Eminescu insufletea dezbaterea publica si totodata izbea necrutator „iresponsabilitatile factorilor politici, afacerismele, demagogia si logoreea paturii superpuse“. Pe scurt, un ziarist de marca, o voce puternica, un spirit radical si incomod. Mihai Eminescu avea o functie publica foarte importanta ca …

Citeste tot articolul

Mihai Eminescu – „Xenofobul”

Mihai Eminescu e impotriva a tot ce putea denatura viata noastra nationala Eminescu critica frantuzismul clasei superioare, pricina in buna parte a introducerii formelor apusene, ataca greco-bulgarimea infiltrata in sanul tarii, e dusmanos fata de strainii care invadau tara si ne-o saraceau. Eminescu nu e numai impotriva a ceea ce-i francez, el in general nu are simpatii pentru Occident. El e unul din cei ce sustin ca ochii nostri nu trebuie sa fie atintiti numai asupra Apusului, ci indreptati spre tot ce se petrece in Rasarit, in preajma noastra. Dupa Eminescu, Occidentul are ca tinta cucerirea economica a Rasaritului, robirea lui sub capital strain, proletarizarea raselor orientale prin industria straina Romanii n-ar trebui sa uite ce-s o muchie de despartire intre doua lumi cu totul deosebite si ca viata rasariteana e condusa de idealuri istorice si religioase demnde de atentie. In afara de neincrederea in Apus, in sufletul lui Eminescu e si indignarea din pricina feluluicum formele de viata apuseana erau introduse la noi, in dispretul a tot ce era nationala ca institutii si obiceiuri. Apusul e pentru Eminescu Franta, unde cei mai multi din tinerii nostri studiau si unde, dupa parerea lui Eminescu, se intorceau instrainati si cu aplecarea de-a schimba felul nostru de viata. Ceea ce trebuie sa observam insa, este ca Eminescu, desi critica influenta franceza, nu se face un propagator al influentei germane, nu-i nicidecum „puisor de neamt”, cum il numeste Aron Densusianu. In ce priveste ideile asupra primejdiei influentei franceze, Eminescu nu-i un izolat. Cu mult inainte de el aceasta influenta e criticata. Asemenea atitudine a avut Ion Maiorescu, care intr-o scriusoare din 1838, critica starea de lucruri de la noi, spune ca gustul si judecata sunt stricate, luxul darapaneaza totul si ca acestea ne vin din „materialismul frantuzesc”. Insasi usurinta si nestatornicia ne vin …

Citeste tot articolul

Mihai Eminescu – ANTISEMITUL (partea I)

Un dusman al natiunii e, dupa Eminescu, si Evreul. Mihai Eminescu cunoastea bine chestia israelita, isi da seama de insemnatatea ei si o dezbatu in multe articole. Aceasata chestie a preocupat mult pe toti reprezentantii vietii politice si culturale ai vremii. Evreul e considerat ca o primejdie de foarte multi, e privit cu ingaduinta de altii. Problema e veche si a atrass de multa vreme atentia oamenilor nostri. Chiar si în proiectul de Constituţie liberală din 1882 se prevăd măsuri împotriva Evreilor, al căror număr creştea în mod serios. Epoca regenerării a cunoscut antisemitismul lui Costache Negruzzi , dar şi umanitarismul lui Russo. Acesta cerea soluţionarea problemei prin acordarea drepturilor depline. Epoca lui Eminescu a manifestat mai puţin idealism decât Russo. În această epocă problema evreiască a avut darul să enerveze pe toată lumea, să pună 1n mrşcare pana şi talentul retoric a1 multora. Rezultatul a fost dezbaterea chestiunii pe toate feţele, înainte dea i se da 0 soluţiune potrivită cu starea noastră socială. Tara a cunoscut în această epocă mişcări antisemite. Străinătatea a protestat, I. Brăteanu era arătat ca vinovat. Acum încep să apară lucrări asupra chestiunii -unele pentru lămurirea străinătăţii, altele de atac împoriva noastră artele, hreşte, de apărare în faţa opiniei publice străine. Acum pentru apărarea guvernului Brăteanu, Eugen Carada publică o scrisoare către Le Siécle‘. În altă scriere atribuită tot lui Carada, La propagande russe en Orients, se explică măsurile luate de guvernul Brăteanu împotriva vagabondajului, măsuri care trecuseră drept persecutii contra evreilor. Ernest Desjardins publică lucrarea Les Juifs de Moldavie şi arată că Evreii rămân cu totul străini de viaţa naţiunii în sânul căreia trăiesc că nu urmează şcolile noastre, se sustrag serviciului militar şi se ocupă cu camăta În 1863 Emile Picot si publică studiul său, lămurind opinia publică occidentală asupra articolelor din legile …

Citeste tot articolul

Incredibil! Câţi bani ar fi primit Mihai Eminescu lunar, din drepturile de autor, dacă ar fi trăit în 2019

Ziua de 15 ianuarie a fost dedicată, în România, marelui poet național Mihai Eminescu. Astfel, s-au împlinit 169 de ani de la nașterea acestuia, românii celebrând bogăția culturală oferită de operele sale. Cu toate acestea, potrivit unui cunoscut istoric, dacă ar fi trăit în zilele noastre, Eminescu n-ar fi fost un om foarte bogat, ci din contră. Conform dr. Lucian Pricop, istoric şi critic literar, preşedinte al Societăţii Editorilor din România, dacă ar fi trăit astăzi, Eminescu ar fi câştigat din drepturile de autor ale cărtilor sale de poezie în jur de 2.500 de lei pe lună, impozabili, adică mai puţin decât un profesor de gimnaziu de română. Potrivit Antena 1, dar şi datelor din Catalogul CIP şi Bibliografia CIP ale Bibliotecii Naţionale, în 2018 s-au publicat 29 de cărţi avându-l pe Mihai Eminescu drept autor, în vreme ce cărţi „de condiţie interpretativă mediocră (cărţi zise de critică literară, multe pentru uzul elevilor)” sunt 24 în 2018. Având în vedere aceste statistici, dar şi faptul că preţul de vânzare mediu pentru fiecare carte este 15 lei, iar drepturile de autor sunt 10 la sută din preţul de vânzare, Mihai Eminescu ar trăit modest. Mai exact, din calculele lui Lucian Pricop, un venit impozabil de 2.537,5 lei/lună. „Viaţa modestă a lui Eminescu din simularea noastră nu i se datorează, ci ţine de condiţia noastră, de felul în care trăim şi alegem să trăim posteritatea lui Eminescu. Sigur un indicator concludent pentru diferenţele dintre veniturile potenţiale ale lui Eminescu şi cele ale poetului suedez Tomas Tranströmer (şi nu pentru că i s-a decernat în 2011 Premiul Nobel pentru Literatură) poate fi media europeană anuală a consumului cultural pe cap de locuitor care se ridică la 1.400 Euro (conform Eurostat – Biroul European de Statistică), în vreme ce în România, acesta a fost …

Citeste tot articolul

Cine vrea să stie adevărul, are de citit!

CREȘTEȚI COPIII ÎN SPIRITUL PATRIOTISMULUI! BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ Am încercat, cît am putut, să mă ocup de educația patriotică a tinerilor români. Printre multele mele inițiative a fost și aceea de a face o listă cu cărți pe care patrioții ar trebui să le caute în librării (dacă mai există) sau să le le salveze de pe internet (care mai există). Copiii, nepoții, strănepoții lor să aibe ce citi. Știu că unele este greu să fie găsite, știu că volumul de pagini este enorm, dar mă simt dator să trec întreaga listă concepută. Am numit-o bibliografie selectivă din două motive. În primul rînd pentru faptul că m-am rezumat (în general) la cărțile din biblioteca mea. În al doilea rînd, fiindcă nici dintre acestea nu le-am menționat pe toate (de pildă, ar merita citite și cărțile scrise de foștii deținuți politice sau dedicate memoriei lor). Este o listă (actualizată cît de cît) de cărți pe care am trimis-o de mult prietenilor mei sfătuindu-le să le caute și să le citescă. Desigur, poate fi contestată de unii, dar completată de alții. Deci: Voi începe cu autorii care au criticat sionismul: Mihai Eminescu – vol. IX al Operelor sale (scrierile politice) Dr. N. C. Paulescu – Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Franc-Masoneria – Cele patru patimi și remediile lor – Degenerarea rasei jidovești (nu am această carte și nu cunosc pe nimeni să o aibe, probabil se mai găsește doar la Biblioteca Națională) Cornel-Dan Niculae – Războiul nevăzut al evreilor sioniști cu românii – Ofensiva iudaismului asupra României – Politica filo-sionistă a României – Imperium Anglo-Saxono Judeo Masonicum (nu am nici această carte, dar mai multe capitole au fost postate pe Justițiarul) Radu Mihai Crișan – Eminescu interzis – Spre Eminescu – Istoria interzisă – Testamentele politice ale lui Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu – Moța și Marin. …

Citeste tot articolul

Mihai Eminescu ar putea fi deshumat. Poetul Laurian Stănchescu, memoriu către procurorul general al României în care cere anchetarea condițiilor morții Luceafărului poeziei românești

Cunoscutul poet Laurian Stănchescu solicită, prin intermediul unei scrisori deschise, deshumarea lui Mihai Eminescu. Poetul îi cere Procurorului General al României deschiderea unui dosar privind moartea suspectă a poetului național. „Excelenta, In urma cu 129 ani s-a petrecut o crima de neiertat impotriva lui Mihai Eminescu, Voievodul Limbii si Culturii Romane, mucenicul intemeietor de grai romanesc. De la moartea sa au aparut o serie de marturii, documente si rapoarte medicale din tara si din strainatate, toate semnate de savanti in medicina legala, cercetatori de elita, membri ai familiei poetului. Sunt aduse dovezi fara tagada si care vorbesc despre uciderea poetului prin tratamente exagerate cu injectii de mercur pentru diagnostice false. Abuzurile medicale si torturile la care a fost supus fara voia sa i-au adus moartea prematură si au aruncat dezonoarea asupra memoriei si spiritului sau cardinal. Mihai Eminescu este Crucifixul si Constelatia spiritualitatii romanesti, numele sau trebuie scos din mormant si pus curat in catapeteasma neamului pentru care a murit si a suferit un martiraj neomenesc. Amintesc ca Franta a procedat la fel cu trupul lui Napoleon Bonaparte, nefiind nici o impietate. Excelenta, depun ca marturie a acestul Memoriu, – Mihai Eminescu, un Dumnezeu ranit -, cartea mea in care veti gasi documentele necesare deshumarii cat mai grabnice, apoi il vom aseza pe Mihai Eminescu in triumf in pamantul pe care l-a iubit micenicindu-l. Excelenta, aveti aceasta datorie de onoare fata de dumneavoastra si fata de un adevar ingropat odata cu Mihai Eminescu”, a scris poetul în memoriul trimis catre Augustin Lazăr. – Sursa: ActiveNews.ro

Citeste tot articolul

Ce SEMNFICAȚIE au tatuajele lui MIHAI EMINESCU

Mihail Eminescu, poetul, prozatorul și jurnalistul de origine română nu a devenit faimos din cauza tatuajelor, ci poezia i-a propulsat cariera. Puțini însă cunosc faptul că acesta era un mare entuziast al artei corporale (tatuaje) iar romanticul poet avea o intreaga colecție pe corpul său de care foarte puțină lume știe! Scris de-alungul pieptului, putem observa numele de Veronica. Veronica Micle a fost iubirea lui Mihail pe care a cunoscut-o la Viena. În 1874 acesta a decis să îi scrie numele în semn de dragoste eternă. Din păcate Veronica tot nu a divorțat de soțul ei din perioada aceea, Ștefan Micle, deoarece acesta era bogat. Ulterior, soțul ei a murit iar Veronica nu a mai avut nici o scuză. Iubirea lui Mihail Eminescu față de Iași este foarte cunoscută. Acesta s-a simțit tot timpul ca la el acasă în acest oraș, deoarece cunoștea limba și oamenii. Tatuajul cu „Ubesc Iași” l-a făcut în perioada când era director al Bibliotecii Centrale, la una din petrecerile secrete din subsolul instituției. Mihail Eminescu ura evreii și pe Soroș, motiv pentru care și-a tatuat sigla mișcarii legionare (naziști) aproape de inimă. Este de știut faptul că poetul avea un punct slab pentru astre, motiv pentru care și-a tatuat planeta Saturn pe abdomen, planeta lui preferată deoarece acolo nu existau evrei. După ce Eminescu l-a prins pe bunul său amic Ion Luca Caragiale dându-i degete Veronicăi în toaleta unui birt din Iași, inima i-a fost frântă și și-a tatuat un mesaj de răzbunare pentru Caragiale chiar pe brațul strâng. Într-unul din articolele sale, Mihail Eminescu spune despre Caragiale că „este mai mișel ca jidanii, nenorocit și negru la inimă”. Sursa: Cotidian Zilnic

Citeste tot articolul

Cine erau jidovii? – de Mihai Eminescu

Cine erau evreii inainte sa vina calare pe tancuri sovietice si sa deporteze peste  4.000.000 de romani? Sursa foto: DVP VEZI SI: Poezie a lui Ion Creanga INTERZISA de evrei

Citeste tot articolul

DE NECREZUT! Securiști MAI ce filează câțiva studenți care îl comemorează pe Eminescu!

ROMÂNIA, STAT MILIȚIENESC! În timp ce niște bieți studenți și scriitori citeau versuri ale poetului național în Piața Universității, potera cu 60 de milioane pe lună stătea la pândă. NU FĂCEAM NIMIC RĂU, dar eram filmați din toate părțile, flancați și atent monitorizați. Am citit cam 30 de minute de poezie și operă politică a Eminului. Poezia doare, din păcate! Țin să afirm că îmi e scârbă de statul acesta totalitar!!! Nu mai e mult și vom ajunge iar în comunismul valutist , din păcate. Poți înjura pe stradă, dar nu poți citi o biată poezie, fără să fii înfierat. Acesta este doar un singur caz pe care am dorit să-l prezentăm. Am filmat încă 10 civili cu grade, de la doi ș’un sfert, care ne monitorizau de frică să nu le dăm cu Eminescu în cap. Mai mult, între noi se infiltrase deja un CITITOR fervent școlit pe la Grădiștea sau Băneasa. Era cam țigănos, ce-i drept. D-aia prosperă interlopii, politicienii corupți și analfabeții! …pentru că are cine să-i apere de noi. Îi plătim bine!!! La furci! La topoare!

Citeste tot articolul

Mihai Eminescu: “Nimeni nu-şi dă seama cum această populaţie flotantă a României, fără legături cu pămîntul şi cu neamul ţării, a putut să devină elementul domnitor în România!”

“Orbit trebuie să fie acel guvern care nu-şi dă seamă de simptomele politice ale acestei stări bolnăvicioase de lucruri. În toate unghiurile României se formează grupuri de nemulţumiţi cu mersul actual al lucrurilor. Sînt deosebite numirile ce aceste grupuri adoptă; un lucru însă le este comun tuturor: sentimentul de indignare şi de exasperare de cele ce se petrec zilnic. Şi această indignare nu e decît prea justificată. Ruşine chiar trebuie să-i fie unui român cînd se pronunţă numele obscure a acelor naturi catilinare cari formulează voinţa statului său în paragrafe de legi, indignate cată să simţă cînd vede creaturi fără principii, fără umbră de cultură, avînd numai instincte rele, jucînd pe reprezentanţii voinţei suverane a ţării. Nimeni nu întreabă dacă-şi ţin făgăduinţele ce le-au făcut înainte de-a fi aleşi; nimeni nu întreabă pe ce cale a fost cu putinţă ca asemenea oameni să iasă la suprafaţă, nimeni nu-şi dă seama cum această populaţie flotantă a României, fără legături cu pămîntul şi cu neamul ţării, fără identitate de interese cu clasele productive şi pozitive ale ei, a putut să devină elementul domnitor în România. Am văzut cu înlesnire ce unitate e în caracterul civilizaţiei noastre de azi, cum ca consistă curat în păzirea formelor esterioare ale culturii apusene, lipsită de orice cuprins real. S-ar putea zice că aluatul din care se frămîntă guvernanţii noştri e acea categorie de fiinţe fără avere, ştiinţă de carte şi consistenţă de caracter, acei proletari ai condeiului din cari mulţi abia ştiu scrie şi citi, acei paraziţi cărora nestabilitatea dezvoltării noastre interne, defectele instrucţiei publice şi golurile create în ramurile administraţiei publice prin introducerea nesocotită a tuturor formelor civilizaţiei străine, le-au dat existenţă şi teren de înmulţire; aluatul e o populaţie flotantă a cărei patrie întîmplătoare e România şi care, repetînd fraze cosmopolite din gazete străine, susţine, …

Citeste tot articolul

ADEVARURI care se vor a fi uitate despre marele poet Mihai Eminescu. Poezii nestiute si VERSURILE scrise inainte sa MOARA sunt rascolitoare

Moartea „luceafarului romanesc” a atras controverse. Este un subiect deicat care in viziunea unora, nu a facut decat sa ii pateze imaginea. Pentru altii, adevaratul motiv al mortii este clar, numai ca zvonurile de cele mai multe ori fac ca adevarul sa fie uitat de oameni. Poetul si-a gasit sfarsitul în Sanatoriul de Boli Mentale al Doctorului Şuţu, de pe strada Plantelor din Bucureşti, dupa ce a fost internat acolo timp de un an. Zilele poetului s-au scurs una cate una, timp in care, in putinele clipe de liniste, reusea sa scrie versuri cu mana tremuranda si orbit de o melancolie unica. Numai el reusea sa creeze o atmosfera inedita poeziilor lui, avand un stil pe care putini il inteleg cu adevarat. La prima vedere, mesajul transmis in general de Eminescu este descifrat dar daca veti cauta in profunzime, catalogand fiecare vers scris cu maiestrie drept un secret, veti descoperi o viziune asupra lumii inconjuratoare, mult mai ampla decat v-ati fi inchipuit. VEZI SI: Lucrul ieșit din comun pe care NU îl știai despre Mihai Eminescu Cum spuneam, poetul a avut taria de a nu renunta la poezie. Probabil, poezia, creatia il facea sa „infloreasca”, sa isi tina sufletul curat si mintea ocupata, dornica de a crea. Dupa moartea poetului, halatul vechi in care era imbracat, a fost oferit fanilor. S-a gasit inainte, in buzunarul drept, un mic carnetel. Erau cateva poezii, una fiind scrisa cu doar o ora inainte sa moara, fapt care demonstreaza ca mintea si harul poetic erau acolo, in poetul nostru. Iata versurile scrise in ultimele clipe de viata: Stelele-n cer Deasupra mărilor Ard depărtărilor Până ce pier. După un semn Clătind catargele Tremură largile Vase de lemn; Nişte cetăţi Veghind întinsele Si necuprinsele Singurătăţi. Orice noroc Şi-întinde-aripile Gonit de clipele Stării pe loc. Până ce mor, Pleacă-te …

Citeste tot articolul

Cum a murit ucis de fapt Mihai Eminescu. Dezvăluirea unui martor ocular

Moartea poetului naţional al românilor a generat un lung şir de dezbateri şi controverse. Mihai Eminescu s-a stins la vârsta de 39 de ani, în condiţii pe care unele voci le consideră neclare. Mihai Eminescu s-a îmbolnăvit în 1883, vorbindu-se de epuizare psihică, şi a fost internat în repetate rânduri în spitale şi ospicii, în următorii şase ani. Luna iunie a anului 1889 l-a găsit la Institutul doctorului Şuţu, unde era internat. Cel care a văzut momentul dramatic ce a grăbit moatea poetului a fost frizerul Dumitru Cosmănescu sau „Dumitrache”, aşa cum îl striga Eminescu. Mărturia lui a ajuns la urechile familiei sale şi a fost publicată de ziarul „Universul” abia în 1926. La mijlocul lunii iunie, Mihai Eminescu l-a chemat pe Dumitrache ca să-l tundă. Înainte însă, fiind o zi călduroasă, poetul a vrut să se mai plimbe cu Dumitrache prin curtea Institutului, unde era internat. În timpul plimbării, poetul l-a întrebat pe Dumitrache dacă știe să cânte ”Deșteaptă-te române!”. Atunci, frizerul i-a spus că nu. Eminescu a vrut să-l învețe cântecul pe care-l îndrăgea și a început să-l intoneze cu vocea lui formidabilă de tenor, despre care s-a vorbit mult în presa vremii. În acele clipe, poetul a fost lovit cu o cărămidă în cap de un “nebun” care se plimba și el în curtea Institutului Caritatea, situat pe strada Plantelor în București. O rudă îndepărtată a inventatorului de geniu Petrache Poenaru, un fost actor nebun, Petre Poenaru, l-a lovit cu piatra în cap pe Eminescu în curtea ospiciului de pe strada Plantelor. Din cauza loviturii puternice , Eminescu a căzut și i-a spus lui Dumitrache să cheme repede medicul fiindcă se prăpădește. Frizerul, șocat de întâmplare, l-a anunțat. Doctorul Șuțu l-a consultat pe poet și a spus că totul va fi bine. Dar, peste două zile, la …

Citeste tot articolul

De ce l-au făcut “nebun” şi asasinat, cu ajutorul poliţiei secrete austriece, pe Mihai Eminescu

MIHAI EMINESCU A FOST ASASINAT! Poetul Mihai Eminescu nu a fost agreat de autorităţile imperiale austriece. Tânărul Eminescu era perceput de poliţia austriacă ca un naţionalist, ce tulbura minţiile studenţilor români din Cernăuţi, capitala ducatului Bucovina. Imperiul Habsburgic ducea o politică dură de germanizare a Bucovinei, care intra în conflict cu asociaţiile patriotice româneşti şi cu intelectuali ca Aron Pumnul sau cu idealurile de unitate ale tânărului poet Mihai Eminescu. Între 1869 şi 1872, Eminescu este student la Viena. Urmează ca „auditor extraordinar” al Facultăţii de Filozofie și Drept, dar audiază și cursuri de la alte facultăți. Activează în rândul societății studențești (printre altele, participă la pregătirea serbării și a unui Congres studențesc la Putna, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la zidirea mănăstirii de către Ștefan cel Mare). Aici se împrietenește cu Ioan Slavici. La Viena o cunoaște pe Veronica Micle şi începe colaborarea la „Convorbiri literare”. Participarea lui Eminescu la congresul studenţilor români de la Putna, mănăstire aflată sub ocupaţia austriacă a iritat poliţia imperială. Poliţia vieneză e pe urmele tânărului poet naţionalist Mihai Eminescu. Din arhivele Poliţiei din Viena, reiese ca domicilii ale lui Mihai Eminescu: Kollergasse-3, Dianagasse-8, şi Gartnergasse-3 (Schaumburgergasse-15), la celelalte de pe Adamgasse sau Radezkystrasse avem doar mărturii de la colegii săi, Isopescu şi Cocinski. Poliţia austriacă şi diplomaţii austrieci au urmărit întreaga activitate a poetului în România, mai ales de când Mihai Eminescu devenise liderul Societăţii secrete „Carpaţii”, care îşi propunea lupta armată a românilor ardeleni de eliberare de sub ocupaţia austriacă a Transilvaniei. În ultimii 25 de ani s-au scris cărţi şi publicat numeroase studii ştiinţifice prin care s-a dovedit că lui Mihai Eminescu i s-a pus diagnosticul de „nebun” în vara lui 1883 pentru că încurca planurile secrete de alianţă ale Regelui Carol I cu Austro-Ungaria şi Germania. Poetul …

Citeste tot articolul

Mesajul lui Mihai Eminescu de Anul Nou

“Legi eterne mişcă universul de-asupra noastră, legi eterne conduc şi societăţile omeneşti. Suntem mici pe un glob neînsemnat în univers, dar inventăm mereu mijloace ca să ne facem viaţa grea şi dureroasă. Deşi ne dăm seama că viaţa-i ceva accidental, nu uităm patimile care ne mişcă. E în sufletul omenesc o ordine de lucruri tot atât de fatală ca şi aceia din lumea mecanică, şi astfel evenimentele care sgudue istoria sunt inevitabile ca şi evenimentele în constelaţia cerească. Anul ce ‘ncepe nu inspiră multă speranţă, nu anunţă multă bucurie. Poporul nostru este aşezat între furtuna ce vine din apus spre a întâmpina pe cea de răsărit. Starea noastră nu depinde de noi, va fi determinată de alţii, şi totuşi guvernul se ocupă cu chestiuni care au menirea să agite opinia publică. E păcat şi nedemn ca ‘n situaţia gravă în care ne aflăm, să mai jucăm comedia luptelor lăuntrice. Se ‘ncheie şi după datina noastră cu ziua de astăzi un şir de evenimente măsurate după apuneri şi răsăriri de soare şi fixate în memoria noastră cu cifrele acestei măsurători. Dacă privim regularitatea fenomenelor lumii siderale şi o comparăm eu nestatornicia sorţii omeneşti, am putea crede că altceva se petrece în ceruri, altceva pe pământ. Cu toate acestea prec um o lege eternă, mişcă universul deasupra capet elor noastre, precum puterea gravitaţiunii le face pe toate să plutească cu repejune în chaos, toţi astfel alte legi, mai greu de cunoscut, dar supuse aceleiaşi necesităţi, de la care nu este nici abatere, nici excepţie, guvernează oamenii şi societăţile. Oricât de mici am fi pe acest glob atât de neînsemnat în univers,a cărui an întreg de câteva sute de zile nu e măcar un ceas pentru anul lui Neptun de şasezeci de mii de zile, totuşi ce multe şi mari mizerii se petrec …

Citeste tot articolul

ROMÂNUL CARE A UIMIT O LUME ÎNTREAGĂ CU PRELATA PE CARE O ARE PE TIR

Un român şi-a decorat TIR-ul cu o poză mare a lui Mihai Eminescu şi un citat dintr-o poezie a acestuia. O dovadă inedită de patrotism face înconjurul lumii, TIR-ul unui român ajungând celebru pe internet, datorită modului în care este „decorat”. Potrivit evz.ro, bărbatul și-a decorat părțile laterale ale TIR-ului cu o fotografie a lui Mihai Eminescu şi un citat dintr-o poezie a acestuia. Pe ușile din spate, omul a desenatsteagul României şi a pus un citat pe care scrie „Nu uita că ești ROMÂN!” Poza cu minunatul TIR a fost surprinsă pe autostradă, apoi a fost postată peFacebook de către un coleg de breaslă, care laudă gestul firmei Vlase Spedition, din Slobozia. Compania ialomiţeană și-a decorat propriile TIR-uri într-un mod original, postând imagini inedite cu personalități marcante ale României şi citate celebre românești, lucruri care ne fac să ne mândrim cu faptul că suntem români. Gheorghe Vlase din Slobozia poate fi premiat de două ori, pentru cel mai originalTIR din România, dar și pentru cele mai performante dotări tehnice pe care le are autocamionul. Conform declarațiilor patronului firmei, există doar trei TIR-uri în toată Europa cu asemenea decorațiuni. Gheorghe Vlase este mândru de realizarea sa, declarând că „decorarea” a fost destul de costisitoare și că a cheltuit în jur de 2.000 de euro pentru noul aspect al TIR-ului. Patronul firmei își dorește să decoreze încă un TIR, cu poza lui Mihai Viteazul şi cu un citat referitor la unirea ţărilor române, pe care domnitorul a realizat-o. Bărbatul recunoaște că este lăudat de către toți românii pe care îi întâlnește în cursele sale prin Europa și chiar oficialii de la Poliția Rutieră au ținut să îl aprecieze pentru ideea originală de care a dat dovadă. Cu un astfel de cetățean ne putem mândri în toată lumea. Din păcate, nu toți românii sunt la fel, …

Citeste tot articolul

Sondaj: Cât de naționaliști sunt românii

Majoritatea romanilor prefera sa cumpere produse fabricate in Romania si nu in strainatate (alimente, electronice/electrocasnice, consumabile gospodarie, chiar si autoturisme). 89% din respondenti au declarat ca prefera sa cumpere alimente de orice tip fabricate in Romania.   – Trei sferturi din romani afirma ca magazinele ar trebui sa comercializeze produse romanesti, chiar daca ar avea un pret mai mare. Toti romanii sunt de acord ca eticheta produselor ar trebui sa contina tara de origine (ceea ce se intampla deja).   – Motive indicate pentru salariile mici din Romania – slabiciunea sindicatelor 77%, Romania are o economie firava 81%, exploatarea de catre straini 72%). Destul de putini (32%) considera ca problema e strict una interna, o lipsa a vointei de munca sustinuta (discursul neoliberal). Adeptii acestui discurs voteaza in mai mare masura cu partidele de dreapta. Peste 70% din romani considera ca in unele cazuri angajatii sunt exploatati de catre corporatiile straine (discursul socialist). Cei mai multi (80%) sunt optimisti, considerand ca mai exista loc de crestere in viitor.   – Aproape toti romanii considera ca bancile au abuzat de oameni prin regulile de creditare. 50 spre 70% sunt de acord ca bancile sunt responsabile pentru criza financiara.   – Perceptiile despre oamenii bogati din Romania sunt puternic negative: 86% considera ca s-au imbogatit prin mijloace ilegale si doar 4% ca s-au imbogatit in mod cinstit. Chiar si cei cu studii superioare considera in mare parte (70%) ca sunt corupti.   – 7 din 10 romani se declara pentru un impozit progresiv. – Acord puternic pentru intarirea pedepselor pentru corupti, inclusiv confiscarea extinsa a averii (95% din esantion este TOTAL de acord). – Cvasi-unanimitate in privinta ideii ca liderii romani din trecut, care au creat Romania ar trebui respectati mai mult in ziua de astazi (90% de acord). Nicolae Iorga este …

Citeste tot articolul

Cât de „RASIST” era Eminescu? De ce nu-i suporta pe EVREI şi de ce a scris versurile „Cine-au îndrăgit străinii, mânca-i-ar inima câinii”

Sloganurile şi afirmaţiile antisemite ale lui Mihai Eminescu se întâlnesc atât în poeziile, cât şi în articolele scrise de acesta în diferite ziare din Iaşi şi Bucureşti. Xenofobia lui Eminescu îşi avea izvorul, spun specialiştii, în ideile sale naţionaliste de sorginte conservatoare, poetul fiind un adevărat patriot. În secolul al XIX-lea, evul în care a trăit poetul Mihai Eminescu, este considerat de istorici, un veac al naţionalităţilor, o adevărată ”primăvară a popoarelor”. În cei 100 de ani, mai multe naţiuni europene, printre care Italia şi Germania s-au născut din cenuşa lumii medievale şi a războaielor napoleoniene. În 1848, popoarele se simţeau închegate, iar apartenenţa etnică era un prilej de mândrie. În acest context, şi în Principatele Române, tot în jurul anului 1848, tot mai mulţi locuitori ai Moldovei, Ţării Româneşti sau Transilvaniei se simţeau tot mai mult români. Naţionalismul românesc prindea avânt, iar ideea de patrie şi naţiune se cuibărise bine în sufletul şi mintea intelectualilor români. Cu toate acestea, după un întunecat secol fanariot, Principatele Române, unite în 1859, nu aveau o burghezie bine formată. Mai precis, clasa meseriaşilor şi a negustorilor români era firavă şi nu putea susţine noile prefaceri economice şi sociale ale evului naţiunilor şi nici dorinţa domnitorilor de a moderniza galopant Principatele. După tratatul de la Adrianopol din 1829, numărul evreilor a crescut în Principatele Române. Ei erau, în mare parte, negustori, meşteşugari. Cum primiseră interdicţia de a achiziţiona pământ s-au aşezat în oraşele Moldovei, în primul rând, şi au asigurat nevoia unei burghezii cu relaţii în ţările europene şi experienţă comercială. Creşterea numărului evreilor şi plângerile burgheziei româneşti au declanşat, după 1860, o atitudine antisemită, de sorginte conservatoare în care erau implicaţi parlamentari, scriitori, jurnalişti şi intelectuali români. Unul dintre cei mai virulenţi la adresa evreilor a fost poetul Mihai Eminescu, jurnalist în Iaşi …

Citeste tot articolul

Incredibil: UDMR Carei interzice statuia lui EMINESCU

Pe zi ce trece , e tot mai greu pentru membrii UDMR Carei împreună cu preşedintele lor , primarul Kovacs Jeno, să disimuleze dorinţa de a convieţui civilizat în oraşul multietnic CAREI. Din reflex  poate sau doar  din şovinism, se opun oricărui proiect care vine din partea consilierilor români, mai ales când este vorba despre amplasare de busturi ale personalităţilor româneşti atât locale cât şi nationale. Nimic nu este sfânt pentru ei când vine vorba de nevoile spirituale şi culturale ale comunităţii româneşti! Calcă în picioare  şi găsesc chiar si explicatii care să te convingă de necesitatea acceptării călcării noastre în picioare când vine vorba de solicitarea aprobării amplasării vreunui bust românesc oriunde înafară de vecinătatea Monumentului Ostaşului Român. Că doar grupurile  locale de pe reţelele de socializare sunt pline de afirmaţii de genul…  “oraşul e maghiar si singurul pământ românesc  din oraş e în jurul monumentului…”. In totală concordanţă cu aceste afirmaţii, consilierii UDMR au votat astăzi, la şedinta CL, împotriva amplasării în Carei a bustului lui Mihai Eminescu, poetul naţional al României.  In sala de şedinte nu au fost reprezentanţi ai presei  sătmărene de limba română  şi nici cameramani de la televiziunile locale, ca urmare a interventiei primarului Kovacs. Până şi cameramanul care a filmat pentru Buletin de Carei a fost întâmpinat  de primar cu ….”nu v-am spus că nu trebe să veniti astăzi?“.  Din păcate nu este pentru prima dată când primarul procedează de o asemenea manieră. Acestea sunt conditiile în care se desfăşoară la Carei şedintele de Consiliu Local. O atitudine dictatorială , de tip cizmă pe gât, care îngrădeşte dreptul la libera exprimare si instituie a atmosferă de teroare si de opacitate din partea administraţiei locale care încearcă să îşi protejeze afacerile oneroase. Motivele invocate pentru refuzul amplasării bustului poetului naţional Mihai Eminescu în parcul …

Citeste tot articolul

Ultimul articol publicat de Mihai Eminescu

Printr-o stranie coincidenţă, exact în 28 iunie 1883, ziua în care avea să fie pus în cămaşă de forţă, Mihai Eminescu publicase ultimul său articol din „Timpul”, în care marele nostru gazetar vorbea despre libertatea presei şi dorinţa Puterii politice discreţionare de a o subjuga. Reproducem acest ultim articol al lui Eminescu din „Timpul” cu sentimentul că el reprezintă un adevărat testament pentru toate generaţiile de jurnalişti, dar şi pentru a-l pune în contextul actualei stări a presei din România. Presa locală este doar a baronilor politici cu bani, televiziunile, cu o singură excepţie, sunt în controlul angrenajului politico-financiar care încă manipulează şi suge resursele ţării. Victoria în alegeri, îngenunchierea naţiunii înaintea puterii uzurpatoare, deşteaptă şi apetituri tiranice, printre care pretenţiunea, mai-nainte de toate, de a fi aprobat şi aplaudat uzurpatorul în faptele sale, pe toate căile. E logic într-adevăr ca, după un câştig să se urmărească un altul, şi în fine tot, spre deplina satisfacţiune a acaparatorului. Regimul dobândise darea din mână şi chiar din picioare, a celor ce poartă numele de mandatari ai naţiunii; astfel dispune el la discreţiune de toată puterea în stat, făcând ori şi ce vrea fără a fi controlat şi nu se gândeşte decât la mijlocul de a se întări în această situaţie de desfătare şi răsfăţ. Singurul lucru asupra căruia n-a putut încă triumfa a rămas numai presa, şi aceasta se consideră, credem, de către regim, cu atât mai nesuferită, cu cât el, în exerciţiul puterii discreţionare, a trebuit să devină năzuros, adică supărăcios din lucru de nimic.  Presa, pentru omnipotentul nostru regim, cu strigătele ei, cu lamentele ei continue, îi face negreşit efectul unei hărăitoare din Braşov, care prin scârţâitul ei strident dă crispaţiuni nervoase. Neapărat dar că se simţea şi nevoia de a pune în practică mijlocul prin care să se …

Citeste tot articolul

Lucrul ieșit din comun pe care NU îl știai despre Mihai Eminescu

Ce spun cei care l-au cunoscut cu adevarat pe Mihai Eminescu? Vei ramane surprins. Multi idioti din acea perioada spuneau despre el ca este neingrijit si ca hainele pe care le poarta sunt vechi si rupte. Dar cei care l-au cunoscut cu adevarat spun despre Mihai Eminescu ca era un om simplu care stia sa poarte hainele. La intalnirile literare din casa lui Misu Paleologu Eminescu venea adesea imbracat „elegant si purta cu dezinvoltura si prestanta fracul”. CITESTE SI: A exagerat Eminescu ? Culmea nemerniciei la un liceu din Buzau. Unii profesori il contesta pe Mihai Eminescu si promoveaza iubirea fata de unguri. Era destul de timid cu persoanele pe care nu le cunostea, insa se simtea in largul sau mai ales in jurul doamnelor si domnisoarelor pe care „le frecventa”. Eminescu nu era un om trist, cum se credea si cum s-a spus despre el, ci din contra, era un om cu un simt al umorului foarte bine dezvoltat, care provoca rasul celor din jurul lui, spunea deseori glume de care se amuzau cei din jur. CITESTE SI: Mihai Eminescu, mesaj de Anul Nou (1883) De ce l-au făcut „nebun” Carol I şi Titu Maiorescu pe Mihai Eminescu!   Poetul nu a fost intotdeauna sarac. Altfel nu ne putem explica cum a reusit sa umple o birja cu violete de Parma, flori extrem de scumpe si pretentioase in acea perioada. Mihai Eminescu a fost „un om fermecator, plin de spirit si de umor”, il descria succint Alexandru Paleologu. CITESTE SI: De ce l-au făcut “nebun” şi asasinat, cu ajutorul poliţiei secrete austriece, pe Mihai Eminescu PROBLEMA EVREIASCĂ – de Mihai EMINESCU

Citeste tot articolul

Klaus Iohannis, MESAJ EMOTIONANT de ziua marelui poet MIHAI EMINESCU

Klaus Iohannis a postat pe Facebook-ul sau un mesaj video în care îl omagiază pe poetul Mihai Eminescu, la împlinirea a 165 de ani de la nașterea sa. „Se împlinesc 165 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu. În loc de orice discurs, poate că cel mai potrivit omagiu ar fi să recitim măcar un rând din poezia, proza sau publicistica lui. În aprilie 1881, într-un articol din ziarul „Timpul”, Eminescu scria: „A fi bun român nu e un merit, nu e o calitate ori un monopol special, ci o datorie pentru orice cetățean al acestui stat.” Mulțumesc, Eminescu!”, a scris Klaus Iohannis, pe pagina personală de Facebook.

Citeste tot articolul

De ce l-au făcut “nebun” şi asasinat, cu ajutorul poliţiei secrete austriece, pe Mihai Eminescu

Poetul Mihai Eminescu nu a fost agreat de autorităţile imperiale austriece. Tânărul Eminescu era perceput de poliţia austriacă ca un naţionalist, ce tulbura minţiile studenţilor români din Cernăuţi, capitala ducatului Bucovina. Imperiul Habsburgic ducea o politică dură de germanizare a Bucovinei, care intra în conflict cu asociaţiile patriotice româneşti şi cu intelectuali ca Aron Pumnul sau cu idealurile de unitate ale tânărului poet Mihai Eminescu. Între 1869 şi 1872, Eminescu este student la Viena. Urmează ca „auditor extraordinar” al Facultăţii de Filozofie și Drept, dar audiază și cursuri de la alte facultăți. Activează în rândul societății studențești (printre altele, participă la pregătirea serbării și a unui Congres studențesc la Putna, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la zidirea mănăstirii de către Ștefan cel Mare). Aici se împrietenește cu Ioan Slavici. La Viena o cunoaște pe Veronica Micle şi începe colaborarea la „Convorbiri literare”. Participarea lui Eminescu la congresul studenţilor români de la Putna, mănăstire aflată sub ocupaţia austriacă a iritat poliţia imperială. Poliţia vieneză e pe urmele tânărului poet naţionalist Mihai Eminescu. Din arhivele Poliţiei din Viena, reiese ca domicilii ale lui Mihai Eminescu: Kollergasse-3, Dianagasse-8, şi Gartnergasse-3 (Schaumburgergasse-15), la celelalte de pe Adamgasse sau Radezkystrasse avem doar mărturii de la colegii săi, Isopescu şi Cocinski. Poliţia austriacă şi diplomaţii austrieci au urmărit întreaga activitate a poetului în România, mai ales de când Mihai Eminescu devenise liderul Societăţii secrete „Carpaţii”, care îşi propunea lupta armată a românilor ardeleni de eliberare de sub ocupaţia austriacă a Transilvaniei. În ultimii 25 de ani s-au scris cărţi şi publicat numeroase studii ştiinţifice prin care s-a dovedit că lui Mihai Eminescu i s-a pus diagnosticul de „nebun” în vara lui 1883 pentru că încurca planurile secrete de alianţă ale Regelui Carol I cu Austro-Ungaria şi Germania. Poetul Mihai Eminescu, ca redactor şef …

Citeste tot articolul

Mihai Eminescu, mesaj de Anul Nou (1883)

“Legi eterne mişcă universul de-asupra noastră, legi eterne conduc şi societăţile omeneşti. Suntem mici pe un glob neînsemnat în univers, dar inventăm mereu mijloace ca să ne facem viaţa grea şi dureroasă. Deşi ne dăm seama că viaţa-i ceva accidental, nu uităm patimile care ne mişcă. E în sufletul omenesc o ordine de lucruri tot atât de fatală ca şi aceia din lumea mecanică, şi astfel evenimentele care sgudue istoria sunt inevitabile ca şi evenimentele în constelaţia cerească. Anul ce ‘ncepe nu inspiră multă speranţă, nu anunţă multă bucurie. Poporul nostru este aşezat între furtuna ce vine din apus spre a întâmpina pe cea de răsărit. Starea noastră nu depinde de noi, va fi determinată de alţii, şi totuşi guvernul se ocupă cu chestiuni care au menirea să agite opinia publică. E păcat şi nedemn ca ‘n situaţia gravă în care ne aflăm, să mai jucăm comedia luptelor lăuntrice. Se ‘ncheie şi după datina noastră cu ziua de astăzi un şir de evenimente măsurate după apuneri şi răsăriri de soare şi fixate în memoria noastră cu cifrele acestei măsurători. Dacă privim regularitatea fenomenelor lumii siderale şi o comparăm eu nestatornicia sorţii omeneşti, am putea crede că altceva se petrece în ceruri, altceva pe pământ. Cu toate acestea prec um o lege eternă, mişcă universul deasupra capet elor noastre, precum puterea gravitaţiunii le face pe toate să plutească cu repejune în chaos, toţi astfel alte legi, mai greu de cunoscut, dar supuse aceleiaşi necesităţi, de la care nu este nici abatere, nici excepţie, guvernează oamenii şi societăţile. Oricât de mici am fi pe acest glob atât de neînsemnat în univers,a cărui an întreg de câteva sute de zile nu e măcar un ceas pentru anul lui Neptun de şasezeci de mii de zile, totuşi ce multe şi mari mizerii se petrec …

Citeste tot articolul

BUZAU – Alaturi de eroii nostri

Articol de Bianca C., redactor Nationalisti.ro si eleva a Colegiului  National Mihai Eminescu Buzau In ziua in care toti elevii intrau in vacanta, un grup de tineri ai Colegiului  National Mihai Eminescu din Buzau, indrumati de doamna diriginta,  au mers in centrul orasului, acolo unde se afla monumentul ridicat in amintirea victimelor Revolutiei  din 1989. 47 de buzoieni au murit în Revoluția Română din 1989. 25 dintre aceștia au murit pe raza județului Buzău, iar ceilalți 22, în București, Brașov, Hunedoara, Târgoviște și Timișoara. In micul oras  vărsarea de sânge a început în seara de 22 decembrie.  Spre exemplu, Titi Dumitrache, mecanic de profesie, a fost împușcat cu o rafală de mitralieră în timp ce traversa intersecția din Bariera Ploiești (zona magazinului Olimpic). Cadavrul său a zăcut mai multe ore lângă o caroserie ciuruită. În zona municipiului Buzău, cele mai intense lupte, soldate cu decese, s-au dus în Bariera Ploiești. Dinspre Cimitirul Eroilor se trăgea intens spre unitățile militare, iar militarii au răspuns pe măsură. La ­fa­brica de mase plastice Chimica, muncitorii din cadrul gărzilor patriotice instalaseră o mitralieră. Sub influența băutu­rilor alcoolice, aceștia trăgeau în toate autovehiculele ce păreau suspecte. Alexandru Dumitru, Androne Pavel, Antemir Ion, Vasile Apostoiu, Costica-Corneliu, Apostol Vasile, Baltac Anton, Bodan Petru, Dorin  Ciocirlan, Romeo Marian, Ciortan Florica, Hagima Dorin,  Iacob Gheorghe, Vlad Constantin, acestia sunt doar o parte din martirii buzoieni. Nu trebuie sa ii dam uitarii pentru ca oricum ar fi murit, ei au dus o lupta in locul nostru. Desi multi spun ca nu a fost o revolutie adevarata, ca au murit fiind victime in razboiul altora, asta este fals. Au murit luptand, gandind ca vor ajunge la “ ziua de  maine” care le –ar putea aduce linistea mult dorita. Toti cei care au murit la Revolutia din ’89 merita sa fie omagiati, …

Citeste tot articolul