migranti

Cu un guvern care se preăbușește în sondaje din cauza unei crize a migrației în spirală și a unei economii în cădere liberă, stânga începe să rămână fără alegători. Totuși, se pare că ministrul german de Interne, Nancy Faeser, a găsit o soluție la problemă: Acordarea dreptului de vot la alegerile locale de stat după doar șase luni în Germania pentru solicitanții de azil. Programul, dacă va fi implementat, ar însemna peste noapte în milioane de noi alegători, conform Remix News.

„Vrem să muncim din greu la nivel federal și în Bundesrat pentru a ne asigura că toți oamenii care locuiesc în municipalitățile din Hesse mai mult de șase luni au dreptul de a vota la alegerile locale”, se arată în programul electoral al social-democraților, în statul Hesse, unde Faeser este în prezent candidat.

Potrivit datelor guvernului, cei peste 1 milion de oameni care au sosit în Germania din Ucraina, Orientul Mijlociu, Asia și Africa, ar obține imediat drept de vot în Germania.

În prezent, dreptul de vot la alegerile locale se aplică doar cetățenilor din alte țări UE.

Ziarul Bild a cerut SPD să clarifice ce ar însemna de fapt extinderea masivă a drepturilor de vot. Un purtător de cuvânt al SPD a răspuns că declarația partidului ar fi trebuit să definească în mod specific noii alegători ca fiind cei „care au un permis de ședere permanent”. Cu toate acestea, acest lucru s-ar aplica în continuare pentru o serie de solicitanți de azil din țări precum Siria, Afganistan și Eritreea.

Faeser este cunoscută pentru pozițiile sale politice radicale de stânga, persecuția conservatorilor și apelurile la cenzură în masă. De asemenea, s-a dezvăluit anterior că a scris pentru revista Antifa cu puțin timp înainte de a deveni ministru de interne.

AfD critică intenția lui Faser

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) a criticat imediat intenția lui Nancy Faeser:

„Ministrul de Interne Faeser (SPD), în calitate de candidat de top la alegerile din Hesse, face campanie pentru drepturile de vot la nivel local pentru toți oamenii care au locuit în Germania de „mai mult de șase luni”. Aceasta înseamnă că și presupușilor „refugiați” din Afganistan, Siria sau Turcia li se va permite să voteze – chiar și fără cetățenia germană.

Pașaportul german este astfel transformat într-un gunoi. Dar mai presus de toate: Faeser și SPD vor să atragă oameni care nu au nicio legătură cu Germania ca noi grupuri de alegători. Acest lucru nu este surprinzător, deoarece localnicii care sunt ridiculizati ca „non-imigranți” fug de SPD-ul lui Scholz”, au precizat cei de la AfD într-un comunicat.

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) a înregistrat un salt incredibil de 9 puncte procentuale în statul german Brandenburg de la ultimul sondaj al RBB, partidul fiind acum la 32%.

Alegerile din Brandenburg, care este statul din jurul capitalei Berlin, vor avea loc peste un an,pe 22 septembrie 2024, dar rezultatul arată cât de departe a ajuns AfD în estul țării. Ultima dată când RBB a efectuat sondajul Brandenburg Trend în aprilie, AfD era doar la 23%. AfD are performanțe mai bune doar în Saxonia, unde se află și pe primul loc, cu 35 la sută.

Nevoia de angajați calificați și necalificați este tot mai mare pe piața muncii din România și de aceea compania Citadela SRBC Group își propune să aducă forță de muncă provenită din Tanzania.

Compania de recrutare își propune să plaseze pe piața locală, anual, peste 12.500 de angajați străini, relatează RomâniaTV.

„Alegerea Tanzaniei ca principală țară de unde vom importa forța de muncă are la bază mai multe aspecte importante. În primul rând discutăm de o piață unde masa de potențiali angajați din care putem selecta este extrem de largă, ajungând la circa 40 de milioane de persoane cu vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani.

În plus, tanzanienii au aceeași religie ca și românii, aspect care va avea un impact major în adaptarea lor pe plan local. De asemenea, engleza este o limbă răspândită în Tanzania, aspect care contează în interacțiunea cu angajatorul român”, spune Tudor Nistor, managing partener al Citadela SRBC Group, potrivit zf.ro.

Compania de recrutare își propune ca circa 30% dintre angajații aduși din Tanzania să fie plasați în companii de industrie ușoară (producători de mobiler, textile etc).

Totodată, o altă pondere importantă este cea a lucrătorilor în construcții, de 20%, cât și cea a angajaților din HoReCa, de 20%. Restul de 30% vor fi plasați în special în industria agricolă sau cea de creștere a animalelor.

Șefa Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, prezentă, duminică, pe insula Lampedusa, a făcut un apel la statele membre să primească voluntar o parte din migranţii debarcaţi în Italia.

Apelul a fost susținut și de premierul Italiei, Giorgia Meloni, care acuză partenerii europeni de lipsă de solidaritate cu Italia, care a primit aproape 130.000 de migranţi pe teritoriul său de la începutul anului.

Ursula von der Leyen și Giorgia Meloni au ajuns, duminică, pe insula Lampedusa, unde problema migranților pare scăpată de sub control. La începutul săptămânii trecute, în doar 3 zile, pe insula au ajuns, conform datelor ONU, peste 8.500 de persoane, mai mult decât întreaga populaţie din Lampedusa.

Planul propus de Ursula von der Leyen

După ce a vizitat, împreună cu premierul italian Giorgia Meloni, centrul de primire a migranţilor de pe insula, Ursula Von der Leyen a detaliat un plan de ajutor în zece puncte menit să gestioneze situaţia actuală, să îi distribuie pe solicitanţi de azil între ţările europene şi să prevină reapariţia sosirilor în masă care pun o mare presiune asupra capacităţilor logistice şi administrative ale peninsulei, notează agenția AFP, citată de Agepres.

Bruxelles-ul intenţionează mai întâi să intensifice asistenţa acordată Italiei de către Agenţia pentru Azil a Uniunii Europene şi Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă, Frontex, pentru a asigura înregistrarea migranţilor, amprentarea şi interviurile.

Comisia doreşte să faciliteze transferul persoanelor care sosesc în Lampedusa,care sunt de obicei transportate cu barca în Sicilia sau pe continent, inclusiv în alte ţări europene.

„Imigraţia ilegală este o provocare europeană care are nevoie de un răspuns european. Îndemnăm alte state membre să folosească mecanismul voluntar de solidaritate”, a declarat Ursula Von der Leyen, într-un briefing de presă susținut pe insula Lampedusa.

Planul prevede, de asemenea, îmbunătăţirea dialogului cu principalele ţări de emigrare de pe această rută în vederea returnării cetăţenilor lor care nu îndeplinesc condiţiile de azil, în special Guineea, Coasta de Fildeş, Senegal şi Burkina Faso.

Este menţionată, totodată, nevoia unor acorduri cu ţările de origine şi de tranzit pentru a reduce numărul de plecări, în special Tunisia, de unde se îmbarcă marea majoritate a persoanelor care sosesc în Lampedusa.

Peste 127.000 de migranţi au debarcat pe ţărmurile italiene de la începutul anului, aproape dublu faţă de aceeaşi perioadă din 2022. Situată la mai puţin de 150 km de coasta tunisiană, Lampedusa este unul dintre primele puncte de escală pentru migranţii care traversează Marea Mediterană pentru a ajunge în Europa.

Meloni este acuzată deja că este o „dezamăgire”, după ce toată retorica sa privind stoparea migrației nu s-a transpus în rezultate.

Meloni a implorat-o pe lidera UE sa viziteze insula „pentru a realiza personal gravitatea situatiei in care ne aflam”, vineri seara intr-un mesaj video pe platforma X, cunoscuta anterior sub numele de Twitter.

De la inceputul saptamanii, mii de migranti au ajuns cu barcile pe mica insula dintre Sicilia si Africa de Nord.

Doar in ziua de marti, peste 5.000 de persoane au ajuns in Lampedusa – mai multe decat oricand intr-o singura zi. La un moment dat, in centrul de receptie erau in jur de 6.800 de persoane.

Datorita apropierii sale de orasul de coasta tunisian Sfax, Lampedusa este de mult timp un hotspot de migratie pentru oameni care incearca sa ajunga in Europa. Consiliul municipal al insulei a declarat stare de urgenta miercuri seara, ca raspuns la situatie.

„Presiunea migratorie pe care o experimenteaza Italia de la inceputul acestui an este nesustenabila”, a spus Meloni. Cu toate acestea, a adaugat ea, este clar ca Italia si Europa nu pot face fata numarului de migranti care sosesc pe tarmurile sale.

Meloni a declarat ca va decide asupra unor „masuri exceptionale” luni, precum prelungirea perioadei in care refugiatilor li se permite sa ramana in centrele de azil.

Italia este condusa de o alianta de dreapta in frunte Meloni de la extrema dreapta din octombrie 2022. Una dintre promisiunile ei a fost de a reprima migratia.

Pana acum, mai multi migranti sosesc decat inainte.

Potrivit cifrelor Ministerului de Interne de la Roma, in jur 127.200 de persoane au ajuns in Italia cu barca de la inceputul anului
pana la 15 septembrie. Cifra era in jur de 66.200 in aceeasi perioada a anului trecut.

„Patrula de jandarmi din cadrul Detașamentului 4 de Jandarmi Orăștie care se afla în misiune de menținere a ordinii publice pe traseele turistice din zona Cetății Sarmizegetusa Regia a fost sesizată de agentul de pază din cadrul sitului arheologic cu privire la faptul că un grup de persoane în interiorul cetății scrijelește monumente aflate pe terasa a XI-a, respectiv un bloc din cadrul ansamblului de blocuri de calcar aflate în zona piațetei pavate în apropierea marelui templu circular de pe terasa a XI-a”, a informat Direcția Generală de Administrare Monumente și Promovare Turistică a Județului Hunedoara (DGAMPT).

Cei trei imigranți au permise de ședere în România, acordate de autoritățile antiromânești care favorizează imigrația noneuropeană, cu slugărnicie față de directivele Uniunii Europene.

Jandarmii le-au întocmit actele de sesizare pentru infracțiunea de distrugere și au solicitat intervenția polițiștilor.

„Poliția Municipiului Orăștie fost sesizată de către jandarmii Postului Montan Grădiște cu privire la faptul că jandarmii au depistat trei bărbați de naționalitate tadjică, bănuiți că ar fi scrijelit diferite însemne, în incinta cetății dacice Sarmizegetusa Regia. Echipa operativă care s-a deplasat la fața locului i-a identificat pe cei trei bărbați și a stabilit că aceștia (angajați ai unei societăți comerciale din Deva), în timp ce se aflau în incinta cetății dacice, au zgâriat trei pietre aflate în incinta cetății”, a informat Bogdan Nițu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean Hunedoara.

Cei trei turiști au declarat că nu au știut că nu au voie să graveze pietrele respective. Cel mai probabil, au vrut să își marcheze trecerea prin Sarmizegetusa Regia, scriindu-și numele pe monumente.

Guvernul vrea să aducă imigranți din Asia în loc să angajeze români! Rezultatul îl vedem, ca mostră, în știrea de mai sus.

Mostră pentru că fenomenul imigrației noneuropene nu se oprește aici. Vom avea multe astfel de cazuri și România va suferi, atât demografic, cât si cultural, dacă nu ne vom schimba politica privind invadatorii migratori.

„Cine-au îndrăgit străinii,/ Mânca-i-ar inima câinii,/ Mânca-i-ar casa pustia,/ Și neamul nemernicia!”

sursa: Incorect Politic

Banto Dos Santos a ajuns să fie promovat masiv la televiziuni și în presă. Faptul că un negru din Brazilia se crede român pentru că a învățat limba română, se îmbracă în port popular, mănâncă sarmale și cântă muzică folclorică, nu înseamnă că este sau are cum să fie vreodată român.

Identitatea românească implică și un element biologic, pe lângă cel spiritual, cultural sau lingvistic. Nimeni nu poate fi român dacă nu aparține rasei europene. La fel cum o pisică nu va fi niciodată câine, chiar dacă se naște în casă de câine sau e plimbată în lesă.

Dar sclavii din mass-media preferă să-l promoveze ca pe un „român adevărat” cu care să ne mândrim. Mai grav, e căsătorit cu o româncă și asta cumva, în viziunea propagandei corecte politic a jurnaliștilor mercenari, îl face și mai mult unul de al nostru. Oare nu pot fi sănătoși, acești robi ai multiculturalismului, dacă nu ne bagă pe gât metisajul (fenomen prin care un neam dispare de pe fața pământului)?

Sistemul încearcă să spele pe creier românii, să creadă că orice om poate fi român pentru că se îmbracă la fel ca noi, vorbește ca noi și cântă în română. Se pregătește manipularea poporului să accepte orice non-european ca român, în contextul în care tot mai mulți imigranți din Africa și

Asia sunt aduși în România.

sursa: Comunitatea Identitară România

Cei mai mulți lucrători străini admiși în România anul trecut au venit din Bangladesh (29.282). Din 2020 până la începutul sezonului estival 2023, numărul cetățenilor străini din afara UE care au primit drept de ședere în România a crescut cu peste 55%, arată informațiile furnizate de Inspectoratul General de Imigrație.

În aceeași perioadă analizată, numărul celor care au venit în România să muncească a crescut de 2,5 ori și coincide cu adâncirea crizei forței de muncă din țara noastră. Datele arată că, deși România a depășit numărul de angajați străini pe care și l-a propus în 2022, există o nevoie și mai mare de lucrători din afara țării, conform solicitărilor depuse de angajatorii români.

Comparativ cu perioada 2013-2018, principalele țări de proveniență ale migranților sunt cu totul altele. Azi, din totalul de peste 130.000 de permise de ședere (peste 50% pentru angajare), cele mai multe au fost emise pentru migranți din Nepal, Sri Lanka, India și Bangladesh și au intrat în top 10 și cetățenii din Tadjikistan sau Pakistan.

În urmă cu un deceniu, în 2013, erau emise puțin peste 11.000 de permise de ședere în România, iar migranții erau preponderent cetățeni din Moldova, Turcia, China, SUA, Israel, Tunisia sau Serbia.

Cum arăta situația în urmă cu un deceniu

Din 2013 până în prezent, numărul persoanelor care primesc anual permis de ședere în România a crescut de 4 ori, iar prima cea mai abruptă creștere a avut loc între 2018 (16.487 permise) și 2019 (27.103 permise).

Pe fondul pandemiei COVID-19 și a restricțiilor de circulație, în 2020 s-a înregistrat o scădere, până la 17.844 permise emise, iar numărul acestora a crescut din nou semnificativ în 2021 (28.250 permise) și 2022 (44.841 permise). Iar în 2023, până la începutul sezonului estival, fuseseră înregistrate 20.005 permise de ședere.

În ce privește locurile din țară unde merg preponderent migranții în căutare de joburi, acestea sunt în mod constant în ultimii ani mari centre urbane, unde segmentele turismului, al construcțiilor și al HoReCa sunt dezvoltate: București, Ilfov, Constanța, Timiș, Cluj, Iași, Brașov și Bihor.

Criza forței de muncă din România se adâncește. Migranții trimit tot mai mulți bani acasă

În iulie 2023, Economedia publica o analiză care arăta cum în primele șase luni ale anului, suma totală trimisă către Nepal, de exemplu, a crescut de 10 ori, iar cea către Sri Lanka, de 5 ori, comparativ cu primul semestru din 2022, arată datele Revolut. Și remiterile de bani către India au crescut cu 64% față de aceeași perioadă a anului 2022, la fel ca cele către Republica Moldova (+30% față de primul semestru al anului trecut).

De asemenea, numărul de tranzacții către aceste țări a fost în creștere – către Nepal, s-au efectuat de 13 ori mai multe tranzacții (sem. I 2023 vs. sem. I 2022), către Sri Lanka 8 ori mai multe tranzacții, către India, + 71%.

Conform datelor oficiale de la Ministerul Muncii, citate de Economedia, în România lucrează aproape 120.000 de muncitori străini, cei mai mulți provenind din Nepal, Sri Lanka, Turcia, Ucraina, Republica Moldova, India. Anul trecut, în România au venit să lucreze 100.000 de angajați din străinătate.

O altă analiză a publicației economice arată că nevoia tot mai acută de muncitori străini în România s-a observat în 2022, când companiile au angajat 100.000 de lucrători străini, atingând contingentul stabilit de către Guvern pentru anul trecut, arată datele obținute de Economedia de la Inspectoratul General pentru Imigrări.

Spre comparație, în anul 2021 a fost stabilit un contingent de 50.000 de lucrători pentru a fi admiși pe piața muncii din România, dar au fost eliberate doar 42.286 de avize, deci sub plafonul stabilit. În 2022, însă, acest plafon a fost atins și piața muncii a absorbit întregul contingent de 100.000 de lucrători stabilit pentru acest an.

Cei mai mulți lucrători străini admiși în România anul trecut au venit din Bangladesh (29.282), Nepal (16.407), Pakistan (12.862), Sri Lanka (10.290), India (7.401), Turcia (6.642), Egipt (2.364), Maroc (2.191), Vietnam (2.139, alte cetățenii (10.422), mai arată Economedia.

Cu toate acestea, nevoia și mai mare de lucrători străini se observă din numărul de solicitări pe care le-au depus angajatorii români pentru eliberarea avizelor de angajare pentru 2022.

Președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan, declara pentru Europa Liberă că forța de muncă din România este îmbătrânită, iar firmele trebuie să facă față și concurenței de pe piața europeană, unde pleacă în mare parte românii.

Se pregătesc indonezienii

Indonezia pare a fi următoarea țară care se pregătește să intre în top 10 al statelor de unde vin cei mai mulți migranți în România.

Un reportaj wall-street.ro citează reprezentanții Work from Asia, agenție de recrutare de personal străin din România, care susțin că au stabilit strategia de import de forță de muncă pentru sezonul estival din 2024.

Astfel, pentru segmentul HoReCa ar fi deja intervievați sute de muncitori din Indonezia, printre locurile de muncă cele mai căutate fiind posturile de grădinar, bucătar, recepționer și terapeuți specializați în masaj.

„Avem semnale foarte bune de pe piața muncii din Indonezia, unde există un interes deosebit pentru ocuparea locurilor de muncă rămase vacante în România. Vorbim despre niște oameni bine pregătiți, care provin dintr-o cultură în care există mult respect și responsabilitate. În acest moment, cei mai mulți candidați aplică pentru locuri de muncă din domeniul HoReCa. Este cunoscut faptul că turismul în Indonezia are o vechime și o reputație deja, așa că vom aduce în România oameni care sunt interesați să aducă o îmbunătățire în serviciile de la noi. Avem forță de muncă dornică să lucreze în recepția hotelurilor, în restaurante și personal de SPA-uri în principal, de care este mare nevoie acum la noi.”, a menționat Yosef Gavriel Peisakh, General Manager Work from Asia, citat de wall-street.ro.

La două săptămâni după lansarea cărții sale intitulată „Lumea pe dos”, generalul italian Roberto Vannacci a fost demis din postul său militar și a stârnit o dezbatere națională asupra limitelor libertății de exprimare, relatează Euronews.

Generalul a fost înlăturat din funcția de șef al brigăzii de parașutiști italieni și din Institutul Geografic Militar din Florența, după ce a făcut declarații homofobe și rasiste în cartea sa autopublicată „Lumea pe dos”.

Presa din Italia a aflat că în ciuda mesajelor sale anti-minorități, Vannacci are o frumoasă soție româncă, Camelia Mihăilescu.

În cartea sa, generalul critică sosirea în masă a străinilor în Italia și denunță o „dictatură a minorităților”.

Scandalul Vannacci – cea mai bine vândută carte din Italia

În cartea sa, care a ajuns acum pe primul loc pe lista celor mai bine vândute Amazon Italia, generalul Roberto Vannacci vizează ecologiștii, pe cei cu vederi de stânga, feminismul, evreii și șomerii.

Cele mai șocante declarații din cartea sa, care au fost principalele motive pentru care a fost eliberat din funcțiile sale din Armata Italiană, au vizat comunitatea LGBTQ+ și italienii de culoare.

Un infam segment din carte începe ca o adresă către comunitatea LGBTQ+: „Dragi homosexuali, nu sunteți normali, treceți peste asta!”

El continuă: „Normalitatea este heterosexualitate. Dacă totul vi se pare normal, totuși, este vina comploturilor lobby-ului gay internațional care a interzis termenii care până în urmă cu câțiva ani erau în dicționarele noastre…”

Apoi continuă să enumere aproape o duzină de adevăruri deranjante la adresa comunității LGBTQ+.

După ce a izbucnit controversa din jurul cărții, el și-a apărat declarațiile despre „anormalitatea” comunității LGBTQ+ spunând că au fost scoase din context: „Dragi homosexuali, sunteți în companie bună, și eu sunt anormal.”

Mai târziu în carte, el afirmă că consideră că migranții și imigranții ar trebui să fie mai recunoscători pentru „generozitatea și compasiunea” pe care spune că le-au primit atunci când au ajuns în Italia.

El consideră că „nu ne naștem cu toții egali“ și că imigranții în Italia vor fi întotdeauna diferiți și o folosește ca exemplu pe campioana italiană de volei Paola Egonu, de origine nigeriană: „Este italiană prin cetățenie, dar este clar că trăsăturile feței ei nu sunt specifice italienilor.”

Curtat de grupurile de dreapta italiene

Într-un interviu acordat presei italiene, generalul Roberto Vannacci și-a apărat declarațiile și a spus că nu va lua nimic înapoi și că va scrie din nou cartea la fel, dacă va fi nevoie.

El a completat că ceea ce a discutat în cartea sa se încadrează în dreptul său la libertatea de exprimare, protejat de Constituție. O afirmație care a fost reluată de mai multe figuri italiene de dreapta precum Vittorio Sgarbi, care a susținut că Vannacci a fost umilit de „dictatura minorității progresiste”.

Declarațiile lui Vannacci i-au atras atenția nu doar a grupurilor de dreapta italiene, ci și a grupurilor marginale de extremă dreapta. Forza Nuova, un grup neofascist, i-a oferit lui Vannacci șansa de a candida sub partidul lor ca candidat senatorial în orașul Monza, din nordul Italiei.

Ulterior, Vannacci a refuzat oferta spunând că va continua să fie soldat.

În paralalel cu criza economică gravă, provocată de sancțiunile economice împotriva Rusiei, Germania trece și printr-o altă gravă criză.

De la 1 ianuarie 2023 până în luna august inclusiv, în Germania au fost depuse 204.461 de cereri de azil.

Această cifră reprezintă o creștere cu 77,2% față de aceeași perioadă a anului precedent, scrie Die Welt.

Cererile de azil cresc în continuu în Germania.

Numai în luna august s-au înregistrat 27.738, cu 28% mai multe decât în luna iunie.

Principalele țări de origine ale solicitanților de azil sunt Siria, Afganistan, dar și Turcia, o țară NATO, bogată și sigură.

Un profesor de la Universitatea din Viena, citat de o altă publicație germană, Tagesspiegel, a declarat că, probabil, numărul total al solicitărilor de azil la sfârșitul anului va ajunge la 300.000.

Dat fiind că, anul trecut, în Germania au fost înregistrate în total 217.774 de cereri de azi, aceasta înseamnă o creștere de o treime într-un singur an.

Mulți dintre românii care ocupau joburi-le mai sus amintite au ales să lucreze în străinătate, că sunt mai bine plătiți. Piața muncii are de suferit. Așa că a apărut ideea afacerii de intermedire pentru locuri de muncă cu muncitori aduși din țările afro-asiatice. Ca pe vremuri „importul” de bone thailandeze!

Muncitori aduși din țările afro-asiatice în România
Mai mult de 30% dintre muncitorii asiatici din România lucrează în construcții, HoReCa și comerț, se arăta într-o statistică recentă dată publicității.

La sfârșitul lunii aprilie, Ziarul financiar prezenta niște cifre despre forța de muncă asiatică, adusă în România prin firme private de recrutare. Numărul muncitorilor asiatici integrați pe piața locală a muncii era de 65.441 de persoane, iar în cele trei sectoare de activitate lucrează, cumulat, mai mult de 22.500 de asiatici. Restul? Persoane în tranzit către Occident, cu acte și avize de muncă în România în buzunar.

În 2022, firmele românești au angajat 100.000 de lucrători străini, atingând contingentul maxim stabilit de către guvern, așa cum reiese din datele de la Inspectoratul General pentru Imigrări.

Cei mai mulți lucrători străini admiși în România anul trecut au venit din Bangladesh (29.282), Nepal (16.407), Pakistan (12.862), Sri Lanka (10.290), India (7.401), Turcia (6.642), Egipt (2.364), Maroc (2.191), Vietnam (2.139, alte cetățenii (10.422).

Firmele de recrutare lucrează pe comision
Nu e foarte greu să începi o afacere cu intermediere de forță de muncă din străinătate. Iată de ce trebuie să dispună legal patronul unui astfel de SRL:

Agenții de ocupare a forței de muncă pot desfășura activitatea de mediere a angajării cetățenilor români în străinătate dacă îndeplinesc următoarele condiții:

-dispun de spațiul și de dotările necesare pentru buna desfășurare a activității, așa cum acestea vor fi precizate în metodologia de aplicare a prezentei legi;
-au încadrat în muncă personal cu experiență în domeniul forței de muncă;
-au organizat o bancă de date care să cuprindă ofertele și solicitările de locuri de muncă în străinătate, informații referitoare la condițiile de ocupare a acestora și la calificările și aptitudinile solicitanților aflați în evidența lor;
-au încheiat cu persoane juridice, persoane fizice și organizații patronale din străinătate, după caz, contracte care conțin oferte ferme de locuri de muncă;
-sunt înregistrați la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază își au sediul.

De la surse care au lucrat în domeniu am aflat că muncitorii afro-asiatici plătesc un comision firmelor de recrutare. Cam 1.000 de dolari sau euro, uneori mai mult. Străinii știu că vor fi plătiți cu 300 de euro în România, mult peste ce ar câștiga în țara lor lunar. Și cei mai mulți dintre ei știu că nu vor sta mult la serviciu în România căci scopul lor este să migreze spre țări mai dezvoltate din Europa.

România – haltă spre Occident

Autoritățile știu că jumătate din persoanele care vin în țara noastră să lucreze pleacă în scurt timp, în mod fraudulos, în alte state din Occident. Plătesc călăuze care-i scot ascunși în tiruri sau trec frontiera pe jos spre Ungaria.

Doar când sunt prinși intervine cercetarea penală. Firmele de intermediere nu au însă nicio responsabilitate, iar dacă se constată vreo vină în întocmirea contractelor, legea prevede doar amenzi între 5.000 și 15.000 de lei.

Situația de fapt o recunoaște inspectorul-șef al Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Oradea, chestor de poliție Bondar Marin. Într-un interviu la Radio România Actualități, acesta a spus că din numărul total de migranți, 60% sunt intrați cu drept de muncă în România, după ce au cerut să lucreze aici, dar de fapt ei doresc să ajungă afară.

Românii vor bani mulți de la angajator și nici comision nu dau

Directorul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă din Arad, Marinel Hențeș, spune că, pentru a aduce muncitori străini, firmele de intermediere trebuie să anunțe AJOFM cu privire la posturile disponibile.

Marinel Hențeș a declarat reporterului RRA: „Am observat un lucru foarte important, că majoritatea din cei care importă masiv forță de muncă îi pierd. Aproximativ pe jumătate îi pierd, pentru că dispar și nu-i mai găsesc și ajung prin Europa sau pe unde ajung. Iar cei care rămân mai stau o perioadă și lucrează destul de puțin în România, după care și ei se orientează”.

Patronii români nu fac mare lucru cu acești angajați, deci nici taxele către stat nu sunt semnificative. De câștigat bani câștigă doar intermediarii și, apoi, călăuzele care le arată drumul spre Occident.

Discriminarea muncitorilor români

Directorul Marinel Hențeș este de părere că există o discriminare împotriva muncitorilor români, de vreme ce companiile își doresc în mod evident să importe forță de muncă în detrimentul angajării românilor. Iar această opțiune o au din cauza diferenței de salarii.

„Din acest punct de vedere și pentru că noi cunoaștem locurile de muncă vacante și nevoia acestor angajatori, noi le trimitem români, români care în proporție de 95-98% sunt respinși pe motiv că nu corespund postului, cu toate că au aceeași calificare ca și persoanele care sunt importate”, a spus Marinel Hențeș pentru sursa citată.

Autor: Simona Ionescu, Evenimentul Zilei