Dac─â dori╚Ťi s─â ne sprijini╚Ťi prin PayPal, orice DONA╚ÜIE este binevenit─â:

masini

  • Avertisment pentru ╚Öoferi: Costurile ma╚Öinilor ├«n Rom├ónia ar putea ajunge la nivelul celor din Germania ├«n 2024. Ce se va scumpi?

    soferi 696x464 1

    Gestionarea costurilor legate de ma╚Öin─â devine tot mai dificil─â pentru ╚Öoferi ├«n 2024. Motivul? Majorarea pre╚Ťurilor la aproape tot: carburan╚Ťi, asigur─ârile RCA ╚Öi amenzile care vor fi ajustate ├«n func╚Ťie de salariul minim pe economie.

    Analiza fiscal─â realizat─â de Adrian Negrescu a atras aten╚Ťia asupra situa╚Ťiei: ÔÇ×S─â de╚Ťii o ma╚Öin─â ├«n Rom├ónia va ajunge s─â coste la fel de mult ca ├«n GermaniaÔÇŁ.

    Statul solicit─â mai mul╚Ťi bani de la ╚Öoferi. Autorit─â╚Ťile par a urm─âri s─â adune c├ót mai multe fonduri de la cei care de╚Ťin ma╚Öini personale.

    ÔÇ×Autorit─â╚Ťile sunt ├«n c─âutarea unor resurse financiare suplimentare ╚Öi vor face orice este necesar pentru a le ob╚Ťine. Pentru ╚Öoferi, aceasta ├«nseamn─â cre╚Öteri substan╚Ťiale de costuri ├«n urm─âtorii ani, ├«ncep├ónd de la noile taxe ├«n func╚Ťie de vechimea ma╚Öinii p├ón─â la tarifele de roviniet─â ╚Öi pre╚Ťurile la carburant.

    Pe parcursul urm─âtorilor 5 ani, proprietarii de ma╚Öini mai vechi de 10 ani vor suporta costuri semnificative, de la impozitele pe proprietate p├ón─â la costurile de ├«ntre╚Ťinere.

    ├Än concluzie, de╚Ťinerea unei ma╚Öini ├«n Rom├ónia se va apropia de costurile din Germania, unde mul╚Ťi nu ├«╚Öi permit s─â men╚Ťin─â o ma╚Öin─â mai veche de 5-10 ani din cauza taxelor uria╚Öe, prefer├ónd s─â le ├«nlocuiasc─â frecvent prin leasing-uri sau alte scheme financiareÔÇŁ, a declarat Adrian Negrescu pentru ziare.com.

    Cum se calculeaz─â punctul de amend─â?

    Guvernul a adoptat o nou─â metod─â de calcul a punctului de amend─â ├«ncep├ónd cu 2024. De la 1 ianuarie, valoarea punctului de amend─â va reprezenta 5% din salariul minim brut pe ╚Ťar─â.

    Astfel, ├«n raport cu salariul minim brut actual de 3.300 de lei, valoarea punctului de amend─â va fi de cel pu╚Ťin 165 de lei. Guvernul inten╚Ťioneaz─â s─â creasc─â salariul minim pe economie la 3.700 de lei, caz ├«n care punctul de amend─â va ajunge la 185 de lei.

  • Pedeaps─â ustur─âtoare pentru gher╚Ťoii ╚Öi pi╚Ťipoancele care ├«╚Öi decoreaz─â ma╚Öinile cu coarne de ren!

    cocalar coarne ren 550x370 1

    Codul Rutier din 2022 impune o pedeaps─â serioas─â pentru ╚Öoferii care ├«╚Öi decoreaz─â ma╚Öinile cu coarne de reni, chiar ├«n spiritul s─ârb─âtorilor. Tot mai mul╚Ťi ╚Öoferi rom├óni adopt─â aceast─â practic─â, ├«ns─â poli╚Ťia avertizeaz─â c─â este interzis─â conform prevederilor Codului Rutier.

    Montarea coarnelor de ren pe autovehicule a devenit o tendin╚Ť─â ├«n cre╚Ötere ├«n r├óndul ╚Öoferilor, mai ales ├«n ultimii ani. Unele seturi de decora╚Ťiuni auto pentru perioada Cr─âciunului includ astfel de accesorii, adesea al─âturi de nasul ro╚Öu asociat celebrului ren ÔÇ×RudolfÔÇŁ.

    Amenda pentru aceast─â ├«nc─âlcare poate ajunge p├ón─â la 1.160 de lei. Poli╚Ťi╚Ötii atrag aten╚Ťia c─â utilizarea unui sistem de iluminare auto neomologat este interzis─â, iar instalarea coarnelor de ren iluminate este considerat─â o modificare neregulamentar─â.

    Legea prevede sanc╚Ťiuni pentru modific─ârile structurale sau tehnice aduse ma╚Öinii pentru ata╚Öarea decora╚Ťiunilor, ceea ce poate duce chiar la re╚Ťinerea talonului de c─âtre autorit─â╚Ťi.

    ╚śoferii care ├«ncalc─â aceste prevederi risc─â ├«ntre 6 ╚Öi 8 puncte de amend─â, adic─â o sum─â cuprins─â ├«ntre 870 ╚Öi 1.160 de lei.

    Cu schimb─ârile planificate pentru ├«nceputul anului 2024, punctul de amend─â se va raporta la valoarea salariului minim, crescut. De exemplu, ├«n func╚Ťie de discu╚Ťiile privind majorarea salariului minim, dac─â acesta va cre╚Öte de la 3.300 de lei la 3.700 de lei, punctul de amend─â va cre╚Öte corespunz─âtor.

    Este esen╚Ťial ca ╚Öoferii s─â fie vigilen╚Ťi ├«n aceast─â perioad─â a S─ârb─âtorilor de iarn─â, pentru c─â neaten╚Ťia ar putea aduce o surpriz─â nepl─âcut─â, Mo╚Ö Cr─âciun venind cu o amend─â ├«n loc de cadouri.

  • Rom├ónia adopt─â m─âsuri de ecologism extrem: Limitare la 6.500 km/an pentru Ma╚Öina Personal─â

    186297

    Guvernul Rom├óniei adopt─â o strategie radical─â pentru neutralitate climatic─â p├ón─â ├«n 2050, concentr├óndu-se asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de ser─â. ├Än mod surprinz─âtor, sectorul transporturilor este cel mai afectat de aceast─â decizie. Proprietarii de ma╚Öini personale sunt pu╚Öi sub semnul ├«ntreb─ârii, fiind considera╚Ťi responsabili pentru nivelurile ridicate de poluare din ora╚Öe ├«n compara╚Ťie cu anul 1990.

    Planul guvernamental vizează eliminarea completă a mașinilor care folosesc combustibili fosili până în 2050. De asemenea, se propune limitarea kilometrajului anual pentru mașini la 6.500 km, pentru vehiculele destinate transportului de persoane la 64.500 km/an și pentru cele destinate transportului de mărfuri la 8.900 km/an. Aceste măsuri sunt deja impuse printr-o hotărâre de guvern, intrată în vigoare începând cu 7 decembrie 2023.

    Sub denumirea “Rom├ónia Neutr─â – 2050”, strategia adoptat─â ├«╚Öi propune ca Rom├ónia s─â devin─â neutru ├«n ceea ce prive╚Öte emisiile de gaze cu efect de ser─â p├ón─â ├«n 2050. Documentul guvernamental a intrat ├«n vigoare odat─â cu publicarea ├«n Monitorul Oficial al Rom├óniei.

    Aceast─â decizie impacteaz─â toate sectoarele societ─â╚Ťii. ├Än ceea ce prive╚Öte sectorul energetic, se are ├«n vedere o decarbonizare ├«ntr-o m─âsur─â considerabil─â p├ón─â ├«n 2035. Strategia eviden╚Ťiaz─â ╚Öi date statistice care arat─â o reducere semnificativ─â a emisiilor din sectorul industrial ╚Öi al cl─âdirilor, precum ╚Öi o direc╚Ťie clar─â pentru reducerea emisiilor din sectorul agricol.

    Cu toate acestea, transporturile sunt cel mai puternic afectate. Documentul guvernamental prezint─â o sc─âdere planificat─â a emisiilor din transporturi p├ón─â ├«n 2050 ╚Öi propune ra╚Ťionalizarea kilometrajului anual pentru vehiculele individuale, de transport de persoane ╚Öi de m─ârfuri.

    Aceast─â strategie ridic─â ├«ntreb─âri serioase cu privire la dreptul la proprietate privat─â ╚Öi la libertatea de mi╚Öcare, amenin╚Ť├ónd cu impunerea unor limite stricte asupra kilometrajului pe care un vehicul ├«l poate parcurge pe an, ├«n ├«ncercarea de a reduce poluarea ╚Öi de a atinge neutralitatea climatic─â p├ón─â ├«n 2050.

    Alte detalii gasi╚Ťi ├«n Jurnalul Na╚Ťional.

  • Se prelunge╚Öte VALABILITATEA PERMISULUI AUTO

    Obligatoriu pentru toti cei care au permis de conducere. Se aplica in toata Romania pentru cei care vor sa aibe carnet in buzunar

    Unanimitate ├«n Parlament pentru prelungirea valabilit─â╚Ťii permiselor auto

    Parlamentarii au cerut, ├«n unanimitate, ca valabilitatea permiselor auto s─â fie extins─â la 15 ani, conform prevederilor legislative din Uniunea European─â. ├Än prezent, schimbarea permisului o dat─â la 10 ani aduce statului rom├ón peste 700 de milioane de lei. De asemenea, clinici private ├«ncaseaz─â de la cet─â╚Ťeni peste 1,6 miliarde de lei pentru fi╚Öele medicale obligatorii. ├Än acela╚Öi context, propunerea legislativ─â reduce drastic valabilitatea permiselor de conducere pentru persoanele ├«n v├órst─â de peste 70 de ani.

    Conform unei Directive a Parlamentului European ╚Öi a Consiliului privind permisele de conducere (reformat─â), ├«n vigoare din 19 ianuarie 2013, permisele eliberate pentru categoriile AM, Al, A2, A, B, Bl ╚Öi BE pot avea o valabilitate administrativ─â ├«ntre 10 ╚Öi 15 ani, conform expunerii de motive a proiectului de lege semnat de parlamentari din toate partidele politice. Astfel, ace╚Ötia solicit─â implementarea ├«n Rom├ónia a valabilit─â╚Ťii administrative de 15 ani pentru permisele de conducere din categoriile AM, Al, A2, A, B, Bl ╚Öi BE.

    ÔÇŁLa sf├ór╚Öitul anului 2021, num─ârul rom├ónilor care de╚Ťineau un permis de conducere era de 8.298.956 de persoane, din care 8.209.017 de╚Ťineau permise categoria B. Tariful pentru eliberarea permisului este de 89 de lei, iar tariful pentru controalele medicale pentru fi╚Öele medicale obligatorii variaz─â ├«ntre 150 ╚Öi 200 de lei, ├«n func╚Ťie de clinic─â.

    Se adaug─â costurile pentru copii dup─â documente solicitate de Direc╚Ťia Regim Permise de Conducere ╚Öi ├Änmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV). Astfel, prin extinderea valabilit─â╚Ťii administrative a permiselor de conducere, fiecare dintre cei peste 8 milioane de cet─â╚Ťeni ar economisi ├«ntre 259 ╚Öi 309 lei la re├«nnoirea permisului de conducereÔÇŁ, arat─â parlamentarii.

    Timpul pierdut

    Ini╚Ťiatorii proiectului de act normativ atrag aten╚Ťia asupra faptului c─â oricine trebuie s─â-╚Öi re├«nnoiasc─â permisul de conducere este obligat s─â dedice mai multe zile acestei activit─â╚Ťi. Astfel, pentru efectuarea controalelor medicale pentru fi╚Öele medicale obligatorii sunt necesare 2-3 zile.

    Dup─â completarea fi╚Öei medicale, urmeaz─â programarea la Direc╚Ťia Regim Permise de Conducere ╚Öi ├Änmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) pentru depunerea dosarului cu documentele necesare re├«nnoirii permisului de conducere, urmat─â de ├«nc─â o zi pentru depunerea actelor la sediul DRPCIV. De asemenea, conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, ├«n acest an au expirat 450.000 de permise de conducere, iar alte zeci de mii de permise noi vor conduce la o supraaglomerare a sediilor DRPCIV din ╚Ťar─â, sus╚Ťin parlamentarii.

    Controale medicale la doi ani

    Potrivit proiectului de lege, valabilitatea administrativ─â a permiselor de conducere eliberate pentru vehiculele din categoriile AM, Al, A2, A, B, Bl ╚Öi BE, de╚Ťinute de persoane cu v├órsta de 70 de ani ╚Öi peste aceast─â v├órst─â, va fi de 5 ani, iar pentru persoanele de 80 de ani ╚Öi peste aceast─â v├órst─â, de doar doi ani. ÔÇŁ├Än Rom├ónia sunt ├«nregistrate peste 820.000 de conduc─âtori de autovehicule cu v├órste mai mari de 71 de ani. Medicii avertizeaz─â c─â v├órsta ├«naintat─â ar putea afecta grav capacitatea lor de a conduce.

    Odat─â cu trecerea timpului, aproximativ o treime dintre persoanele cu v├órste cuprinse ├«ntre 65 ╚Öi 74 de ani se confrunt─â cu pierderea auzului, iar aproximativ jum─âtate dintre cei peste 75 de ani au aceast─â problem─â. Apar, de asemenea, sc─âderea vederii nocturne ╚Öi a acuit─â╚Ťii vizuale. Conform datelor medicale, aproximativ 20 din 100 de cet─â╚Ťeni cu v├órste cuprinse ├«ntre 65 ╚Öi 74 de ani ╚Öi peste 50 din 100 dintre cei peste 74 de ani au cataract─â, exist├ónd ╚Öi riscul unui infarct miocardic la volanÔÇŁ, se men╚Ťioneaz─â ├«n expunerea de motive a proiectului legislativ.

    Autor – Marius Tranc─â

  • COCALARII R─éM├éN F─éR─é CAZANE: Consiliul Fiscal cere majorarea impozitelor pentru ma╚Öinile vechi

    cocalar placute duble inmatriculare jpg

    Actualul sistem de impozitare a autovehiculelor este unul incorect, consider─â Consiliul Fiscal, care cere trecerea la major─âri de astfel de taxe ├«n cazul ma╚Öinilor vechi, sc─âz├óndu-se, ├«n acela╚Öi timp, taxele pentru vehiculele cu capacitate cilindric─â mare. Totodat─â, pentru cre╚Öterea veniturilor bugetare, Consiliul Fiscal solicit─â ╚Öi schimbarea sistemului de taxare a propriet─â╚Ťilor ╚Öi anularea scutirilor la tranzac╚Ťiile imobiliare ├«ntre rude.

    Impozitarea ├«n func╚Ťie de capacitatea motorului ├«n cazul autovehiculelor trebuie schimbat─â, astfel ├«nc├ót s─â fie taxate mai mult autovehiculele vechi, ╚Öi nu cele care ard peste 15 litri de combustibili la suta de km, consider─â Consiliul Fiscal. ├Än fapt, institu╚Ťia cere suprataxarea s─âr─âciei ╚Öi reducerea impozitelor pentru cei ├«nst─âri╚Ťi, pentru c─â, evident, ma╚Öinile vechi sunt de╚Ťinute de persoane cu venituri modeste, adic─â mai mult de jum─âtate din popula╚Ťia Rom├óniei.

    ÔÇŁConsider─âm c─â refacerea designului acestui impozit, astfel ├«nc├ót s─â elimine actualele discrepan╚Ťe generate de impozitarea exclusiv ├«n func╚Ťie de capacitatea motorului (impozite derizorii pentru autoturisme cu capacitate cilindrica mic─â vs. impozite exagerat de mari pentru autoturisme cu capacitate cilindric─â mare), dar ╚Öi s─â ╚Ťin─â cont de vechime sau norma de poluare (cu cre╚Öterea gradual─â a impozitului pentru autoturismele vechi/poluante) ar asigura nu numai o ├«mbun─ât─â╚Ťire a veniturilor autorit─â╚Ťilor locale, ci ar servi ╚Öi interesului public de ├«nnoire a parcului auto ╚Öi de reducere a polu─âriiÔÇŁ, sus╚Ťine Consiliul Fiscal, ├«ntr-o analiz─â a consolid─ârii bugetare.

    Potrivit acestuia, niciuna dintre politicile publice implementate anterior (taxa de prim─â ├«nmatriculare, ├«n diverse formule, toate declarate neconforme cu legisla╚Ťia UE de c─âtre CJUE, iar sumele colectate trebuind a fi returnate) sau, ├«n prezent, (programul ┬źRabla┬╗), toate mari consumatoare de resurse bugetare, nu au avut impactul sperat (├«nnoirea parcului auto), v├órsta medie a acestuia cresc├ónd de la an la an dup─â 2007. ÔÇŁ

    Acest e╚Öec este cauzat inclusiv de faptul c─â Rom├ónia nu are implementat─â nicio m─âsur─â de descurajare a p─âstr─ârii ├«n proprietate a autoturismelor foarte vechi ╚Öi poluante, ori pe cele abandonate pe spa╚Ťiul publicÔÇŁ, arat─â Consiliul Fiscal.

    Modific─âri ╚Öi la impozitarea propriet─â╚Ťii

    ├Än ceea ce prive╚Öte impozitele pe propriet─â╚Ťi imobiliare, Rom├ónia cumuleaz─â, ├«n medie, 0,5% din PIB, mai mult dec├ót Ungaria (0,45% din PIB), Bulgaria (0,3% din PIB) ╚Öi Cehia (0,2% din PIB). Peste Rom├ónia se situeaz─â Polonia, cu 1,1% din PIB din impozite pe propriet─â╚Ťile imobiliare, ├«n principal din cele cu destina╚Ťie economic─â non-reziden╚Ťial─â (0,8% din PIB), clasificate drept impozite indirecte. ├Än ceea ce prive╚Öte alte impozite pe proprietate, Rom├ónia iese ├«n eviden╚Ť─â cu ├«ncas─âri reduse, ├«n spe╚Ť─â doar 0,1% din PIB, ├«n condi╚Ťiile ├«n care Bulgaria are 0,5% din PIB, Cehia 0,2% din PIB, Polonia 0,6% din PIB, iar Ungaria 0,7% din PIB.

    ÔÇŁParte din diferen╚Ť─â este explicat─â de existen╚Ťa ├«n unele ╚Ť─âri a unor taxe speciale asupra activelor bancare/institu╚Ťiilor financiare (Ungaria ╚Öi Polonia, cu ├«ncas─âri de circa 0,2% din PIB), precum ╚Öi de cuantumul mai ridicat al contribu╚Ťiilor la fonduri de garantare/rezolu╚Ťie bancar─â (diferen╚Ťele sunt explicabile ├«n condi╚Ťiile ├«n care baza de active a sistemului bancar din Rom├ónia este semnificativ mai redus─â).

    Dar cea mai mare diferen╚Ť─â provine din impozitele asupra transferului propriet─â╚Ťilor, de unde Rom├ónia ob╚Ťine 0,02% din PIB, iar Bulgaria 0,26% din PIB, Cehia 0,2% din PIB, Ungaria 0,35% din PIB, iar Polonia 0,13% din PIBÔÇŁ, se subliniaz─â ├«n analiza Consiliului Fiscal. Acesta arat─â c─â Rom├ónia este atipic─â nu prin cota de impozitare aplicat─â (3%), ci prin faptul c─â deduce din valoarea tranzac╚Ťiei 450.000 de lei (90.000 de euro), c├ónd acest lucru ar trebui s─â se ├«nt├ómple doar la prima cas─â achizi╚Ťionat─â, ╚Öi nu taxeaz─â deloc dona╚Ťiile ├«ntre so╚Ťi, rude ╚Öi afini p├ón─â la gradul III.

    Creșteri peste creșteri

    Pentru c─â Rom├ónia ├«ncaseaz─â din taxa de drum doar 0,1% din PIB, acestea ar trebui majorate p├ón─â la generarea de venituri de 0,25% din PIB, propune Consiliul Fiscal. Totodat─â, ├«n contextul ├«n care ╚Ťara noastr─â nu ├«ncaseaz─â aproape nimic din taxe de mediu, trebuie majorate taxele pe recipientele de plastic (pungi, sticle, cutii etc), taxele de incinerare a gunoaielor, taxele de depozitare a materialelor de construc╚Ťii, precum ╚Öi taxele de depozitare a de╚Öeurilor provenite de la construc╚Ťii, sus╚Ťine Consiliul Fiscal.

  • ANUN╚Ü IMPORTANT PENTRU TO╚ÜI ╚śOFERII: Planul Big-Brother al MAI. Poli╚Ťi╚Ötii, ├«nlocui╚Ťi de Predoiu cu camere video

    bigg 696x393 1

    Cu un deficit de 25.000 de oameni ├«n MAI, ministrul C─ât─âlin Predoiu vrea s─â implementeze amenzile automate prin camerele video fixe amplasate ├«n intersec╚Ťii ╚Öi pe marginea ╚Öoselelor.

    Conducerea Sindicatului Na╚Ťional al Poli╚Ťi╚Ötilor ╚Öi Personalului Contractual (SNPPC), arat─â c─â m─âsura este imposibil de aplicat, ├«n condi╚Ťiile ├«n care angaja╚Ťii MAI trebuie s─â ├«ntocmeasc─â cel pu╚Ťin o mie de procese verbale pe zi.

    Pachetul legislativ elaborat de ministrul Afacerilor Interne, C─ât─âlin Predoiu, genereaz─â tot mai multe controverse. Poli╚Ťi╚Ötii spun c─â m─âsura amenzilor automate, generate de camerele video fixe, este imposibil de aplicat, ├«n condi╚Ťiile ├«n care tot poli╚Ťi╚Ötii sunt cei care trebuie s─â ├«ntocmeasc─â procesele verbale.

    ÔÇŁAvem camerele video pe care le vor instala la anul ╚Öi care vor sanc╚Ťiona automat participan╚Ťii la trafic care ├«ncalc─â regulile de circula╚Ťie. G├óndi╚Ťi-v─â c─â, nefiind poli╚Ťi╚Öti ├«n intersec╚Ťii ╚Öi ├«n trafic, mult─â lume va ├«nc─âlca regulile de circula╚Ťie. Dac─â avem 1.000 de fapte pe zi, constatate de camerele video, cine va gestiona 1.000 de procese verbale pe zi? Poli╚Ťistul trebuie s─â ├«i solicite proprietarului ma╚Öinii s─â ├«i dea datele de identificare ale celui care a condus ma╚Öina, apoi s─â fac─â procesul-verbal. C├ót personal ne trebuie pentru a acoperi o mie de procese verbale pe zi, c├ónd noi deja avem un deficit major ├«n sistem? E o m─âsur─â care nu se va putea aplicaÔÇŁ, ne-a declarat Mihai Zlat, vicepre╚Öedintele SNPPC.

    Conducerea MAI sus╚Ťine ├«ns─â c─â, pe m─âsura dezvolt─ârii sistemelor informatice, e-SIGUR se poate interconecta, ├«n condi┼úiile stabilite prin lege, cu alte sisteme de monitorizare ┼či control, ├«n scopul furniz─ârii c─âtre acestea a datelor de monitorizare a traficului rutier. ÔÇŁUtilizarea capabilit─â╚Ťilor administra╚Ťiei publice locale pentru constatarea unor abateri grave la regimul rutier va consolida gradul de disciplin─â ├«n trafic. Mai mult, utilizarea resurselor umane angrenate ├«n aplicarea legii va fi ├«ndreptat─â c─âtre acele fapte ce nu pot fi constatate cu sisteme fixe, precum conducerea autovehiculelor sub influen╚Ťa alcoolului ╚Öi drogurilorÔÇŁ, arat─â MAI.

    Control absolut

    Potrivit proiectului de ordonan╚Ť─â de urgen╚Ť─â pentru modificarea ╚Öi completarea unor acte normative ├«n scopul cre╚Öterii siguran╚Ťei rutiere, din pachetul legislativ al ministrului C─ât─âlin Predoiu, Poli╚Ťia Rom├ón─â va avea dreptul de a prelucra datele de monitorizare a traficului rutier, colectate de administratorii drumurilor publice de interes jude╚Ťean ╚Öi local cu ajutorul unor mijloace tehnice instalate pe drumurile pe care le administreaz─â.

    ÔÇŁPoli╚Ťia Rom├ón─â prime╚Öte de la administratorii drumurilor publice de interes jude╚Ťean ╚Öi local, automat, prin intermediul unor sisteme de comunica╚Ťii securizate, semnal─âri ╚Öi datele de monitorizare a traficului aferente acestora care privesc posibila ├«nc─âlcare a normelor de circula╚Ťie pe drumurile publice. Acestea vizeaz─â posibile ├«nc─âlc─âri ale limitei maxime admise de vitez─â pentru categoria de vehicul pe un anumit sector de drum, ale semnifica╚Ťiei culorii ro╚Öii a semaforului, ale trecerii la nivel cu calea ferat─â, precum ╚Öi ale interdic╚Ťiei de a adopta un comportament agresiv ├«n conducerea vehiculelor pe drumurile publiceÔÇŁ, se precizeaz─â ├«n proiectul de act normativ.

    Rom├ónii, transforma╚Ťi ├«n turn─âtori

    Totodat─â, proiectul prevede c─â poli╚Ťistul rutier poate constata contraven╚Ťii ╚Öi cu ocazia verific─ârii unei sesiz─âri cu privire la o posibil─â fapt─â de nerespectare a unei reguli de circula╚Ťie de c─âtre un conduc─âtor de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai, a c─ârei producere a fost perceput─â de c─âtre un alt participant la trafic ╚Öi surprins─â de acesta ├«ntr-o ├«nregistrare audio-video sau video, dup─â caz. ÔÇŁ├Än esen╚Ť─â, solu╚Ťia propus─â urm─âre╚Öte implicarea societ─â╚Ťii civile ├«n procesul de semnalare a unor abateri grave la regimul rutier, pentru a

    consolida gradul de disciplin─â ├«n trafic. ├Än concret, se propune extinderea modalit─â╚Ťii de constatare a contraven╚Ťiilor la regimul circula╚Ťiei pe drumurile publice, ├«n sensul instituirii unui mecanism prin care participan╚Ťii la trafic pot depune sesiz─âri cu privire la posibile ├«nc─âlc─âri ale regulilor de circula╚Ťie surprinse ├«n ├«nregistr─âri audio-video, dup─â cazÔÇŁ, sus╚Ťine Ministerul Afacerilor Interne.

  • Noile automobile, proiectate s─â ÔÇ×╚Ťin─âÔÇŁ ├«ntre 7 ╚Öi 12 ani

    maxresdefault 1

    Paul Danci, un inginer care lucreaz─â la Mercedes-Benz, a explicat, ├«ntr-o postare de pe pagina personal─â de Facebook, motivele pentru care ast─âzi ÔÇ×nu se mai fac ma╚Öini a╚Öa cum se f─âceau mai demultÔÇŁ. Potrivit inginerului rom├ón, care vorbe╚Öte ├«n nume personal, nereprezent├ónd pozi╚Ťia companiei pentru care lucreaz─â, noile ma╚Öini sunt g├óndite cu o durat─â de via╚Ť─â ├«ntre 7 ╚Öi 12 ani.

    Expert ├«n siguran╚Ť─â func╚Ťional─â ╚Öi securitate cibernetic─â la Mercedes-Benz ├«n Sindelfingen, Germania, Paul Danci a fost parte a echipei care a dezvoltat primul sistem de automatizare de nivel ├«nalt, nivelul 3 conform standardelor, numit Drive Pilot. Acest sistem ├«i permite ╚Öoferului s─â fac─â altceva ├«n timp ce sistemul este activ. Spre exemplu, ╚Öoferul ├«╚Öi poate verifica telefonul, s─â se uite la un film pe YouTube sau Netflix pe consola central─â, ├«n timp ce sistemul conduce pentru el.

    Dac─â ma╚Öina face accident ├«n timp ce sistemul este activat ╚Öi ╚Öoferul a respectat ceea ce i se cere (s─â fie pe scaun, s─â nu doarm─â, s─â de╚Ťin─â permis de conducere, ╚Öi alte detalii de acest gen), produc─âtorul auto este vinovat.

    ├Äntr-o postare de pe pagina sa de Facebook, Paul Danci a explicat motivele pentru care noile ma╚Öini nu mai ÔÇ×╚ŤinÔÇŁ a╚Öa cum ÔÇ×╚ŤineauÔÇŁ ma╚Öinile de alt─â dat─â.

    ÔÇ×Pe deoparte e adev─ârat, dar nu pentru c─â cei care le f─âceau mai demult erau mai buni ╚Öi cei de ast─âzi sunt mai pu╚Ťin buni. Tehnologia a evoluat ╚Öi ce exista ├«n urm─â cu 30-40 de ani ├«n industrie e incomparabil cu ce exist─â acum. Tehnologia era, probabil, chiar rudimentar─â comparat cu ce exist─â ast─âzi ├«n industria automotiveÔÇŁ, a explicat inginerul rom├ón.

    Paul Danci a ar─âtat c─â unul dintre principalele motive pentru care ma╚Öinile de ast─âzi nu mai ÔÇ×╚ŤinÔÇŁ ca alt─âdat─â este c─â statele au reglementat puternic construc╚Ťia de ma╚Öini.

    ÔÇ×├Än trecut fiecare putea face ce vrea, dar ast─âzi s─â lansezi o ma╚Öin─â nou─â este extrem de complicatÔÇŁ, a explicat Paul Danci.

    Inginerul român de la Mercedes-Benz a făcut și o listă cu reglementări actuale și viitoare, începând chiar cu 2023:

    ┬Ě Materialele trebuie s─â fie reciclabile ├«n propor╚Ťie de X% – propor╚Ťia se schimb─â periodic. Asta ├«nseamn─â c─â peste 20, 30, 40 de ani, tehnologia de reciclare trebuie s─â fie disponibil─â. ├Än pu╚Ťine cazuri o tehnologie de ast─âzi va fi disponibil─â peste 40 de ani, deci via╚Ťa ma╚Öinilor este limitat─â de asta.

    Normele de poluare sunt tot mai stricte ╚Öi ma╚Öinile mai vechi polueaz─â mai mult deci cei care fac legisla╚Ťia vor s─â scape c├ót de repede de ma╚Öinile considerate vechi. ÔÇ×Ma╚Öin─â vecheÔÇŁ va fi tot mai ÔÇ×t├ón─âr─âÔÇŁ. Dac─â ├«n 2022, o ma╚Öin─â veche este considerat─â o ma╚Öin─â care are 20 de ani, ├«n viitor, veche va fi 7-12 ani.

    ┬Ě Multe ma╚Öini care se produc ast─âzi au ├«n spate servicii software ├«n cloud care sunt folosite s─â trimit─â sau s─â primeasc─â date de la/la ma╚Öini. Va fi ineficient ╚Öi costisitor pentru firmele de ma╚Öini s─â men╚Ťin─â ├«n func╚Ťie aceste servicii din cloud pentru 20-30 ani. O durat─â de 7 ÔÇô 12 ani ar putea fi acceptabil─â.

    Noile legi ├«n domeniul securit─â╚Ťii cibernetice cer ca produc─âtorul de ma╚Öini s─â se asigure c─â o ma╚Öin─â este securizat─â c├ót timp e func╚Ťional─â. Asta nu o poate face doar produc─âtorul, ci trebuie s─â colaboreze cu companiile care au f─âcut software-ul din ma╚Öin─â, cei care au produs procesoarele, memorii, PCB-urile ╚Öi altele. Multe firme probabil nici nu vor mai exista pe pia╚Ť─â peste 30 de ani, deci produc─âtorul de ma╚Öini (OEM) nu va avea cu cine s─â men╚Ťin─â securitatea ma╚Öinilor p├ón─â se va termina ciclul de via╚Ť─â. Asta din nou limiteaz─â durata de via╚Ť─â a ma╚Öinii.

    ┬Ě Piesele de schimb trebuie s─â treac─â prin procesele de mai sus, deci pe pia╚Ťa componentelor de ma╚Öini trebuie s─â existe piese c├ót timp o ma╚Öin─â mai este pe pia╚Ť─â. Este foarte greu de ├«ntre╚Ťinut mediul de lucru, echipamentele, software-ul folosit pentru a configura, adapta o pies─â de schimb ├«ntr-o ma╚Öin─â veche peste 20 de ani, cu perspectiva actual─â.

    ┬Ě Technologia evolueaz─â mult mai repede comparat cu acum 30-40 de ani. Un exemplu ar fi, calculatoarele cuantice. C├ónd acestea vor fi utilizabile pe scar─â larg─â, to╚Ťi algoritmii de securitate cibernetic─â sunt vulnerabili ├«n fa╚Ťa lor. Asta ├«nseamn─â c─â toate datele ÔÇŁsecreteÔÇŁ stocate ├«n ma╚Öini vor fi vulnerabile. Nimeni nu va chema ├«n service ma╚Öinile vechi pentru a schimba securitatea, nici nu va fi tehnic posibil. Acesta este doar un exemplu dar urmeaz─â tehnologii ca ╚Öi blockchain sau altele.

    ÔÇ×Ma╚Öinile vor migra spre conceptul de ÔÇ╣ÔÇ╣serviciuÔÇ║ÔÇ║. Adic─â ma╚Öina ca serviciu, nu ca bun independent de╚Ťinut de o entitate. Va fi foarte costisitor ├«n viitor, s─â zicem 12 ani de acum, s─â ├«ntre╚Ťii o ma╚Öin─â care are ├«n spate servicii ce trebuie s─â asigure date, securitate, etc. Pe l├óng─â costurile de achizi╚Ťie ╚Öi costurile de repara╚Ťie vor trebui pl─âtite tot felul de abonamente pentru c─â ma╚Öin─â e conectat─â ╚Öi trebuie ├«ntre╚Ťinut─â, nu doar mecanic. ├Än concluzie, ma╚Öinile produse ├«ncep├ónd cu 2022-2023 vor avea o durat─â de via╚Ť─â de aproximativ 7-12 ani. Dup─â ce durata de via╚Ť─â oficial─â se va termina, probabil nu se mai g─âsesc piese de schimb, nu mai exist─â suport pentru multe din serviciile cloud din ma╚Öin─â, garan╚Ťie, programele de diagnoz─â nu vor mai func╚Ťiona ╚Öi probabil nu se va mai putea vinde. Poate ╚Öi altele. Acelea╚Öi concepte se aplic─â ast─âzi la electronice, telefoane, etcÔÇŁ, a explicat Paul Danci.

  • Semnal de alarm─â tras de un inginer de avia┼úie. ÔÇ×├Än trafic circul─â ma┼čini cu erori de fabrica┼úieÔÇŁ

    haba

    O familie ├«ntreag─â a fost la un pas de a muri c├ónd se ├«ntorcea de la mare ┼či se ├«ndrepta spre Craiova. ┼×oferul poveste┼čte c─â ma┼čina pe care o conducea a ├«nceput s─â vibreze dup─â ce s-a auzit un zgomot puternic. “Din fericire, am putut s─â trag pe dreapta, dar ce am aflat ulterior mi se pare de neacceptat”.

    Incidentul a avut loc pe data de 3 august 2020. Marian P─âtru din Craiova, de profesie inginer de avia┼úie, se ├«ntorcea de la mare al─âturi de so┼úie ┼či cei doi copii de 10, respectiv 15 ani. B─ârbatul conducea ma┼čina personal─â, un BMW X 6.

    ÔÇ×Pe autostrad─â, la km 65, am auzit un zgomot foarte puternic ┼či ma┼čina a ├«nceput s─â vibreze agresiv. Din fericire, am putut s─â trag pe dreapta, dar ce am aflat ulterior mi se pare de neacceptat. Se rupsese cardanul din fa┼ú─â, Ma┼čina se umpluse de ulei, copiii s-au speriat, au ├«nceput s─â pl├óng─â. A fost infernal. Imediat mi-am dat seama c─â este ceva ├«n neregul─â. Cardanul nu putea s─â se rup─â dec├ót ├«n urma unei erori de fabrica┼úie”, a declarat Marian P─âtru.

    ÔÇ×Ma┼čina a avut o ac┼úiune de schimbare a cardanului, dar eu n-am ┼čtiut”

    B─ârbatul a aflat nu numai c─â avea dreptate, ci ┼či c─â produc─âtorul german trimisese o notificare c─âtre reprezentan┼úa din Rom├ónia ca vehiculul s─â fie programat urgent ├«n service pentru schimbarea cardanului.

    ÔÇ×Am mers a doua zi cu ma┼čina pe platform─â la reprezentan┼úa din Craiova ┼či am cerut explica┼úii cu privire la acest defect de fabrica┼úie. ├Än urma discu┼úiei cu agentul de service, acesta a confirmat ├«nlocuirea gratuit─â a cardanului, f─âr─â a da, ├«ns─â, mai multe l─âmuriri. Am sunat din acel moment la o firma de avocatur─â, am consultat si am sunat produc─âtorul BMW din Germania care mi-a confirmat c─â aceast─â masin─â a avut o ac┼úiune de schimbare a cardanului, dar si a FRM-lui ┼či s─â iau leg─âtura mai int├ói cu service-ul din Romania pentru alte l─âmuriri. Atunci am sunat la Call Center din Bucuresti ┼či mi s-a confirmat telefonic si aici de c─âtre Georgiana Mihailescu (vom cere ├«nregistrarea ├«n Instan┼ú─â dac─â este cazul) c─â aceast─â ma┼čin─â a avut o ac┼úiune de schimbare a cardanului cu nr.10026230100 (cod campanie, dar eu n-am ┼čtiut, nu m-a ├«n┼čtiin┼úat nimeni”, a mai precizat craioveanul.

    Mai mult decât atât, craioveanul spune că angajaţii de la Reprezentanţa din Craiova i-au spus că-i vor schimba gratuit piesa defectă, dar celelalte pagube trebuie să le suporte.

    ÔÇ×Mi-au f─âcut un deviz de aproximativ 10.000 de lei. Adic─â eu ┼či familia mea puteam muri sau dac─â acest cardan ar fi fost aruncat din scut la viteza pe care o aveam, vreo 150 km/h, nenoroceam un om nevinovat. Dar, toate astea par s─â nu conteze. Dac─â eu nu m─â priceam, dac─â nu-mi d─âdeam seama c─â este vorba de o eroare din fabrica┼úie, eram pus s─â pl─âtesc ┼či cardanul. Sunt sigur c─â al┼úii au p─â┼úit-o. Cum sunt sigur c─â nu doar ma┼čina mea ar fi trebuit s─â ajung─â ├«n service, dar la noi ├«n Rom├ónia, nep─âsarea atinge cote maxime. ├Än trafic circul─â ma┼čini cu erori de fabrica┼úie ┼či noi habar n-avem”, a mai spus Marian P─âtru.

    “Anul de fabrica┼úie al ma┼činii este 2010 ┼či are acum 139.000 km. ├Än 23.08.2013, ora 17:08 (am documente) am f─âcut un test complet at├ót mecanic c├ót si software la Motor AG SRL Pitesti Dealer Autorizat pentru a vedea ├«n ce stadiu este ma┼čina. Aici am fost informat ce defecte are ma┼čina, unele le-au rezolvat contra cost cei de acolo, iar altele nu: mecanism oglinda fa┼ú─â, scut motor, muf─â electric─â, centur─â sofer. Am mers imediat la Dealer-ul Autorizat BMW Craiova,MHS Motors, unde am fexpus problemele existente. Ce au f─âcut cei de aici? ├Än loc s─é schimbe mufa electric─é sofer, au schimbat pretensioner sofer st├ónga. lundu-mi banii inutil, deoarece acel defect a r─âmas. Am revenit la service-ul autorizat, am ├«ncercat s─â cer l─âmuriri ├«n acest sens, dar nu s-a putut discuta cu reprezentantul service-lui, spun├óndu-mi c─â este o problema din alta parte. Din acel moment am cautat alt service, deoarece am considerat ca am fost mintit si cei de la repezentan┼úa duin Craiova nu sunt seriosi. De aceea spun, c─â era normal s─â m─â anun┼úe c─â ma┼čina are o defec┼úiune de produc─âtor. Eram ├«n baza lor de date, Trebuia doar s─â le pese”, a ad─âugat Marian P─âtru.

    Ce a răspuns reprezentanţa BMW

    Marian P─âtru a trimis o notificare c─âtre BMW AUTOMOBILE BAVARIA-DEALER BMW ┼či a cerut r─âspuns la urm─âtoarele ├«ntreb─âri: ÔÇ×Dac─â a┼úi avut ac┼úiune de ├«nlocuire a cardanului ca defect de fabricant (cod campanie:10026230100) de ce nu a┼úi facut-o? Ce vin─â am eu ca proprietar al masinii, c─â nu m-am prezentat ├«n orice service pentru verificarea acestuia, dac─â nu a existat nici un zgomot? V─â rog s─â-mi prezenta┼úi un soft al ma┼činii sau o expertiz─â a cardanului prin care sa ar─âta┼úi c─â acel cardan a fost corespunz─âtor, dar ma┼čina a fost utilizata ├«ntr-un mod incorectÔÇŁ, a scris P─âtru ├«n notificare.

    R─âspunsul primit de craiovean a fost, ├«ns─â, urm─âtorul. ÔÇ×A┼ča cum a┼úi solicitat, v─â inform─âm c─â BMW AG a lansat ├«n 04/02/2014 Ac┼úiunea tehnic─â 0026230100 _ Verificare ┼či – dac─â este cazul – ├«nlocuire cardan… Conform sistemelor noastre, ├«n intervalul 27/01/2014 – 05/08/2020, nu este ├«nregistrat─â vreo vizit─â a autoturismului… ├«ntr-un service autorizat de c─âtre BMW AG”, se men┼úioneaz─â ├«n adresa transmis─â de reprezententantul BMW.

    ÔÇ×Mi-au fost create prejudicii dintr-un defect de fabrica┼úie, defect pe care l-au avut si alte masini si de care s-a stiut ├«n urma ac┼úiunii, dar nu s-a luat nicio m─âsur─â. Consider c─â era normal ca reprezentantul BMW s─â-mi trimit─â o notificare s─â m─â prezint urgent cu ma┼čina ├«n service. Dar nu au f─âcut-o! ├Äi voi ac┼úiona cu siguran┼ú─â ├«n judecat─â”, a conchis Marian P─âtru.

  • Protest uria┼č, transportatorii blocheaz─â azi Capitala ┼či mai multe drumuri na┼úionale. Iata RUTELE AFECTATE:

    trfa

    Transportatorii protesteaz─â ast─âzi ├«n Capital─â. Confedera┼úia Operatorilor ┼či Transportatorilor Autoriza┼úi din Rom├ónia (COTAR) anun┼ú─â participarea a 5000 de ma┼čini din toat─â ┼úara.

    Transportatorii blocheaz─â ast─âzi, din nou, centrul Capitalei, de┼či ieri au ajuns la o ├«n┼úelegere cu Guvernul. Protestul care are loc ├«n Pia┼úa Victoriei trebuie s─â le arate guvernan┼úilor c─â transportatorii nu mai pot fi du┼či cu vorba ┼či nu vor renun┼úa la proteste p├ón─â c├ónd nu vor vedea c─â revendic─ârile lor au fost adoptate de guvern.

    Reprezentan┼úii COTAR au anun┼úat c─â nu renun┼ú─â la protestul de joi, spun├ónd c─â vor ie┼či ├«n strad─â cu cele 5.000 de ma┼čini, pentru a ar─âta Guvernului c─â nu se mai las─â “p─âc─âli┼úi”.

    “Aceea┼či promisiune ne-a mai stopat ac┼úiunile, trei ani la r├ónd. P├ón─â c├ónd nu vedem ├«n vigoare OUG promis, cu eliminarea sintagmei “├«n mod repetat”, cu trecerea activit─â┼úii de ÔÇŁrent a carÔÇŁ la Ministerul Transporturilor, nu renun┼ú─âm la programul de proteste anun┼úat”, a spus pre┼čedinte COTAR, Vasile ┼×tef─ânescu, care a anun┼úat c─â, din fa┼úa Guvernului p├ón─â la Casa Presei, va fi format─â o coloan─â de autovehicule.

    “Ne cerem scuze pentru disconfortul creat, at├ót ├«n Bucure┼čti, c├ót ┼či pe drumurile na┼úionale, de unde vor veni coloane de ma┼čini din toate regiunile. Dac─â nici de aceast─â dat─â nu se va rezolva problema semnalat─â de noi, transportatorii rutieri autoriza┼úi de persoane, vom organiza un miting de amploare ├«n fiecare s─âpt─âm├ón─â, ├«n perioada urm─âtoare.

    COTAR cere Guvernului s─â rezolve cu celeritate aceast─â situa┼úie ┼či s─â exclud─â fal┼čii transportatori de pe drumurile Rom├óniei, a┼ča cum sunt exclu┼či fal┼čii medici, fal┼čii preo┼úi sau fal┼čii avoca┼úi, deoarece cei care practic─â pirateria ├«n transporturi, f─âr─â licen┼ú─â ┼či f─âr─â autoriza┼úie, nu sunt altceva dec├ót fal┼či transportatori de persoane”, a mai spus ┼×tef─ânescu.

    Brigada Rutieră a anunţat instituirea de restricţii, în intervalul orar 06.30-15.00.

    Astfel, ├«ncep├ónd cu ora 6.30, se restric┼úioneaz─â traficul rutier pe ┼×os. Kiseleff, de la Arcul de Triumf p├ón─â la Pia┼úa Victoriei, respectiv ┼×os. Kiseleff, de la Arcul de Triumf p├ón─â la Pia┼úa Presei Libere (zona central – median─â, gradual, ├«n func┼úie de sosirea participan┼úilor), permi┼ú├óndu-se circula┼úia pe ambele sensuri ale Str. Arh. Ion Mincu. La nevoie, se va restric┼úiona traficul ┼či pe Str. Paris ┼či breteaua care leag─â Bd. Iancu de Hunedoara de Pia┼úa Victoriei.

    ├Äncep├ónd cu ora 06.30, circula┼úia ├«n Pia┼úa Victoriei este resistematizat─â, prin asigurarea traficului rutier pe dou─â benzi de circula┼úie pe sens, ├«n fa┼úa Guvernului Rom├óniei, ├«ntre Bd. Aviatorilor ┼či Cal. Victoriei, respectiv Bd. Lasc─âr Catargiu, asigur├óndu-se circula┼úia pe Cal.Victoriei, Bd. Ion Mihalache, Str. Buze┼čti ┼či Bd. Lasc─âr Catargiu.

    ┼×oferilor li se recomand─â ca rute alternative:

    Bd. Aviatorilor ÔÇô Bd. Beijing ÔÇô Str. Nicolae Caramfil ÔÇô Bd. Aerog─ârii ÔÇô ┼×os. Bucure┼čti-Ploie┼čti ┼či Bd. Ion Mihalache ÔÇô Bd. Mare┼čal Averescu ÔÇô Bd. M─âr─â┼čti ÔÇô Pia┼úa Montreal ÔÇô ┼×os. Bucure┼čti-Ploie┼čti.

    Miercuri, sute de transportatori au participat, ├«n Pia┼úa Victoriei din Bucure┼čti, la un protest organizat de Federa┼úiei Operatorilor Rom├óni de Transport (FORT). Transportatorii au reclamat c─â mult a┼čteptatele Ordonan┼úe de Urgen┼ú─â ├«n domeniul transporturilor de pasageri, promise de Guvern, sunt blocate pe circuitul de avizare.

    Pre┼čedinte FORT, Augustin Hagiu, a declarat c─â transportatorii au primit angajamentul din partea ministrului Transporturilor, R─âzvan Cuc, c─â problemele pe care le ridic─â vor fi rezolvate, unele dintre ele chiar ├«n prima ┼čedin┼ú─â de Guvern de s─âpt─âm├óna viitoare.

  • Vor mai mul╚Ťi bani! TAX─é de intrare ├«n ora╚Ö! Se aplic─â din luna mai, nimeni nu scap─â

    unYT41551502956

    Un important ora╚Ö turistic va introduce o nou─â tax─â pentru vizitatorii de o zi. Intrarea nu va mai fi gratuit─â pentru cei care petrec o zi sau chiar c├óteva ore ├«n acest ora┼č, ├«ncep├ónd cu anul acesta.

    Autorit─â┼úile locale au impus o tax─â de trei euro ┼či spun c─â s-au v─âzut nevoite s─â ia o astfel de m─âsur─â pentru c─â 70 la sut─â dintre cei care viziteaz─â Vene┼úia nu pl─âtesc cazare, ├«┼či aduc cu ei m├óncare ┼či cheltuiesc foarte pu┼úin acolo. ├Än schimb, las─â ├«n urma lor mizerie ┼či contribuie la deteriorarea infrastructurii locale.

    Intrarea ├«n Vene┼úia nu va mai fi gratuit─â pentru cei care petrec o zi sau chiar c├óteva ore ├«n ora┼čul-lagun─â.

    Frumuse┼úea Vene┼úiei atrage anual 25 de milioane de turi┼čti. Dintre ace┼čtia ├«ns─â, 14 milioane nu petrec nici m─âcar o zi ├«n ora┼čul-muzeu. Viziteaz─â atrac┼úiile locale ┼či fac o plimbare cu gondola. Mul┼úi dintre ei nici nu cheltuiesc mare lucru ├«n ora┼č, pentru c─â, de cele mai multe ori, vin cu m├óncare, ap─â sau suc la pachet.

    Celebritatea ora┼čului-lagun─â vine cu un pre┼ú pe m─âsur─â pentru localnici. Ora┼čul este supraaglomerat, pre┼úul locuin┼úelor ┼či chiriilor a crescut, infrastructura se deterioreaz─â, iar cur─â┼úenia cost─â tot mai mult.

    Juan – turist din Spania: ÔÇ×├Än┼úeleg c─â turi┼čtii pot deveni o povar─â pentru ei (locuitorii Vene┼úiei, n.r.), dar ├«n acela┼či timp au mul┼úi vizitatori ┼či asta aduce mul┼úi bani. Cred c─â e o gre┼čeal─â s─â impui o tax─â de intrare. Ar putea duce la reducerea num─ârului de turi┼čti.ÔÇŁ

    Alessandro, actor: ÔÇ×(Vene┼úia, n.r.) a fost ├«ntotdeauna un ora┼č ├«n care oamenii locuiesc, nu este un muzeu, unde pl─âte┼čti ┼či e┼čti l─âsat s─â intri. Nu numai c─â vom avea mizeria pe care o avem ┼či acum, dar prin plata acestei taxe, cumva turi┼čtii se vor sim┼úi ├«ndrept─â┼úi┼úi s─â profite de astaÔÇŁ.

    Noua tax─â ar urma s─â intre ├«n vigoare din mai ┼či va fi pl─âtit─â de oricine viziteaz─â ora┼čul pentru o zi sau c├óteva ore. Pentru ├«nceput va fi de 3 euro, urm├ónd ca din 2020 s─â dep─â┼čeasc─â 6 euro. Banii aduna┼úi ar urma s─â fie folosi┼úi pentru cur─â┼úenia ora┼čului, iar cine nu pl─âte┼čte taxa va risca o amend─â de 450 de euro. ├Än prezent, vizitatorii pl─âtesc o tax─â de ora┼č de 1,5 euro, pentru fiecare noapte petrecut─â la un hotel sau apartament ├«nchiriat, conform Digi24.

  • AMENZI URIASE pentru ╚Öoferi! To╚Ťi posesorii acestor ma╚Öini sunt viza╚Ťi!

    rara

    ╚śoferii trebuie s─â fie foarte aten╚Ťi c├ónd vor s─â fac─â acest lucru. Astfel, risc─â s─â primeasc─â amenzi uria╚Öe dac─â sunt prin╚Öi c─â au ├«nc─âlcat legea.

    Foarte mul┼úi ┼čoferi prefer s─â-┼či cumpere ma┼čini din America. Ei prefer─â autoturismele venite din SUA sau din Canada pentru c─â sunt mai mari ┼či au motoarele puternice ┼či zgomotoase. Pe cele din Marea Britanie le cump─âr─â pentru c─â sunt pre┼úurile mai convenabile.

    Problema apare atunci c├ónd vor s─â le ├«nregistreze la noi ├«n ┼úar─â. ÔÇťSunt tot mai multe anun┼úurile online care ├«nchiriaz─â piese omologate cu care ┼čoferii s─â treac─â examenul RAR sau ITPÔÇŁ, arat─â ┼čtirileprotv. Potrivit sursei citate, inspectorii ├«i avertizeaz─â ├«ns─â pe proprietarii ma┼činilor c─â pot fi oric├ónd amenda┼úi ├«n trafic dac─â semnalizarea ma┼činii sau toba de e┼čapament nu sunt autorizate la noi ├«n ┼úar─â. Este cunoscut faptul c─â autoturismele str─âine vin ├«ns─â cu unele dot─âri neomologate ├«n Rom├ónia: semnalizare ro┼čie ├«n loc de galben─â sau tobe de e┼čapament extrem de zgomotoase. A┼ča au ap─ârut oportuni┼čtii care ├«nchiriaz─â stopuri sau tobe omologate pentru ca ma┼činile s─â treac─â examenul RAR sau ITP. Pre┼úurile ├«ncep de la 150 de lei. Unii ofer─â montajul gratuit, al┼úii cer garan┼úie ┼či o mie de lei, ├«n cazul ├«n care ┼čoferul nu mai ├«napoiaz─â piesele.

    Inspectorii RAR spun c─â nu ├«┼či pot da seama dac─â piesele respective au fost ├«nlocuite. Dar ├«i avertizeaz─â pe ┼čoferi c─â ├«i pot prinde pe picior gre┼čit oric├ónd ├«n trafic, iar amenzile sunt mari. Subinspectorul Adrian Ovidiu Dragostin, IPJ TIMI╚ś: ÔÇťMontarea pe vehicule a unor lumini de alt─â intensitate sau alt─â culoare, a altor lumini, a unor dispozitive sonore necorespunz─âtoare sau a altor accesorii neomologate se sanc┼úioneaz─â cu amend─â de 870 de lei ┼či cu re┼úinerea certificatului de ├«nmatriculare.ÔÇŁ Potrivit unui reprezentat RAR, numai anul trecut pe instala┼úie de iluminare ┼či semnalizare au fost 31 la sut─â neconforme.

    Numai anul trecut ├«n Rom├ónia au fost ├«nmatriculate 1406 de ma┼čini aduse din Statele Unite Ale Americii ┼či Canada ┼či peste 32.000 din Marea Britanie.

  • Vin VREMURI GRELE!

    vgvv

    Pre┼čedintele american Donald Trump a anun╚Ťat miercuri c─â inten╚Ťioneaz─â s─â impun─â noi taxe Uniunii Europene ├«n ceea ce prive╚Öte importurile de ma╚Öini europene, ├«n cazul ├«n care nu se va concretiza un nou acord comercial ├«ntre Washington ╚Öi Bruxelles.

    ÔÇ×├Äncerc─âm s─â ajungem la un acord. Este foarte dificil s─â ajungi la un acord cu ei, cu UE. Dac─â nu ajungem la un acord, vom impune tarife vamale”, a declarat Donald Trump, jurnali╚Ötilor, potrivit Agerpres.ro.

    Trump are la dispozi╚Ťie 90 de zile ├«n care s─â decid─â dac─â va impune sau nu taxe suplimentare asupra autoturismelor ╚Öi echipamentelor auto europene.

    Pe de altă parte, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a declarat că Trump a promis că nu va impune noi tarife în această chestiune.

    Trump a f─âcut aceste declara╚Ťii ├«n urma analiz─ârii unui raport al Ministerului Comer┼úului privind industria automobil─â, despre care nu au fost furnizate date suplimentare.

    ÔÇ×L-am analizat foarte atent. Am v─âzut rezultatele. Problema este dac─â putem ├«ncheia sau nu un acord cu UE care s─â fie corect”, a spus Trump.

  • PERICOL IMENS pentru milioane de rom├óni. MOARTEA POATE VENI ├«n orice secund─â, de oriunde. Alert─â na┼úional─â

    moarte 1

    Peste jum─âtate din ma╚Öinile verificate de Registrul Auto Rom├ón ├«n 2018 prezentau neconformit─â╚Ťi put├ónd provoca accidente de circula╚Ťie, conform unui raport al RAR. La Constan╚Ťa, num─ârul ma╚Öinilor neconforme dep─â╚Öe╚Öte 70%.

    Registrul Auto Rom├ón a verificat, ├«n anul 2018, din punct de vedere tehnic ├«n trafic, aproape 70.000 de vehicule, ├«n toat─â ╚Ťara. ├Än urma controalelor s-a constatat c─â aproape jum─âtate dintre acestea erau neconforme. Aproape 3500 de vehicule verificate tehnic ├«n trafic de inspectorii RAR, ├«n anul 2018, prezentau pericol iminent de accidente, potrivit purt─âtorului de cuv├ónt al RAR, Roxana Dima.

    Cele mai multe probleme au fost descoperite la instala╚Ťia electric─â de iluminare ╚Öi semnalizare, sistemul de reducere a emisiilor poluante, pun╚Ťi, jante, anvelope ╚Öi suspensie, vizibilitate precum ╚Öi la sistemele de fr├ónare ╚Öi direc╚Ťie. In jude╚Ťul Constan╚Ťa din 1829 ma╚Öini verificate, peste 70% erau neconforme iar 180 de ma╚Öini prezentau pericol iminent de accident. 1.59 % dintre vehicule prezentau probleme legate de inspec╚Ťia tehnic─â periodic─â (ITP fals, expirat sau anulat).

    ├Än urma controalelor mixte desf─â╚Öurate de RAR ╚Öi Poli╚Ťia Rutier─â, ├«n anul 2018 au fost aplicate 557 de amenzi contraven╚Ťionale, au fost retrase 477 de certificate de ├«nmatriculare ╚Öi re╚Ťinute 2 permise de conducere. ├Än situa╚Ťia ├«n care una dintre m─âsurile luate a fost re╚Ťinerea certificatului de ├«nmatriculare, acesta poate fi redob├óndit numai dup─â efectuarea unei inspec╚Ťii tehnice specifice la reprezentan╚Ťele RAR din ╚Ťar─â.

    RAR precizeaz─â c─â rezultatele controalelor desf─â╚Öurate ├«n trafic ÔÇťNU reflect─â starea general─â a parcului auto din Rom├ónia, deoarece echipajele mixte RAR-Poli╚Ťie opresc pentru verificare doar acele vehicule care sunt susceptibile de a prezenta defec╚Ťiuni.ÔÇŁ

  • TAXA NOUA PENTRU TOTI SOFERII ROMANI! CITESTI SI TE CRUCESTI!

    Autostrada Moldova, supranumit─â ╚Öi a ÔÇ×Unirii”, pentru c─â pleac─â de la grani╚Ťa cu Republica Moldova ╚Öi o leag─â astfel rutier de Rom├ónia, ar urma s─â aib─â 318 kilometri ╚Öi s─â coste 4 miliarde de euro, conform Master Planului General de Transport.

    Negocierile dintre protestatarii care cer autostrad─â care s─â lege Moldova de restul ┼ú─ârii ┼či premierul Viorica D─âncil─â au sf├ór┼čit prin promisiuni ├«ndep─ârtate. Autostrada A8 ar urma s─â fie gata peste 7 ani, iar rom├ónii vor pl─âti taxe speciale ca s─â circule pe autostr─âzi.

    Guvernul va impune o tax─â de autostrad─â de 7 euro pe un segment de doar 68 de kilometri din viitoarea autostrad─â a Unirii, ├«ntre Le┼úcani ┼či Criste┼čti (Ia┼či-T├órgu Neam┼ú), sus┼úin asocia┼úiile prezente la ├«nt├ólnire.

    ├Än ciuda criticilor c─â aceast─â tax─â este prea mare, ÔÇ×reprezentan┼úii Guvernului au replicat c─â toate autostr─âzile din Rom├ónia vor fi ├«n cur├ónd cu tax─â”, arat─â comunicatul de pres─â transmis de asocia┼úiile care s-au ├«nt├ólnit la Guvern cu premierul ┼či cu Darius V├ólcov.

    Asocia┼úiile mai arat─â c─â Guvernul r─âm├óne la ideea de a construi aceast─â autostrad─â ├«n parteneriat public-privat, pentru c─â ar presupune costuri mai mici. Reprezentan┼úii asocia┼úiilor s-au opus, consider├ónd aceast─â ÔÇ×variant─â ┼či procedur─â anevoioas─â, din cauza birocra┼úiei”.

    La Bucure┼čti, Parlamentul a f─âcut o mi┼čcare ├«n premier─â anul trecut, vot├ónd o lege care stabile┼čte c─â aceast─â autostrad─â va fi construit─â. M─âsura este pur simbolic─â, pentru c─â f─âr─â fonduri alocate de Guvern, acest proiect nu poate exista ┼či depinde exclusiv de Palatul Victoria.

    ├Än prezent, conform asocia┼úiilor care au discutat cu D─âncil─â, stadiul acestui proiect este incipient, informeaz─â Radio Europa Libera. ├Än urm─âtoarele s─âpt─âm├óni ar urma ca studiul de fundamentare pentru tronsonul Le┼úcani-Criste┼čti (68 km) s─â fie aprobat ┼či s─â fie scoas─â la licita┼úie construc┼úia sa. Pentru tronsoanele Pa┼čcani-Suceava ┼či Suceava-Siret nu au fost aproba┼úi p├ón─â acum nici m─âcar indicatorii tehnico-economici.

    Termenele asumate de Guvernul Dancila pentru finalizarea lucrarilor la autostrada A8 Ungheni-Iasi-Targu Mures sunt:

    -Tronsonul Iasi-Targu Neamt pana in anul 2022;

    -Traseul complet al autostrazii pana in 2026.

  • Aten╚Ťie ╚Öoferi! Ma╚Öinile acestea au mari probleme! M─ârci celebre, la care nimeni nu se a╚Ötepta

    566

    Mare aten╚Ťie, ╚Öoferi! Nu ├«ntotdeauna renumele ma╚Öinii pe care vre╚Ťi s─â o cump─âra╚Ťi echivaleaz─â ╚Öi cu soliditatea ╚Öi calitatea ei. Uneori, apar ╚Öi situa╚Ťii speciale, a╚Öa cum relev─â ╚Öi topul rechem─ârilor ├«n service, pentru anul trecut.

    ╚śoferii ar trebui s─â fie foarte aten┼úi atunci c├ónd ├«┼či cump─âr─â o ma┼čin─â, ├«ns─â se pare c─â acest lucru nu este suficient. Toup rechem─ârilor ├«├óns ervice, ├«n 2018, arat─â ├«ntr-un fel ├«n care nimeni nu se a┼čtepta s─â arate.

    Un site specializat in descifrarea informatiilor emise de Sistemul Rapid de Schimb de Informatii (RAPEX) al Uniunii Europene a publicat o lista cu producatorii auto afectati de cele mai multe recall-uri in 2018, scrie 4tuning.ro

    Cele mai putine rechemari in service le-au avut nemtii de la Porsche (3), Skoda (3), Aston Martin (3), Ferrari (3) sau Dacia (4), sa enumeram cateva brand-uri auto

    Coroana le revine nemtilor de la Mercedes-Benz care au avut in 2018 nu mai putin de 36 de rechemari in service care au afectat 17 modele. La A-Class, B-Class, E-Class, AMG GT, GLA sau GLC fabricate in perioada ianuarie-martie 2018 au fost descoperite probleme la airbag-uri, iar la CLE si GLS asamblate intre aprilie si iunie 2018 inginerii au gasit defectiuni la etrierele de pe puntea spate.

  • Ve╚Öti bune pentru ╚Öoferi! Se face o mult a╚Öteptat─â autostrad─â

    ast22

    Vești bune pentru șoferii români. Se lucrează la o importantă autostradă. Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunţat, vineri, că a trimis spre validare, către Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP), documentaţiile pentru trei secţiuni.

    Este vorba despre Autostrada Transilvania. CNAIR a retransmis spre validare, la ANAP, documenta┼úiile de atribuire pentru proiectarea ┼či execu┼úia ÔÇŁAutostrada Bra┼čov – T├órgu Mure┼č – Cluj – Oradea, subsec┼úiunea 3A2: N─âd─â┼čelu – Mih─âie┼čti (km 8+700 – km 25+500) ├«n lungime de 16,80 km ┼či subsec┼úiunea 3B1: Mih─âie┼čti – Zimbor (km 0+000 – km 13+260) ├«n lungime de 13,26 kmÔÇŁ.

    ├Äntreaga subsec┼úiune 3A2 se desf─â┼čoar─â pe teritoriul jude┼úului Cluj ┼či traverseaza unit─â┼úile teritorial administrative Garb─âu (km 8 – km 13) ┼či S├«npaul (km 13 ÔÇô km 25). Subsectiunea 3B1 se desf─â┼čoar─â pe teritoriile jude┼úelor Cluj ┼či S─âlaj ┼či traverseaza unit─â┼úile teritorial administrative S├«npaul, jude┼úul Cluj ┼či Zimbor (km 0 ÔÇô km 13), jude┼úul Salaj.

    Durata contractului este de 96 luni ┼či cuprinde 12 luni perioada de proiectare, 24 luni perioada de execu┼úie a lucr─ârilor ┼či 60 de luni perioada de garan┼úie a lucr─ârilor.

    A doua procedur─â vizeaz─â proiectarea ┼či execu┼úiea pe tronsonul ÔÇŁAutostrada Bra┼čov – T├órgu Mure┼č – Cluj – Oradea, subsec┼úiunea 3B2: Zimbor – Poarta S─âlajului (km 13+260 – km 25+500) ├«n lungime de 12,24 kmÔÇŁ.

    Traseul subsec┼úiunii 3B2 ├«ncepe dup─â intersec┼úia autostr─âzii cu DN 1G, km 13 [Huedin – Zimbor – Tihau (DN 1G)], unde a fost prev─âzut un nod rutier, apoi traseul autostr─âzii se ├«nscrie ├«ntre dealurile F├óne┼úelor ┼či Lupului, ├«n lungul V─âii Capusu, intersecteaz─â DC 56 ├«n Valea Glodului, ├«ntre localit─â┼úile Bercea ┼či Santa Maria, ├«ndreptandu-se c─âtre nord p├ón─â la intersec┼úia cu DJ 108A (Rom├óne┼čti – Agrij), la vest de localitatea Poarta S─âlajului.

    Durata contractului este de 96 luni ┼či cuprinde 12 luni perioada de proiectare, 24 luni perioada de execu┼úie a lucr─ârilor ┼či 60 de luni perioada de garan┼úie a lucr─ârilor.

    A treia procedur─â vizeaz─â proiectare ┼či execu┼úie ÔÇŁAutostrada Bra┼čov – T├órgu Mure┼č – Cluj – Oradea, Sec┼úiunea 3B: Mih─âie┼čti – Suplacu de Barc─âu, subsec┼úiunea 3B5: Nu┼čfal─âu – Suplacu de Barc─âu (km 66+500 – km 80+054.044) ├«n lungime de 13,554 kmÔÇŁ.

    Traseul subsec┼úiunii 3B5 ├«ncepe la km 66. La km 67, unde autostrada intersecteaza─â DN1H (Ale┼čd ÔÇô Nu┼čfal─âu – ┼×imleul Silvaniei ÔÇô Jibou – Rastoci) deviat, a fost prev─âzut nodul rutier Nu┼čfal─âu.

    ÔÇŁ├Äncep├ónd cu km 70 ┼či p├ón─â la sf├ór┼čitul sec┼úiunii 3B (km 80+054), traseul autostr─âzii se desf─â┼čoar─â ├«ntr-o zon─â plat─â, paralel cu calea ferata 413 (┼×imleul Silvaniei – S─âcuieni Bihor) ┼či DN 19B (S─âcuieni – Marghita – Nu┼čfal─âu) p├ón─â la intersec┼úia cu DC 93 (Marca – Port)ÔÇŁ, se arat─â ├«n comunicat.

    Durata contractului este de 84 luni ┼či cuprinde 6 luni perioada de proiectare, 18 luni perioada de execu┼úie a lucr─ârilor ┼či 60 de luni perioada de garan┼úie a lucr─ârilor. Dupa reverificarea ┼či aprobarea acestora de c─âtre ANAP, CNAIR va publica anun┼úurile de participare ├«n cadrul platformei SICAP.

  • Anun╚Ť pentru ╚Öoferi! Nu vor mai pl─âti aceste taxe!

    trrt

    ╚śoferii au un motiv de bucurie! Senatul a adoptat tacit un proiect de act normativ care prevede eliminarea unor taxe pentru to╚Ťi conduc─âtorii auto.

    Rom├ónii ar putea sc─âpa, atunci c├ónd merg spre mare sau se ├«ntorc de pe litoral, de plata taxei de pod. Senatorii au adoptat tacit un proiect de act normativ prin care to┼úi rom├ónii care traverseaz─â Dun─ârea pe podurile de pe teritoriul ┼ú─ârii noastre ar putea sc─âpa de plata taxei de utilizare a acestor. Aceast─â m─âsur─â, care ar putea face drumul spre mare mai ieftin spre litoral se g─âse┼čte ├«n Propunerea legislativ─â pentru modificarea Anexei 3 la Ordonan┼úa Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare ┼či a tarifului de trecere pe re┼úeaua de drumuri na┼úionale din Rom├ónia, document ce a fost adoptat tacit la Senat. Ini┼úiativa legislativ─â are nevoie, pentru a se putea aplica, ┼či de aprobarea deputa┼úilor, de semn─âtura pre┼čedintelui ┼ú─ârii ┼či de publicarea ├«n Monitorul Oficial.

    Dac─â m─âsurile cuprinse ├«n ini┼úiativa legislativ─â care modific─â OG nr.15/2002 vor ajunge s─â se aplice, c─âl─âtoriile spre ┼či dinspre mare ar putea implica cheltuieli mai mici. Concret, propunerea legislativ─â prevede eliminarea a dou─â taxe pentru utilizarea podurilor. Este vorba, mai exact, despre eliminarea taxelor de utilizare a podului Fete┼čti – Cernavod─â ┼či a celui dintre Giurgeni ┼či Vadu Oii.

    Totu┼či, chiar dac─â vor fi eliminate cele dou─â taxe de pod amintite anterior, rom├ónii tot vor pl─âti o tax─â la utilizarea unui pod pentru traversarea Dun─ârii. Concret, vorbim aici despre taxa de pod pentru traversarea Dun─ârii ├«ntre Giurgiu ┼či Ruse (Bulgaria), care se va pl─âti ├«n continuare. Aten┼úie! Proiectul de act normativ chiar dac─â a fost adoptat tacit de Senat, nu se aplic─â momentan. Pentru a intra ├«n vigoare, acesta trebuie s─â primeasc─â ┼či aprobarea Camerei Deputa┼úilor, semn─âtura ┼čefului statului ┼či s─â fie publicat ├«n Monitorul Oficial.

  • VE╚śTI PROASTE PENTRU ╚śOFERI! VOR FI SCHIMB─éRI MAJORE

    soferi

    Pre┼úurile pentru repara┼úia ma┼činilor ar putea fi plafonate. Este propunerea Consiliului Concuren┼úei care vrea s─â oblige service-urile s─â nu mai umfle facturile, atunci c├ónd repar─â autoturisme ├«n baza poli┼úei RCA. Pentru c─â din acest motiv cre┼čte ┼či costul asigur─ârii. ├Än Rom├ónia, dou─â milioane de ┼čoferi conduc f─âr─â RCA. Pentru depistarea lor, ar putea fi folosite ├«n viitor camerele pentru roviniete.

    Dup─â o negociere de scurt─â durat─â, angajatul unui service stabile┼čte pre┼úul. Pentru repara┼úiile din banii clientului. C├ónd ├«n discu┼úie apare asigurarea obligatorie, lucrurile se schimb─â. ├Än unele cazuri, pre┼úurile pentru repara┼úia ma┼činii ├«n baza RCA se dubleaz─â, spun ┼čoferii. Iar facturile mari se reflact─â apoi ├«n pre┼úul poli┼úei de asigurare. Practic, cu c├ót e repara┼úia mai scump─â, cu at├ót mai mult cre┼čte RCA-ul. Este o practic─â pe care Consiliul Concuren┼úei vrea s─â o stopeze, potrivit a1.ro.

    Dou─â m─âsuri principale sunt cerute de c─âtre cei de la Consiliul Concuren╚Ťei. Una dintre ele ar fi ca RCA s─â nu mai poat─â fi ├«ntocmit dec├ót pe o durat─â de 6, respectiv 12 luni. A doua ar fi de plafonare a pre╚Ťurilor ├«n service-uri. Unul din patru ╚Öoferi circul─â f─âr─â asigurarea obligatorie. Adic─â, aproximativ dou─â milioane de conduc─âtori auto.

    Pentru a-i depista pe cei care circulă fără RCA, firmele de asigurări vor să încheie un parteneriat cu cei de la Compania Naţională de Drumuri, prin care ar putea să depisteze șoferii fără RCA prin intermediul unor camere de supraveghere.

  • Anun╚Ť de interes maxim pentru to╚Ťi ╚Öoferii. Ce se ├«nt├ómpl─â cu poli╚Ťele RCA

    221

    To╚Ťi proprietarii de ma╚Öini trebuie s─â ├«ncheie contracte de asigurare de r─âspundere civil─â (RCA), pentru ca ├«n caz de apari╚Ťie a prejudiciilor ter╚Ťilor, sa poat─â fi folosite pentru repararea daunelor.

    ├Äns─â nu oricine poate vinde poli┼úe RCA, aceast─â activitate fiind autorizat─â de Autoritatea de Supraveghere Financiar─â. ╚śoferii trebuie s─â ┼čtie foarte bine acest lucru ┼či s─â fie foarte precau┼úi atunci c├ónd aleg s─â ├«ncheie o polit─â RCA. Pentru a fi evitate eventualele nepl─âceri, cei de la avocatnet.ro au alc─âtuit o list─â cu toate firmele care vine po┼úile RCA.

    Următoarele societăţi sunt autorizate să încheie astfel de asigurări:

    Allianz ÔÇô ╚Üiriac Asigur─âri S.A.;

    Generali România Asigurare Reasigurare S.A.;

    Asigurarea Rom├óneasc─â ÔÇô Asirom Vienna Insurance Group S.A.;

    Euroins România Asigurare Reasigurare S.A.;

    Omniasig Vienna Insurance Group S.A.;

    Groupama Asigur─âri S.A.;

    Uniqa Asigur─âri S.A.;

    Societatea de Asigurare-Reasigurare City Insurance S.A. ┼či

    Grawe România Asigurare S.A.

  • Anun╚Ť IMPORTANT pentru to╚Ťi ╚Öoferii. C├ónd va intra ├«n vigoare noua tax─â auto. Anun╚Ťul a fost f─âcut

    221

    Ministrul Mediului, Gra╚Ťiela Gavrilescu, a f─âcut ast─âzi anun╚Ťul mult a╚Öteptat cu privire la noua tax─â auto iar anun╚Ťul vine ├«n ├«nt├ómpinarea ╚Öoferilor cu o perioad─â suplimentar─â de r─âgaz.

    Gra┼úiela Gavrilescu a delcarat c─â grupul de lucru care lucreaz─â la noua tac─â auto nu a g─âsit ├«nc─â o formul─â de calcul sustenabil─â ┼či nici nu poate oferi un deadline cu privire la c├ónd va fi gata acest proiect.

    “├Än momentul ├«n care vom avea o formul─â de calcul care s─â fie ├«ntr-adev─âr una care s─â fie sustenabil─â, una care s─â nu poat─â s─â fie atacat─â ├«n instan┼ú─â, cu certitudine o s─â informez popula┼úia. (…). Eu nu v─â pot promite azi c─â varianta va fi ├«ntr-o lun─â sau dou─â, ┼úin├ónd cont c─â a┼ča cum am v─âzut c├ónd am plecat la drum ni s-a p─ârut c─â este un lucru u┼čor, dar c├ónd aplici formule de calcul este un pic mai greu. (…) Despre a┼ča-zisa, ├«ntre ghilimele, tax─â sau penalitate pe care ar putea s─â o pl─âteasc─â cei care polueaz─â, am spus la sf├ór┼čitul anului trecut c─â grupul de lucru ├«nc─â nu a finalizat o formul─â care s─â ne permit─â s─â nu poat─â s─â fie atacat─â ├«n instan┼ú─â de orice persoan─â fizic─â sau juridic─â ┼či, ├«n acela┼či timp, am spus atunci c─â am fost atent─â pe ceea ce mi s-a adus la cuno┼čtin┼ú─â ┼či nu am putut s─â fiu de acord, pentru c─â o cre┼čtere substan┼úial─â nu poate s─â fie suportat─â de anumite persoane care nu au venituri mari ┼či au ├«n schimb o ma┼čin─â care polueaz─â. ├Än acela┼či timp, precizez: formula de lucru trebuie s─â ia ├«n calcul mai mul┼úi coeficien┼úi de care trebuie s─â ┼úinem seama, de emisiile de CO2, de norma de poluare ┼či de capacitate, de cilindree ┼či a┼ča mai departe.”, a explicat ministrul Mediului.

Back to top button