„Masca de protecție nu vă oferă nicio protecție. Dimpotrivă!
Timp de 2 ani, ați fost prostiți, manipulați, mințiți de ”autoritățile comptetente”.
Dacă doriți să purtați o mască, dacă aveți impresia că vă protejează de ceva, dacă pentru psihicul vostru vă folosește(că altfel nu), atunci nu aveți decât să o purtați.
Dar…dacă doriți să intrați în acest cabinet, dacă aveți nevoie de consultație medicală competentă de specialitate sau de tratamente stomatologice, atunci, AICI, veniți fără mască”.
Un medic din Marea Britanie căruia i s-a interzis utilizarea rețelelor sociale de către Consiliul General Medical pentru că a susținut că „măștile nu fac nimic” și-a câștigat cauza la Înalta Curte.
Dr. Samuel White a fost mustrat si interzis 18 luni de către GMC, după ce a postat un videoclip pe Instagram și Twitter în iunie, punând la îndoială eficacitatea măștilor pentru față.
În videoclip, White a spus de ce nu mai poate tolera să lucreze în rolurile sale anterioare din cauza „minciunilor” din jurul NHS și a răspunsului guvernului la pandemie, care au fost „atât de vaste” încât nu le-a mai putut „suplimenta”.
White a comis, de asemenea, păcatul suprem de a remarca că „măștile nu fac nimic” pentru a opri răspândirea COVID, în ciuda faptului că aceasta a fost opinia medicală consensuală la începutul pandemiei, înainte ca aceasta să se schimbe în mod misterios aproape peste noapte.
Medicul și-a exprimat și îngrijorarea cu privire la siguranța vaccinurilor și la fiabilitatea testelor COVID.
White și-a dus cazul împotriva GMC la Înalta Curte pe baza libertății sale de exprimare „pentru a se angaja în dezbateri și discuții medicale, științifice și politice”, a declarat avocatul lui White, Francis Hoar, la o audiere la Curțile Regale de Justiție.
Hoar a adăugat că opiniile lui White au fost „susținute de organisme mari de opinii științifice și medicale” și au fost „declarații de fapt și opinii despre intervenții farmaceutice și nefarmaceutice ca răspuns la pandemie”.
Alexis Hearnden de la GMC a susținut că opiniile lui White nu au fost doar dezinformări, ci au reprezentat un „risc” pentru public, deoarece nu se aliniază cu declarațiile oficiale.
Cu toate acestea, instanța i-a dat dreptate lui White, afirmând că tribunalul care ia interzis să vorbească a încălcat Legea privind drepturile omului din 1998.
Hotărârea a concluzionat că decizia tribunalului a fost „o eroare de drept și o direcție greșită clară”, ceea ce înseamnă că decizia a fost „clar greșită și nu poate rezista”.
Prof. Dr. Vasile Astărăstoae, fostul președinte al Colegiului Medicilor, a prezentat pe blogul său trei studii despre utilitatea măștii în combaterea transmiterii virusului.
Prof. Astărăstoae a plecat de cerința, existentă și-n România, de a purta masca în toate locurile și tot timpul, inclusiv în aceste zile, când există doar câteva cazuri la nivelul întregii populații a României.
„În România, s-a dezvoltat o adevărata religie a măștii în care „profeții” apocalipsei COVID au devenit „preoți” ai noului cult. Cred că nu ați uitat propaganda deșănțată pro-mască, care trebuie purtată ziua și noaptea, nu numai în spații aglomerate, dar și pe străzile pustii, la masă, la școală, în parcuri, la ștrand, în orele de sport, în biserici etc. A fost încurajată delațiunea (cetățeni isterizați își reclamau vecinii, care nu purtau corect masca), poliția și jandarmeria erau cu ochii pe „delicvenții” fără mască (îi amendau, îi băteau și chiar le întocmeau dosare penale), iar reporterițele aveau grijă să ne „informeze” cu o voce pițigăiată de indignare, că la procesiuni religioase, la nunți, la botezuri sau înmormântări preoții nu purtau mască, iar credincioșii o scoteau când primeau Sfânta Împărtășanie sau când sărutau icoanele. Pe sticla televizorului se perindau politicieni, ziariști, experți în sănătate publică, epidemiologi, virusologi, clinicieni (unii sponsorizați de mult timp de firmele de medicamente) etc. care ne explicau cum „masca ne protejează pe noi și pe cei dragi”. Niciun cuvânt despre efectele nocive. Niciun cuvânt despre raportul risc/beneficiu, care era în defavoarea purtatului măștii”, a scris el.
În acest sens, el prezintă fragmente din trei articole publicate în reviste științifice importante, care arată că purtarea măștii duce la numeroase efecte secundare.
„Primul este un systematic review intitulat Is a mask that covers the mouth and nose free from undesirable side effects in everyday use and free of potential hazards? Int J Environ Res Public Health. 2021; 18(8) publicat pe 21 aprilie 2021 și având autori pe Kisielinski K, Giboni P, et al. (https://www.mdpi.com/1660-4601/18/8/4344)
Autorii și-au propus sa găsească și să evalueze efectele secundare (dovedite științific) asociate purtării măștilor, analizând articolele indexate în PubMed. După excluderea a 1113 lucrări irelevante au fost găsite un total de 109 publicații relevante (pentru o evaluare cantitativă – 44 de studii experimentale, iar pentru o evaluare de fond – 65 de publicații).
Iată doar câteva constatări (citez din articol):
– „Istoria timpurilor moderne arată că în pandemiile de gripă din anii 1918–1919, 1957–58, 1968, 2002, în SRAS 2004–2005, precum și în cazul gripei în 2009, măștile, în utilizarea de zi cu zi, nu au putut atinge speranța de succes în lupta împotriva scenariilor de infecție virală. Experiențele au condus la studii științifice, care au aratat, încă din 2009, că măștile nu prezintă niciun efect semnificativ cu privire la viruși…. Chiar și mai târziu, oamenii de știință și instituțiile au evaluat măștile ca nepotrivite pentru a proteja utilizatorul de infecțiile respiratorii și de protecție împotriva virușilor”.
– „Nici instituțiile de nivel superior precum OMS sau Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și nici cele naționale, precum Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, GA, SUA (CDC) sau RKI german, nu confirmă cu date științifice solide un efect pozitiv al purtării măștilor în public în ceea ce privește o rată redusă de răspândire a COVID-19 în populație”.
– „Modificările documentate ale gazelor din sânge induse de mască către hipercapnie (nivel ridicat de dioxid de carbon / CO2 din sânge) și hipoxie (scăderea nivelului de oxigen / O2 din sânge) pot duce la efecte non-fizice suplimentare, cum ar fi confuzie, scăderea capacității de gândire și dezorientare”.
– „Modificările adverse induse de mască sunt relativ minore la prima vedere, dar au consecințe pe termen lung relevante pentru patologie”.
– „Rezultatele semnificativ statistic găsite în studiile cu diferențe tangibile matematic între purtătorii de mască și persoanele fără măști sunt relevante din punct de vedere clinic. Acestea oferă o indicație că expunerea repetată și prelungită modifică condiții fizice, chimice, biologice, fiziologice și psihologice, dintre care unele sunt subliminale, dar care sunt semnificativ deplasate către zone patologice”.
În articol sunt prezentate toate patologiile determinate de mască și se insistă asupra faptului că nu există organ care să nu fie afectat. „În consecință, OMS nu a recomandat utilizarea generală sau necritică a măștilor pentru populația generală și și-a extins lista de riscuri și pericole în doar două luni. În timp ce ghidul din aprilie 2020 a evidențiat pericolele autocontaminării, posibilele dificultăți de respirație și falsul sentiment de securitate, ghidul din iunie 2020 a constatat efecte adverse potențiale suplimentare, cum ar fi cefaleea, dezvoltarea leziunilor pielii feței, dermatita iritantă, acneea sau riscul crescut de contaminare în spațiile publice din cauza purtării necorespunzătoare a măștii”. Un lucru, care nu trebuie minimalizat, este cel legat de aspectele epidemiologice. „Din punct de vedere epidemiologic al infecției, măștile utilizate zilnic oferă riscul de autocontaminare de către purtător atât din interior, cât și din exterior, inclusiv prin mâinile contaminate. În plus, măștile sunt îmbibate de aerul expirat, care potențial acumulează agenți infecțioși din nazofaringe și, de asemenea, din aerul ambiant din exteriorul și interiorul măștii. În special, trebuie menționate aici bacterii și ciuperci grave care cauzează infecții, dar și viruși”.
Concluziile sunt provocatoare
„Pe de o parte, pledoaria pentru o cerință de mască extinsă rămâne predominant teoretică și este susținută doar cu rapoarte de caz individuale, cu argumente de plauzibilitate bazate pe calcule model și teste de laborator in vitro. Mai mult, studii recente privind SARS-CoV-2 arată atât o infecțiozitate semnificativ mai mică cât și o mortalitate semnificativ mai mică decât cea presupusă anterior, deoarece s-ar putea calcula că rata medie de fatalitate a infecției corectate (IFR) a fost de 0,10% la nivel mondial. La începutul lunii octombrie 2020, OMS a anunțat public, de asemenea, că proiecțiile arată că COVID-19 este fatal pentru aproximativ 0,14% dintre cei care se îmbolnăvesc – comparativ cu 0,10% pentru gripa endemică – din nou, o cifră mult mai mică decât se aștepta. Pe de altă parte, efectele secundare ale măștilor sunt relevante din punct de vedere clinic”.
Al doilea articol: Schwarz S, Jenetzky E, Krafft H, Maurer T, Martin D. Corona children studies “Co-Ki”: first results of a Germany-wide registry on mouth and nose covering (mask) in children. 2021. (https://www.researchsquare.com/article/rs-124394/v1)
Pentru început un lucru inedit – care dovedește prudență (ca să nu spunem frică) față de reacția autorităților: deși articolul este evaluat și acceptat la publicare de revizori independenți, redacția îl însoțește de o notă editorială – „Acest studiu se bazează pe un sondaj privind efectele adverse ale purtării măștii la copii. Din cauza limitărilor multiple, acest studiu nu poate demonstra o relație de cauzalitate între purtarea măștii și efectele adverse raportate la copii. Majoritatea respondenților au fost părinți, iar sondajul a fost distribuit preferențial în forumurile de socializare, care, potrivit autorilor, critică în principiu măsurile guvernamentale de protecție a coronei”. Lăsând deoparte această atitudine ambiguă, în articol se precizează că la Universitatea din Witten / Herdecke a fost creat un registru online unde părinții, medicii, pedagogii și alții pot introduce observațiile lor. Se prezintă rezultatele răspunsurilor părinților, care au introdus date despre un total de 25.930 de copii. Durata medie de purtare a măștii a fost de 270 de minute pe zi. Deficiențele cauzate de purtarea măștii au fost raportate de 68% dintre părinți. Acestea includ iritabilitate (60%), cefalee (53%), dificultăți de concentrare (50%), fericire mai mică (49%), reticența de a merge la școală / grădiniță (44%), stare generală de rău (42%), deprecierea învățării (38%) ) și somnolență sau oboseală (37%). Aceste rezultate indică importanța subiectului și necesitatea unor sondaje reprezentative, studii randomizate controlate cu diferite măști și o evaluare reînnoită a riscului-beneficiu pentru grupul vulnerabil de copii. Adulții trebuie să reflecteze la circumstanțe în care ar fi dispuși să își asume un risc rezidual în favoarea posibilității copiilor să aibă o calitate a vieții mai ridicată fără a fi nevoie să poarte o mască.
În sfârșit, un sudiu expermental: Harald Walach, Ronald Weikl, Juliane Prentice și colab –Experimental Assessment of Carbon Dioxide Content in Inhaled Air With or Without Face Masks in Healthy Children: A Randomized Clinical Trial –JAMA Pediatrics, 30 iunie,2021 (https://jamanetwork.com/journals/jamapediatrics/fullarticle/2781743)
S-a măsurat conținutul de dioxid de carbon în aerul inhalat cu și fără 2 tipuri de învelișuri pentru nas și gură într-un studiu experimental bine controlat, contrabalansat, pe termen scurt, la 45 de copii (vârsta 6 – 17 ani) voluntari, în stare bună de sănătate. A fost efectuata o măsurare de 9 minute pentru fiecare tip de mască: 3 minute pentru măsurarea conținutului de dioxid de carbon în aerul inhalat și expirat, 3 minute pentru măsurarea conținutului de dioxid de carbon în timpul inhalării și 3 minute pentru măsurarea conținutului de dioxid de carbon în timpul expirației. Conținutul de dioxid de carbon din aerul înconjurător a fost întotdeauna menținut cu mult sub 0,1% în volum prin ventilații multiple. Rezultatele au aratat în aerul inhalat al copiilor, care purtau măști, un nivel de peste șase ori mai mare decât pragul nesigur. Acest lucru se datorează volumului de spațiu mort al măștilor, care colectează rapid dioxidul de carbon expirat după o perioadă scurtă de timp. Acest dioxid de carbon se amestecă cu aer proaspăt și crește conținutul de dioxid de carbon din aerul inhalat sub mască, iar acest lucru a fost mai pronunțat în acest studiu pentru copiii mai mici. Acest lucru duce la rândul său la o patologie atribuita hipercapniei. În final, autorii conchid „Sugerăm ca factorii de decizie să cântărească dovezile solide produse de aceste măsurători experimentale și în consecință, ceea ce recomandam este că nu trebuie obligați copiii să poarte măști de față”.
În concluzie, vă recomand să citiți integral aceste articole pentru a înțelege că atunci când recomandăm o măsura trebuie în primul rând, să apreciem raportul risc / beneficiu / eficiență. Sunt însă sceptic că decidenții vor înțelege acest lucru și cred că în continuare ne vom închina la „masca noastră cea de toate zilele”. ”, scrie prof. Astărăstoae.
După ce au găsit urme ale unor substanțe chimice toxice în unele măști de protecție care sunt la vânzare și care sunt utilizate de către publicul larg, oamenii de știință atrag atenția că „ceea ce respirăm prin gură și nas sunt de fapt deșeuri periculoase”, informează EVZ.
Testele preliminare au relevat urme ale unor compuși chimici care sunt restricționați atât din motive de sănătate, cât și din motive de mediu. Printre aceștia se află formaldehida, o substanță chimică cunoscută că provoacă senzații de arsură la nivelul ochilor, nasului și gâtului, tuse, respirație șuierătoare și greață.
Măștile purtate perioade îndelungate provoacă probleme de sănătate
Specialiștii sunt îngrijorați de faptul că prezența acestor substanțe chimice în măști care sunt purtate pentru perioade prelungite de timp ar putea provoca probleme de sănătate.
Măștile au fost recomandate în mare parte a lumii sub pretextul că ar limita transmiterea particulelor de coronavirus, dar dovezile obținute de Ecotextile News relevă că, deși ar trebui să îndeplinească standarde specifice, nu toate o fac.
Profesorul Michael Braungart, director la Institutul de Mediu din Hamburg, a efectuat teste pe măști care au provocat erupții cutanate unor persoane.
„Ceea ce respirăm prin gură și nas sunt de fapt deșeuri periculoase”, a spus profesorul Braungart.
Experții au descoperit substanțe cancerigene
S-a constatat că aceste măști folosite conțin formaldehidă și alte substanțe chimice. Formaldehida este substanța chimică care dă mirosul „de curat” atunci când se deschide un nou pachet de măști. De asemenea, s-a găsit anilină, un cancerigen cunoscut.
„Am găsit formaldehidă și chiar anilină și am observat că se aplică parfumuri artificiale necunoscute pentru a acoperi orice miros neplăcut de substanță chimică din mască, a spus el.
„În cazul măștilor chirurgicale de culoare albastră, am găsit cobalt – care poate fi folosit ca vopsea albastră. Una peste alta, avem un cocktail chimic în fața nasului și gurii care nu a fost niciodată testat nici pentru toxicitate, nici pentru orice efecte pe termen lung asupra sănătății”, a subliniat profesorul.
Dr. Dieter Sedlak, director general și cofondator al Modern Testing Services din Augsburg, a identificat și alte substanțe chimice cu propria sa metodă de testare unică.
Pe lângă formaldehidă, el a descoperit dovezi clare ale fluorocarburilor periculoase, care sunt drastic restricționate.
Fluorocarburile sunt toxice pentru sănătatea umană, iar oamenii de știință au solicitat recent interzicerea lor pentru utilizarea neesențială.
Acest grup de substanțe chimice a fost prezentat în recentul film de succes al lui Mark Ruffalo „Dark Waters”, unde o sursă de apă a unui întreg oraș a fost poluată de gigantul chimic DuPont.
Risc ridicat
„Sincer, nu mă așteptam ca fluorocarburile să fie găsite într-o mască chirurgicală, dar avem metode speciale în laboratoarele noastre pentru a detecta cu ușurință aceste substanțe chimice și le putem identifica imediat”, a spus dr. Sedlak.
„Se pare că substanța a fost aplicată în mod deliberat ca un agent de respingere a fluidelor – ar funcționa pentru a respinge virusul într-un format de picături de aerosoli – dar fluorocarbura pe față, pe nas, pe mucus sau pe ochi nu este bună”, a mai declarat Sedlak.
Fluorocarburile sunt utilizate în mod obișnuit în textile pentru a adăuga un strat protector articolelor precum rucsacurile și jachetele, dar nu sunt destinate inhalării.
Un barbat a fost oprit de politie, in Lugoj, pentru ca nu purta masca. Discutia a degenerat si s-a transformat intr-o altercatie in toata regula, iar un politist s-a ales cu o taietura la mana.
Camerele de supraveghere din zona au surprins intreaga scena. Barbatul a fost agresat de echipajul de politie, iar omul legii a fost ranit accidental, in timp ce il brusca pe cetatean.
Omul oprit de echipaj este un muncitor care facea lucrari la reteaua de apa si canal din zona. Avea in mana un cutit si taia o bucata de lemn in momentul in care politistii au sesizat ca nu poarta masca, potrivit tion.ro.
In imaginile surprinse pe camerele de supraveghere se poate observa cum muncitorul le arata oamenilor groapa in care lucreaza si se duce sa isi puna o masca. Dupa o discutie, unul dintre politisti incepe sa il bruscheze si sa il loveasca cu pumnul in burta.
Victima nu riposteaza, dar, cand este prins de maini si tarat spre masina de politie, il taie accidental pe politist, care se alege cu o rana superficiala.
In prima faza, in spatiul public a circulat informatia ca barbatul l-ar fi atacat pe politist cu un cutit.
Cazul a fost preluat de Parchetul de pe langa Judecatoria Lugoj, insa reprezentantii IPJ Timis anunta ca dupa aparitia imaginilor in spatiul public fac si ei cercetari disciplinare. „Referitor la imaginile video, ce privesc modul de actiune al unui politist din Lugoj, facem precizarea ca evenimentul este in atentia Parchetului de pe langa Judecatoria Lugoj, pentru a efectua cercetari conform competentelor. De asemenea, conducerea I.P.J Timis a dispus efectuarea de verificari, prin intermediul Biroului Control Intern, pentru analizarea modului de interventie a politistilor. In functie de rezultatul verificarilor, vor fi dispuse masuri in consecinta”, transmit reprezentantii IPJ Timis, potrivit sursei citate.
Măștile sunt recomandate pe scară largă ca o protecție contra Covid-19, atât ca să-l protejeze de infecție pe cel care le poartă, cât și ca cel care nu știe că este infectat să-i protejeze pe ceilalți. Problema este că majoritatea dovezilor și recomandărilor științifice sunt împotriva folosirii măștilor de către publicul larg. Cu toate acestea, ele sunt obligatorii. În unele locuri nu te poți plimba pe afară fără o mască, în altele nu poți merge într-un spațiu public fără mască. Cei care merg la muncă trebuie să le poarte. La fel și pasagerii zborurilor aeriene, indiferent de lungimea zborului.
Dovezile în favoarea utilizării măștilor
Cea mai puternică dovadă pentru folosirea măștilor este un studiu Cochrane . Șapte studii din timpul epidemiei SARS au relevat că purtarea măștilor era foarte eficientă în experimentele cu grupuri de control. Asta deși acest tip de experimente erau părtinitoare deoarece grupul de bolnavi este pur și simplu un grup reprezentativ, spre deosebire de un experiment controlat cu placebo (ceea ce ar fi foarte dificil în cazul măștilor). De pildă, în cazul în care subiecții din primul grup sunt mai bolnavi decât cei din grupul de control atunci este posibil ca ei să se comporte diferit, inclusiv să poarte o mască. Din cele șapte lucrări, cinci s-au ocupat doar de cei care muncesc în spitale, iar articolul de față nu dezbate problema dacă aceștia ar trebui să poarte mască. Ceea ce înseamnă că mai rămân doar două lucrări. Una dintre ele nu oferă niciun fel de informații socioeconomice sau de sănătate cu privire la cele două grupuri (bolnavi vs control), ceea ce lasă deschisă posibilitatea de existență a unor diferențe semnificative. Ultimul studiu a confirmat acest lucru, bolnavii (cei care au fost diagnosticați cu SARS, i.e., fără un test SARS) erau mult mai bolnavi înainte de SARS decât cei din grupul de control, ceea ce are sens deoarece oamenii care au fost diagnosticați cu SARS tindeau să aibă probleme de sănătate preexistente, exact ca în cazul COVID-19. Purtarea măștilor și spălatul mâinilor erau mai frecvente în grupul de control, ceea ce ducea la concluzia că protejau. Dar a merge la piața fermierilor era, de asemenea, ceva „protectiv”. În fapt, aceasta probabil nu face decât să reflecte starea de sănătate mai bună a grupului de control. Oamenii cu adevărat bolnavi s-ar putea să evite a folosi măștile deoarece le obstrucționează respirația, mai ales când au deja au probleme. Această posibilitate nu a fost luată în considerare de niciuna dintre lucrări. Așadar, în concluzie, există două lucrări în această colecție care pretind că folosirea măștilor a reprezentat o protecție contra SARS, dar una dintre ele admite că grupul de control era semnificativ mai sănătos decât celălalt grup, iar cealaltă lucrare nu pomenește nimic despre acest factor important de distorsiune.
Totuși, există și hamsteri. Nu, Universitatea din Hong Kong nu a folosit măști chirurgicale pentru hamsteri, ci într-o lucrare nepublicată a descris punerea unei măști chirurgicale asupra fluxului de aer dintr-o o cușcă cu hamsteri cu ARN pozitiv și o cușcă cu hamsteri cu ARN negativ, și au susținut că o proporție mai mare de hamstri negativi au devenit pozitivi când nu exista o mască asupra fluxului de aer. Nu e clar de ce cred cercetătorii că aceste studii pot fi extrapolate în mod direct la oameni. Deși articolele de ziar pretind că lucrarea a fost publicată, nici măcar biroul de presă al Universității Hong Kong nu oferă niciun fel de detalii cu privire la locul desfășurării.
Mai recent, o lucrare din Lancet a identificat 172 de studii observaționale (nu studii controlate aleatorii) care susțin distanțarea socială și purtarea măștilor. Din cele 44 de studii examinate în amănunt, 35 s-au ocupat de personalul medical, opt studii s-au aplecat asupra relațiilor apropiate (gospodării cu o persoană bolnavă, urmărirea unei persoane testată pozitiv), și doar trei studii au analizat spațiile publice. Din cele trei lucrări, una a studiat distanța versus riscul de infecție în avioane iar alta a fost inclusă în studiul Cochrane amintit mai sus. A treia lucrare, care nu a fost încă peer-reviewed și nici publicată, s-a concentrat pe urmărirea contactelor, dar a observat că din cele două cupluri descoperite a fi pozitive prin urmărirea contactelor (dintre cele 404 contacte apropiate a 9 cazuri de COVID-19), unul din cupluri a luat multe măsuri de precauție (măști, dormitoare și băi separate), în timp ce celălalt nu a făcut asta, ceea ce nu a adus nicio lumină în dezbaterea despre măști.
O lucrare intens promovată în Annals of Internal Medicine (reclame plătite pe Twitter de McMaster University în Canada) pretinde în titlu că „Măștile de bumbac ar putea preveni transmisia COVID-19”. Ei admit că „materialul nu oprește virionii izolați”, dar susțin că din moment ce particulele virale sunt întotdeauna atașate de picături mici, această cercetare asupra transmiterii bacteriilor poate fi folositoare. Multe dintre măștile testate în experimentele la care fac referire au 3 până la 6 rânduri de material. Ei ignoră de asemenea, cercetarea coreeană care a concluzionat că „nici măștile chirurgicale, nici cele de bumbac nu au fost eficiente în filtrarea SARS-CoV-2, atunci când pacienții infectați tușeau”. În cele din urmă, autorii studiului publica în AIM au conchis: „dacă purtarea măștii, indiferent de tip, într-un context comunitar, îl protejează pe cel care o poartă sau pe cei din jurul său, rămâne un fapt necunoscut”. Poate că această lucrare ar trebui să fie inclusă într-o secțiune specială „Lucrări care își doresc ca măștile să funcționeze dar care nu pot dovedi lucrul acesta”.
Clase CM et al. Cloth Masks May Prevent Transmission of COVID-19: An Evidence-Based, Risk-Based Approach. Ann Intern Med. 2020 May 22.
Dovezile împotriva folosirii măștilor
O trecere în revistă a literaturii pe subiect publicată în revista CDC, nu a descoperit dovezi după care spălatul pe mâini sau măștile ar putea proteja împotriva gripei. Măștile nu i-au ajutat pe cei infectați să reducă riscul de a-i infecta și pe alții, nici riscul celor neinfectați de a contracta gripa. „În această trecere în revistă nu am descoperit dovezi care să susțină un efect protector pentru reducerea transmisiei gripei… Igiena mâinilor este văzută ca fiind o tehnică foarte folosită și s-a demonstrat că reduce efectiv transmisia infecțiilor gastrointestinale și a celor respiratorii. Totuși, în analiza noastră sistematică, aducând la zi descoperirile lui Wong et al., nu am descoperit un efect major al igienei de mâini în transmisia gripei confirmată în laborator… Nu am descoperit dovezi că măștile chirurgicale sunt eficiente în reducerea transmisiei virusului, fie că sunt purtate de persoane infectate, fie că sunt purtate de oameni din comunitatea largă pentru a reduce gradul de risc… Este esențial de notat că mecanismul de transmisie de la persoană la persoană în comunitate nu a fost în întregime determinat. Rămâne controversa cu privire la rolul transmisiei prin aerosoli, particule fine.” Xiao J et al. Nonpharmaceutical Measures for Pandemic Influenza in Nonhealthcare Settings-Personal Protective and Environmental Measures. Emerg Infect Dis. 2020 May 17; 26(5).
Într-un studiu coreean pacienții infectați cu Covid-19 au primit măști dar acest fapt nu a împiedicat transmisia ARN-ului viral când pacienții au tușit cu masca pe față. „Nici măștile chirurgicale nici cele de bumbac nu au oprit eficient SARS-CoV-2 în timpul tusei pacienților infectați.”
Bae S et al. Effectiveness of Surgical and Cotton Masks in Blocking SARS-CoV-2: A Controlled Comparison in 4 Patients. Ann Intern Med. 2020 Apr 6.
Consecințele negative ale măștilor
Consecințele negative ale măștilor ies cel mai bine în evidență la personalul medical, unde folosirea lor este mai controlată, dar publicul larg care poartă în mod voluntar mască pe termen lung poate avea probleme similare. Un studiu din BMJ a arătat că aceia cărora li s-a spus să poarte măști de bumbac pentru perioade mai lungi de timp (acesta era scopul studiului) aveau rate mai mari de îmbolnăvire asemănătoare gripei, decât cei care decideau de unii singuri când și cât să poarte mască, și rate mai mari decât cei care purtau măști chirurgicale. Chiar și în rândul personalului medical, purtatul măștilor poate fi contra productiv. „Penetrarea măștilor de bumbac de către particule era de 97%, iar în cazul măștilor chirurgicale de 44%.”
MacIntyre CR et al. A cluster randomised trial of cloth masks compared with medical masks in healthcare workers. BMJ Open. 2015 Apr 22; 5(4): e006577.
Un studiu din Singapore a descoperit un risc mai mare de durere de cap, simptomatic pentru o lipsă de oxigen, în rândul personalului medical. Aceasta se poate sau nu să se aplice publicului larg care în general poartă măști mai puțin fixe (și din acest motiv mai puțin eficiente).
Ong JJY et al. Headaches Associated With Personal Protective Equipment – A Cross-Sectional Study Among Frontline Healthcare Workers During COVID‐19. Headache. 2020 05; 60(5): 864-877.
Opinii împotrica utilizării măștilor
Organizația Mondială a Sănătății a afirmat că nu există niciun motiv pentru care oamenii sănătoși ar trebui să poarte măști în public și există doar dovezi limitate că măștile ajută în contactul cu o persoană bolnavă. „Există dovezi limitate că purtarea unei măști medicale de către indivizi sănătoși în case sau printre contactele unui pacient bolnav sau printre participanții la întâlniri de masă ar putea fi benefică ca măsură preventivă. Totuși, în prezent nu există dovezi că purtarea unei măști (fie medicală, fie de alt tip) de către persoane sănătoase, inclusiv purtarea universală de către toți membrii comunității, poate preveni infecția lor cu virusuri respiratorii, inclusiv COVID-19.”
Advice on the use of masks in the context of COVID-19. WHO. 2020 Apr 6.
Dr Jenny Harries, adjunctul ministrului Sănătății din Marea Britanie, avertizează că, deoarece majoritatea oamenilor folosesc o mască pentru o perioadă de timp mai lungă, atunci când și-o dau jos acasă și o pun pe o suprafață nonsterilă se contaminează. „Se întâmplă că oamenii au doar o mască. Nu o poartă tot timpul, o dau jos când ajung acasă și o pun pe o suprafață pe care nu au curățat-o. În fapt, poți capta virusul în mască și să începi să-l respiri. Din cauza acestor probleme, oamenii se pot expune și mai tare riscului, în loc să se protejeze.
Baynes C. Coronavirus: Face masks could increase risk of infection, medical chief warns. The Independent. 2020 Mar 12.
Jake Dunning, direcotorul de boli infecțioase de la Public Health England a adăugat că „există foarte puține dovezi legate de un beneficiu pe scară largă al purtării de mască… Măștile trebuie purtate corect, schimbate frecvent, date jos cum trebuie, depozitate în siguranță și folosite în combinație cu o igienă universală bună pentru a fi eficiente.”
Baynes C. Coronavirus: Face masks could increase risk of infection, medical chief warns. The Independent. 2020 Mar 12.
Centrul pentru Cercetarea și Politicile Bolilor Infecțioase de la Universitatea din Minnesota (CIDRAP) nu recomandă publicului să poarte măști, deoarece nu funcționează, pot împiedica alte măsuri preventive și afectează furnizarea măștilor pentru personalul medical. „Nu recomandăm ca publicul larg, care nu are simptome de COVID-19, să poarte în mod curent măști de bumbac sau chirurgicale deoarece nu există dovezi științifice care să demonstreze eficiența lor în reducerea transmisiei virusului. Folosirea lor ar putea avea drept consecință ca aceia care le poartă să fie mai relaxați în privința distanțării deoarece au sentimentul că sunt protejați.
Brosseau LM et al. COMMENTARY: Masks-for-all for COVID-19 not based on sound data. CIDRAP. 2020 Apr 1.
O asistentă medicală experimentată a analizat datele științifice disponibile în momentul în care grădinița nepotului a hotărât ca și copiii să poarte mască. Analiza sa a literaturii științifice a adus o mulțime de informații împotriva purtării de mască, iar ea a arătat cum cele șapte lucrări ale CDC în favoarea purtării de mască sunt irelevante pentru subiectul în cauză.
Neuenschwander P. Healthy People Wearing Masks to Stop Corona Not Supported by Science. Jennifer Margulis. 2020 May 13.
Concluzii
Dovezile împotriva folosirii măștilor de către publicul larg sunt copleșitoare. În general ele sunt văzute ca ineficiente, ca deturnând atenția de la alte măsuri preventive și ca fiind cauzatoare de probleme de sănătate dacă sunt purtate pe termen lung.
Dacă te preocupa problema epidemiei de Covid19 iată trei articole importante:
Scrioarea Prof. Sucharit Bhakdi către Cancelarul Angela Merkel
10 lucruri mai puțin știute despre Organizația Mondială a Sănătății
10 lucruri pe care ar trebui să le știi despre Bill Gates
Citând mandatele de purtare a maștii emise de guvernatorul Steve Bullock, cât și de Consiliul Municipal al orașului Missoula, SUA, un cuplu din Missoula se confruntă cu evacuarea pentru că a refuzat să poarte o mască în afara casei lor. Samuel și Amy Leal au primit avizul de evacuare de la avocatul complexului de apartamente, susținând că încalcă ordinele de purtare a măștii ale guvernatorului Bullock și, prin urmare, va trebui să își părăsească locuința până pe 17 august.
Originari din Duluth, Minnesota, domnul și doamna Leal au venit la Missoula după ce soțul și-a pierdut slujba, datorită unei afecțiuni medicale care îl împiedica să poarte mască la locul de muncă. Din păcate, soții Leal nu au fost bine primiți nici în Big Sky State. Cuplul a decis să se mute în statul Montana, și din păcate pentru ei au ales orașul Missoula.
S-au stabilit în Complexul de Apartamentele Mullan Reserve (în imaginea de mai jos), Leals s-a bucurat de facilitățile complexului, inclusiv un club aflat în zona rezidențială. Însă, după ce au fost reperați fără măști, au fost anunțați de către avocatul proprietarului că va trebui să părăsească apartamentul.
Cabinetul de Avocatură al lui Thomas C. Orr a fost angajat pentru evacuarea cuplului de către Roundhouse Management, care deține complexul de apartamente Mullan, și susține că au încălcat ordinele guvernatorului Steve Bullock și a Consiliului municipal Missoula. Destul de interesant, notificarea de evacuare prin Thomas Orr afirmă: „De asemenea, nu aveți voie în spații publice, în timp ce mergeți către apartament, automobil sau căsuța poștală, fără mască.”
Numind COVID-19 o „boală periculoasă și extrem de contagioasă”, scrisoarea hiperbolică spune că restricțiile au fost puse în aplicare pentru „propria protecție” a familiei Leals. Mai mult, Ordinul de Evacuare insultă dizabilitatea lui Samuel Leal, afirmând că astmul său este o „scuză”. Cei cu astm sunt exonerați de a purta măști la nivel național, datorită legii americanilor cu dizabilități, însă purtarea unei măști de către persoanele este de fapt mult mai mortală decât COVID-19.
Samuel Leal a explicat duminică situația de pe pagina sa de Facebook , scriind: „Complexul Rezidențial Mullan și avocatul lor nu vor revoca„ Notificarea de reziliere a încălcării contractului de închiriere ”. Ei nu au autoritate legală să mă învinuiască, pentru că nu am făcut nimic pentru a încălca contractul de închiriere. Am menționat pur și simplu că am o afecțiune medicală și sunt scutit. Ar trebui să îmi fie permis să merg oriunde. ”
O analiză a contractului de leasing indică faptul că nu au încălcat nicio parte a acordului lor cu Roundhouse Management și nu există nicio clauză în cadrul contractului de închiriere în ceea ce privește purtarea măștilor.
OMS admite că virusul poate fi transmis prin aer în interior. OMS își schimbă criteriile după solicitarea a 239 de oameni de știință, care au găsit dovezi ale acestei posibilități.
*Deci, mănușile nu mai sunt necesare. Până acum au spus că putem lua virusul și de pe cutia de carton pe care o aduce postașul. Nu mai trebuie spalate zidurile fiindcă virusul nu stă agățat pe ele ca un liliac. Virusul stă în aer și ne intra-n gură și nas. Așa că, fară botniță nu se poate. Obligatorie de la vârsta de 6 ani. Nu-l mai înjurați pe Arafat fiindcă el veghează pentru sănătatea românilor.:)
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) își schimbă părerea și admite că coronavirusul poate fi transmis prin aer. Deși nu există încă dovezi științifice solide, tot mai multe studii sugerează că SARS-CoV-2, virusul care provoacă Covid-19, poate fi răspândit în interior, cu ventilație slabă și cu multe persoane, și aceste investigații au avut ecou pentru prima dată la entitatea internațională.
«Recunoaștem că există tot mai multe dovezi în acest domeniu, precum și în multe altele legate de acest coronavirus. Prin urmare, trebuie să fim deschiși la aceste constatări și să înțelegem implicațiile lor asupra modului de transmitere a virusului și a precauțiilor care trebuie luate» , a declarat într-o conferință de presă coordonatorul OMS pentru prevenirea infecțiilor, Benedetta Allegranzi.
Luni, un grup de 239 de oameni de știință internaționali au solicitat autorităților mondiale, inclusiv OMS, să admită că coronavirusul poate fi transmis prin aer pentru a revizui directivele de sănătate.
Într-un text publicat în jurnalul academic al bolilor infecțioase clinice din Oxford, cercetătorii au subliniat că studiile au arătat că „dincolo de orice îndoială rezonabilă”, virușii pot călători o duzină de metri prin aerși că există dovezi care au a demonstrat că acest lucru este valabil și în cazul SARS-CoV-2.
Până acum, OMS și principalele organizații naționale și internaționale de sănătate au reiterat că cea mai importantă sursă de contagiune au fost picăturile de salivă proiectate atunci când vorbim, strănut sau tusesc, pe lângă faptul că virusul ar putea rămâne ore întregi sau zile în diferite suprafețe.
«Acestea sunt câmpuri de studiu care sunt în creștere și în care apar dovezi, dar care nu este încă definitiv, și de aceea, posibilitatea transmiterii aeriene în spațiile publice, în special în condiții specifice, cum ar fi aglomerarea, spații închise și cu o ventilație slabă, nu poate fi exclusă. Dar dovezile trebuie interpretate și susținem acest proces», a adăugat Allegranzi, care a solicitat populației «o ventilație adecvată și distanță fizică» în locuri închise și când aceste două măsuri nu sunt posibile, „folosirea măștilor”.
Organizația Mondială a Sănătății pregătește o compilație a tuturor studiilor care vorbesc despre diferitele posibilități de contagiune a virusului (unele dintre ele, care nu au fost încă studiate în profunzime), subiect la care lucrează un număr mare de „oameni de știință, medici și matematicieni ”.
Admiterea faptului că virusul poate fi transmis prin aer nu este prima rectificare a OMS în timpul pandemiei. Cel mai criticat până acum a fost modificarea criteriilor în ceea ce privește utilizarea măștilor, pe care entitatea internațională le-a recomandat doar în primele săptămâni lucrătorilor din sănătate și persoanelor care suferă de simptome ale bolii, dar care ulterior a sfătuit întreaga populație.
Rolul OMS în timpul crizei Covid-19 a determinat Statele Unite – care este cea mai mare donatoare a acesteia, cu aproximativ 350 de milioane de euro pe an – să renunțe la organizație. Tocmai marți, Administrația Trump și-a îndeplinit amenințarea și a demarat procedurile pentru a părăsi OMS, pe care a acuzat-o de o părtinire „pro-chineză” în toată pandemia și că a negat gravitatea situației de urgență pentru a acoperi performanțele neglijente ale țării asiatice atunci când primele focare au izbucnit.
În orice caz, Joe Biden, candidat democrat la alegerile Statelor Unite, care va avea loc în noiembrie, a avertizat deja că, dacă va câștiga alegerile, țara sa va reveni la OMS. „Americanii sunt mai în siguranță atunci când Statele Unite sunt angajate să consolideze sănătatea globală”, a spus el. – sursa: Invictus
Doar cu ajutorul purtării măștii de protecție, cu păstrarea distanței fizice și cu respectarea celorlalte măsuri impuse de autorități vom putea trece cu bine de această perioadă, atrage atenția profesorul Streinu Cercel.
Masca de protecție are efect în primele 2-4 ore de la aplicarea ei, ea trebuie schimbată în momentul în care se umezește, a susținut Adrian Streinu-Cercel la Antena3, recomandând ca atunci când ieșim în oraș să avem cu noi mai multe măști pe care să le schimbăm în mod frecvent.
„Masca va opri ce vine din fața noastră. Acele particule nu pot să pătrundă prin aceste straturi. Infecția cu coronavirus poate să treacă prin mască la un moment dat, dar nu la început. Avem un interval de timp în care masca ne protejează. Se spune că o mască ne poate proteja între 2 și 4 ore. Când se face diferența între cele 2 și 4 ore? La momentul umezirii. Dacă masca se umezește, ea trebuie schimbată, nu mai trebuie ținută pentru că își pierde proprietățile și tot ce se dizolvă aici are șanse să treacă de ea. De aceea e bine să avem cu noi vreo 3-4 măști cu noi ca să ne ajungă pentru toată ziua. Maximum 4 ore o putem folosi, după acest interval nu mai este folositoare. E important și cum o dăm jos. Dacă punem mâna pur și simplu pe ea, ne putem contamina și apoi punem mâna pe telefon și alte obiecte”, a declarat medicul.
„Masca va fi cea care va face diferența în următoarele săptămâni, a mai spus Streinu-Cercel.
