Tag Archives: marine le pen

Premierul de la Budapesta, Viktor Orban, s-a întâlnit vineri, 27 mai, cu fosta adversară a șefului de stat francez din cadrul alegerilor prezidențiale, Marine Le Pen. Cei doi au discutat despre amenințările cu care se confruntă în prezent Europa, printre care se numără războiul declanșat de Rusia în Ucraina și consecințele economice ale conflictelor militare dintre forțele armate ruse și cele ucrainene. Întâlnire de ultimă oră între Viktor Orban și Marine Le Pen! După cum se știe deja, fosta candidată de extremă-dreapta la alegerile prezidențiale din Franța a recunoscut că are „o viziune comună” asupra „organizației europene” cu liderul naționalist maghiar. Marine Le Pen își găsește inspirația în relația sa apropiată cu Viktor Orban. În perioada dintre primul și al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Franța, Ungaria, guvernată de 12 ani de Viktor Orban, a ajuns să joace un rol central în campanie. Relația dintre cei doi este mult mai înrădăcinată. Relația bine înrădăcinată dintre Viktor Orban și Marine Le Pen Una dintre principalele propuneri ale lui Le Pen, organizarea de referendumuri pe o gamă largă de chestiuni politice, a fost folosită cu mare efect în Ungaria lui Orban. Acolo, două referendumuri și o profuzie de consultări naționale l-au ajutat să stabilească agenda țării. Pe 3 aprilie, când a fost reales cu peste 54% din voturi, maghiarii au fost, de asemenea, invitați să se pronunțe asupra „promovării tratamentelor de schimbare de sex pentru minori” și „predării orientării sexuale copiilor minori”. Referendumul a fost invalidat în mod oficial din cauza participării scăzute, dar problema, alături de războiul din Ucraina, a dominat campania. Programul pe care l-a prezentat Le Pen la alegeri conținea, de asemenea, alte politici care par a fi copiate de la Orban. Printre acestea se număra și „un împrumut pentru locuințe de până la 100.000 de …

Francezii vor decide duminică dacă îl vor realege pe președintele centrist pro-business Emmanuel Macron sau dacă vor arunca în aer decenii de consens general în favoarea candidatei extremei drepte Marine Le Pen, anunță mediafax. Care sunt diferențele dintre cei doi, în privința problemelor majore: – ECONOMIA: LE PEN: Moștenitoarea de extremă dreapta a transformat fostul Front Național, transformând partidul tatălui său. Ea dorește să implementeze o politică de “Cumpărare a produselor franceze” la licitațiile publice, să reducă vârsta minimă de pensionare la 60 de ani pentru cei care au început să lucreze înainte de 20 de ani, să elimine impozitul pe venit pentru cei cu vârsta sub 30 de ani și să reducă TVA-ul pentru energie de la 20% la 5,5%. De asemenea, ea ar urma să cheltuiască 2 miliarde de euro (2,18 miliarde de dolari) în 5 ani pentru a crește salariile lucrătorilor din spitale și pentru a recruta 10.000 de angajați în plus. Salariile profesorilor ar urma să crească cu 15% în 5 ani. Gilles Ivaldi, politolog la Sciences-Po, spune că programul economic al partidului ei este mai de stânga decât a fost în ultimele decenii. “Comerțul liber ucide planeta”, a declarat Le Pen în timpul unei dezbateri televizate cu Macron. MACRON : Liderul francez intenționează să dubleze reformele pe care le-a implementat în timpul primului său mandat, principalul punct al manifestului său fiind creșterea vârstei minime de pensionare de la 62 de ani la 65 de ani. “Nu vreau să ne măresc taxele, nu vreau să măresc datoria, vreau chiar să încep să o plătesc în următorii cinci ani”, a declarat Macron în timpul dezbaterii. “Așa că vreau să muncim mai mult”. Macron promite, de asemenea, să condiționeze unele beneficii sociale de 15-20 de ore de formare profesională, similar cu politicile din țări precum Statele Unite sau …

Procuratura din Paris a comunicat duminică agenţiei dpa că a primit un raport din partea OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă) în care Marine Le Pen, candidata de extremă dreaptă la preşedinţia Franţei, este acuzată de deturnare de fonduri. Procurorii examinează în prezent documentul emis în 11 martie. Turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, în care Le Pen se confruntă direct pentru a doua oară cu actualul preşedinte, Emmanuel Macron, va avea loc în 24 aprilie. Site-ul de investigaţii Mediapart a publicat sâmbătă fragmente din raport, în care OLAF precizează că este vorba de fonduri europene în valoare de 137.000 de euro, pe care se presupune că Le Pen le-a deturnat în timpul mandatelor ei de eurodeputată, între 2004 şi 2017. Avocatul lui Marine Le Pen critică momentul apariției raportului Avocatul politicienei, Rodolphe Bosselut, citat de Mediapart, a respins acuzaţiile, iar Le Pen şi-a rezervat dreptul de a-i acţiona în instanţă pe foştii ei asistenţi sau furnizori de servicii care ar putea să fi comis fapte penale fără ştirea ei. Bosselut a criticat momentul în care au apărut dezvăluirile, cu numai o săptămână înaintea scrutinului decisiv. Potrivit Mediapart, raportul OLAF se referă şi la alţi foşti europarlamentari din Adunarea Naţională (RN, Rassemblement National), formaţiunea politică franceză care o susţine pe Marine Le Pen: tatăl acesteia, Jean-Marie Le Pen, fostul ei partener, Louis Aliot, şi Bruno Gollnisch, fost vicepreşedinte al partidului. În total, OLAF a stabilit că ei au deturnat 486.000 de euro. Aliot, acum primar la Perpignan, în sudul Franţei, a respins şi el acuzaţiile în declaraţii făcute duminică postului de radio Franceinfo. Nu este prima oară când se vehiculează acuzaţii de acest gen împotriva reprezentanţilor Adunării Naţionale, reaminteşte dpa. Asistenţi ai europarlamentarilor din acest partid, plătiţi de Parlamentul European, au fost suspectaţi în trecut că nu şi-au desfăşurat de …

Marine Le Pen, rivala președintelui Emmanuel Macron la alegerile prezidențiale, dorește scoaterea Franței din NATO, oprirea cooperării cu Germania, dar și o relație mai bună cu Rusia, țara lui Vladimir Putin. Marine Le Pen, candidata în turul al doilea al alegerilor prezidențiale franceze din 24 aprilie, are o viziune total diferită de Emmanuel Macron. Aceasta vrea să scoată Franța din NATO și să se asocieze cu Vladimir Putin. Are și alte planuri mari, dar șocante pentru populație. Programul politic al lui Marine Le Pen, politiciana formațiunii Rassemblement National va schimba jocul, în cazul în care va fi aleasă președinte. Potrivit jurnaliștilor francezi de la Les Echos, aceasta dorește ca Franța să se bucure de victoria din trecut și să oprească tot ce au făcut foștii lideri. Politica cadidatei cu privire la NATO arată total diferit. Aceasta vrea să retragă Franța din NATO, așa cum a făcut generalul de Gaulle în 1966, și să mute sediul Centralei NATO din Europa în altă zonă, nu în Paris. Marine Le Pene crede că cu Statele Unite, „relația fundamentală nu funcționează în interesul Franței”. Pentru ea, „Statele Unite nu se comportă întotdeauna ca un aliat al Franței”. Prin urmare, rivala lui Macron consideră că este necesar să se „revizuiească” cooperarea cu Casa Albă, în special în domeniul informațional. Marine Le Pen nu are o părere pozitivă despre Germania și dorește „să pună capăt cooperării industriale întreprinse cu Germania în domeniul armamentului, desfășurată în detrimentul suveranității tehnologice și al interesului industrial.” Ce se va alege de Franța? Candidata are în prim plan „o alianță cu Rusia” pe anumite subiecte precum „securitatea europeană” și „lupta împotriva terorismului pe care a asigurat-o cu mai multă consecvență decât orice altă putere”, după cum se precizează programul său politic scris înainte că Vladimir Putin să atace Ucraina. Aceasta are …

Cetăţenii francezi din unele teritorii de peste mări din Americi şi Pacificul de Sud se îndreptau sâmbătă spre urne pentru a-şi alege următorul preşedinte, cu o zi mai devreme decât cei de pe continent, informează DPA. Principalul contracandidat al preşedintelui în exerciţiu Emmanuel Macron este Marine Le Pen, de extremă dreapta. Sondajele îl arată pe Macron în frunte, deşi Le Pen a redus diferenţa. Franţa este a şaptea cea mai mare economie din lume şi unul dintre principalii promotori ai politicii din Uniunea Europeană. O victorie a lui Le Pen, o eurosceptică vocală care este în favoarea unor politici dure împotriva imigraţiei, ar putea bulversa politica europeană, comentează DPA. Nu se aşteaptă ca preşedinţia să fie decisă în acest weekend. Dacă, aşa cum este aproape sigur, niciunul dintre cei 12 candidaţi nu va obţine o majoritate absolută, atunci cei doi candidaţi care obţin cele mai multe voturi se vor confrunta în al doilea tur de scrutin pe 24 aprilie. Politicianul de stânga Jean-Luc Melenchon are, de asemenea, o şansă de a ajunge în turul doi, după ce a înregistrat recent procente considerabile în sondaje şi se află pe locul al treilea – deşi încă la câteva puncte procentuale în spatele lui Macron şi Le Pen. În Franţa continentală, secţiile de votare se deschid duminică la ora 8.00 (06.00 GMT). Primele proiecţii sunt aşteptate imediat după închiderea ultimelor urne, la ora 20.00. Emmanuel Macron ar putea avea o misiune mai complicată decât credea în câştigarea unui nou mandat de preşedinte al Franţei. Marine Le Pen s-a apropiat la doar câteva procente în sondaje, cu doar câteva ore rămase până la alegerile prezidenţiale. Macron a atacat-o pe Le Pen, spunând că aceasta “îşi minte votanţii despre programul ei rasist”, dar a acuzat-o şi de “complezenţă în ceea ce priveşte legăturile cu Rusia”. …

Tensiunile create de Rusia la frontiera cu Ucraina ar putea duce la destabilizarea NATO. Unul dintre cele mai importante state din Alianță ar putea să încheie colaborarea în cazul în care actualul președinte va pierde alegerile. Marine Le Pen, una dintre candidatele la președinția Franței, este decisă să încheie colaborările cu NATO dacă va reuși să ajungă în fruntea statului. În cel mai recent discurs, ea susține că Franța ar trebui să își protejeze propriile interese și pe cele ale cetățenilor, așa că cea mai bună decizie este să se retragă din Alianța militară. „Ne vom retrage din Comandamentul Comun al NATO, astfel încât să nu mai putem fi tărâţi în conflictele altora”, a spus Le Pen. „În această lume, ţara noastră trebuie să aibă o voce puternică. Francofonia, în special în Africa, trebuie să fie unul dintre vectorii de influenţă (…) Trebuie să ne apărăm liber interesele, să renunţăm la logica militantă a blocurilor şi să revenim la strategia egalităţii care a făcut ţara noastră mare”, a subliniat Marine Le Pen în cel mai recent discurs al său. „În condiţiile actuale ale noului război rece, Franţa trebuie să-şi facă auzită vocea pe arena internaţională, inclusiv prin folosirea poziţiei sale în Consiliul de Securitate al ONU. Acesta este un privilegiu diplomatic moştenit de la generalul [Charles] de Gaulle şi nu intenţionez să-l dau nimănui cota”, a mai subliniat candidata la prezidențiale. Planurile lui Marine Le Pen nu ar reprezenta un eveniment unic în istoria Franței. În 1996, autoritățile de Paris au cerut Alianței NATO să părăsească teritoriul țării lor. Decizia a venit în urma unei dispute cu SUA şi Marea Britanie privind politicile nucleare. Președintele Nicholas Sarkozy a fost cel care a adus Franța înapoi ca parte NATO. Alegerile prezidențiale din Franța vor avea loc în luna aprilie a acestui …

Liderii a 15 partide de extremă dreapta şi conservatoare, printre care formaţiunea Adunarea Naţională a politicienei franceze Marinei Le Pen, care au semnat în iulie o declaraţie comună în vederea creării unei alianţe în Parlamentul European, urmează să se întâlnească la Varşovia, transmite AFP. “Pentru a continua apropierea între partidele patriotice divizate în prezent în două grupuri distincte în cadrul Parlamentului European (Identitate şi Democraţie şi Conservatori şi Reformişti Europeni), o întâlnire între liderii acestor diferite formaţiuni la care va participa Marine Le Pen, va avea loc la Varşovia”, potrivit informaţiilor furnizate de Adunarea Naţională, informează Agerpres. Marine Le Pen, candidată la alegerile prezidenţiale din Franţa din aprilie anul viitor, precizează că se va “întâlni cu cele 14 partide semnatare ale unei declaraţii comune în iulie 2021, care face apel la o mare alianţa în Parlamentul European”. Liderul Ligii italiene, Matteo Salvini, nu va fi prezent la întâlnirea de la Varşovia, potrivit purtătorului său de cuvânt. Dar “Liga continuă să lucreze” la o “alternativă la stânga în Italia şi Europa”, potrivit sursei citate. Printre semnatarii declaraţiei din iulie s-au numărat Marine Le Pen, Matteo Salvini, premierul ungar şi liderul Fidesz Viktor Orban, liderul partidului polonez Dreptate şi Justiţie Jaroslaw Kaczynski, liderul Vox din Spania Santiago Abascal şi lidera Fratelli d’Italia (partid neo-fascist) Georgia Meloni. Aceste partide nu fac parte din aceleaşi grupuri în Parlamentul European. Adunarea Naţională şi Liga aparţin grupului Identitate şi Democraţie, în timp ce Dreptate şi Justiţie, Vox şi Fratelli d’Italia sunt în grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni. Fidesz, care a părăsit în martie grupul Partidului Popular European, este în căutare de parteneri. Aceste partide au subliniat în declaraţia din iulie necesitatea unei reforme profunde a UE, exprimându-şi temerea în legătură cu “crearea unui superstat european”. După această declaraţie, Marine Le Pen a fost primită pe 27 …

Lidera extremei drepte franceze Marine Le Pen şi 15 aliaţi europeni, între care premierul ungar Viktor Orban, au publicat vineri o „declaraţie comună” prezentată ca fiind „prima piatră de temelie” a unei alianţe în Parlamentul European care vizează „reformarea Europei”, relatează AFP, potrivit agerpres. „Într-un moment în care globaliştii şi europeniştii, între care Emmanuel Macron este principalul reprezentant în Franţa, lansează Conferinţa privind viitorul Europei ce are ca scop creşterea puterii organismelor europene, acordul de astăzi este prima piatră de temelie către constituirea unei mari alianţe în Parlamentul European”, scriu semnatarii în declaraţia lor, publicată de partidul Rassemblement National (RN) condus de Marine Le Pen. Cehia introduce teste PCR la intrarea în țară pentru persoanele nevaccinate Printre aceştia se numără Marine Le Pen, liderul formaţiunii italiene Liga Matteo Salvini, premierul ungar şi liderul Fidesz Viktor Orban, liderul partidului polonez Lege şi Justiţie (PiS) Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului VOX, de extremă dreaptă din Spania, Santiago Abascal, şi liderul Fratelli d’Italia (neofascist) Georgia Meloni. Aceste partide nu fac parte din aceleaşi grupuri în Parlamentul European. RN şi Liga aparţin grupului Identitate şi Democraţie (ID), în timp ce Lege şi Justiţie, Vox şi Fratelli d’Italia fac parte din grupul Conservatorilor şi Reformiştilor (CRE). Fidesz, care s-a desprins în martie de grupul Partidului Popular European (PPE), îşi caută alţi parteneri. Într-o declaraţie separată, integrată printr-un link la declaraţia comună, Marine Le Pen afirmă că acest document este „baza unei activităţi culturale şi politice comune, respectând rolul grupurilor politice actuale”. Ea subliniază necesitatea unei „reforme profunde” a UE, temându-se de „crearea unui super-stat european”. Uniunea Europeană „continuă să urmeze calea federalistă care o îndepărtează inexorabil de popoarele care sunt inima civilizaţiei noastre”, scriu în declaraţia lor comună cei 16 semnatari. „În urma acestei constatări, cele mai influente partide patriotice de pe continent au înţeles importanţa …

Toate institutele de sondaj franceze, întreprinderi foarte serioase (până mai ieri !), respectabile, cu vechime, l-au dat în ultimele două săptămâni câştigător detaşat pe Emmanuel Macron, 39 de ani, complet necunoscut publicului francez în urmă cu vreo trei ani. Cine le-a putut contrazice ? Mai ales după succesul devastator pe care aceleaşi institute de sondaj le-au repurtat în primul tur. Nimeni niciodată nu a reuşit să dea rezultate atât de exacte pentru nişte alegeri atât de atipice ! Foarte dubios, desigur. Lucru subliniat chiar şi de compromisul în alegerile americane New York Times. Instituţii de sondaj la fel de respectabile din Regatul Unit al Marii Britanii sau S.U.A. s-au înşelat grosolan în ceea ce priveşte Brexit-ul sau alegerile prezidenţiale americane. Sondorii francezi au funcţionat, în schimb, ceas. Inexplicabil! François Hollande a candidat în 2012 pe un program împotriva băncilor şi marilor averi. Nu a făcut, bineînţeles, nimic. Ba mai mult, şi l-a adus consilier, secretar general adjunct al administraţiei prezidenţiale, pe bancherul de la Rothschild, Emmanuel Macron. L-a promovat apoi ministru al Economiei. Într-o piesă de teatru bulevardier, Macron şi-a prezentat demisia, şi-a inventat o „mişcare politică” fantomatică (En Marche !) şi a lăsat să se înţeleagă că va candida la preşedinţia Franţei. Desigur, programul său nu a mai putut fi împotriva băncilor, a F.M.I. şi a Băncii Mondiale. Emmanuel Macron este, de fapt, al treilea „Traian Băsescu” consecutiv pentru Franţa, după Nicolas Sarkozy (centru dreapta) şi François Hollande (stânga socialistă). Nici cei doi preşedinţi anteriori nu au fost nici pe departe la înălţimea cerută de funcţia lor. Unul a fost mai rău, mai penibil decât celălalt. Greu de ales! Dar acest nou paraşutat, Emmanuel Macron, venit din neantul bancar, din „misterele” finanţei mondiale, poate reprezenta un trist sfârşit, dacă nu chiar apocalipsa pentru marea democraţie franceză. Spaima de catastrofa …

O delegație a extremei drepte europene condusă de unul din liderii extremiștilor europeni, olandezul Marcel De Graaff (Partij voor de Vrijheid), vine vineri la o reuniune la București. De Graaff este co-președinte al grupului „Europa Naţiunilor şi Libertăţii“ din Parlamentul European împreună cu liderul Frontului Național din Franța, Marine le Pen. Vineri 18 decembrie, între orele 11.00 şi 14.00, la sala Nicolae Bălcescu din Palatul Parlamentului va avea loc o acţiune organizată de grupul „Europa Naţiunilor şi Libertăţii” – grup de extrema dreaptă din Parlamentul European, condus de „celebra” Marine Le Pen. Conform informaţiilor pe surse, de închirierea săli şi de celelalte formalităţi necesare s-a ocupat europarlamentarul Laurenţiu Rebega, fostă mare speranţă a Partidului Conservator, trecut în prima decadă a lunii iulie 2015 în grupul „Europa Naţiunilor şi Libertăţii”, unde este şi vicepreşedinte. Delegaţia extremei drepte este condusă de olandezul Marcel De Graaff (Partij voor de Vrijheid) care împreună cu Marine Le Pen este co-preşedintele grupului „Europa Naţiunilor şi Libertăţii”. Numele celor care vin împreună cu De Graaff nu sunt încă date publicităţii, dar conform unor informaţii neoficiale vor fi unii dintre consilierii şefei extremei drepte din Franţa, Marine Le Pen. Conform unor informaţii care circulă în anumite medii politice, sunt câţiva români invitaţi la acţiunea de vineri. Invitat principal ar fi colonelul în rezevă Mircea Dogaru, liderul Sindicatului cadrelor militare în rezervă şi cunoscut apărător al fostei guvernări şi contestatar al celor ce se opuneau ei. Despre Dogaru se fac referiri că s-ar afla în relaţii cordiale cu ideologul rus, promotor al „Eurasiei”, Aleksandr Dughin. Conform surselor, pe lista invitaţilor s-ar mai afla şi fostul şef al marelui Stat major al Armatei de acum 20 de ani, generalul Mircea Chelaru, fostul realizator al emisiunilor militare la TVR şi în prezent invitat la unele televiziunide ştiri, Valeriu Pricină, Dorin Cojocaru, …

Liderul partidului de extremă-dreapta Frontul Naţional Francez, Marine Le Pen (foto), se declară în favoarea negocierilor cu Rusia în sprijinul federalizării Ucrainei, acuzând Statele Unite că vor să declanşeze un război în Europa, relatează RTL. “Eu aş fi iniţiat negocieri diplomatice cu Rusia pentru federalizarea Ucrainei chiar înaintea referendumului privind statutul Crimeei”, a declarat Marine Le Pen, criticând planul de pace prezentat de cancelarul Germaniei, Angela Merkel şi de preşedintele Franţei, Francois Hollande. “François Hollande şi Angela Merkel ascultă ordinele date de către preşedintele Statelor Unite, Barack Obama. Se comportă precum valeţi ai americanilor. Dar americanii vor să lanseze un război în Europa”, a adăugat Marine Le Pen. “Vladimir Putin trebuie să ne fie partener. De câţiva ani, există o formă de război rece în relaţia cu Rusia. Acest lucru este stupid din punct de vedere economic, dar şi din punct de vedere geopolitic, pentru că facilităm apropierea Rusiei de China”, a concluzionat Le Pen.

Franţa este “slăbită” în faţa ameninţării teroriste din cauza apartenenţei sale la Uniunea Europeană, în special pentru că nu poate îşi poate asigura ea însăşi controlul frontierelor sale, a afirmat marţi preşedintele Frontului Naţional, Marine Le Pen. În faţa “fundamentalismului islamist”, “UE ne slăbeşte” prin “faptul că ne impune deschiderea totală a frontierelor” şi “pentru că impune politici de austeritate care în Franţa au lovit din plin” capacităţile militare, ale poliţiei şi serviciilor de informaţii, a acuzat deputata europeană, în cadrul unei conferinţe de presă la Parlamentul European. “Dacă am fi avut frontiere naţionale, am fi oprit probabil la frontiera naţională mulţi dintre cei care s-au întors pe teritoriul francez după ce au plecat să lupte în Siria sau să se antreneze în Yemen, aşa cum a fost cazul unuia dintre teroriştii fundamentalişti ucişi în ultimele zile”, a adăugat Le Pen, referindu-se la Said Kouachi, unul dintre cei doi autori ai atacului de la Charlie Hebdo. “Trebuie să ne putem păstra, în cadrul suveranităţii noastre, capacităţile de a decide cine intră şi cine rămâne pe teritoriul nostru”, deoarece controlul la frontierele externe ale UE este “iluzoriu”, a continuat ea. Le Pen a pledat pentru aplicarea de “urgenţă” a “retragerii cetăţeniei persoanelor care pleacă să lupte sau să se antreneze în străinătate, pentru a nu se mai putea întoarce pe teritoriul naţional”. “Retragerea cetăţeniei este foarte rară. (…) Măsurile care urmăresc să împiedice oamenii să plece nu au niciun sens, ceea ce trebuie făcut este ca aceştia să fie împiedicaţi să se întoarcă”, a adăugat ea. Preşedintele FN a asigurat că partidul său a “apărat întotdeauna libertatea de exprimare, inclusiv pe cea a Charlie Hebdo” şi acest lucru s-a întâmplat “chiar şi atunci când eram în dezacord total cu linia lor editorială”. “Am fost obiectul unor caricaturi de o mare violenţă …

Marine Le Pen, lidera Frontului Naţional din Franţa, a declarat că va cere în instanţă interzicerea folosirii sintagmei de “extrema dreaptă”, când vine vorba de formaţiunea populistă şi anti-imigraţionistă pe care o conduce. “Iau în considerare o acţiune juridică prin care să cer ca sintagma ‘extrema dreaptă’ să fie recunoscută ca fiind peiorativă şi dăunătoare imaginii Frontului Naţional”, a spus joi Le Pen în cadrul unui interviu realizat de postul de radio RTL. “Să pui imediat eticheta asta este un lucru împotriva eticii jurnalistice”, a continuat aceasta, făcând aluzie la presa stângistă. Pe de altă parte Marine Le Pen a mai afirmat că Frontul Naţional nici măcar nu este un partid “de dreapta”. “În mod absolut nu sunte un partid al dreptei”, a spus aceasta. “Nu suntem nici un patid de dreapta, nici un partid de stânga, ci unul naţional”, a concluzionat lidera FN. De când a preluat de la tatăl ei conducerea Frontul Naţional, Marine Le Pen încearcă constant să scape partidul de eticheta de “formaţiune de extremă dreapta”. Cea mai recentă acţiune de acest fel l-a vizat pe Francois Chatelain, căruia i-a fost retrasă în luna septembrie candidatura pentru alegerile municipale din Neuville-en-Ferrain, deoarece a postat pe Facebook imagini antisioniste şi comentarii interpretate ca fiind antisemite. Deasemenea, în ultimii ani, toate elementele radicale au fost eliminate din linia întâi a partidului. Sursa: FrontPress.ro

De când a preluat de la tatăl ei conducerea Frontul Naţional, Marine Le Pen încearcă constant să scape partidul de eticheta de “formaţiune de extremă dreapta”. Cea mai recentă acţiune de acest fel l-a vizat pe Francois Chatelain, căruia i-a fost retrasă candidatura pentru alegerile municipale din Neuville-en-Ferrain, deoarece a postat pe Facebook imagini antisioniste şi comentarii interpretate ca fiind antisemite.  Candidatura acestuia a fost retrasă după ce a postat mai multe imagini, precum una în care apare un braţ care smulge un steag israelian pentru a face loc dedesupt tricolorului francez. O altă postare îl înfăţişează pe fostul preşedinte Sarkozy alături de mai mulţi rabini. În comentariu său la poza postată, Francois Chatelain avertizează asupra “lobby-ului care conduce presa, finanţele şi care provoacă războaie din motive coloniale şi economice (proiectul Marele Israel care vizează distrugerea Siriei şi Iranului)”. Activităţile de pe Facebook ale tânărului politician de 28 de ani au fost aduse în atenţia liderei Frontului Naţional de către un parlamentar conservator, membru al partidului fostului preşedinte Sarkozy. “Imaginile şi comentariile postate de Francois Chatelain pe pagina lui de Facebook contravin total liniei politice a Frontului Naţional”, se arată într-un comunicat al partidului, emis săptămâna trecută. “Drept urmare, domnul Chatelain a fost suspendat din partid iar candidatura sa la alegerile municipale a fost retrasă. Va fi chemat în viitorul apropiat în faţa unei comisii disciplinare interne, care va analiza dacă se impune retragerea definitivă a calităţii de membru al Frontului Naţional”, continuă comunicatul de presă. Sursa: FrontPress.ro