Tag Archives: maresalul antonescu

Mareșalul Ion Antonescu, mesaj din celulă

Documentul intitulat „Însemnări din celulă”, semnat de ex-mareşalul Ion Antonescu în seara de 23 august 1944, la câteva ore după lovitura de stat de la Palatul Regal din Bucureşti. Astăzi, 23 august 1944. Am venit în audienţă la Rege la ora 15,30 pentru a-I face o expunere asupra situaţiei frontului şi a acţiunii întreprinsă pentru a scoate Ţara din greul impas în care se găseşte. Timp de aproape 2 ceasuri Regele a ascultat expunerea, păstrând ca de obicei o atitudine foarte rezervată, aproape indiferentă. La expunerea mea a asistat la audienţă Dl Mihai Antonescu. I-am arătat Regelui că de aproape 2 ani Dl Mihai Antonescu a căutat să obţină de la Anglo-Americani asigurări pentru viitorul Ţării şi i-am afirmat cu această ocazie că, dacă aş fi găsit înţelegere, şi aş fi putut găsi înţelegere pentru asigurarea vieţii, libertăţilor şi continuităţii istorice a acestui nenorocit popor, nu aş fi ezitat să ies din război, nu acum, ci chiar de la începutul conflictului mondial, când Germania era tare. În continuare, i-am arătat conversaţia avută, imediat la întoarcerea mea de pe front, în noaptea de 22/23 [august 1944], cu Dnii Clodius şi Mihalache şi în dimineaţa zilei [de 23 august 1944] cu Dl G. Brătianu. D-lui Clodius i-am vorbit în faţa D-lui M. Ant[onescu] pe un ton răspicat şi i-am amintit că atât prin Dl M. Ant[onescu] de acum câteva luni, cât şi în februarie, la ultima întrevedere, am arătat Germaniei ca, dacă frontul nu se va menţine pe linia Tg. Neamţ-Nord Iaşi-Nord Chişinău-Nistru, România va căuta soluţia politică pentru terminarea războiului. I-am arătat D-lui Clodius că nici o ţară, şi nici chiar Germania, nu ar putea continua războiul în caz când jumătate din teritoriul ei ar fi ocupat şi ţara total la discreţia Ruşilor. I-am cerut ca şi Dl M. Ant[onescu] să …

Citeste tot articolul

1 iunie: Executarea lui Ion Antonescu de catre comunistii evrei: Mareșalul a murit cu tricolorul la piept și a strigat: Domnilor, nu m-ați omorât!

La 1 iunie 1946, Mareșalul Ion Antonescu, fost conducător al statului român, a fost executat prin împușcare, în curtea închisorii Jilava. Fost conducător al statului român, titulatură ce avea avea echivalent cu rangul de prim-ministru, Ion Antonescu a fost condamnat la moarte de către un Tribunal al Poporului, imputându-i-se că „a savarsit cea mai mare crimă petrecută în istoria poporului român, alăturându-se Germaniei hitleriste la agresiunea contra popoarelor din Rusia Sovietică, care doreau o colaborare pașnică cu poporul român”, dar și crime de război împotriva populației evreiești. Trebuie menționat că Tribunalele Poporului fuseseră instituite prin lege de către Guvernul Petru Groza, prin legea nr. 312/1945. Conform proiectului, locul procurorului era luat de „acuzatorii publici”, numiți direct de Ministrul justiției. Judecătorii Tribunalului erau numiți pe criterii politice câte cinci din partea fiecărei formațiuni reprezentate în „guvernul de largă concentrare democratică”. Astfel, în completele de judecată au apărut oameni care n-aveau nicio legătură cu magistratura: Vasile Niță muncitor, reprezentant al PCR, Ion Păuna – muncitor, reprezentant al PSD, Jovita Dumbravă – plugar, membru al Frontului Plugarilor, Constantin Tiulescu – muncitor din partea Confederației Generale a Muncii. În mai 1946, profesorul Constantin Lăpușneanu, din partea PNȚ, a fost înlocuit cu Teodora Iorgulescu, de profesie casnică. Un alt acuzator șef, Dumitru Săracu, era de meserie chelner. Legat de execuția în sine a Mareșalului, fiul preotului închisorii a mărturisit că Ion Antonescu a murit împărtășit, cel care a refuzat fiind Mihai Antonescu, colaboratorul său. „In afara de aceasta inadvertenta legata de numele sau, o alta informatie eronata, inclusiv in filmul lui Nicolaescu, este aceea ca Maresalul Antonescu a respins impartasania. Da, este adevarat ca unul dintre Antonesti a facut acest lucru, dar nu Ion, ci Mihai, condamnat si el alaturi de Maresal. Mihai Antonescu, fiind cel mai tanar, nu a putut accepta ceea ce avea …

Citeste tot articolul

Scrisoare către Hans Klemm, ambasadorul SUA la București

Scrisoare deschisă către Excelența Sa domnul Hans Klemm, ambasadorul Statelor Unite în România Excelență, Aflu din presă că sunteți foarte interesat de realizarea în România a unui Muzeu Național de Istorie a Evreilor și a Holocaustului din România. Realizarea acestui muzeu este în momentul de față blocată de sentința tribunalului prin care se anulează decizia Primăriei Capitalei de a repartiza viitorului muzeu spațiul din Palatul Dacia, de pe strada Lipscani. În pronunțarea sentinței tribunalului am avut și eu o contribuție, bănuiesc, deoarece am depus în instanță o cerere de intervenție în sprijinul acțiunii juridice formulate de concetățeanul meu Mihai Tociu versus Primăria București. Cred că este de datoria mea să vă aduc la cunoștință motivele intervenției mele împotriva proiectatului muzeu, argumentele pe care întemeiez opoziția mea. Sunt argumente de interes public și le expun în scopul de a vi le pune la dispoziție atât Domniei Voastre și celorlalți susținători ai poiectului, cât și pentru a le aduce la cunoștința opiniei publice din România și de oriunde, dar mai ales din SUA și Israel. Contestația mea cea mai importantă privește documentele care vizează istoria evreilor din România, dar pe care Federația Comunităților Evreiești din România refuză să le facă publice, le ține ascunse și nu le recunoaște existența. Mă refer în acești termeni la arhiva de documente pregătite de însuși mareșalul Ion Antonescu pentru Conferința de pace cu care urma să se încheie al Doilea Război Mondial. Ca bun cunoscător al uzanțelor internaționale, Ion Antonescu a știut că va avea de dat socoteală pentru soarta avută de evrei sub guvernarea sa. A pregătit din vreme documentele din care să rezulte adevărul cu privire la situația evreilor din România. S-au strâns astfel câteva lăzi de documente menite să fie cercetate de posteritate, de instanțele internaționale ce vor fi însărcinate cu această misiune. Cât era …

Citeste tot articolul

ION ANTONESCU – SCRISOARE INCENDIARĂ adresată lui I.C. BRĂTIANU. OMORURILE de la JILAVA, AFACEREA SKODA și motivul pentru care ROMÂNIA a trecut NISTRUL

La 29 octombrie 1942, mareșalul Ion Antonescu îi adresa un răspuns scris politicianului C.I.C. Brătianu. Conținutul acestei scrisori explozive ar trebui menționat în manualele de istorie. Nu de alta, dar astăzi, la 67 de ani de la momentul expedierii acestui răvaș, România nu s-a îndepărtat prea mult de realitatea acelor ani grei de război Redăm, mai jos, integral, această scrisoare istorică, păstrată în Arhiva Istorică Centrală, fond Președinția Consiliului de Miniștri, Cabinet I. Antonescu, dosar 61/1940, f. 88-221: „Am lasat fara raspuns scrisorile dumneavoastra anterioare. Am facut-o din intelepciune, fiindca urmaream unirea, si nu vrajba. Puteam sa va raspund, aducand justitiei pe toti vinovatii de catastrofa morala si politica a tarii, printre care sunteti, in primul rand, si dumneavoastra. Natia o doreste si o asteapta de la mine. Nu am facut-o totusi, fiindca nu am voit sa atat si mai mult spiritele si, mai ales, nu am voit sa dau un spectacol care ar fi fost speculat de inamicii nostri. Am lasat ziua acestor rafuieli mai tarziu. Abuzati, insa, de rabdarea, de tacerea si de intelepciunea mea si, rand pe rand, la scurte intervale de timp, imi trimiteti, cand dumneavoastra, cand dl. Maniu, avertismente, sfaturi si acuzatiuni. In virtutea carui drept? Ce reprezentati in aceasta tara , dumneavoastra, toti fostii oameni politici, in afara de interesele dumneavoastra egoiste si un trecut politic total compromis si dureros?! Uitati, domnule Bratianu, ca eu sunt omul muncii mele si martirul greselilor acelora care au primit in 1918 Romania Mare si au dus-o, dupa 22 de ani de conducere, in prapastia de unde am luat-o eu in 1940, pe cand dumneavoastra sunteti din profitorii si daramatorii unei mosteniri mari. In mai putin de un sfert de secol, fiecare in parte si toti la un loc, ati prabusit lupta, sacrificiile si suferintele duse si indurate, …

Citeste tot articolul

Este o infamie fără seamăn ca în locul recunoștinței cu care dumneavoastră evreii le sunteți datori românilor, să-i acuzați de crima cea mai inumană, cea mai abjectă: genocidul!…

Stimați compatrioți evrei, Ieri s-a dat o pronunțare judecătorească prin care s-a anulat decizia primăriei Capitalei de a atribui palatul Dacia de pe strada Lipscani spre folosință gratuită și pe termen nelimitat Institutului Elie Wiesel, în scopul amenajării în acest spațiu a unui muzeu al istoriei evreilor din România, inclusiv al Holocaustului din România. Solicitarea acestui spațiu a fost făcută prin persoana lui Alexandru Florian, directorul Institutului amintit. Decizia Primăriei a fost contestată în justiție de concetățeanul nostru MIHAI TOCIU, care a sesizat instanța cu privire la încălcarea mai multor prevederi legale. Trebuie spus de la bun început că palatul Dacia de pe Lipscani este o clădire de patrimoniu, cu patru nivele și o suprafață de expunere de 5700 mp, pe care Primăria a cumpărat-o de la BCR pentru suma de 14 milioane de euro, cu intenția de a amenaja în acel spațiu Pinacoteca Bucureștiului. O idee foarte potrivită cu împrejurarea că depozitele Capitalei sunt aglomerate cu mii de lucrări de artă achiziționate de-a lungul anilor de primarii care s-au succedat la conducerea Primăriei, gândind la amintita Pinacotecă ca la o viitoare emblemă a Bucureștiului. Pe parcursul desfășurării procesului, mai multe persoane au făcut cerere de intervenție în solidar cu cererea domnului MIHAI TOCIU, printre aceste persoane numărându-mă și eu, subsemnatul. Mă adresez domniilor voastre simțind nevoia de a mă explica, de a enumera motivele intervenției mele. Principalul motiv: am considerat că destinația cea mai potrivită pentru clădirea amintită este să găzduiască Pinacoteca Bucureștiului. Întâmplător cunosc ce mari valori artistice de ani de zile așteaptă în depozitele Primăriei să ajungă în contact cu publicul iubitor de artă din România. Tot întâmplător am ajuns să am o părere destul de exactă cu privire la numărul și valoarea artefactelor care ar putea figura azi într-un muzeu al istoriei evreilor din România. În momentul de față nu …

Citeste tot articolul

Ion Antonescu – exercițiu de luciditate și responsabilitate politică

Cutremurătoare scrisoarea care urmează! Remarcăm că nu este absolut nici o diferență între România anului 1942 și cea de acum: străinii sunt stăpâni peste economia națională, alogenii conduc în realitate țara, aceiași politicieni lacomi și vânduți străinătății, iudeo-masoneria implicată în jefuirea țării, existența „sistemului”, a coteriei statului subteran, cârdășia dintre partidele politice care se protejau reciproc în rocada lor periodică de la putere în opoziție și nepotismul pentru obținerea sinecurilor din bani publici practicat de parveniții din politică! Pe lângă faptul că mareșalul Ion Antonescu se dovedește un adevărat clarvăzător, anticipând comunismul pe care-l vor impune bolșevicii peste o parte din Europa, el se dovedește și un cronicar lucid al timpurilor de atunci, spunând adevărul despre „patriotismul” marilor politicieni C.I.C. Brătianu și Iuliu Maniu, ridicați azi în slăvi de epigonii lor. Sublinierile din text aparțin redacției Justițiarului. Ion Antonescu 29 octombrie 1942 Scrisoare de răspuns adresată dlui. C.I.C. Brătianu Am lăsat fără răspuns scrisorile dumneavoastră anterioare. Am făcut-o din înţelepciune, fiindcă urmăream unirea, şi nu vrajba. Puteam să vă răspund, aducând justiţiei pe toţi vinovaţii de catastrofa morală şi politică a ţării, printre care sunteţi, în primul rând, şi dumneavoastră. Naţia o doreşte şi o aşteaptă de la mine. Nu am făcut-o totuşi, fiindcă nu am voit să aţâţ şi mai mult spiritele şi, mai ales, nu am voit să dau un spectacol care ar fi fost speculat de inamicii noştri. Am lăsat ziua acestor răfuieli mai târziu. Abuzaţi, însă, de răbdarea, de tăcerea şi de înţelepciunea mea şi, rând pe rând, la scurte intervale de timp, îmi trimiteţi, când dumneavoastră, când dl. Maniu, avertismente, sfaturi şi acuzaţiuni. În virtutea cărui drept? Ce reprezentaţi în această ţară , dumneavoastră, toţi foştii oameni politici, în afară de interesele dumneavoastră egoiste şi un trecut politic total compromis şi dureros?! Uitaţi, domnule Brătianu, …

Citeste tot articolul

Anul Centenar. L-am găsit pe soldatul care A REFUZAT să TRAGĂ în Mareşalul Antonescu. Ce poveste, ce ISTORIE superbă!

La 98 de ani, moș Petcu se ține încă bine. Are umorul omului care le-a văzut pe toate și care nu se mai poate speria de nimic. Pe umerii săi gârboviți poartă istoria, istoria lui, dar și a noastră, a întreg poporului român. El este unul dintre cei care au mirosit praful de pușcă încă de la 18 ani, în Al Doilea Război Mondial, vârstă la care a fost folosit drept carne de tun în fața inamicului, alături de atâția alții din leatul său. Mulți nu s-au mai întors niciodată acasă. Unora nu li s-au mai găsit nici măcar trupurile. Alții au avut, însă, noroc, și au reușit să supraviețuiască, iar acum, în pragul Centenarului, ne cheamă la povești și la lecții de viață. Peste două săptămâni aniversăm Centenarul, 100 de ani de la evenimentul politic major al anului 1918, și anume desăvârșirea statului național român, realizată prin unirea provinciilor românești cu patria mamă. Cum mai putem recompune atmosfera vremurilor tulburi în care doar prin sacrificiul uman am reușit să ne păstrăm identitatea națională dacă nu alături de unul dintre protagoniștii acelor războaie? Moș Petcu a văzut și Basarabia, și Budapesta, și Munții Tatra. Ziua de 23 august 1944 l-a prins pe Prut, departe de jocurile de culise din București, acolo unde Regele Mihai îl aresta pe mareșalul Antonescu și citea Proclamația pentru țară prin care România începea lupta alături de națiunile unite. „Nemții ne mai dădeau, de milă, din cârnații lor” Pe podul de pe Prut, și nemții, și ai noștri au fost surprinși de veștile venite din Capitală. Deși deveniseră peste noapte inamici, românii i-au lăsat pe gemani să se retragă liniștiți spre Vaslui. Nu de alta, dar mai mâncau din gamelele lor. „Ne săturaserăm de atâta pesmet, iar nemții ne mai dădeau, de milă, din cârnații și din …

Citeste tot articolul

Sa va „ard” pe toti! Si #PSD dar si #Rezist! Daca traia Maresalul Antonescu erati „sapunati” de multa vreme… (adica spalati de jegu asta de pe creier) …toti astia de v-ati batut joc de acest POPOR!

1 iunie: Executarea lui Ion Antonescu: Mareșalul a murit cu tricolorul la piept și a strigat: Domnilor, nu m-ați omorât! Fost conducător al statului român, titulatură ce avea avea echivalent cu rangul de prim-ministru, Ion Antonescu a fost condamnat la moarte de către un Tribunal al Poporului, imputându-i-se că „a savarsit cea mai mare crimă petrecută în istoria poporului român, alăturându-se Germaniei hitleriste la agresiunea contra popoarelor din Rusia Sovietică, care doreau o colaborare pașnică cu poporul român”, dar și crime de război împotriva populației evreiești. Trebuie menționat că Tribunalele Poporului fuseseră instituite prin lege de către Guvernul Petru Groza, prin legea nr. 312/1945. Conform proiectului, locul procurorului era luat de „acuzatorii publici”, numiți direct de Ministrul justiției. Judecătorii Tribunalului erau numiți pe criterii politice câte cinci din partea fiecărei formațiuni reprezentate în „guvernul de largă concentrare democratică”. Astfel, în completele de judecată au apărut oameni care n-aveau nicio legătură cu magistratura: Vasile Niță muncitor, reprezentant al PCR, Ion Păuna – muncitor, reprezentant al PSD, Jovita Dumbravă – plugar, membru al Frontului Plugarilor, Constantin Tiulescu – muncitor din partea Confederației Generale a Muncii. În mai 1946, profesorul Constantin Lăpușneanu, din partea PNȚ, a fost înlocuit cu Teodora Iorgulescu, de profesie casnică. Un alt acuzator șef, Dumitru Săracu, era de meserie chelner. Legat de execuția în sine a Mareșalului, fiul preotului închisorii a mărturisit că Ion Antonescu a murit împărtășit, cel care a refuzat fiind Mihai Antonescu, colaboratorul său. „In afara de aceasta inadvertenta legata de numele sau, o alta informatie eronata, inclusiv in filmul lui Nicolaescu, este aceea ca Maresalul Antonescu a respins impartasania. Da, este adevarat ca unul dintre Antonesti a facut acest lucru, dar nu Ion, ci Mihai, condamnat si el alaturi de Maresal. Mihai Antonescu, fiind cel mai tanar, nu a putut accepta ceea ce avea sa …

Citeste tot articolul

CUM DISTRUG MIZERIILE DE LA REALITATEA TV UN POLITIST PATRIOT: Ovidiu Munteanu, purtătorul de cuvânt al Brigăzii Rutiere, acuzat ca il omagiaza pe Hitler si pe Antonescu pe Facebook

Nemernicia nu are limite in presa din Romania. Dupa Digi24, am mai gasit un articol de pe Realitatea TV in care patriotul Ovidiu Munteanu este acuzat de faptul ca isi exercita dreptul la libera exprimare. Presa „corecta politic” …denumita si „politia gandirii” sare ca arsa cand cineva spune lucrurilor pe nume. Cititi si va cruciti mai jos ce scriu „jurnalistii” din presa cosmopolita / realitatea.net: „Ovidiu Munteanu, purtătorul de cuvânt al Brigăzii Rutiere, omagiu pentru Hitler pe Facebook” Ovidiu Munteanu, purtătorul de cuvînt al Brigăzii Rutiere, s-a remarcat marți după ce i-a îndemnat pe cetățeni să nu se adreseze Poliției Române dacă mai au probleme. Mesajul său, de care Poliția s-a delimitat între timp, venea în contextul scandalului declanșat de plăcuțele de înmatriculare anti-PSD și de reacția Poliției în acest caz. O privire pe pagina de Facebook a polițistului ne arată că acestuia îi plac motocicletele, dar și omagiile pentru liderul Germaniei naziste Adolf Hitler. Ovidiu Munteanu postează ordinul generalului Ion Antonescu privind trecerea Prutului, ordin în care Antonescu îi îndeamnă pe soldați să fie vrednici de cinstea pe care le-a făcut-o istoria, ”armata Marelui Reich și neîntrecutul ei comandant Adolf Hitler”. ”Poate își aduce cineva aminte de aceasta zi! Este ziua în care bunicii și străbunicii noștri au plecat sa elibereze Basarabia!”, scrie Ovidiu Munteanu. În comentariile care urmează, Ovidiu Munteanu contestă veridicitatea informațiilor privind masacrele comise de Armata Română la Odessa. Citeste si: SCANDAL IMENS IN POLITIE! Purtatorul de cuvant, Ovidiu Munteanu, a postat o fotografie cu Maresalul Antonescu! Slugile din presa au sarit ca arse sa arunce in el cu mizerii!

Citeste tot articolul

SCANDAL IMENS IN POLITIE! Purtatorul de cuvant, Ovidiu Munteanu, a postat o fotografie cu Maresalul Antonescu! Slugile din presa au sarit ca arse sa arunce in el cu mizerii!

Jegosii din mlastina mass-media isi fac iar de cap si isi bat joc de un patriot – purtatorul de cuvant al Politiei Rutiere. Ce scriu cei de la Digi24 (SRI-tv) Purtătorul de cuvânt al Poliţiei Rutiere, Ovidiu Munteanu, a încărcat pe pagina personală de Facebook o fotografie cu mareşalul Ion Antonescu, însoţită de un citat: „Istoria nu va uita pe vinovaţi şi vinovaţi suntem cu toţii: unii pentru că am tăcut. alţii, pentru că am greşit. Cu, toţii pentru că am suportat”. Imaginea cu Ion Antonescu de pe pagina de Facebook a lui Ovidiu Munteanu, sesizată şi de jurnalistul Geărge Lăcătuş, datează din august 2017 şi apare la secţiunea „Cover Photos”. Având în vedere inclusiv calitatea sa oficială, de purtător de cuvânt al unei instituţii a statului român, gestul lui Munteanu este cu atât mai surprinzător cu cât poziţia României, ca şi legislaţia adoptată de ţara noastră sancţionează cultul făcut unor asemenea persoane. „Tragedia evreilor din România şi a romilor este, spre deosebire de tragedia evreilor din Europa, în responsabilitatea Guvernului Antonescu din perioada anilor ’40”, declara, la un moment dat, Alexandru Florian, directorul Institutului Elie Wiesel. Totodată, potrivit acestuia, „pentru toată legislaţia antisemită, rasială care s-a promulgat în România între septembrie 1940 şi august 1944 este responsabil în integralitate conducătorul statului, Ion Antonescu, şi guvernele pe care le-a condus în acea perioadă. Toate acele decrete-lege sunt semnate fie de un ministru de resort şi sunt contrasemnate de viceprim-ministrul Mihai Antonescu şi de şeful statului, Ion Antonescu. De asemenea, pentru toate organizările privind acţiunile de deportare, exterminare a evreilor şi romilor din România, responsabilitatea revine în integralitate mareşalului Ion Antonescu şi guvernelor pe care le-a condus. Nu există documente istorice de arhivă, nu s-au găsit, în care să se observe implicarea sau responsabilitatea Regelui Mihai”. În România, se pedepseşte, printr-o …

Citeste tot articolul

Scrisoarea Maresalului Ion Antonescu adresată adversarilor și criticilor săi. De ce a trebuit să treacă Nistrul!

FIECARE ARE LIBERTATEA DE A INTELEGE CE SI CUM DORESTE ! PLACE SAU NU, MESAJUL UNUI ROMAN, UCIS DE UNII SI DE ALTII, ESTE IZBITOR DE ACTUAL DESI ESTE SCRIS IN URMA CU CCA 70 DE ANI ! Romania: problemele eterne, dar mai avem oamenii care sa-si puna viata chezas ? Scrisoarea Mareşalului Ion Antonescu către capul politicienilor de-atunci, I.C. Brătianu. În ciuda curgerii timpului, problemele noastre au rămas aceleaşi: nimeni n-a fost in stare să spună adevărul dintr-o poziţie de putere, precum cea a Mareşalului Antonescu atunci. În zilele minciunii univesale, a spune adevărul e un act de dizidenţă. Pentru a înţelege prezentul, e necesar să ne cunoaştem trecutul – să-l aflăm! RESTITUIRI: Ion Antonescu, “Scrisoare de răspuns adresată lui C.I.C. Brătianu” (29 octombrie 1942) Am lăsat fără răspuns scrisorile dumneavoastră anterioare. Am făcut-o din înţelepciune, fiindcă urmăream unirea, şi nu vrajba. Puteam să vă răspund, aducând justiţiei pe toţi vinovaţii de catastrofa morală şi politică a ţării, printre care sunteţi, în primul rând, şi dumneavoastră. Naţia o doreşte şi o aşteaptă de la mine. Nu am făcut-o totuşi, fiindcă nu am voit să aţâţ şi mai mult spiritele şi, mai ales, nu am voit să dau un spectacol care ar fi fost speculat de inamicii noştri. Am lăsat ziua acestor răfuieli mai târziu. Abuzaţi, însă, de răbdarea, de tăcerea şi de înţelepciunea mea şi, rând pe rând, la scurte intervale de timp, îmi trimiteţi, când dumneavoastră, când dl. Maniu, avertismente, sfaturi şi acuzaţiuni. În virtutea cărui drept? Ce reprezentaţi în această ţară , dumneavoastră, toţi foştii oameni politici, în afară de interesele dumneavoastră egoiste şi un trecut politic total compromis şi dureros?! Uitaţi, domnule Brătianu, că eu sunt omul muncii mele şi martirul greşelilor acelora care au primit în 1918 România Mare şi au dus-o, după 22 de …

Citeste tot articolul

Minciuna a stat cu regele Mihai la masă când a citit Proclamația de la 23 august 1944

E lucru sigur că proclamația, citită de rege, i-au scris-o alții. Dar regele a fost de acord cu conținutul ei, adică cu minciuna din cuprinsul proclamației. Așa că mincinosul este în primul rând regele, Dumnezeu să-l ierte, că are multe de iertat la robul său Mihai… Iată textul pe care vă invit să-l analizăm cu oarece atenție: Proclamația Majestății Sale Regelui RADIO ROMÂNIA „ROMÂNI, În ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, în deplină înţelegere cu Poporul Meu, că nu este decât o singură cale, pentru salvarea Ţării de la o catastrofă totală: ieşirea noastră din alianţa cu Puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite. Un nou guvern de Uniune Naţională a fost însărcinat să aducă la îndeplinire voinţa hotărâtă a ţării de a încheia pacea cu Naţiunile Unite. România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite. Primiţi pe soldaţii acestor armate cu încredere. Naţiunile ne-au garantat independenţa Ţării şi neamestecul în treburile noastre interne. Ele au recunoscut nedreptatea dictatului de la Viena, prin care Transilvania ne-a fost răpită. Români, Poporul nostru înţelege să fie stăpân pe soarta sa. Oricine s-ar împotrivi hotărârii noastre libere luate şi care nu atinge drepturile nimănui este un duşman al Neamului nostru. Ordon Armatei şi chem Poporul să lupte prin orice mijloace şi cu orice sacrificii împotriva lui. Toţi cetăţenii să se strângă în jurul Tronului şi al Guvernului pentru salvarea Patriei. Cel care nu va da ascultare guvernului se opune voinţei Poporului şi este un trădător de Ţară. Români, Dictatura a luat sfârşit şi cu ea încetează toate asupririle. Noul Guvern înseamnă începutul unei ere noi în …

Citeste tot articolul

Traian Basescu: Regele Mihai a fost un TRADATOR, sluga la rusi! – VIDEO

Președintele Traian Băsescu declara in 2011la emisiunea „Evenimentul Zilei”, difuzată de B1 TV, că în viziunea sa abdicarea Regelui Mihai I reprezintă un mare act de trădare. De asemenea preşedintele a primit un exemplar al revistei Historia, indicând că şeful statului nu era Mareşaul Antonescu, cel prezent pe coperta acestui număr ci Regele Mihai I. „Continuăm să considerăm că abdicarea Regelui Mihai a fost un mare act patriotic, nu, a fost un mare act de trădare a interesului național al României”, a spus Băsescu. Acesta a mai spus că, pentru toată lumea, generalul Ion Antonescu rămâne responsabil de holocaustul împotriva evreilor și țiganilor însă toată lumea uită că România avea un șef de stat. „Pentru toată lumea Antonescu rămâne responsabil de holocaustul evreilor și țiganilor, ducerea lor în Transnistria, dar nimeni nu spune că statul Român avea un șef de stat atunci, ăsta era doar premier”, a declarat Băsescu arătând către cameră coperta revistei Historia „Unora le dăm averile iar pe alții îi considerăm criminali de război. Șeful de stat și premierul, doar fiindcă unul a fost slugă la ruși și a lăsat țara prin abdicare, îl iertăm de toate păcatele”, a conchis președintele, referindu-se la Regele Mihai I. VEZI SI: Acest print Nicolae de …Romania, care DENIGRA Romania in afara țării, pe toate canalele Media. Nu va vine sa credeti? Iata DOVADA!

Citeste tot articolul

De la Mihai Viteazul, la Mihai Viteză!

Am avut niste zile exasperante, dar respectul datorat morților (fie că îl merită, fie că nu) m-a obligat să tac. Asa as fi facut si in cazul morții lui Stalin, și a lui Pol-Pot, sau a lui Ion Sîrcă (nu știți cine este Ion Sîrcă? este cel mai mare criminal în serie din istoria justiției române – în anii foametei de după război, Ion Sîrcă umbla după tineri morți de foame pe care ii convingea, după ce cumpăra – nu știu cu ce bani – salam și pîine proaspătă să vină cu el pe un cîmp de lîngă București, unde mîncau, apoi el le propunea un joc în care le lega mîinile la spate, și mai apoi, era simplu, îi sodomiza și îi ștrangula – oare chiar așa, doar eu mai am în țara asta cartea „Elemente de Criminalistică și Tehnică Criminală” a dr. Constantin Țurai?) Gata! Termenul a expirat! Fostul rege Mihai a murit, ceea ce la peste 96 de ani nu este o surpriză și oricum nu este o lovitură adusă Romaniei. Dumnezeu sa-i ierte multele pacate! Dar ascultînd în aceste zile la Radio România Actualități cuvintele unor neica-nimeni, fie politicieni, fiindcă din păcate noi nu avem oameni politici ci doar politicieni (chiar dacă unul a ajuns președintele țării iar alți infractori au ajuns președinții celor doua camere – dovadă că parlamentul nu este o simplă garsonieră), fie pretinși istorici, formatori de opinie, etc., m-au adus în pragul vomei. Am auzit discursuri inepte despre inteligența, curajul, patriotismul, devotamentul față de țară și popor, moralitatea, etc. ale fostului rege. A fost declarat erou (decorat ca atare și de bolșevici, și de americani). Ex-regele Mihai este o excepție în istoria omenirii. În primii săi 3 ani de domnie (1927-1930), el se juca cu mașinuțele prin palatele patriei (avea multe!). Apoi, …

Citeste tot articolul

Proclamația Majestății Sale Regelui – minciuna care-i dă de gol pe complotiștii trădători

N-am citit niciodată cu atenție proclamația de la 23 august a regelui. Am făcut-o abia zilele trecute, găsind-o în paginile cărții remarcabile a domnului Călin Kasper De la inimă spre cer. Carte mai mult decât remarcabilă!… Iată textul proclamației și vă invit, stimați colegi, să o citiți cu maximă atenție pentru a sesiza singuri „punctul slab” al proclamației, fraza prin care autorii proclamației se dau de gol că mint, că înșeală publicul destinatar: poporul român! E lucru sigur că proclamația, citită de rege, i-au scris-o alții. Dar regele a fost de acord cu conținutul ei, adică cu minciuna din cuprinsul proclamației. Așa că mincinosul este în primul rând regele, Dumnezeu să-l ierte, că are multe de iertat la robul său Mihai… Iată textul pe care vă invit să-l analizăm cu oarece atenție: Proclamația Majestății Sale Regelui RADIO ROMÂNIA -ROMÂNI, În ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, în deplină înţelegere cu Poporul Meu, că nu este decât o singură cale, pentru salvarea Ţării de la o catastrofă totală:ieşirea noastră din alianţa cu Puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite. Un nou guvern de Uniune Naţională a fost însărcinat să aducă la îndeplinire voinţa hotărâtă a ţării de a încheia pacea cu Naţiunile Unite. România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite. Primiţi pe soldaţii acestor armate cu încredere. Naţiunile ne-au garantat independenţa Ţării şi neamestecul în treburile noastre interne. Ele au recunoscut nedreptatea dictatului de la Viena, prin care Transilvania ne-a fost răpită. Români, Poporul nostru înţelege să fie stăpân pe soarta sa. Oricine s-ar împotrivi hotărârii noastre libere luate şi care nu atinge …

Citeste tot articolul

Minciuna stă cu regele la masă… sau „O întrebare pe care regele Mihai nu a acceptat să i se pună: Majestate, dar de ce nu ați intervenit în niciun fel pentru cei 400.000 de evrei care au murit în Transnistria la ordinul lui Antonescu?”

N-am să pomenesc nimic de 23 august, părerile continuă să fie contradictorii și nu mă simt în stare să pun eu lucrurile la punct. N-am scociorît prin arhive să vin acum cu vreun document care să facă lumină. Pot interveni în discuție numai ca martor pentru a infirma o enormitate, adică o minciună sfruntată, rostită la adunarea de doliu din Parlament. Cum că în fiecare an regele Mihai se adresa românilor de Anul Nou și le transmitea mesajul de îmbărbătare, de încurajare, să nu ne pierdem curajul și încrederea, comunismul nu se va eterniza la guvernarea României etc., etc. Dacă au existat asemenea mesaje, întreb, nu s-au păstrat într-o arhivă?! A regelui sau a postului de radio?! Nu pot fi scoase și re-puse în circulație? Cum de nu au fost adunate până acum aceste mesaje pe un disc sau într-o cărțulie?! Ce eveniment editorial fantastic!… După război, părinții mei au recuperat aparatul de radio care ne fusese rechiziționat de autorități ca măsură de precauție. Nu erau multe aparate de radio pe vremea aceea la Constanța. Prindea și pe unde scurte, adică prindea posturile de radio Vocea Americii și Europa liberă. Așa că la noi veneau o mulțime de neamuri sau prieteni să afle când „vin americanii”! Iar tata, total apolitic, nu-și pierdea vremea cu ascultatul posturilor de radio, oricât ar fi fost de subversive, ci mă punea pe mine să ascult și să dau a doua zi raportul când veneau nea Mitică sau nea Ghiță să afle noutățile. S-ar putea zice că fac politică încă de pe atunci, adică din clasele primare. Politică reacționară, precum se vede. Mi-aduc aminte că la fiecare An Nou așteptam cu emoția cuvenită să-l auzim pe rege. Atunci am auzit comentându-se de fiecare dată vocea gâjâită a majestății. Și explicația populară: are „gură de lup …

Citeste tot articolul

Jale mare! Într-o țară de impostori a murit cel mai mare!

„Jale” mare în România, a murit Regele țării…. A murit Regele României sau România Regelui? Moartea acestui rege „elvețian” al României este un motiv pentru mizeriile politice de a ieșii în evidență….Atât! „Jale” mare în România, a murit Regele țării….. Noi romanii spunem ca despre morți numai de bine, dar au mai murit și alții și am încercat sa fim mai obiectivi decât ar fi fost necesar, deci nu vad de ce nu am fi și în acest caz obiectivi. A fost un Rege despre care am întrebat multi romani ce a făcut. Nici un răspuns, ba unii mai spun ca nu a fost lasat sa facă ceva pentru România. Dar cine trebuie fraților sa îl lase sa facă ceva pentru o țară pe care a jupuit-o de valori? Poporul roman nu a avut și nu are nevoie de Rege ci de demnitatea data tarii de fiecare dintre noi. El ne-a dat „demnitatea” falsului, prin capacitatea sistemului în care a trăit și la promovat, capitalismul, de a mintii, înșela și devalizat valorile țării. Romanii au trăit o perioada până în 1989, cind au avut un număr mare de responsabilități și mai puține drepturi decât aveau nevoie. Regele a trăit în afara tarii noastre (nu a lui), cu mai multe drepturi decât responsabilități, făcând parte din familia regala recunoscuta în Europa. Romanii au trăit în tara, au avut o sumedenie de responsabilități și au dorit sa aibă si drepturi. Au făcut o Revoluție pentru a li se respecta drepturile și au reușit sa se declare liberi, dar a cerut drepturile pe care le meritau și din păcate nu le-a primit nici în parte. Multi romani au crezut ca o eventuala revenire a Regelui în țară, automat le va oferii drepturile meritate. A venit Regele și si-a recâștigat în 1997 cetățenia română …

Citeste tot articolul

Din cauza asta îmi este scârbă de această familie regală și de toți susținătorii lor!

Vrei sa spui a regele stia ca 23 august ii va da Transilvania inapoi? Ceva documente, declaratii ante 23 august? Cred ca Troncota la o emisiune tv a evidentiat motivele lui Stalin de a ne restitui Transilvania: ungurii trebuie pedepsiti pt ca ne-au atacat fara a avea un conflict deschis cu noi, iar romanii vor primi Transilvania ca sa ne tina minte, sa ne ramana datori; cam asta era exprimarea. La 23 august regele i-a dat maresalului „ordinul” de a semna IMEDIAT armistitiul, nu doar de a semna armistitiul pe care, chipurile, maresalul l-a respins categoric vrand sa duca lupta pana la capat. Maresalul a respins semnarea IMEDIATA a armistitiului din 2 motive – mai intai astepta un moment favorabil, nu putea sa semneze orice, oricand, cu orice risc(ceea ce este logic, de altfel), apoi din orgoliu, avand in vedere de la cine venea ordinul, si nu ma refer la pozitia sa de rege , ci la capacitatea regelui de a intelege situatia, la pregatirea politica si militara pe care o avea regele la cei doar 23 de ani. Asa cum chiar tu recunosti, maresalul a expus motivul pt care nu putea accepta armistitiul in acel moment: „Cum vă puteţi închipui că Mareşalul poate trăda aliaţii germani şi A SE ARUNCA IN BRATELE Rusiei?” Intelegi marea problema? Maresalul realizase ca un armistitiu in orice conditii, oricat de proaste numai armistitiu sa fie, insemna punerea tarii la dispozitia lui Stalin, ceea ce regele si apropiatii sai nu au inteles. Apoi, este stupida ideea lansata de rege si cei care au facut actul de la 23 august, idee preluata de toti sustinatorii de azi ai regelui, cum ca maresalul voia sa lupte pana capat alaturi de Hitler, cand se stie foarte bine ca la sfarsitul anului 42 in trenul cu care se …

Citeste tot articolul

Casa de hiene a regelui-trădător Mihai

Ţara arde de corupţie şi nenorociri, iar impostorii din cloaca lui Mihai trădătorul de ţară se bat pe averea statului român. La naiba cu toată supuşenia ziariştilor şi a unor politicieni faţă de individul Mihai, care a fost cîndva, întîmplător şi vremelnic, aşa-zis rege al Românei, personaj de decor, care şi-a pus coada pe spinare, după ce ne-a vîndut ruşilor şi şi-a asigurat viitorul! Reamintesc că acesta a ABDICAT definitiv, cu anularea tuturor drepturilor pentru el şi pentru urmaşii lui, născuţi în Elveţia după abdicare! Să mai spunem o dată, răspicat, ca să se ştie şi să se ia aminte: fostul rege Mihai n-a mai fost rege de la data abdicării „de comun acord” cu guvernul Petru Groza, la data de 30 decembrie 1947! La 10 iunie 1948, cînd s-a căsătorit cu Prinţesa Ana de Bourbon-Parma, cetăţeanul civil Mihai nu mai era nici rege şi nici cetăţean român, după ce, la data de 22 mai 1948, îi fusese retrasă cetăţenia română, lui şi mamei sale, regina Elena, conform Deciziei Consiliului de Miniştri nr. 797 din 22 mai 1948, semnată de şeful guvernului, Dr. Petru Groza. Iată şi textul deciziei semnate de Petru Groza, publicat în Monitorul Oficial cu nr. 122 (partea 1 B), din 28 mai: „Consiliul de Miniştri, în şedinţa din 22 mai 1948, văzând Raportul ministrului Justiţiei. În temeiul art 41, pc 5, din legea din 19 ianuarie 1939, pentru dobândirea şi pierderea naționalității (…) Decide: Art 1-Se retrage naţionalitatea română următoarelor persoane: Mihai de Hohenzollern, fost rege al României; Elena, mama fostului rege al României; Elisabeta de Hohenzollern; Ileana de Habsburg; Nicolae de Hohenzollern.” Cît de departe merge mega-escrocheria şi manipularea la noi în ţară! Cît fariseism! Cîtă perversitate! Cîtă minciună! Ce lingăi de duzină sînt cei care vorbesc despre „tronul României”, „casă regală”, „prinţesa X”, „prinţul …

Citeste tot articolul

Maresalul Antonescu, în vreme de război: „Ţară de tâlhari. Mă gândesc să introduc pedeapsa cu moartea pentru toate delictele“

MARESALUL ANTONESCU – MARESALUL DE OTEL: „Ţară de tâlhari. Mă gândesc să introduc pedeapsa cu moartea pentru toate delictele“ Mareşalul Ion Antonescu, disperat de faptul că se fură din spitale, din ajutoare, chiar şi din hrana cailor, a propus măsuri radicale: de la însemnarea hoţului cu fierul roşu până la reintroducerea pedepsei cu moartea. Istoricul Alesandru Duţu a făcut publice stenogramele şedinţelor Consiliului de Miniştri din timpul guvernării lui Ion Antonescu. Disperat de faptul că se fură şi din donaţii, mareşalul Ion Antonescu a vorbit foarte dur într-o şedinţă a Consiliului de Miniştri la 10 decembrie 1941. „La centrele de colectare ale Ajutorului de Iarnă lucrurile s-au petrecut la fel. În toate locurile unde se colectează sunt găsiţi oameni şi femei care fură din obiectele donate. Toţi fură. Ţară de tâlhari“, spunea Antonescu celor prezenţi. „Şmecheri aici, şmecheri pe câmpul de luptă“ Mareşalul se plângea că miliţienii care trebuiau să asigure garda în spitale furau şi atunci au fost înlocuiţi cu premilitari, însă furturile au crescut. „De-abia îşi punea un medic paltonul în cuier că imediat venea cineva, băga mână în buzunar şi-i lua mănuşile. S-au furat ceasornice de prin sertare şi multe alte obiecte. Este ceva nemaipomenit. Nu ştiu ce să mai fac să îndrept ţara aceasta. De multe ori mă gândesc să introduc pedeapsa cu moartea pentru toate delictele. Este ceva groaznic. Tineretul să facă acestea fapte?… În ce hal de dezorganizare se găseşte Şcoala, Familia, Biserica noastră. Trebuie făcută o educaţie serioasă în această privinţă. Este o ruşine să se comită furturi la centrele de colectare ale Ajutorului de Iarnă. Mă întreb eu: aceasta este o naţie care poate lupta pentru idealurile ei naţionale? Tâlhari! Şmecheri aici, şmecheri pe câmpul de luptă; dar şmecheria aceasta se repercutează asupra viitorului naţiei“, reclama mareşalul. „Să-i punem cu fierul roşu semnul …

Citeste tot articolul

Minciunile jenante ale „Familiei Regale din România”

Am impresia că „Familia Regală din România” nu este familia regală din România, ci un ONG cu acest nume. Comunicatul dat de acest ONG în legătură cu simpozionul internațional ținut în memoria lui Wilhelm Filderman ne-a parvenit prea târziu ca să putem face mai mult decât un comentariu pe marginea faptului ciudat de a te manifesta prin minciuni în memoria unui om care a slujit ca puțini alții, evrei sau români, adevărul. Mă supără afirmațiile cuprinse în finalul comunicatului: Filderman se manifestă deosebit de activ pentru apărarea comunității evreiești în perioada războiului, cand înaintează zeci de memorii mareșalului Ion Antonescu, are zeci de audiențe la acesta și la alți membri ai guvernului. Suferă personal măsurile antievreiești luate de stat: este radiat din Baroul București și deportat în Transnistria, de unde revine în București în urma intervențiilor Reginei-Mamă Elena. E adevărat că a făcut zeci de memorii privind situația disperată a evreilor din Transnistria, pe același subiect a intrat la mareșal în zeci de audiențe clamoroase, până când mareșalul și-a ieșit din sărite și l-a urcat în tren cu destinația Transnistria, de unde să se întoarcă abia după ce se documentează la fața locului în ce condiții trăiesc evreii strămutați peste Nistru. A fost cazat într-o vilă, i s-a pus la dispoziție o mașină cu șofer și i s-a înlesnit orice întâlnire sau vizită în regiunea unde erau cazați evreii aduși din România. A stat câteva luni și s-a întors edificat pe deplin, nu la intervenția reginei mame, ci atunci când i-a trimis vorbă lui Antonescu că s-a lămurit! Și și-a făcut mea culpa, ca un om serios ce era! Drept care nu a mai făcut nicio întâmpinare în apărarea evreilor din Transnistria. Nu era cazul! În Transnistria constatase că nu era și nici nu fusese nicio urmă de genocid, de …

Citeste tot articolul

ION ANTONESCU: Nimănui nu-i este permis să huzurească, să petreacă și să se îmbogățească din banii statului

La 21 noiembrie 1941, Ion Antonescu a pus o Rezoluție pe o Notă ce-i fusese înaintă, la 15 noiembrie, în legătură cu noua Lege de organizare a Ministerului de Externe. Mareșalul a criticat dur modul de lucru al unor diplomați români care reprezentaseră România în străinătate în perioada interbelică. Documentul se află în fondul Președinția Consiliului de Miniștri de la Arhivele Naționale Istorice Centrale. (Alesandru Duţu). Legea de organizare nu se poate face cu ușurința cu care se lucrează la Ministerul de Externe. Ea este în studiu și va apare la timp. Ea va satisface interesele generale ale țării, nu pe acelea ale câtorva persoane. Bugetul „nu poate fi întocmit” din această cauză? Este o modalitate de a acoperi dezordinea birocratică în care înoată acest Minister. Dl. care a întocmit această Notă, și acela care a văzut-o și înaintat-o ca șef, să-și dea osteneala să vadă în ce hal se găsește arhiva acestui Minister. Eu am spus odată Regelui Carol că Ministerul de Externe este o instituție căreia ar trebui să i se pună gaz și să se dea foc. Am făcut această afirmație pe baza unei experiențe făcute timp îndelungat. Am fost, din 1920 și până azi însărcinat cu multe chestiuni grele și delicate. Aceste însărcinări m-au pus în contact cu Ministerul de Externe de foarte multe ori, și cu Legațiile noaste de la Varșovia, Constantinopol, Belgrad, Paris, Bruxelles, Londra și cu aceia care au lucrat la Comisia de reparații și Congresul Suprem. Peste tot, fără excepție, am constatat o dezordine, o incurie, o nepăsare, o necunoaștere a problemelor, o dezorientare, o lipsă de inițiativă, de conștiință, de suflet și de dragoste românească îngrozitoare. În schimb, am întâlnit peste tot în diplomația noastră „prinți” improvizați, „conți” acuzați de homosexualitate, oameni care veneau la 11 ½ la birou în plină …

Citeste tot articolul

Reîntregirea României în concepţia şi fapta mareşalului Ion Antonescu

România Mare, desăvârșită în urma participării Armatei Române la Primul Război Mondial avea să fie grav destrămată în vara anului 1940. Patriot şi luptător înflăcărat pentru cauza românismului, generalul Ion Antonescu, odată adus la cârma țării (6 septembrie 1940), și-a asumat drept unic țel al jertfei sale reîntregirea granițelor și refacerea României Mari, samavolnic mutilată de vecinii hrăpăreți și lacomi în vara anului 1940. În loc să fie întărit în 1940, în loc „să fie consolidate în granițele lui și substanța lui etnică să fie înțeleasă și sprijinită iar nu redusă, poporul roman a fost grav lovit. S-a făcut astfel jocul Rusiei împotriva istoriei europene și a istoriei germane și, mai grav, popoare înconjurătoare din care unul slav, chiar au fost încurajate să lovească și în sud teritoriul românesc fără ca să se vadă că pământul României este pământ al Europei și că slăbirea României înseamnă slăbirea sistemului european și a însăși intereselor Germaniei”, așa cum se adresa Ion Antonescu, Conducătorul Statului Român într-unul din numeroasele memorii trimise lui Hitler prin care condamna rapturile la care fusese supusă România în îndoliata vară și toamnă a anului 1940, când țara pierduse cca.33% din teritoriu și aproape 7 milioane de locuitori. Indignarea și revolta mareșalului au fost însă permanent însoțite de încrederea că acea stare de lucruri este trecătoare, că în final dreptatea istorică a românilor va triumfa. „Neamul românesc – sublinia el la Sibiu la 10 noiembrie 1940 – și-a pierdut și altădată granițele, el a primit și altădată ropotul cotropitor. Sufletul și conștiința lui nu au putut fi însă cotropite de nimeni”. Pornind însă de la situația concretă, politică și socială internă a României, în momentele de început ale guvernării sale, Ion Antonescu era conștient și a făcut public acest lucru, că „nu putem reconstrui granițele țării până când nu …

Citeste tot articolul

23 august 1944 – Ziua în care Armata Română a fost trădată de rege

Nu doresc să intru în culisele actului de la 23 august 1944, când Regele Mihai I a orchestrat o lovitură de stat împotriva conducătorului statului, Mareşalul Ion Antonescu. Detaliile conspiraţiei şi întoarcerii armelor la ordinul tânărului rege sunt arhicunoscute. Un grup minor de consilieri regali şi politicieni veroşi şi ambiţioşi au pus la cale o lovitură de stat prost gândită şi slab organizată. Regele Mihai I a aruncat România în braţele URSS fără să negocieze un armistiţiu, decât abia pe 12 septembrie 1944, prin comunistul Lucreţiu Pătrăşcanu, la Moscova. De la 23 august până la 12 septembrie 1944, România a fost practic o ţară ocupată şi fără apărare în faţa trupelor sovietice. În câteva zile ruşii au ajuns să defileze la Bucureşti, pregătindu-se să comunizeze ţara, cu aportul fostului suveran. Din punct de vedere istoric şi al diplomaţiei internaţionale, România a fost percepută ca o ţară ce trădează o alianţă şi bagă cuţitul pe la spate celui cu care a bătut palma pentru o înţelegere. Ieşirea din Axă nu a fost, paradoxal, bine văzută nici de către Aliaţi, care au refuzat României statutul de cobeligeranţă la Conferinţa de Pace de la Paris din 1946 şi a supus-o unor împovărătoare despăgubiri de război. De atunci, ţara noastră e percepută în cancelariile lumii ca naţiunea care-şi trădează aliatul. În perspectivă diplomatică şi al relaţiilor internaţionale o ţară care îşi respectă până la capăt angajamentele, chiar dacă e înfrântă în război, e percepută mai bine de opinia publică şi cancelarii. Vezi Germania după 1945, Polonia sau chiar Ungaria. O regulă de bază în dreptul internaţional este respectarea cuvântului dat şi loialitatea faţă de o înţelegere. Regele Mihai I a încălcat această cutumă diplomatică şi a dat o lovitură de cuţit pe la spate, chiar Armatei Române, care lupta vitejeşte pe front şi care, …

Citeste tot articolul

Acum 70 de ani mareșalul Ion Antonescu a fost executat cu Tricolorul pe piept strigând ”Trăiască România!”

Acum 70 de ani mareșalul Ion Antonescu a fost executat cu Tricolorul pe piept strigând ”Trăiască România!”. Față de unii ”pigmei” politici de astăzi există o distanță de la cer la pământ privind curajul și patriotismul românesc exprimat de un șef de stat român. Ion Antonescu a decupat de pe o carte bisericească bucăţi din tricolor pentru a le pune în piept, lui şi colegilor săi. Pe data de 1 iunie 1946, Ion Antonescu cădea răpus de gloanţele plutonului de execuţie în curtea închisorii Militare Jilava. La ieşirea din celulă, fostul şef al statului a fost împărtăşit de confesorul puşcăriei, preotul Teodor Totolici. Am aflat de la fiul părintelui cum, înainte de a părăsi clădirea închisorii, mareşalul a decupat o bucată din tricolorul de la o carte de religie, şi-a prins-o cu un ac de gămălie în piept, apoi s-a îndreptat însoţit de asistenţă în Valea Piersicilor din curtea unităţii de detenţie, acolo unde avea să aibă loc ducerea la bun sfârşit a executării sentinţei. Am stat de vorbă cu Mihail Totolici, un copil ce a intrat în anii ’40 în închisoarea Jilava. Fiul preotului Teodor Totolici avea pe atunci 16 ani. Faptul nu a constituit o pedeapsă pe care a trebuit să o suporte, acest lucru a fost posibil doar pentru că tatăl său era confesorul închisorii. Acesta era preotul ce se îngrijea de “sufletele” ajunse acolo. După cum se ştie, printre deţinuţi s-a aflat în 1946 şi Mareşalul Antonescu. Mihail Totolici (83 de ani), cel cu care am stat de vorbă, a primit informaţii importante de la tatăl său, care a trecut la cele veşnice în 1978. Sunt informaţii pe care le dezvăluie în premieră prin intermediul Jurnalului Naţional, informaţii referitoare la atitudinea şi comportamentul Mareşalului în momentele dinainte de ieşirea din celulă în vederea execuţiei, acolo unde …

Citeste tot articolul

Domnule Iohannis, de ce vreți să băgați holocaustul pe gâtul românilor?

Declarații Klaus Iohannis în Israel (8.03.2016, vizită la Memorialul Martirilor şi Eroilor Holocaustului „Yad Vashem” din Ierusalim): „O coincidență face ca în această zi, când am vizitat această mare casă a memoriei martirilor evrei, România să preia în mod oficial, într-o ceremonie care se desfășoară diseară la Berlin, președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului. Cele două momente de astăzi mai înseamnă, însă, un lucru foarte important. Înseamnă că noi, ca națiune, ne opunem ignorării deliberate a trecutului. Înseamnă totodată că nu ne ferim să discutăm deschis despre culpabilitate și responsabilitate.(…) Dar nu este doar o întâmplare această potrivire de date. Ea arată de fapt cât de angajată este România pe calea asumării trecutului, comemorării victimelor Holocaustului, luptei împotriva antisemitismului şi xenofobiei, protejării moștenirii culturale evreiești, iar demersurile concrete făcute de autorităţile române în această direcţie de peste un deceniu sunt recunoscute pe plan international.(…) Proiectul meu de țară – România educată – are implicații și asupra temei Holocaustului.(…) Sunt pe deplin hotărât să sprijin înființarea în România a unui Muzeu al Evreilor și Holocaustului. Voi discuta cu Guvernul să avem un plan concret cât de curând. (Klaus Iohannis, vizită la Memorialul Martirilor şi Eroilor Holocaustului „Yad Vashem” din Ierusalim. Declarații Klaus Iohannis în SUA (31.03.2016, vizită la Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington): „Suntem în anul în care România deține președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului. După Memorialul «Yad Vashem», aceasta este a doua instituție de prestigiu din domeniu pe care o vizitez în decurs de o lună şi asta nu este o coincidenţă. Cele două vizite reprezintă un semnal foarte important pe care România îl transmite. În primul rând, suntem foarte hotărâți în asumarea propriului trecut, a onorării memoriei victimelor Holocaustului și luptei împotriva manifestărilor antisemite și xenofobe. În al doilea rând, așa cum am subliniat și în discuțiile …

Citeste tot articolul

DUPĂ 75 De Ani De CENZURĂ, Discursul Generalului Ion Antonescu Din 22 Iunie 1941

ROMÂNI, În faţa Dumnezeului strămoşilor noştri, în faţa istoriei şi a veşniciei româneşti, mi-am luat azi răspunderea dea smulge prin onoare dreaptă ceea ce ne-a fost cotropit prin silnică umilire şi trădare, hotărând să pornesc lupta sfântă de redobândire a drepturilor Neamului. În ceasul când popoarele îşi torc istoria pe câmpuri de bătae, când drepturile se cuceresc în flacăra jertfei, iar civilizaţia se plămădeşte din sângele veacurilor, Poporul Românesc nu poate privi cu braţe nevolnice şi suflet golit măreţul vârtej al onoarei Neamurilor. Raclele strămoşilor, crucile martirilor şi drepturile copiilor noştri ne poruncesc să ne scrim cu propriul sânge dreptul la onoare, spălând cu acelaş sânge pagina nedreaptă înscrisă anul trecut în istoria noastră, nu de Neamul Românesc însuşi, ci de trădătorii lui. În numele credinţei creştineşti, al drepturilor româneşti şi pentru viitorul vostru neînfricat, ROMÂNI, Vă chem la luptă, La lupta sfântă, în contra prăvălitorilor civilizaţiei şi bisericii, ai dreptăţii şi propriilor noastre drepturi. La lupta sfântă pentru neam şi pentru Rege. La lupta mare şi dreaptă alături de marea Naţiune Germană, pentru dreptatea viitorului omenesc. ROMÂNI, La 6 Septemvrie 1940, Destinul îmi aşezase pe cuget povara istovitoare a unei ţări sfâşiate şi descompuse. Am jurat să nu abdic o singură clipă dela sfintele drepturi şi de la porunca demnităţii româneşti. M’am trudit să şes sufletele, să unesc puterile, să adun toată munca românească pentru ca să pot păstra şi reînălţa Neamul. V’am cerut să-mi dăruiţi nădejdea voastră, încrederea voastră, făgăduindu-vă să lupt pentru reînălţarea Patriei. Şi m’aţi ascultat. Dumnezeu m’a ajutat ca un an numai dela prăbuşirea graniţelor – anul umilirei, al suferinţei şi învăţăturii româneşti – să pot îndrepta din nou Neamul nostru pe calea luptei şi sfintelor drepturi strămoşeşti. Am purtat deajuns pe braţele mele sbuciumate frământatele ruine ale României scumpe şi mari, – prăvălită de …

Citeste tot articolul

Urarea lui Ion Antonescu de 1 ianuarie 1942

Români, Un an de zbucium, de jertfe şi de lupte sfinte s-a încheiat. Un an de credinţe şi drepturi, de răspunderi grele şi de porunci sfinţite – începe. Urmând tradiţia românească şi creştină, care îndeamnă pe cârmuitori, în pridvor de An Nou, să deschidă porţi de lumină neamului, îmi deschid sufletul vouă, români de pretutindeni şi de toate vârstele, pentru ca, din frământarea cugetului meu şi din credinţa noastră, să durăm temelii noi pentru anul care începe.Anul 1941 a fost un an de răspântie în istoria neamului şi în fapta românească. Anul 1941 a început sub povara zdrobitoare a luptei dintre fraţi, pe care istoria noastră n-a cunoscut-o şi conştiinţa românească n-o va admite niciodată. El a dat prilej din primele zile, Armatei Române să-şi împlinească marea sa misiune de conservare a unităţii şi onoarei noastre […]. Cu setea neînfricată a dreptăţii, cu credinţa nezdruncinată în Dumnezeul strămoşilor noştri, am pregătit cu toţii după aceea – în inimi şi în faptă – Războiul nostru Sfânt. Şi, la 22 iunie, am înecat în valurile de sânge ale jertfei ostaşului român, graniţa prădării şi împilării pe care ne-o impuseseră duşmanii din Răsărit. Cu sprijinul aliaţilor noştri, Neamul Românesc nu numai cî şi-a recâştigat graniţele drepte pe care i le prăbuşise cotropirea rusă, dar a pornit spre plaiurile voievodale ale strămoşilor moldoveni, deschizând cer de libertate şi de siguranţă la Răsărit, împingând puhoiul care ne cotropea Ţara şi Legea. Români, Istoria va judeca războiul nostru din 1941 nu numai ca o luptă pentru drepturi şi pentru dreptate, ci ca o jertfă pentru credinţa creştină şi pentru civilizaţia Europei. Ne-am împlinit îndatorirea faţă de altarele strămoşilor şi am respectat istorica noastră misiune de a apăra, cu sânge românesc, Sud-Estul Europei. Aceasta a fost şi aceasta va rămâne misiunea noastră europeană […] Români, Lupta nu …

Citeste tot articolul

E OFICIAL: A inceput MONITORIZAREA ON LINE a celor care il sustin pe Maresalul Ion Antonescu si a ideilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, a cultului preotilor si intelectualilor nationalisti – MAXIM 3 ANI DE INCHISOARE

Consilierul prezidential Andrei Muraru a anuntat ca a inceput de cateva zile monitorizarea, inclusiv online, a ideilor fasciste, legionare, rasiste sau extremiste, potrivit noii legi promulgate de presedinte Klaus Iohannis in urma cu cateva zile.  In aceasta lege este interzis si cultul lui Nicolae Ceausescu.  Muraru a facut aceste afirmatii la dezbaterea intitulată „Extremism, antisemitism, nationalism – pericolele contemporane ale Europei“ „Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii cu doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi. Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a Holocaustului ori a efectelor acestuia, a genocidului, a crimelor contra umanităţii şi a crimelor de război, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă“, sunt principalele modificări din lege. „Această lege include pentru prima dată diseminarea propagandei, prin mijloace electronice. Din acest moment, autorităţile publice trebuie să urmărească aceste lucruri şi să identifice acolo unde există infracţiuni în baza acestei legi. De 48 de ore, vă pot spune că, deşi nu s-a observat acest lucru, cultul lui Nicolae Ceauşescu este interzis oficial în România pentru că această lege sancţionează cultul persoanelor vinovate de crime împotriva umanităţii, de crime de război şi genocid. După cum ştiţi, Nicolae Ceauşescu a fost condamnat pe 25 decembrie la Tribunalul Militar Excepţional pentru genocid: articolul 357, Cod Penal“, a spus Muraru. Consilierul prezidenţial al lui Klaus Iohanns a mai arătat că legea prevede şi dizolvarea unor asociaţii, fundaţii şi partide politice, care promovează şi întreţin propagandă fascistă, legionară. „Institutul Ellie Wiesel, care a fost parte la elaborarea acestui proiect …

Citeste tot articolul

Sentința în procesul mareșalului Ion Antonescu- ”Fiecare român trebuie să moară pentru patrie”

În seara zilei de 1 iunie 1946, la ora 18:03, mareşalul Ion Antonescu, Conducătorul Statului Român în perioada 6 septembrie 1940 – 23 august 1944, cădea răpus de gloanţele plutonului de execuţie, în închisoarea Jilava. În vârstă de 64 de ani, singurul mareşal activ al României fusese condamnat, la 17 mai 1946, de Tribunalul Poporului, de şase ori la pedeapsa cu moartea, de două ori la temniţă grea pe viaţă, de trei ori la temniţă grea timp de 20 de ani, o dată la detenţie riguroasă timp de 20 de ani şi de 14 ori la degradare civică pe timp de 10 ani. Tot procesul durase doar 11 zile. Completul de judecată al Tribunalului Poporului considerase că Ion Antonescu a militat pentru „hitlerism şi fascism”, instaurând „cel mai crunt regim de dictatură cunoscut în istoria ţării noastre”, că „invitase armatele hitleriste să intre pe teritoriul ţării” şi a decis „aderarea la Pactul Tripartit”, pregătind apoi agresiunea „contra popoarelor din Balcani şi contra U.R.S.S.”, după care a săvârşit „cea mai mare crimă petrecută în istoria poporului român, alăturându-se Germaniei hitleriste la agresiunea contra popoarelor din Rusia Sovietică, care doreau o colaborare paşnică cu poporul român”, punând ţara şi în stare de război cu Marea Britanie şi cu Statele Unite ale Americii. În timpul războiului, au mai apreciat judecătorii mareşalului, acesta „nu a respectat regulile internaţionale, dând ordine de suprimare a populaţiei civile din spatele frontului pe motiv că aceştia au fost partizani”, „a favorizat pe acei însărcinaţi cu supravegherea lor (prizonierilor) spre a fi supuşi la un tratament inuman”, „a ordonat acte de teroare, suprimare asupra populaţiei din teritoriul în care s-a purtat războiul sub pretext că sunt partizani”, „a luat măsuri ca toţi luptătorii antifascişti să fie internaţi în lagăre”, „în scop de persecuţie politică şi din motive rasiale a …

Citeste tot articolul

TIGANII NU MAI STIU CUM SA FACA BANI! Acum cer daune pentru „chinurile Holocaustului”

Tiganii „supravieţuitori ai Holocaustului” şi urmaşii lor cer statului german noi despăgubiri pentru chinurile suferite în lagăre. Ei afirma ca 25.000 de tigani au fost deportați în Transnistria în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Minciuna persista: „frigul, foamea și tifosul au ucis aproape jumătate. Ceilalți s-au întors acasă și au încercat să își clădească o viață nouă.” Acum cer din nou despăgubiri statului german, pentru fiecare suferinţă din timpul „Holocaustului”. Deși, în România, există mai puțin de 200 de „supraviețuitori” ai lagărelor naziste, tiganii vor bani și pentru urmașii victimelor. La ordinul mareşalului Ion Antonescu, peste 25.000 de tigani din România au fost deportaţi în Transnistria. Urmaşii lor vor ca nemţii să plătească pentru suferinţa lor. „Ne-o luat banii, ne-o luat tot. Un rând de haine, un rând de haine ne-o lăsat, numa’. (Mâncam) lubeniță, iarbă, ce da Dumnezeu. Să ai ceva în stomac”, povestește un supraviețuitor.. Germania condusa de corupti a acordat, la începutul anilor 2000, o răsplată de 7.000 de euro pentru fiecare „supraviețuitor”, cu titlul de recompensă pentru munca depusă în lagăre. În plus, statul german a acceptat să le plătească și o pensie viageră de 200 de euro. Asociațiile de tigani spun însă că ar trebui achitate compensaţii şi urmaşilor victimelor Holocaustului. „Cred că oamenii sunt neîndreptățiți. S-a așteptat 70 de ani să aprobe această lege. Să nu mai vorbim de cei care au avut 20, 30 de ani când au fost deportați. Măcar o indemnizație de 20.000 de euro pentru fiecare și plus o pensie de urmaș de 200 de euro pentru cei care sunt aici”, spune Dorin Cioabă, președintele Uniunii Internaţionale a Tiganilor. Tiganul Dorin Cioabă anunţă că va înmâna dosarele, săptămâna viitoare, unei case de avocatură din Berlin, care va deschide un nou proces împotriva statului german.

Citeste tot articolul

România a ieșit plină de aur din război. Cum l-a manipulat Antonescu pe Hitler

Hitler a avut 20 de întâlniri cu Antonescu. Mai multe decât cu orice alt șef de stat sau conducător militar. Iar Mareșalul a știut să profite din plin A fost un miracol economic unic printre țările beligerante: rezervele de aur s-au dublat și nivelul de trai a crescut. Este meritul combinației de dârzenie și abilitate a Mareșalului cu geniul economic al lui Mircea Vulcănescu, unul dintre cei mai străluciți intelectuali pe care i-a dat această țară. Filosof, sociolog, om de litere, profesor de Etică și teolog, Mircea Vulcănescu a fost și un economist redutabil. A lucrat ca subsecretar de stat la Ministerul Finanțelor, între 27 ianuarie 1941 și 23 august 1944, în guvernarea Antonescu. Pentru performanța de a scoate România din război mai bogată decât intrase, a fost condamnat și a murit în pușcăriile comuniste, lăsând celebrul său testament: „Să nu ne răzbunați!” Grație inteligenței sale, sprijinită de combinația de dârzenie și abilitate cu care Mareșalul a manevrat în relațiile cu Hitler, a reușit performanța uluitoare de a face din România o țară mai prosperă decât era la începutul războiului. O țară care și-a dublat rezervele de aur (lucru nereușit de nici un alt stat beligerant), care a reușit să stocheze armament pentru recucerirea Ardealului de Nord, o țară în care nu doar hrana a fost din abundență, dar în care a crescut și consumul obiectelor de lux. Sărăcia, foamea, cartelele au venit odată cu ocupația sovietică. Cum a fost posibilă o asemenea performanță, unică printre statele beligerante, explică amă nunțit Mircea Vulcănescu însuși în procesul celui de-al doilea lot al foștilor membri ai Guvernului Antonescu, în care a fost acuzat de „hitlerism” și de „declararea și continuarea războiului contra Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice”. Pledoaria sa din 15 ianuarie 1948, în fața Curții de Apel București, Secția a IX-a Criminală, …

Citeste tot articolul

1 iunie 1946 – Asasinarea Mareşalului

Detalii din culisele tragicului eveniment al asasinării celor patru: Mareşalul Ion Antonescu, profesorii universitari Mihai Antonescu şi George Alexianu şi generalul Constantin (Pichi) Vasiliu. Pe data de 1 iunie 1946, Ion Antonescu cădea răpus de gloanţele plutonului de execuţie în curtea închisorii Militare Jilava. La ieşirea din celulă, fostul şef al statului a fost împărtăşit de confesorul puşcăriei, preotul Teodor Totolici. Am aflat de la fiul părintelui cum, înainte de a părăsi clădirea închisorii, mareşalul a decupat o bucată din tricolorul de la o carte de religie, şi-a prins-o cu un ac de gămălie în piept, apoi s-a îndreptat însoţit de asistenţă în Valea Piersicilor din curtea unităţii de detenţie, acolo unde avea să aibă loc ducerea la bun sfârşit a executării sentinţei. Fostul şef al statului a decupat de pe o carte bisericească bucăţi din tricolor pentru a le pune în piept, lui şi colegilor săi Am stat de vorbă cu Mihail Totolici, un copil ce a intrat în anii ’40 în închisoarea Jilava. Fiul preotului Teodor Totolici avea pe atunci 16 ani. Faptul nu a constituit o pedeapsă pe care a trebuit să o suporte,  acest lucru a fost posibil doar pentru că tatăl său era confesorul închisorii. Acesta era preotul ce se îngrijea de „sufletele” ajunse acolo. După cum se ştie, printre deţinuţi s-a aflat în 1946 şi Mareşalul Antonescu. Mihail Totolici (83 de ani), cel cu care am stat de vorbă, a primit informaţii importante de la tatăl său, care a trecut la cele veşnice în 1978. Sunt informaţii pe care le dezvăluie în premieră prin intermediul Jurnalului Naţional, informaţii referitoare la atitudinea şi comportamentul Mareşalului în momentele dinainte de ieşirea din celulă în vederea execuţiei, acolo unde aparatul de filmat nu a mai ajuns. Sunt frânturi, momente pe care nicio cameră nu le-a surprins. Nu …

Citeste tot articolul

132 de ani de la nasterea maresalului Ion Antonescu: EROU sau CRIMINAL?

Acum 132 de ani, în 2 iunie 1882, se năştea la Piteşti într-o familie de militari Ion Antonescu, una dintre cele mai controversate figuri istorice din România secolului trecut, prim-ministru, mareşal şi conducător al ţării între anii 1940 şi 1944, în timpul celui de al Doilea Război Mondial. În martie 1907, în timpul marii răscoale ţărăneşti, tânărul sublocotenent Ion Antonescu a ordonat la Galați deschiderea focului împotriva unui grup de 200 ţărani aflați în drum spre negocierile care avrau loc în oraș. 12 dintre aceştia şi-au pierdut viaţa. Participă la luptele din Primul Război Mondial şi contribuie la eliberarea Budapestei din 1919 de sub domninaţia guvernului bolşevic. Apogeul carierei sale politice a fost impunerea abdicării regelui dictator Carol al II-lea, în septembrie 1940, fiind ajutat în acest demers de Mişcarea Legionară. Acesta organizează însă în ianuarie 1941, cu sprijin german, o lovitură de stat împotriva foştilor aliaţi şi preia puterea totală în România, deşi simbolic pe tron se afla Regele Mihai I. Ion Antonescu a condus ţara prin decrete-legi iar în iunie 1941 a decis intrarea României în al Doilea Război Mondial de partea puterilor Axei, pe baza promisiunilor cancelarului Adolf Hitler că teritoriile româneşti pierdute în 1940, ca urmare a Dictatului de la Viena şi a Pactului Ribbentrop-Molotov, vor fi retrocedate României. În vara anului 2011, preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat public că dacă ar fi fost în locul mareșalului Antonescu, și el ar fi dat ordin ca Armata română să treacă Prutul în iunie 1941 şi să ia parte la luptele împotriva Uniunii Sovietice. În urma scandalului creat, Traian Băsescu venit cu precizări prin care fostului şef al statului i se impută Holocaustul. A fost demis de la conducerea statului în urma loviturii de stat de la 23 august 1944, organitzată de regele Mihai, partidele democratice şi comunişti. Este condamnat la moarte …

Citeste tot articolul

Nu mai insultaţi memoria Mareşalului Antonescu!

Pe blog-ul De Veghe Patriei a fost publicat un nou articol de slavă pentru Vladimir Putin. Nimic nou sub soare fiindcă administratorul acelui blog şi-a uitat de multă vreme patria şi acum tot ce face este propagandă pentru o putere străină. În schimb în articolul cu pricina numele Mareşalului Ion Antonescu este asociat, prin titlu şi conţinut, cu Nicolae Ceauşescu şi Vladimir Putin. Administratorul blog-ului făcând o treime a imaginaţiei lui din cele trei persoane. Acest lucru este inadmisibil şi nu reprezintă altceva decât o insultă la adresa persoanei Mareşalului Ion Antonescu. Nu se poate ca un luptător împotriva comunismului să fie asociat cu un dictator bolşevic. Nu se poate ca un om care a considerat mereu Rusia drept cel mai mare duşman al României ( ”indiferent sub ce formă, pan-slavism sau comunism” – Mareşal Ion Antonescu ) şi a pus patria mai presus de orice alte considerente de ordin ideologic sau religios să fie asociat cu numele unui lider neo-comunist care urmăreşte interesele Rusiei atât de opuse celor româneşti. Asocierea făcută pe blog-ul DVP este una insultătoare la adresa persoanei Mareşalului Antonescu. Cerem administratorului blog-ului să renunţe la astfel de mizerii şi dacă doreşte să facă propagandă pro-rusă şi neo-comunistă să o facă fără a implica o persoană total opusă ideilor aberante prezentate pe acel blog. Ion Antonescu a fost un anglofil, un om cu o viziune occidentală şi democratică, un anti-comunist şi mai presus de toate un patriot. Nu are nimic de-a face cu mesajul blog-ului DVP. Redacţia Vocea Patriei

Citeste tot articolul