Dac─â dori╚Ťi s─â ne sprijini╚Ťi prin PayPal, orice DONA╚ÜIE este binevenit─â:

locuri de munca

  • TR─éDARE NA╚ÜIONAL─é: Guvernul a aprobat un nou contingent de 100.000 de str─âini care vor munci ├«n Rom├ónia ├«n 2024

    glovo 5dcfb005bd

    Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a declarat că această decizie a fost luată în urma consultărilor cu sindicatele și patronatele și are în vedere evaluarea cererilor de eliberare a avizelor de angajare de la începutul anului până în prezent, precum și a numărului locurilor de muncă declarate vacante de către angajatori, cu accent pe mediul privat.

    ÔÇ×A fost aprobat un contingent de 100.000 de lucr─âtori str─âini nou admi╚Öi pe pia╚Ťa for╚Ťei de munc─â ├«n anul 2024. Este o decizie luat─â ├«n urma consult─ârilor cu sindicatele ╚Öi patronatele ╚Öi are ├«n vedere evaluarea num─ârului de cereri de eliberare a avizelor de angajare de la ├«nceputul anului p├ón─â ├«n prezent, dar ╚Öi a num─ârului locurilor de munc─â declarate vacante de angajatori, ├«n special ├«n mediul privatÔÇŁ, a afirmat Mihai Constantin, purt─âtorul de cuv├ónt al Guvernului, la Palatul Victoria, dup─â ╚Öedin╚Ťa Executivului, conform Agerpres.

    El a subliniat c─â plafonul de 100.000 de lucr─âtori str─âini este similar cu cel existent pentru anul ├«n curs, men╚Ťion├ónd c─â au fost eliberate p├ón─â ├«n prezent 80.375 de avize, iar 9.748 de solicit─âri sunt ├«nc─â ├«n curs de solu╚Ťionare.

    ÔÇ×Este un num─âr similar ╚Öi cu 2022, este o cifr─â ├«n jur de 100.000 ╚Öi pentru anul ├«n curs, la acela╚Öi necesar a fost evaluat ╚Öi anul viitor. Este totu╚Öi o cre╚Ötere fa╚Ť─â de 2021 c├ónd au existat aproape 50.000 de astfel de solicit─âri aprobateÔÇŁ, a ad─âugat Constantin.

    Decizia Guvernului vine ├«n contextul ├«n care Rom├ónia continu─â s─â atrag─â for╚Ť─â de munc─â str─âin─â pentru a face fa╚Ť─â nevoilor economice ╚Öi pentru a acoperi locurile de munc─â vacante.”

  • Cresc pre╚Ťurile, cre╚Öte s─âr─âcia ╚Öi dispar locurile de munc─â

    apoo 696x522 1

    Green-deal-ul UE, doar pentru boga╚Ťi. Decarbonizarea va aduce ╚Öi mai mult─â s─âr─âcie ├«n Rom├ónia
    Banca Mondial─â avertizeaz─â c─â decarbonizarea pentru Rom├ónia va ├«nsemna o cre╚Ötere a pre╚Ťurilor ╚Öi a s─âr─âciei, dar ╚Öi o dispari╚Ťie masiv─â a locurilor de munc─â. De╚Öi anticipeaz─â o stabilizare economic─â ╚Öi social─â, incert─â, totu╚Öi, pentru 2050, politica emisiilor net zero a Uniunii Europene va ├«nsemna investi╚Ťii enorme ale statului, dar ╚Öi ale popula╚Ťiei ╚Öi agen╚Ťilor eonomici, ├«n condi╚Ťiile unui nivel de trai deja foarte sc─âzut, care ne plaseaz─â acum ├«n coada clasamentului statelor UE.

    De╚Öi au ├«ncercat s─â p─âstreze un ton optimist ├«n Raportul de ╚Üar─â privind Clima ╚Öi Dezvoltarea ├«n Rom├ónia, exper╚Ťii B─âncii Mondiale au fost nevoi╚Ťi s─â recunoasc─â faptul c─â tranzi╚Ťia spre energia verde va ├«nsemna un efort financiar pe care nici statul, nici popula╚Ťia ╚Öi nici agen╚Ťii economici nu ╚Öi-l permit. Pentru tranzi╚Ťia verde a ├«ntregii economii va fi nevoie de investi╚Ťii substan╚Ťiale, care ar ├«nsemna cel pu╚Ťin 3% din PIB-ul cumulativ p├ón─â ├«n 2050.

    Astfel, necesarul de investi╚Ťii pentru decarbonizare ├«n sectoarele cheie ÔÇô energie electric─â, cl─âdiri ╚Öi transporturi ÔÇô este estimat la 356 miliarde dolari p├ón─â ├«n 2050, exist├ónd ╚Öi alte investi╚Ťii incerte, necesare ├«n alte sectoare. Totodat─â, pentru adaptarea la schimb─ârile climatic, ar putea fi nevoie de investi╚Ťii de ├«nc─â 160 miliarde dolari (1,3 la sut─â din PIB-ul cumulativ). Comparativ, marea finan╚Ťare din PNRR, presupun├ónd prin absurd c─â fondurile ar fi absorbite integral, este de doar 29, 2 miliarde de euro.

    ÔÇŁRom├ónia se confrunt─â cu constr├óngeri fiscale substan╚Ťiale, iar stimularea investi╚Ťiilor verzi din sectorul privat va fi esen╚Ťial─â. Av├ónd un spa╚Ťiu fiscal redus, va fi critic s─â se impulsioneze investi╚Ťiile private verzi prin semnale la nivel de pre╚Ťuri (manifestate prin stabilirea pre╚Ťurilor la carbon, cu instrumente cum ar fi taxe pe carbon ╚Öi reducerea subven╚Ťiilor pentru combustibili fosili) care s─â direc╚Ťioneze investitorii c─âtre sectoare ╚Öi tehnologii mai curateÔÇŁ, se arat─â ├«n raportul B─âncii Mondiale.

    Scade nivelul de trai
    Percep╚Ťiile publice vor consolida sau vor ├«mpiedica tranzi╚Ťia spre energia verde, sus╚Ťine Banca Mondial─â, care consider─â c─â ac╚Ťiunile de atenuare a schimb─ârilor climatice vor necesita sprijinul popula╚Ťiei. ╚śi asta pentru c─â eforturile de atenuare vor implica major─âri ale pre╚Ťurilor carbonului ╚Öi poten╚Ťiale cre╚Öteri ale pre╚Ťurilor de consum ╚Öi ale impozitelor, iar reglement─ârile noi sau revizuite ar putea presupune schimb─âri ale anumitor tipare de consum.

    ÔÇŁContractul social al Rom├óniei este deja tensionat: 63 la sut─â dintre rom├óni declar─â c─â au tendin╚Ťa s─â nu aib─â ├«ncredere ├«n guvernul na╚Ťional ╚Öi 76 la sut─â identific─â lipsa drepturilor sociale ca fiind o problem─â grav─â. Potrivit unui sondaj european, num─ârul rom├ónilor care sunt dispu╚Öi s─â pl─âteasc─â pentru a evita pagubele create de clim─â ╚Öi de mediu nu este foarte mare.

    Decarbonizarea va necesita continuarea electrific─ârii ma╚Öinilor de g─âtit ╚Öi adoptarea de pompe de c─âldur─â pentru sistemele individuale de ├«nc─âlzire (preferabil pompe de c─âldur─â reversibile, capabile s─â r─âceasc─â ├«n timpul verii), de╚Öi acestea din urm─â vor necesita op╚Ťiuni inovatoare de finan╚Ťare sau granturi, date fiind costurile imediate considerabile ale acestei tehnologii. Pentru gospod─âriile cele mai s─ârace, care ├«n prezent folosesc lemnul pentru ├«nc─âlzire, impactul pompelor de c─âldur─â asupra facturilor la energie electric─â ar putea s─â le fac─â inaccesibile, chiar ╚Öi ├«n situa╚Ťia ├«n care costurile cu instalarea acestora ar fi acoperite integral din granturiÔÇŁ, sus╚Ťine Banca Mondial─â.

    Emigrare masiv─â
    Generarea de energie electric─â din surse solare ╚Öi eoliene are o cerere foarte limitat─â de for╚Ť─â de munc─â dup─â instalare, ├«n compara╚Ťie cu alternativele pe baz─â de combustibili fosili, semnaleaz─â exper╚Ťii B─âncii Mondiale.

    P├ón─â ├«n 2030, ocuparea total─â a for╚Ťei de munc─â este proiectat─â s─â scad─â mai rapid ├«n scenariul cu decarbonizare, sectorul mineritului, sectorul manufacturier ╚Öi cel al gener─ârii de energie electric─â (printre principalele sectoare supuse decarboniz─ârii) cunosc├ónd cele mai abrupt sc─âderi ├«n materie de ocupare, urmate de comer╚Ťul cu ridicata ╚Öi comer╚Ťul cu am─ânuntul, transportul ╚Öi anumite servicii (bancare ╚Öi imobiliare). ÔÇŁTranzi╚Ťia verde va ├«ndemna firmele din UE s─â investeasc─â ├«n tehnologie ╚Öi ar putea s─â stimuleze ╚Öi mai mult rom├ónii s─â emigreze.

    ├Än UE, se preconizeaz─â c─â decarbonizarea va impulsiona cererea de lucr─âtori califica╚Ťi ╚Öi va cre╚Öte investi╚Ťiile la nivelul firmelor capabile s─â se adapteze la schimbarea de paradigm─â. ├Äns─â acest proces de ad├óncire a capitalului s-ar putea s─â nu aib─â loc ├«n Rom├ónia, unde investi╚Ťiile capitale pierdute odat─â cu ie╚Öirea de pe pia╚Ť─â a firmelor brown ar putea s─â nu fie compensate integral de firmele care supravie╚Ťuiesc. ├Än acela╚Öi timp, cererea de competen╚Ťe ├«n UE ar putea s─â impulsioneze lucr─âtorii rom├óni califica╚Ťi s─â emigreze, cresc├ónd, astfel, exodul de inteligen╚Ť─â ╚Öi ad├óncind penuria deja acut─â de competen╚Ťe din ╚Ťar─âÔÇŁ, se mai precizeaz─â ├«n raportul B─âncii Mondiale.

  • ╚śtia╚Ťi c─â anul trecut, doar din Bangladesh au venit ├«n Rom├ónia 29.282 de migran╚Ťi?

    ID228566 INQUAM Photos Octav Ganea 640x400 1

    Cei mai mul╚Ťi lucr─âtori str─âini admi╚Öi ├«n Rom├ónia anul trecut au venit din Bangladesh (29.282). Din 2020 p├ón─â la ├«nceputul sezonului estival 2023, num─ârul cet─â╚Ťenilor str─âini din afara UE care au primit drept de ╚Öedere ├«n Rom├ónia a crescut cu peste 55%, arat─â informa╚Ťiile furnizate de Inspectoratul General de Imigra╚Ťie.

    ├Än aceea╚Öi perioad─â analizat─â, num─ârul celor care au venit ├«n Rom├ónia s─â munceasc─â a crescut de 2,5 ori ╚Öi coincide cu ad├óncirea crizei for╚Ťei de munc─â din ╚Ťara noastr─â. Datele arat─â c─â, de╚Öi Rom├ónia a dep─â╚Öit num─ârul de angaja╚Ťi str─âini pe care ╚Öi l-a propus ├«n 2022, exist─â o nevoie ╚Öi mai mare de lucr─âtori din afara ╚Ť─ârii, conform solicit─ârilor depuse de angajatorii rom├óni.

    Comparativ cu perioada 2013-2018, principalele ╚Ť─âri de provenien╚Ť─â ale migran╚Ťilor sunt cu totul altele. Azi, din totalul de peste 130.000 de permise de ╚Öedere (peste 50% pentru angajare), cele mai multe au fost emise pentru migran╚Ťi din Nepal, Sri Lanka, India ╚Öi Bangladesh ╚Öi au intrat ├«n top 10 ╚Öi cet─â╚Ťenii din Tadjikistan sau Pakistan.

    ├Än urm─â cu un deceniu, ├«n 2013, erau emise pu╚Ťin peste 11.000 de permise de ╚Öedere ├«n Rom├ónia, iar migran╚Ťii erau preponderent cet─â╚Ťeni din Moldova, Turcia, China, SUA, Israel, Tunisia sau Serbia.

    Cum ar─âta situa╚Ťia ├«n urm─â cu un deceniu

    Din 2013 până în prezent, numărul persoanelor care primesc anual permis de ședere în România a crescut de 4 ori, iar prima cea mai abruptă creștere a avut loc între 2018 (16.487 permise) și 2019 (27.103 permise).

    Pe fondul pandemiei COVID-19 ╚Öi a restric╚Ťiilor de circula╚Ťie, ├«n 2020 s-a ├«nregistrat o sc─âdere, p├ón─â la 17.844 permise emise, iar num─ârul acestora a crescut din nou semnificativ ├«n 2021 (28.250 permise) ╚Öi 2022 (44.841 permise). Iar ├«n 2023, p├ón─â la ├«nceputul sezonului estival, fuseser─â ├«nregistrate 20.005 permise de ╚Öedere.

    ├Än ce prive╚Öte locurile din ╚Ťar─â unde merg preponderent migran╚Ťii ├«n c─âutare de joburi, acestea sunt ├«n mod constant ├«n ultimii ani mari centre urbane, unde segmentele turismului, al construc╚Ťiilor ╚Öi al HoReCa sunt dezvoltate: Bucure╚Öti, Ilfov, Constan╚Ťa, Timi╚Ö, Cluj, Ia╚Öi, Bra╚Öov ╚Öi Bihor.

    Criza for╚Ťei de munc─â din Rom├ónia se ad├ónce╚Öte. Migran╚Ťii trimit tot mai mul╚Ťi bani acas─â

    ├Än iulie 2023, Economedia publica o analiz─â care ar─âta cum ├«n primele ╚Öase luni ale anului, suma total─â trimis─â c─âtre Nepal, de exemplu, a crescut de 10 ori, iar cea c─âtre Sri Lanka, de 5 ori, comparativ cu primul semestru din 2022, arat─â datele Revolut. ╚śi remiterile de bani c─âtre India au crescut cu 64% fa╚Ť─â de aceea╚Öi perioad─â a anului 2022, la fel ca cele c─âtre Republica Moldova (+30% fa╚Ť─â de primul semestru al anului trecut).

    De asemenea, num─ârul de tranzac╚Ťii c─âtre aceste ╚Ť─âri a fost ├«n cre╚Ötere ÔÇô c─âtre Nepal, s-au efectuat de 13 ori mai multe tranzac╚Ťii (sem. I 2023 vs. sem. I 2022), c─âtre Sri Lanka 8 ori mai multe tranzac╚Ťii, c─âtre India, + 71%.

    Conform datelor oficiale de la Ministerul Muncii, citate de Economedia, ├«n Rom├ónia lucreaz─â aproape 120.000 de muncitori str─âini, cei mai mul╚Ťi provenind din Nepal, Sri Lanka, Turcia, Ucraina, Republica Moldova, India. Anul trecut, ├«n Rom├ónia au venit s─â lucreze 100.000 de angaja╚Ťi din str─âin─âtate.

    O alt─â analiz─â a publica╚Ťiei economice arat─â c─â nevoia tot mai acut─â de muncitori str─âini ├«n Rom├ónia s-a observat ├«n 2022, c├ónd companiile au angajat 100.000 de lucr─âtori str─âini, ating├ónd contingentul stabilit de c─âtre Guvern pentru anul trecut, arat─â datele ob╚Ťinute de Economedia de la Inspectoratul General pentru Imigr─âri.

    Spre compara╚Ťie, ├«n anul 2021 a fost stabilit un contingent de 50.000 de lucr─âtori pentru a fi admi╚Öi pe pia╚Ťa muncii din Rom├ónia, dar au fost eliberate doar 42.286 de avize, deci sub plafonul stabilit. ├Än 2022, ├«ns─â, acest plafon a fost atins ╚Öi pia╚Ťa muncii a absorbit ├«ntregul contingent de 100.000 de lucr─âtori stabilit pentru acest an.

    Cei mai mul╚Ťi lucr─âtori str─âini admi╚Öi ├«n Rom├ónia anul trecut au venit din Bangladesh (29.282), Nepal (16.407), Pakistan (12.862), Sri Lanka (10.290), India (7.401), Turcia (6.642), Egipt (2.364), Maroc (2.191), Vietnam (2.139, alte cet─â╚Ťenii (10.422), mai arat─â Economedia.

    Cu toate acestea, nevoia și mai mare de lucrători străini se observă din numărul de solicitări pe care le-au depus angajatorii români pentru eliberarea avizelor de angajare pentru 2022.

    Pre╚Öedintele Asocia╚Ťiei Oamenilor de Afaceri din Rom├ónia, Cristian P├órvan, declara pentru Europa Liber─â c─â for╚Ťa de munc─â din Rom├ónia este ├«mb─âtr├ónit─â, iar firmele trebuie s─â fac─â fa╚Ť─â ╚Öi concuren╚Ťei de pe pia╚Ťa european─â, unde pleac─â ├«n mare parte rom├ónii.

    Se preg─âtesc indonezienii

    Indonezia pare a fi urm─âtoarea ╚Ťar─â care se preg─âte╚Öte s─â intre ├«n top 10 al statelor de unde vin cei mai mul╚Ťi migran╚Ťi ├«n Rom├ónia.

    Un reportaj wall-street.ro citeaz─â reprezentan╚Ťii Work from Asia, agen╚Ťie de recrutare de personal str─âin din Rom├ónia, care sus╚Ťin c─â au stabilit strategia de import de for╚Ť─â de munc─â pentru sezonul estival din 2024.

    Astfel, pentru segmentul HoReCa ar fi deja intervieva╚Ťi sute de muncitori din Indonezia, printre locurile de munc─â cele mai c─âutate fiind posturile de gr─âdinar, buc─âtar, recep╚Ťioner ╚Öi terapeu╚Ťi specializa╚Ťi ├«n masaj.

    ÔÇ×Avem semnale foarte bune de pe pia╚Ťa muncii din Indonezia, unde exist─â un interes deosebit pentru ocuparea locurilor de munc─â r─âmase vacante ├«n Rom├ónia. Vorbim despre ni╚Öte oameni bine preg─âti╚Ťi, care provin dintr-o cultur─â ├«n care exist─â mult respect ╚Öi responsabilitate. ├Än acest moment, cei mai mul╚Ťi candida╚Ťi aplic─â pentru locuri de munc─â din domeniul HoReCa. Este cunoscut faptul c─â turismul ├«n Indonezia are o vechime ╚Öi o reputa╚Ťie deja, a╚Öa c─â vom aduce ├«n Rom├ónia oameni care sunt interesa╚Ťi s─â aduc─â o ├«mbun─ât─â╚Ťire ├«n serviciile de la noi. Avem for╚Ť─â de munc─â dornic─â s─â lucreze ├«n recep╚Ťia hotelurilor, ├«n restaurante ╚Öi personal de SPA-uri ├«n principal, de care este mare nevoie acum la noi.ÔÇŁ, a men╚Ťionat Yosef Gavriel Peisakh, General Manager Work from Asia, citat de wall-street.ro.

  • Gra╚Ťie m─âsurilor PSD, muncitorii din construc╚Ťii pierd 780 de lei la salariu

    ciolacu 1

    Salariul minim net al lucr─âtorilor din sectorul contruc┼úiilor se va diminua cu 780 de lei odat─â cu eliminarea facilit─â┼úilor, a declarat, ├«ntr-o conferin┼ú─â de pres─â, pre┼čedintele Blocului Na┼úional Sindical, Dumitru Costin.

    ÔÇ×Odat─â cu eliminarea acestor facilit─â┼úi, impactul va fi c─â din actualul brut de 4.000 de lei va trebui pl─âtit─â contribu┼úia la CASS, care ├«nseamn─â 400 lei, impozitul pe venit ├«nc─â 230 lei, contribu┼úia asigur─âtorie pentru munc─â 90 lei. Deci ├«n urma elimin─ârii facilit─â┼úii, salariul minim net a lucr─âtorilor se va diminua cu 780 leiÔÇŁ, a explicat Costin.

    Ramona V─âleanu, de la BNS, a subliniat c─â, prin acordul f─âcut cu sectorul de construc┼úii, facilit─â┼úile fiscale trebuie s─â fie eliminate treptat, ├«ntre 2025 ┼či 2028.

    ÔÇ×Semnat, da, p├ón─â ├«n 2028, asumat prin PNRR ┼či aprobat de Comisia European─â, pentru c─â s-au dus cu PNRR-ul la Comisia European─â. ┼×i acolo spune c─â facilit─â┼úile fiscale vor fi eliminate treptat ├«ntre 2025 ┼či 2028. P─âi ce ├«ncredere po┼úi s─â ai ├«n ceva, ├«n nu ┼čtiu, ├«n Guvernul care ├«┼úi spune pe gur─â, a semnat un document ┼či l-a asumat, l-a dus la aprobare ┼či peste noapte vine cu altceva? Ce putem crede?ÔÇŁ, a spus reprezentanta BNS.

    Conform datelor prezentate de Federa┼úia General─â a Sindicatelor ÔÇ×FamiliaÔÇŁ, de aceste facilit─â┼úi fiscale beneficiaz─â circa 550.000 de angaja┼úi, din care 100.000 ├«n industria produc─âtoare de materiale de construc┼úii, iar contribu┼úia la Fondul de pensii este de 5,61 miliarde lei pe an.

    Efectele facilit─â┼úilor, sunt, potrivit sindicali┼čtilor: reducerea evaziunii ├«n construc┼úii; investi┼úii ├«n dezvoltarea profesional─â a angaja┼úilor; cre┼čterea volumului activit─â┼úii ├«n construc┼úii, care a dus la colectarea de taxe mai mari ├«n sector (impozit pe venituri, impozit pe dividende etc); majorarea ponderii sectorului ├«n PIB; ├«ncetinirea exodului for┼úei de munc─â c─âtre alte ┼ú─âri din Europa, dar ┼či readucerea lucr─âtorilor rom├óni acas─â, scrie Agerpres.

    Dac─â facilit─â┼úile vor fi eliminate, semnaleaz─â sindicali┼čtii, va ├«ncetini cre┼čterea sectorului ┼či contribu┼úia sa la PIB, se vor ├«nregistra ├«nt├órzieri la proiectele prin Planul Na┼úional de Redresare ┼či Rezilien┼ú─â sau vor fi efectuate lucr─âri de proast─â calitate. De asemenea, exist─â riscul reducerii capacit─â┼úii de absorb┼úie a fondurilor europene cu circa 20%, p├ón─â ├«n 2030, ┼či vor cre┼čte cazurile de munc─â nedeclarat─â sau sub-declarat─â, iar lucr─âtorii califica┼úi vor pleca spre alte ┼ú─âri din UE etc.

    ├Än opinia reprezentan┼úilor BNS, renun┼úarea la facilitatea fiscal─â s-ar putea absorbi prin: negocierea ┼či ├«ncheierea unui contract colectiv de sector ┼či includerea unui mecanism pentru men┼úinerea veniturilor salariale nete pentru angaja┼úii din sector; eliminarea treptat─â a facilit─â┼úii cu respectarea calendarului asumat prin PNRR; ajustarea aloc─ârilor financiare pentru lucr─ârile de investi┼úii finan┼úate de stat sau din fonduri europene astfel ├«nc├ót s─â le permit─â constructorilor s─â-┼či ajusteze costurile cu personalul; preg─âtirea unei politici salariale a sectorului pentru urm─âtorii ani care s─â aduc─â o reechilibrare a salariilor ├«n special ├«n sectorul privat; modificarea legisla┼úiei achizi┼úiilor publice ┼či introducerea de clauze sociale; preg─âtirea unui pachet de m─âsuri pentru reducerea muncii la negru ┼či la gri ├«n sector, inclusiv introducerea cardului lucr─âtorilor din Construc┼úii.

    Pe de alt─â parte, pre┼čedintele BNS a subliniat c─â Rom├ónia nu a avut ├«n ultimii 33 de ani ÔÇ×vreo preocupareÔÇŁ legat─â de politici publice care s─â vizeze cet─â┼úenii ├«n v├órst─â de munc─â.

    ÔÇ×Rom├ónia este o ┼úar─â care n-a avut niciodat─â ├«n ultimii 33 de ani vreo preocupare din punct de vedere al vreunei politici publice vizavi de cet─â┼úenii s─âi ├«n v├órst─â de munc─â. C├ónd zic acest lucru, preocupare, aici discut─âm de la politica de educare, de formare profesional─â a adul┼úilor, de salarizare, condi┼úii de munc─â, de migra┼úie. Habar n-avem, nu ne-a interesat. ┼×i ast─âzi decont─âm acest dispre┼ú total fa┼ú─â de for┼úa de munc─â. Nu exist─â cifre. Dac─â ├«ntreba┼úi ast─âzi c├ó┼úi rom├óni se duc la munc─â sezonier─â, la munci agricole, nimeni nu o s─â v─â r─âspund─â, pentru c─â exist─â acest tip de mi┼čcare liber─â ├«n pia┼úa muncii europene, iar Rom├ónia nu are niciun fel de sistem care s─â-i permit─â s─â aib─â informa┼úii ├«n timp real despre situa┼úia cet─â┼úenilor s─âi ├«n v├órst─â de munc─â. Unde lucreaz─â? Sunt ├«n Rom├ónia?

    Lucreaz─â afar─â? Beneficiaz─â de asisten┼ú─â social─â, sunt ├«n vreun program, ceva? Nu exist─â. N-a existat p├ón─â acum nimeni care s─â vrea, m─â refer la cei care au guvernat, care s─â aib─â vreo preocupare fa┼ú─â de salaria┼úi.(ÔÇŽ) P├ón─â c├ónd a ├«nceput r─âzboiul ├«n Ucraina, eram pe locul doi la nivel planetar, dup─â Siria, la migra┼úie. Atunci c├ónd eram ├«ntrebat ├«n reuniune la Bruxelles: ce se ├«nt├ómpl─â ├«n ┼úara voastr─â, pentru c─â ├«n┼úelegem c─â cei din Siria migreaz─â ca o consecin┼ú─â a unui r─âzboi civil, ce se ├«nt├ómpl─â ├«n ┼úara voastr─â de migreaz─â ─â┼čtia pe capete, pleac─â ├«n lumea larg─â? ┼×i am spus: un r─âzboi al clasei politice cu proprii cet─â┼úeni. De care nu ├«i pas─âÔÇŁ, a afirmat Dumitru Costin

  • Decizia Avocatul Poporului: condi┼úionarea contractului de munc─â de vaccinare, neconstitu┼úional─â!

    weber 696x430 1

    Cum ├«n ultima vreme s-a tot discutat, pe fondul problemelor cauzate de noul coronnavirus (COVID-19), despre vaccinarea anti-COVID, despre restric╚Ťii ╚Öi chiar despre eventualitatea suspend─ârii contractelor de munc─â, ├«n cazul persoanelor care nu s-au vaccinat, Renate Weber, aflat─â ├«n fruntea institu╚Ťiei Avocatului Poporului, a venit cu preciz─âri semnificative.

    Au fost declara╚Ťii f─âcute miercuri, ├«ntr-o conferin╚Ť─â de pres─â. ÔÇ×Din perspectiva noastra sunt neconstitu┼úionale suspendarea contractelor de munc─â ├«n caz de nevaccinare, iar dac─â se impune testarea e o ├«ntreag─â discu┼úie c├ót trebuie suportat de stat sau c├ót anume de angajat.

    Ne ├«ntreb─âm ├«n ce m─âsur─â exist─â fonduri pentru plata acestor concedii medicale, dac─â a┼ča cum spune Alexandru Rafila o s─â ajungem to┼úi s─â ne infect─âmÔÇŁ, a avertizat Avocatul Poporului, citat de antena3.ro.

    C├ó╚Ťi oameni s-au vaccinat ├«n Rom├ónia

    ├Än tot acest timp, v─â amintim ce arat─â cele mai recente date oficiale anun╚Ťate mar╚Ťi, 25 ianuarie, de autorit─â╚Ťi, cu privire la num─ârul persoanelor care s-au vaccinat ├«mpotriva COVID-19 ├«n Rom├ónia, de la ├«nceputul campaniei de vaccinare.

    S-a anun╚Ťat c─â, potrivit datelor puse la dispozi╚Ťia Comitetului Na╚Ťional de Coordonare a Activit─â╚Ťilor privind Vaccinarea ├«mpotriva COVID-19 (CNCAV) de c─âtre Institutul Na╚Ťional de S─ân─âtate Public─â (INSP-CNSCBT), prin aplica╚Ťia Registrul Electronic Na╚Ťional al Vaccin─ârilor (RENV), care ╚Ťine eviden╚Ťa vaccin─ârilor, situa╚Ťia din ziua de 25 ianuarie a.c., ora 17.00, este urm─âtoarea:

    vaccin 25 01 2022 1 696x205 1

  • PERICOL | 6,2 milioane de rom├óni R─éM├éN F─éR─é LOCURI DE MUNC─é din cauza CERTIFICATULUI VERDE

    roma 696x418 1

    Aleșii din Parlament vor să lase fără locuri de muncă 6,2 milioane de români

    Legiferarea certificatului verde la locul de munc─â va duce la concedierea a celor peste 6,2 milioane de rom├óni nevaccina╚Ťi. Guvernul a luat deja ├«n calcul aprobarea legii, propun├óndu-╚Öi vaccinarea a 90% din popula╚Ťie p├ón─â ├«n anul 2023 ╚Öi 70% ├«n anul 2022. Pentru copiii ├«ntre 5 ╚Öi 12 ani, obiectivul Executivului este de 20%, lu├óndu-se ├«n calcul reticen╚Ťa p─ârin╚Ťilor, noteaz─â Ziarul National.

    Guvernul a programat vaccinarea anti-Covid cel pu╚Ťin p├ón─â ├«n anul 2023, semn c─â pandemia nu se va sf├ór╚Öi. Mai mult, Guvernul ╚Öi-a ar─âtat clar inten╚Ťia de a urm─âri doar scopul vaccin─ârii, f─âr─â a lua ├«n calcul tratamentele eficiente deja existente pe pia╚Ť─â ╚Öi nici cele care vor mai ap─ârea ├«n acest timp. Dintre persoanele active, cu v├órste ├«ntre 20 de ani ╚Öi 65 de ani, peste 6,2 milioane sunt nevaccinate, ├«ns─â Executivul a prev─âzut deja votarea legii care impune certificatul verde la locul de munc─â, introduc├ónd, astfel, vaccinarea obligatorie. Potrivit unui proiect de hot─âr├óre de guvern, prevenirea infec╚Ťiei cu SARS-Cov-2 ╚Öi limitarea pandemiei Covid-19 ├«n Rom├ónia se va face prin stabilirea unor obiective de vaccinare.

    Astfel, obiectivul de acoperire vaccinal─â pentru anul 2022 la copii cu v├órste mai mici de 12 ani este de 20%, date fiind studiile existente ce relev─â un grad crescut de reticen╚Ť─â parental─â, aceasta urm├ónd a fi reevaluat─â periodic. Totodat─â, obiectivul de vaccinare pentru popula╚Ťia general─â cu v├órsta de peste 12 ani este, pentru anul viitor, de 70%. Pentru anul 2023 obiectivul de acoperire vaccinal─â este de 90% ├«n popula╚Ťia general─â eligibil─â cu v├órsta mai mare sau egal─â cu 12 ani. P├ón─â la data de 1 noiembrie, 7.063.080 de rom├óni s-au vaccinat cu cel pu╚Ťin o doz─â, ceea ce reprezint─â un procent de 41,97% din popula╚Ťia eligibil─â ╚Öi 36,81% din popula╚Ťia general─â. ├Än ce prive╚Öte popula╚Ťia activ─â, cu v├órste cuprinse ├«ntre 20 ╚Öi 65 de ani 5,2 milioane persoane s-au vaccinat.

    Campionii nevaccina╚Ťilor

    Cele mai mari procente de nevaccina╚Ťi le au categoriile de v├órst─â de peste 80 de ani, cu 76,7%, categoria 10-29 de ani, cu 58,8% nevaccina╚Ťi, categoria 70-79 de ani, cu 57,6%, categoria 30-39 de ani, cu 56,2% ╚Öi categoria 40-49 de ani, cu 54,2% nevaccina╚Ťi. Cei mai pu╚Ťini nevaccina╚Ťi, cu procente de 50,9% ╚Öi 50,8% sunt categoriile de v├órst─â 50-59 de ani ╚Öi, respectiv, 60-69 de ani. ├Än ce prive╚Öte copiii ╚Öi adolescen╚Ťii, 68% din cei cu v├órste ├«ntre 16 ╚Öi 19 ani nu s-au vaccinat ╚Öi 88,7% dintre copiii cu v├órste ├«ntre 12 ╚Öi 15 ani, de asemenea, nu s-au vaccinat. La categoriile de v├órst─â de 5-11 ani ╚Öi 0-4 ani, procentul de nevaccina╚Ťi este de 100%. Pentru a atinge ╚Ťinta stabilit─â de Guvern de 70% pentru 2022 ar mai trebui vaccina╚Ťi aproximativ 5 milioane de rom├óni cu dou─â doze. ÔÇŁDac─â se iau ├«n considerare num─ârul de doze necesare pentru atingerea ╚Ťintelor de vaccinare de 70% din popula╚Ťia general─â ╚Öi 20% din popula╚Ťia pediatric─â 5-11 ani ╚Öi asigurarea a c├óte o doz─â de rapel pentru fiecare persoan─â vaccinat─â, necesarul de vaccin ├«n 2022 s-ar ridica la aproximativ 22,8 milioane de doze.

    Încă 40 milioane de doze pentru români

    Potrivit proiectului de act normativ, dat fiind recomand─ârile Comitetului Na╚Ťional de Vaccinologie, de asigurare a unui stoc de rezerv─â de 25% pentru a acoperi anumite situa╚Ťii neprev─âzute sau stabilirea unor m─âsuri care extind utilizarea certificatului verde pentru o categorie mai larg─â de popula╚Ťie, ├«n 2022 ar fi necesare suplimentar aproximativ 16,9 milioane de doze, iar pentru 2023 ar fi necesare circa 23,1 milioane de doze. Cu toate acestea, autorit─â╚Ťile admit faptul c─â estimarea necesarului de vaccin pentru 2022 ╚Öi 2023 ar putea fi dat─â peste cap de o rat─â mic─â de acceptare ├«n r├óndul popula╚Ťiei.

    Vezi –┬áDracuÔÇÖ ╚Öi-a trimis consoarta ├«n Rom├ónia. Cine este Heather Papowitz, comisar OMS pentru vaccinarea popoarelor

  • 1,7 milioane de “romani” NU au muncit nicio zi in viata lor

    ajsx2

    O mizerie de articol aparut pe sit-ul Wall Street. Mai bine ar spune tigani …nu romani.

    Statistica europeana: Pe hartie, aproape 1,7 milioane de romani NU au muncit nicio zi in viata lor

    Un numar de 1,68 milioane de romani, din cele 12,3 milioane de persoane cu varste intre 18 si 64 de ani din tara noastra, nu au lucrat niciodata in viata lor, se arata intr-o statistica europeana realizata de Eurostat.

    Procentual, cifra mentionata reprezinta 13,6% din totalul romanilor din categoria de varsta 18-64 de ani.

    Datele sunt incluse intr-o cercetare realiza de Eurostat asupra fortei munca europene, la nivelul anului 2018, si detaliaza informatii legate de intruruperea muncii angajatilor pentru cresterea si ingrijirea copiilor. Potrivit statisticii Eurostat, 1,7 milioane de romani cu varste care le permit sa fie activi in piata muncii (18-64 de ani) nu au lucrat niciodata.

    Dintre acestia, 705.000 au studii elementare, peste 900.000 au urmat liceul, iar 73.500 de persoane sunt absolvente de studii superioare.

    Analiza Eurostat mai arata ca 2,7 milioane de angajati din Romania si-au intrerupt jobul pentru a ramana acasa o vreme si sa se ocupe cu cresterea copiilor.

    La polul opus, 5,27 milioane de persoane au declarat ca nu au avut intreruperi in munca pentru cresterea copiilor. Statistica mai arata ca aproximativ 330.000 de persoane nu au lucrat niciodata pentru a-si ingriji copiii, iar alte 2,35 milioane au declarat ca nu au copii.

    Citeste: ATACUL TERORIST DIN GERMANIA NU ESTE CEEA CE PARE. Detalii socante ies la iveala

  • Escrocheria momentului care face ravagii! Mai mul┼úi rom├óni s-au trezit cu credite uria┼če

    esczz

    O nou─â escrocherie circul─â pe internet. Mai mul┼úi indivizi din Arge┼č sunt ancheta┼úi pentru c─â au profitat de naivitatea unor persoane ├«n c─âutare de noi locuri de munc─â.

    Aceste persoane au g─âsit o metod─â ingenioas─â de a face rost de bani. Ei au profitat de naivitatea unor oameni ┼či s-au folosit de datele lor personale pentru a lua credite de la ni┼čte institu┼úii financiare nebancare.

    Escrocii postau pe internet anun┼úuri fictive de angajare, apoi le cereau candida┼úilor s─â le trimit─â o serie de documente personale. Cu toate actele, reu┼čeau apoi s─â ob┼úin─â credite online de la diferite institu┼úii financiare nebancare, potrivit stirileprotv.ro.

    Anchetatorii au f─âcut ast─âzi 12 perchezi┼úii ┼či au confiscat mai multe carduri bancare ┼či sisteme informatice.

  • ASISTATII SOCIAL refuz─â locurile de munc─â oferite. Motivele HALUCINANTE pe care le invoca. VIDEO:

    rfz

    Tot mai mul┼úi asista┼úi social pierd ajutorul social pentru c─â….refuz─â s─â munceasc─â sau s─â se ├«nscrie la cursurile de recalificare. ├Än Dolj au fost t─âiate, anul trecut, ajutoarele sociale pentru 90 de beneficiari ai legii venitului minim garantat pentru c─â au refuzat locurile de munc─â puse la dispozi┼úie. Mul┼úi dau vina pe probleme de s─ân─âtate sau pe lipsa studiilor, ├«ns─â, ├«n realitate autorit─â┼úile locale spun c─â lenea ar fi motivul real pentru care nu vor s─â munceasc─â.

    Comuna Lipovu, jude┼úul Dolj, este o localitate cu peste 250 de beneficiari de ajutor social. Anul trecut peste aproape 90 de localnici au r─âmas f─âr─â sprijin financiar de la stat deoarece au refuzat locurile de munc─â puse la dispozi┼úie de Oficiul For┼úelor de Munc─â Dolj. Ba chiar ┼či cursurile de recalificare.

    Aurel Bu╚Öic─â – viceprimar comuna Lipovu: ÔÇ×Da, au refuzat ┼či au fost da┼úi jos. Unii nu au avut studii, unii nu au avut… nu ┼čtiu ce nu au avut. Nu le-a pl─âcut la munc─â, ┼čti┼úi c─â nu munca nu l-a ├«nnobilat pe om, dar nici lenea nu-l omoar─â!ÔÇŁ

    Jude╚Ťul Dolj are peste 13.000 de beneficiari de ajutor social, cei mai mul┼úi din Rom├ónia.

  • Concedieri in masa! DISPAR MII de LOCURI de MUNC─é. Ce COMPANII MARI PLEAC─é din Rom├ónia

    cz12

    Recentele anun╚Ťuri ale unor companii productive din zona de vest, din domenii precum transport, fabricarea mobilei, servicii de alimenta┼úie, comer┼ú cu ma┼čini ┼či echipamente, activit─â┼úi de intermediere monetar─â, ori de produc╚Ťie ├«mbr─âc─âminte ╚Öi ├«nc─âl╚Ť─âminte, sau de produc╚Ťie alimentar─â, produc ├«ngrijorare ├«n toate mediile publice.

    Sunt ├«n dicu╚Ťie c├óteva mii de locuri de munc─â, din jude╚Ťele Timi╚Ö ╚Öi Arad, care vor fi reduse prin ├«nchiderea unit─â╚Ťilor productive ce apar╚Ťin unor investitori str─âini. Vicepre╚Öedintele Camerei Deputa╚Ťilor, liberalul Marilen Pirtea atrage aten╚Ťia c─â mari companii precum Nestle, Rieker, Leoni, KSS sau Rosko Textil ├«╚Öi reduc sau ├«╚Öi ├«nchid capacit─â╚Ťi de produc╚Ťie ├«n care era angajat personal de calificare medie.

    ÔÇ×├Än situa╚Ťia ├«n care vestul ╚Ť─ârii reprezint─â economic prima regiune a Rom├óniei ca cifr─â a exporturilor, cu o domina╚Ťie a valorii exporturilor realizat─â de firme interna╚Ťionale, care ├«╚Öi transfer─â produse finite ├«n re╚Ťelele logistice de distribu╚Ťie, este simplu de ├«n╚Ťeles c─â scenariul unei involu╚Ťii economice a zonei de vest se poate dovedi plauzibilÔÇŁ, spune Pirtea.

    ├Än opinia lui, riscul unei sc─âderi economice poate fi evitat prin solu╚Ťii pragmatice de interven╚Ťie.

    ÔÇ×Solu╚Ťiile nu pot s─â vin─â dec├ót din investi╚Ťiile ╚Öi sprijinul reciproc, pe rela╚Ťia dintre administra╚Ťiile locale ╚Öi sistemul de educa╚Ťie. ├Änv─â╚Ť─âm├óntul dual-profesional poate s─â fie un driver de stabilizare a unit─â╚Ťilor productive, pentru c─â unul dintre motivele din cauza c─âruia ├«ncep s─â se ├«nchid─â capacit─â╚Ťile productive este chiar grava criz─â de speciali╚Öti din calific─ârile profesionale cerute ├«n diversele domenii productive.

    Pe de alt─â parte, dezvoltarea ╚Öi ├«nalta specializare universitar─â sunt la fel de importante, ca driver al cre╚Öterii economice, dat fiind c─â ├«nlocuirea produc╚Ťiei de bunuri ╚Öi componente prin investi╚Ťii ale economiei ter╚Ťiare, de cercetare-dezvoltare ╚Öi ├«nalt─â tehnnologie, nu va fi posibil─â f─âr─â o extindere vizionar─â ├«n direc╚Ťia cre╚Öterii specializ─ârilor universitare, f─âr─â multiplicarea num─ârului de absolven╚Ťi ai programelor universitare de ├«nalt─â specializare, necesari pentru calific─ârile viitoruluiÔÇŁ, indic─â deputatul liberal.

    Marilen Pirtea spune c─â a trecut timpul c├ónd economia rom├óneasc─â era un magnet pentru investitorii ce c─âutau for╚Ť─â de munc─â ieftin─â ╚Öi calificat─â, utilizabil─â mai ales pentru profesiile din zona productiv─â, cu grad sc─âzut de tehnologizare. ÔÇ×Acum, raportul ocup─ârii personalului ├«n zona de vest se schimb─â ├«n favoarea calific─ârilor ├«nalte, integrate centrelor de dezvoltare ╚Öi hub-urilor cu tehnologii de v├órfÔÇŁ, conchide deputatul liberal.

  • Anun╚Ť important! Se fac mii de angaj─âri! Ce domeniu e vizat!

    agg

    Un anun╚Ť important a fost f─âcut, luni, de un ├«nalt oficial rom├ón. Acesta a anun╚Ťat c─â se fac mii de angaj─âri ├«n acest an. Decizia a fost anun╚Ťat─â ├«n clipa ├«n care a fost aprobat bugetul institu╚Ťiei ╚Öi vine ├«n contextul de┼úinerii de c─âtre Rom├ónia a Pre┼čedin┼úiei Consiliului UE.

    ├Än MAI se fac mii de angaj─âri. Anun┼úul a fost f─âcut de ministrul Carmen Dan care a spus de ce este nevoie de aceste angajari de personal. Astfel, vor fi ├«ncadrate peste 6.300 de persoane, aproximativ 5.700 vor proveni din ┼čcolile de agen┼úi ┼či de subofi┼úeri ┼či peste 600 fiind ofi┼úeri absolven┼úi ai Academiei de Poli┼úie, ceea ce presupune ┼či o alocare de 61,5 milioane de lei, a anun┼úat luni, ministrul de Interne, Carmen Dan.

    “├Än anul 2019, continu─âm politica de reducere a deficitului de personal ┼či aici fac precizarea c─â, ├«n acest an, vom ├«ncadra peste 6.300 de oameni, aproximativ 5.700 de persoane care vor veni dinspre ┼čcolile de agen┼úi ┼či de subofi┼úeri ┼či peste 600 de ofi┼úeri absolven┼úi ai Academiei de Poli┼úie, ceea ce presupune ┼či un fond ├«n valoare de 61,5 milioane de lei. ├Än plus, ├«ncadrare din surs─â extern─â pentru cele 1.871 de posturi pentru care a fost aprobat─â deblocarea prin memorandum. (…) Continu─âm, de asemenea, demersurile pentru cre┼čterea gradului de dotare cu mijloace de protec┼úie specifice ┼či asigurarea muni┼úiei pentru misiuni ┼či antrenament, obiectiv pentru care propunem alocarea de fonduri de 105 milioane de lei. ├Än zona operativ─â, avem 72.000 de persoane pentru care este nevoie de schimbarea armamentului care are un grad de uzur─â ridicat ┼či constituie ├«n acest moment, spun eu, deja un pericol. ├Än concluzie, ├«nzestrarea ├«n acest domeniu, dar ┼či echiparea cu mijloace de protec┼úie pentru angaja┼úii ministerului este o responsabilitate foarte important─â pentru noi”, a spus Carmen Dan, la dezbaterile pe buget din comisiile parlamentare reunite pentru ap─ârare, atunci c├ónd a f─âcut referire la politica de angajari. Ea a ad─âugat c─â pentru ├«ndeplinirea atribu┼úiilor ce revin MAI pe parcursul de┼úinerii de c─âtre Rom├ónia a Pre┼čedin┼úiei Consiliului UE, inclusiv ├«n zona de asigurare a securit─â┼úii celor peste 200 de evenimente care au loc ├«n ┼úara noastr─â ├«n aceast─â perioad─â, s-a estimat c─â este nevoie de aproximativ 19,5 milioane de lei.

    “O alt─â prioritate despre care vreau s─â vorbesc r─âm├óne ├«mbun─ât─â┼úirea condi┼úiilor de munc─â ┼či a centrelor de preg─âtire a angaja┼úilor, sens ├«n care vom continua lucr─ârile de consolidare ┼či reabilitare a sediilor unit─â┼úilor ministerului, inclusiv ├«n zona deservit─â de institu┼úiile prefectului ┼či, practic, pentru aceste investi┼úii am propus suma de 127 de milioane de lei, din care pentru institu┼úiile prefectului 6,1 milioane de lei. Continu─âm ├«n acest an procesul de ├«nnoire a parcului auto, vrem ├«n plus s─â introducem un nou concept de autospecial─â de patrulare care asigur─â protec┼úia poli┼úi┼čtilor, prin delimitarea zonei ├«n care ace┼čtia stau de zona destinat─â persoanelor re┼úinute, care de multe ori au manifest─âri violente. Avem ├«n derulare un proiect pilot ├«n Bucure┼čti, ├«ns─â vrem s─â mergem mai departe cu acest proiect prin achizi┼úia a 2.000 de autospeciale de acest tip ┼či pentru acest obiectiv avem alocat─â o sum─â de 80 de milioane de lei din venituri proprii”, a men┼úionat ministrul Carmen Dan, citat de dcnews.

    Potrivit proiectului de buget pe 2019 transmis Parlamentului de Guvern, bugetul propus pentru MAI este de 18.467.209.000 de lei, cu 21,50% mai mare faţă de cel de anul trecut. Nu a fost adoptat niciun amendament.

  • PERICOL URIA╚ś pentru ROM├éNII din Marea Britanie! Regatul Unit ├«n pragul unui DEZASTRU. Anun╚Ťul a creat ISTERIE la NIVEL MONDIAL

    qqa

    Olanda devine locul preferat al companiilor care părăsesc Marea Britanie ca urmare a Brexit. Guvernul olandez negociază cu 250 de companii care urmează să își mute sediile din Londra.

    Potrivit Reuters, care citeaz─â Ministerul pentru Afaceri Economice, ├«n 2018 ╚Öi-au mutat afacerile din Marea Britanie ├«n Olanda 42 de firme, care ├«nseamn─â aproape 2000 de locuri de munc─â. Printre acestea se num─âr─â banca japonez─â de investi╚Ťii Norinchukin, compania media TVT Media, companiile MarketAxess ╚Öi Azimo ╚Öi clubul de asigur─âri P&I UK. ÔÇ×├Än 2019, mai multe companii, inclusiv Discovery ╚Öi Bloomberg, ╚Öi-au anun╚Ťat deja inten╚Ťia de a investi ├«n Olanda ├«n urma Brexitului”, se arat─â ├«n documentele oficiale ale Ministerului Afacerilor Economice.

    Agen╚Ťia Reuters mai arat─â c─â liderii de afaceri din Marea Britanie ╚Öi din alte ╚Ť─âri au avertizat despre pierderile catastrofale de locuri de munc─â ╚Öi haos ├«n porturi, ├«n cazul ├«n care nu va exista un acord. Un acord Brexit, care ar fi asigurat comer╚Ťul f─âr─â tarife ╚Öi ar fi garantat lan╚Ťurile de aprovizionare transfrontalier─â la timp, a fost respins de parlamentari l─âs├ónd Marea Britanie ├«n pericol de a p─âr─âsi blocul pe 29 martie f─âr─â un cadru.

    Operatorul de tunel din Canalul M├ónecii, Eurotunnel ╚Öi distilatorii de whisky din Sco╚Ťia au cerut ac╚Ťiuni guvernamentale urgente ╚Öi decisive ╚Öi au avertizat asupra consecin╚Ťelor unui Brexit f─âr─â acord.

  • ALERT─é la nivel NA╚ÜIONAL! Sunt vizate peste 250.000 de locuri de munc─â

    rfg

    Avertisment al operatorilor de telefonie mobil─â c─âtre autorit─â┼úi este unul dur. Birocra╚Ťia pune ├«n pericol trecerea la 5G. Implementarea tehnologiei 5G ├«n Rom├ónia va crea peste 252.000 de locuri de munc─â.

    Arbitrul telecom – ANCOM – ├«┼či dore┼čte ca pe 15 decembrie 2019 s─â finalizeze licita┼úia de v├ónzare a spectrului radio ┼či ca ├«n 2020 serviciile comerciale s─â fie lansate ├«n mai multe ora┼če din Rom├ónia, a anun┼úat Sorin Grindeanu, ┼čeful ANCOM.

    “Planurile autorit─â┼úilor ca Rom├ónia s─â aib─â ├«n 2020, la fel ca ÔÇ×marile economii europeneÔÇť, servicii comerciale 5G disponibile ├«n mai multe ora┼če mari sunt puse ÔÇ×├«n pericolÔÇť de birocra┼úia uria┼č─â, intact─â de ani de zile, pe care o presupune autorizarea lucr─ârilor de construc┼úii, ┼či care nu va permite companiilor s─â instaleze ÔÇ×zecile de mii de antene noiÔÇť necesare pentru noua infrastructur─â”, au declarat reprezentan┼úii celor mai mari juc─âtori de pe pia┼úa local─â de telecom la o conferin┼ú─â organizat─â de Autoritatea Na┼úional─â de Reglementare ├«n Comunica┼úii (ANCOM).

    252.000 de locuri de munc─â

    Implementarea tehnologiei 5G ├«n Rom├ónia va crea peste 252.000 de locuri de munc─â ┼či va aduce beneficii estimate la 4,7 miliarde de euro, potrivit estim─ârilor Comisiei Europene (CE), ├«n contextul ├«n care obiectivul este acela de a fi lansate ├«n 2020 primele servicii 5G, se arat─â ├«ntr-un document lansat miercuri ├«n consultare public─â de Autoritatea Na┼úional─â pentru Administrare ┼či Reglementare ├«n Comunica┼úii (ANCOM).

    ÔÇŁEfectele de multiplicare ├«n ansamblul Uniunii sunt estimate la 142 miliarde euro ┼či 2,4 milioane locuri de munc─â; doar pentru Rom├ónia, efectele de multiplicare sunt estimate la 4,7 miliarde euro ┼či respectiv crearea a peste 252.000 locuri de munc─âÔÇŁ, se arat─â ├«n document.

    Totodat─â, patru sectoare (autovehicule, transporturi, utilit─â┼úi ┼či s─ân─âtate) vor avea beneficii estimate la 62,5 miliarde euro anual, la nivelul Uniunii Europene (UE), potrivit CE.

    ÔÇŁGuvernul Rom├óniei ├«┼či pune institu┼úiile ┼či mecanismele ├«n mi┼čcare, ├«n slujba angajamentului de a facilita introducerea noii tehnologii ├«n Rom├ónia, astfel ├«nc├ót 5G s─â fie lansate ├«n anul 2020, iar ├«n perspectiva anului 2030 s─â avem comunica┼úii de calitate 5G peste tot ├«n Rom├óniaÔÇŁ, se arat─â ├«n document.

    Însă, pentru realizarea obiectivelor propuse, necesarul de investiţii este de 2,3 miliarde de euro în România, în timp ce, la nivelul UE, acesta poate ajunge la 58 miliarde de euro.

    ÔÇŁUtiliz├ónd drept model tiparele dezvolt─ârilor precedente ┼či sub rezerva caracterului mai degrab─â indicativ al cifrelor, la nivelul Uniunii Europene se estimeaz─â un necesar de investi┼úii ├«n 5G de 56-58 miliarde euro la nivelul anului 2025, ceea ce ├«nseamn─â o investi┼úie medie de 145 euro/utilizator european, cu 7% mai mult dec├ót ├«n cazul 4G ┼či cu 20% mai mult dec├ót 3G (dup─â deflatare). Pentru Rom├ónia, acela┼či studiu prognozeaz─â un necesar de investi┼úii ├«n 5G de 2,3 miliarde de euroÔÇŁ, se arat─â ├«n document.

  • SA NU ITI FIE SCARBA? R─âspunsul unei asistate social la ├«ntrebarea: ÔÇŁ╚śti╚Ťi cum e la munc─â?ÔÇŁ

    Legea prin care persoanele asistate social (cu precadere tigani) pierd banii de la stat dacă refuză să muncească zilieri sau în folosul comunităţii, ori să meargă la cursuri de calificare profesională, a intrat în vigoare.

    tgn4

    Cei 216.000 de tigani viza┼úi nu mai au posibilitatea s─â resping─â de trei ori ofertele de lucru, a┼ča cum se ├«nt├ómpla p├ón─â acum. Ajutorul social porne╚Öte de la 142 de lei de persoan─â ┼či cre╚Öte ├«n func╚Ťie de num─ârul membrilor familiei.

    În comuna Blejoi, din Prahova, doi beneficiari de ajutoare sociale n-au mai venit la un interviu pentru un loc de muncă.

    Reporter: ┼×i ce se ├«nt├ómpl─â cu cei care au refuzat?
    Ileana ╚śtefan, inspector Prim─âria Blejoi: Clar, ajutorul social va ├«nceta ├«ncep├ónd cu 1 noiembrie.

    Potrivit legii, beneficiarii ajutoarelor sociale sunt obligaţi să lucreze cu ziua sau în folosul comunităţii, dacă vor banii de la stat. Cei care se sustrag de la sarcini, sunt pedepsiţi.

    Reporter: Ai lucrat vreodat─â?
    Asistat social: Nu. Niciodat─â?
    Reporter: Nu ai fost curios s─â vezi cum e s─â ai banii t─âi?
    Asistat social: Ba da.

    Lauren╚Ťiu Munteanu, primar comuna Bl─âge┼čti: ÔÇťC├óteva ore pe zi ei sunt la munc─â ├«n parcuri, la desz─âpeziri, la m─âturat, la cosit, la str├óns gunoiul. Pentru cei care au refuzat, avem ├«n luna septembrie 16 dosare suspendate pentru neefectuarea orelor.ÔÇŁ

    Sorin Iancu, director executiv Direc╚Ťia de Asisten╚Ť─â Social─â Pite╚Öti: ÔÇťVor trebui s─â presteze aceste activit─â┼úi. Dac─â nu vor s─â le presteze, ├«nseamn─â c─â nu au nevoie de acest beneficiu social.ÔÇŁ

    ├Än comun─â Mogo┼čani, din jude┼úul D├ómbovi┼úa, sunt 95 de asista┼úi social. Printre ei am ├«nt├ólnit-o pe Lenu╚Ťa, de 26 de ani, care n-a muncit nicio zi ├«n via┼úa ei.

    Lenu╚Ťa Mihai, beneficiar─â de ajutor social: ÔÇťNu! Nu! Niciodat─â!
    Reporter: Nu ┼čti┼úi cum e la munc─â?
    Lenu╚Ťa: Nu ┼čtiu… Foarte frumos dac─â muncim…
    Reporter: Nu cunoa┼čte┼úi sentimentul?
    Lenu╚Ťa: Nu!
    Reporter: Aţi vrea?
    Lenu╚Ťa: P─âi, da, cum s─â nu! Dac─â nu ne cheam─â nimeni…

    Dacă un beneficiar de ajutor social este bolnav, un alt membru al familiei îi ia locul. Altfel, familia pierde banii de la stat.

    Reporter: De câţi ani primiţi ajutor social?
    Asistată social: De când s-a început a da ajutorul social.
    Reporter: Dacă vi se oferă un loc de muncă, o să-l acceptaţi?
    Asistat─â social: Cum s─â ├«l accept dac─â am 65 de ani? Am ┼či un nepot cu mine, ┼či str─ânepot… Cum s─â ├«i las ┼či s─â m─â duc?

    Cei c─ârora li se taie banii pot face din nou cerere pentru ajutor social dup─â un an. Primarii sunt obliga┼úi s─â ├«i repartizeze pe oameni ┼či pot fi sanc┼úiona┼úi cu amend─â cuprins─â ├«ntre 1000 ┼či 5000 de lei dac─â nu se achit─â de aceast─â sarcin─â.

  • Una dintre cele mai mari companii a f─âcut anun╚Ťul! 100.000 de locuri de munc─â sunt ├«n pericol!

    O mare companie auto amenin╚Ť─â cu disponibiliz─âri massive, ├«n cazul ├«n care Uniunea European─â va impune limite prea stricte pentru emisiile de dioxid de carbon.

    lmc

    “100.000 de locuri de munc─â sunt ├«n pericol”, a declarat directorul general al companiei germane.

    Mini┼čtrii mediului din UE au convenit reducerea emisiilor de carbon cu ├«nc─â 35% ├«ntre 2021 ┼či 2030. Eurodeputa┼úii au ridicat limita la 40%. Dac─â aceasta din urm─â va r─âm├óne definitiv─â, ar fi prea greu de gestionat, sus┼úine ┼čeful celui mai mare produc─âtor auto din lume.

    El spune c─â Volkswagen ┼či-ar reduce activitatea ┼či un sfert din locurile de munc─â ar disp─ârea.

  • Ce p─â╚Ťesc rom├ónii care lucreaza in sp─âl─âtoriile auto din Marea Britanie

    att

    Sclavia modern─â practicat─â la sp─âl─âtoriile de ma┼čini din Marea Britanie reprezint─â principalul motiv de preocupare al celor care sun─â la linia antisclavie din aceast─â ┼úar─â, relateaz─â Reuters.

    Aceste apeluri au dus la 400 de sesiz─âri c─âtre poli┼úie ┼či autorit─â┼úile locale, a ┼časea parte din cele 2170 de presupuse victime fiind rom├óni, a constatat organiza┼úia antitrafic Unseen.

    Potrivit unui raport al organiza┼úiei, ├«n total circa un sfert dintre poten┼úialele victime ale sclaviei anun┼úate la linia telefonic─â special─â provin de la sp─âl─âtorii de ma┼čini, care dep─â┼česc astfel ┼čantierele, saloanele de manichiur─â ┼či fermele.

    Se crede c─â mii de lucr─âtori de la sp─âl─âtoriile de ma┼čini din Marea Britanie sunt sclavi, fiind ├«n majoritate b─ârba┼úi atra┼či din Europa de est, ├«ndatora┼úi, for┼úa┼úi s─â munceasc─â ├«n condi┼úii lipsite de securitate, l─âsa┼úi f─âr─â documente ┼či supu┼či la amenin┼ú─âri, abuzuri ┼či violen┼ú─â.

    Prin campanii ale poli┼úiei ┼či organiza┼úiilor de caritate, dar ┼či printr-o nou─â aplica┼úie de telefonie mobil─â, ┼čoferii sunt ├«ncuraja┼úi s─â anun┼úe dac─â au suspiciuni, iar ├«n aprilie a fost lansat─â o anchet─â parlamentar─â privind acest fenomen.

    ÔÇťRaportul subliniaz─â importan┼úa crucial─â ca toat─â lumea s─â poat─â recunoa┼čte semnele sclaviei ┼či exploat─ârii ┼či s─â fie dispus─â s─â le raportezeÔÇŁ, a subliniat Andrew Wallis, directorul Unseen.

    ÔÇťDac─â merge┼úi la o sp─âl─âtorie de ma┼čini ┼či cei care v─â spal─â ma┼čina nu poart─â echipament de protec┼úie, dac─â par retra┼či, nu vor s─â ia bani ┼či dac─â pre┼úul e prea mic, toate acestea ar trebui s─â trag─â un semnal de alarm─âÔÇŁ, a explicat Wallis.

    Marea Britanie este considerat─â lider interna┼úional ├«n combaterea sclaviei moderne, dup─â ce a adoptat ├«n 2015 o lege ├«n acest sens cu c├óteva luni ├«nainte ca Na┼úiunile Unite s─â adopte obiectivul de a se pune cap─ât muncii for┼úate ┼či sclaviei p├ón─â ├«n 2030.

  • ANUNT SOC: Este la MINIMUM ISTORIC! Anun┼úul f─âcut de Institutul Na┼úional de Statistic─â

    fara bani

    Institutul Na┼úional de Statistic─â (INS) a f─âcut un anun╚Ť important! S-a ├«nregistrat un nou miminum istoric. Miercuri, angaja╚Ťii INS au transmis o serie de date potrivit c─ârora rata ┼čomajului ├«n luna martie a acestui an a sc─âzut cu 0,1 puncte procentuale, p├ón─â la 4,5%, fa┼ú─â de cea ├«nregistrat─â ├«n luna precedent─â (4,6%).

    Rata ┼čomajului la b─ârba┼úi a fost, ├«ns─â, cu 0,8 puncte procentuale mai mare dec├ót la femei. Rata ┼čomajului reprezint─â ponderea ┼čomerilor ├«n popula┼úia activ─â.

    Num─ârul ┼čomerilor (├«n v├órst─â de 15-74 ani), estimat pentru luna martie a acestui an, a fost de 415.000 persoane, ├«n sc─âdere fa┼ú─â de luna precedent─â (419.000 persoane), dar ┼či fa┼ú─â de aceea┼či lun─â a anului anterior (472.000 persoane), scrie News.ro.

    ├Än cazul b─ârba┼úilor, rata ┼čomajului a dep─â┼čit-o cu 0,8 puncte procentuale pe cea a femeilor, valorile fiind 4,9% ├«n cazul persoanelor de sex masculin ┼či 4,1% ├«n cazul celor de sex feminin.

    Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata ┼čomajului a fost estimat─â la 3,4% pentru luna martie (3,8% ├«n cazul b─ârba┼úilor ┼či 2,8% ├«n cel al femeilor).

    Num─ârul ┼čomerilor ├«n v├órst─â de 25-74 ani reprezenta 69% din num─ârul total al ┼čomerilor estimat pentru luna martie din acest an.

  • HALUCINANT! Betiva spune c─â PSD a creat 10.000 de locuri de munc─â pe S─éPT─éM├éN─é! Interna╚Ťi-o, b─â─â─â─â!

    betiva

    Probabil c─â dup─â apari╚Ťia de miercuri sear─â de la Antena 3, Fiola ar fi fost internat─â de urgen╚Ť─â ├«n orice ╚Ťar─â normal─â. Iar moderatorul, care-i ╚Ťinea isonul cu aerul unuia c─âruia i se f─âcuse sex oral ├«naintea intr─ârii ├«n direct, era dat afar─â pentru subminarea credibilit─â╚Ťii postului.

    Fiola sus╚Ťine┬ác─â guvernul PSD-ALDE a creat 100.000 de locuri de munca in cele patru┬áluni care au trecut de la inceputul mandatului.

    Declaratiile au fost facute intr-o emisiune la Antena 3. Moderatorul Radu Tudor s-a aratat entuziasmat si i-a adus numeroase elogii ministrului. Pe burtiera Antena 3 era afisat ca s-au creat 10.000 de locuri saptamanal.

    Institutul National de Statistica (INS) are o cu totul alta parere. Declaratiile triumfaliste ale ministrului Muncii sunt contrazise de cifre seci. Somajul a crescut in luna februarie fata de luna ianuarie, de exemplu.

    ÔÇ×Numarul de someri a crescut usor in a doua luna a acestui an, cu 893 fata de luna precedenta, pana la 488.797, iar rata somajului a stagnat la 5,4%, nivel minim din 2008, arata datele publicate de Institutul National de Statistica (INS)ÔÇŁ, scria agentia news.ro la inceputul lunii aprilie.

    Mai mult, potrivit datelor publicate de INS, somajul a fost in scadere pe toata perioada guvernarii Ciolos si a inceput sa creasca din momentul in care PSD a ajuns la guvernare.

    ÔÇ×Datele revizuite luna trecuta arata, spre deosebire de primele estimari, ca numarul de someri a coborat sub 500.000 inca din luna octombrie 2016 si s-a mentinut apoi in scadere in toate lunile, cu exceptia lunii decembrie, cand a urcat usor fata de noiembrie.

    Datele revizuite arata ca numarul somerilor a scazut cu circa 79.000 in ultimul an, de la 567.739 in februarie 2016ÔÇ│, mai spunea news.ro, care cita datele INS. (sursa: Comisarul.ro)

  • TIGANII au facut GREVA FOAMEI: NU cer locuri de munca ci CONDITII mai bune de trai

    greva

    ÔÇ×Tiganii din fata primariei, in greva FOMEI, n-au cerut locuri de munc─â, a╚Öa cum ar fi f─âcut orice om normal ├«n situa╚Ťia lor. Au cerut condi╚Ťii mai bune de trai (pentru care s─â nu trebuiasc─â s─â pl─âteasc─â nimic), au cerut s─â fie primi╚Ťi ├«n audien╚Ť─â la primar (pentru ca s─â poat─â cer╚Öi mai multe), au cerut s─â fie l─âsa╚Ťi ├«n pace de poli╚Ťi╚Öti ╚Öi jandarmi, pentru ca s─â poat─â tr─âi ├«n continuare f─âr─â forme legale ├«n locuin╚Ťele sociale pe care le-au primit pe tav─â de la Prim─ârie ╚Öi apoi le-au devastat.ÔÇŁ (Somesanul.ro)

    Mo, deci treaba e simpla. Romii din Dej au iesit la Revolutie. Revendicarile lor mi se par cele mai tari din lume. Ia sa vedem pentru ce fac GREVA ÔÇ×FOMEIÔÇŁ, asta in cazul in care nu vor GREVA si FOMEI, separat:

    Ce vor grevistii? Am dedus din ce am citit pe pancartele scrise intr-o limba stranie:
    1. Vor locuri de munca. Cerere perfect indreptatita.
    Mica deosebire e ca nu le vor pentru ei, ci pentru dusmani.

    2. Vor sa plateasca taxe si impozite!
    Toti cetatenii at trebui sa isi declare veniturile si sa plateasca taxe! Si cand grevistii spun ÔÇ×toti cetateniiÔÇŁ este vorba despre absolut toti, in afara de ei.

    3. Vor ca locuintele in care stau ilegal sa fie ale lor.
    Si sa nu dea bani pentru ele, ci sa primeasca pentru a le intretine. Logic, mo? Tu daca ai o casa nu trebuie sa primesti bani ca sa o intretii?

    4. Vor sa plateasca intretinerea si curentul pentru locuintele in care traiesc!
    Mic amendament si aici: sa plateasca ceilalti. ceilalti din oras, despre ei era vorba.

    5. Copiii sa fie lasati la scoala! E dreptul lor!
    Este vorba, mai precis, de intrarea principala a scolii, unde este loc bun de cersit si unde nu mai sunt lasati, da?

    Asa ca: GREVA FOMEI, MO!

  • Tinerii n─âscu┼úi ├«ntre anii ÔÇÖ80 ÔÇô 2000 nu vor locuri de munc─â. Ei vor s─â tr─âiasc─â

    absolventi

    Pentru reprezentan┼úii genera┼úiei Millennials timpul nu mai ├«nseamn─â bani. Tinerii n─âscu┼úi ├«ntre anii 1980 ┼či 2000 caut─â joburi cu program flexibil, deoarece pentru ei timpul reprezint─â cel mai important lucru ÔÇô via┼úa lor. Cum a ajuns t├ón─âra genera╚Ťie la un crez aproape filosofic? ╚śi, mai ales, ce pot face companiile pentru a lucra cu ace┼čti angaja╚Ťi care vor fi, peste mai pu┼úin de patru ani, jum─âtate din for╚Ťa de munc─â disponibil─â?

    Lene┼či? Independen┼úi? ├Äncrez─âtori
    ÔÇťDac─â ├«╚Ťi place ceea ce faci, nu vei lucra nici m─âcar o singur─â zi din via┼úa ta.ÔÇŁ Aceasta pare a fi crezul noii genera╚Ťii.

    Practic, tinerii din genera╚Ťia Y sunt recunoscu┼úi pentru faptul c─â nu se mai ├«ncadreaz─â ├«n tiparele clasice de motivare, care func┼úionau la reprezentan┼úii genera┼úiei X, n─âscu┼úi ├«ntre 1960-1980, sau la Baby Boomers, n─âscu┼úi ├«ntre 1946-1964.

    ÔÇ×Genera┼úiile ajunse ├«n c├ómpul muncii imediat dup─â ÔÇÖ89 au avut ceva de demonstrat. Eram liberi s─â ne construim propriul destin, dornici s─â ar─ât─âm lumii ├«ntregi c─â suntem capabili ╚Öi talenta┼úi ┼či g─âsim solu┼úii la orice. Acest patos a avut ╚Öi ceva efecte secundare, unul dintre ele transform├óndu-se ├«n sacrificarea timpului personal ├«n favoarea cariereiÔÇč, explic─â Roxana Dobrescu, Senior HR Manager la Avon Rom├ónia & Moldova, conform economica.net.

    VEZI SI:┬áÔÇťNoi vrem locuri de munc─â, ei ne dau imigra┼úieÔÇŁ (FOTO)

Back to top button