Tag Archives: limba romana

BĂTAIE de joc: Ministrul Educației, profesoară de română, a măcelărit limba maternă, chiar de Ziua Culturii Naționale

Monica Anisie a ajuns, din profesor de limba română cu state vechi în PNL, ministru al Educației! Anisie s-a remarcat, chiar în debutul semestrului al doilea al anului școlar, prin două lucruri rușinoase și de nepermis. A intrat în conflict direct cu asociațiile elevilor, care o acuză că i-a mințit, iar apoi s-a dus peste cadrele didactice, chiar în timpul orelor, alături de jurnaliști și alți politicieni, și le-a perturbat cursurile, lucru interzis prin lege. În Legea 1/2011, a Educaţiei naţionale (actualizată), la Art. 272 – ”Dreptul la securitate al personalului didactic Statutul personalului didactic din învăţământul preuniversitar” se fac următoarele precizări pe care ar trebui să le cunoască ministrul: (1) Cadrele didactice nu pot fi perturbate în timpul desfăşurării activităţii didactice de nicio autoritate şcolară sau publică. (3) Înregistrarea prin orice procedee a activităţii didactice poate fi făcută numai cu acordul celui care o conduce. Așadar, ceea ce a făcut profesorul ajuns, peste noapte, ministru, este lipsit de orice lipsă de respect a legii, a colegilor săi ajunși, acum, subalterni. (n.a. Oare ce ar fi spus dacă, atunci când preda, intra peste ea, cu un astfel de alai un ministru de la PSD?) Însă, cireașa de pe tort a profesoarei de română este ”măcelărirea” limbii române chiar de Ziua Culturii Naționale. Anisie a postat un mesaj pe pagina sa de socializare, unul cu numeroase greșeli, ceea ce ar trebui să fie de neînchipuit pentru un profesor care predă, de atâția ani, limba română și se presupune că o stăpânește suficient de bine cât să nu îi învețe pe copii greșit. Însă, dovada că profesoara Anisie e profund străină de limba română o demonstrează Iulia Popovici, critic de teatru, care a analizat greșelile făcute de ministrul Educației. ”S-o ajutăm pe dna ministru, de profesie profesor de română, să împartă găleata …

Citeste tot articolul

Unul mai prost ca altul! Limba romana, SUGRUMATA! Cine este Valentin Popa, noul ministru al Educației – colaj video

Noul ministru desemnat al Educatiei, Valentin Popa, vorbeste o limba romana marca proprie. De la „genunche” la „pamblică”! Faceți cunoștință cu Valentin Popa, ministrul desemnat al Educației Naționale în Guvernul PSD Vasilica Viorica Dăncilă. Pe YouTube circula un colaj care surprinde cele mai penibile momente gramaticale ale limbii vorbite de domnul Popa, momente care fac deliciul internetului. Va invitam sa savurati si dumneavoastra acest colaj. Valentin Popa, propunerea PSD pentru ministerul Educaţiei, este rector al Universităţii din Suceava. Acesta a absolvit Institutul Politehnic din Iaşi şi este inginer în Electronică şi telecomunicaţii, iar ulterior a susţinut şi titlul de doctor în domeniul Componente, dispozitive şi circuite electronice la aceeaşi instituţie, scrie gandul.info. CINE ESTE VALENTIN POPA. În perioada 1989-1992 a fost preparator inginer la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, între 1992 şi 1995 – asistent inginer, iar în intervalul 1995-1999 şef lucrări inginer tot la Universitatea din Suceava. Acesta şi-a continuat activitatea în instituţia de învăţământ superior fiind, pe rând, conferenţiar, profesor doctor inginer şi conducător de doctorat. Numele lui Valentin Popa a apărut în presa locală în mai multe subiecte controversate. Ziarul Obiectiv de Suceava scria în vara anului trecut că universitarii suceveni s-au plimbat în ultimul an cu bilete de avion cumpărate prin firma care a angajat-o pe soţia rectorului. CINE ESTE VALENTIN POPA. Soţia rectorului USV, Valentin Popa, încasa bani de la această firmă, West Travel SRL Suceava, de pe poziţia de casieră. Mai mult, proprietara societăţii menţionate, Oana Coşman, figurează ca angajată a Facultăţii de Stiinţe Economice şi Administraţie Publică. Conform mai multor surse, familia rectorului şi cea a patronilor agenţiei de turism ar fi înrudite. Rectorul USV a negat existenţa vreunui conflict de interese, sub pretextul că nu a obţinut niciun beneficiu, mai scriu jurnaliştii locali. CINE ESTE VALENTIN POPA. PSD Suceava a anunţat …

Citeste tot articolul

De ce sunt româncele atât de frumoase?

Cu ani în urmă, vreo douăzeci, eram cu frate-miu la o cafenea celebră dintr-o capitală europeană. Nu era sezon turistic, numai noi doi părea că nu suntem de prin partea locului. Nu mai știu cum mi-a trecut prin cap gândul de a identifica femeile frumoase ce se perindau în raza ochiului senin cu care scrutam furnicarul din vestita piață… Ideea, mai mult o joacă, era de a ne verifica gustul în materie de frumusețe feminină, să vedem cât diferă de la frate la frate, de la un medic ginecolog de succes la un profesor și scriitor oareșcare ce eram și eu! Am constatat în final că nu erau diferențe mari, am fost cam de aceeași părere, anume că din sutele de fete și femei cu care ne-am clătit ochiul vreo două ceasuri nu prea aveai ce alege, după cine să ți se scurgă ochii de „connaisseur”! Nu prea aveam ce comenta! Nicio siluetă nu ne atrăsese privirile, în primul rând. Adică primul lucru remarcabil la o femeie fiind mersul, felul cum pășește, fie apropiindu-se, fie depărtându-se! Avea răposatul Romică Simionescu, coleg la Mircea și prieten, o vorbă: Când coboară Nuți din tramvai „se face liniște pe tot bulevardul”… Nu era cazul pe celebra arteră de circulație, nimeni nu avea de ce tresări!… Siluete îngrămădite, majoritatea lătărețe, cu mers șleampăt, de rață sau în X… (Care Nuți? Nuți, spaima… Doamne, iartă-mă!) …Dar mai ales scurte se vădeau picioarele bietelor femei, femei care mai de care mai „curajoase”, în argou constănțean!… Pe Tomis sau la Cazinou se obișnuiesc picioarele longiline, terminate undeva în zona umerilor! Dacă nu aveai așa ceva la Constanța din vremea mea nici nu aveai voie să cobori pe plaja de la Trei Papuci! Sau pe dig!… Să nu lungesc vorba, rezultatul este același, indiferent de capitala luată la …

Citeste tot articolul

REVOLTATOR! Profesoara romanca certata ca nu stie limba maghiara, intr-un autobuz din Targu Mures

IN CE TARA TRAIM? CARE ESTE LIMBA NOASTRA OFICIALA IN AUTOBUZ, IN TRAMVAI, LA MAGAZIN, LA SCOALA, SI ORIUNDE PASESTI IN ACEASTA TARA? SE POATE SA FIM CERTATI IN TARA NOASTRA CA NU STIM ALTA LIMBA DECAT LIMBA NOASTRA STRAMOSEASCA! O doamna profesoara din Cluj Napoca, care s-a reîntors după zeci de ani in orașul ei de suflet, Targu Mures, acolo unde si-a petrecut anii de școala,  a rămas socata de faptul ca intr-un autobuz nimeni nu vorbea românește. Ba mai mult, distinsa doamna a fost certată că nu ştie limba maghiara, de către pasagerii acelui autobuz, replicându-i-se  in cele din urma, in românește că, dacă nu știe limba maghiara n-are ce căuta in Targu Mureș! Redam mai jos, INTOCMAI scrisoarea adresata cotidianului online avantulliber.ro de catre profesoara mai sus amintita. „Mă aflu de câteva zile într-o vizită familială, de la Cluj-Napoca în Târgu-Mureş, unde m-am întors de decenii, în amintirea anilor de şcoală trăiţi cu emoţie şi respect la fostul Liceu «Unirea». Într-o scurtă călătorie cu autobuzul nr. 44, în data de 5 august, între orele 10-11, am trăit un incident agresiv, etnic, neaşteptat şi inacceptabil oriunde ne-am afla în România. Vroiam să-mi cumpăr bilet de călătorie, dar nu se remarca prezenţa unui casier. Am întrebat-o pe o cetăţeancă, cum aş putea proceda. Mi s-a replicat explicativ în limba maghiară. În maşină se vorbea tare, ostentativ, de majoritatea călătorilor în limba maghiară. I-am replicat «doamnei» că nu înţeleg ce mi-a răspuns. Contrariată, m-a admonestat că nu ştiu să vorbesc ungureşte, altfel, ce caut în Târgu-Mureş? Atunci eu am întrebat-o dacă suntem în Ungaria sau în România. Nu mi-a răspuns. Agresivei unguroaice vârstnice i s-au asociat şi alţii de teapa ei, precizând că drepturile minorităţii maghiare sunt necesare şi imperative. Cam un sfert de oră am fost comentată în colectivitatea lor, nimeni nu mi-a …

Citeste tot articolul

De ce ungurii nu au chef sa invete romaneste?

Mi-am petrecut finalul de an în Harghita, drept în inima Ținutului Secuiesc. Oameni foarte mișto, gospodari, săritori și gata oricând să-ți dea o mână de ajutor. Știu asta pentru că ni s-a stricat mașina și au șurubăit la ea niște unguri foarte de treaba la un service în Miercurea Ciuc. Nu am cumpărat pâine, dar vă pot spune sigur că mare parte dintre tinerii pe care i-am întâlnit nu vorbesc românește. De la femeile de serviciu din pensiune, până la vânzătorul de schi-pass-uri. Acesta mi-a scris pe calculator cât aveam de plătit. Aceeași situație cu chelnerițele de la restaurant cu care am vorbit prin traducerea prietenilor noștri secui. Și când spun că nu vorbesc, spun că nu rup o boabă în românește. Nici cuvintele uzuale.  Mai mult,  instructoarea de schi a lui Vladimir ne-a spus că e un moment foarte bun pentru fiica ei să mai prindă ceva în română: ”Are 18 ani, nu vorbește românește și dacă o să lucreze cu voi acum, o să o ajute la Bac. ” Nu am pusee naționaliste. Dimpotrivă, cred că oamenii ăștia sunt liberi să vorbească în ce limbă vor și să se îngrijească de destinele lor cum cred de bună cuviință. Nici nu cred că ar trebui să fie obligați să știe românește doar pentru că trăiesc aici. Asta nu-i face cu nimic mai buni cetățeni români. Oamenii sunt datori întâi lor și familiilor lor și apoi statului, prin respectarea legilor. Și nici nu or să plece cu Ardealul în spinare. Dar, am o uriașă problemă cu politicienii români și maghiari care împing nemăsurat către această situație de enclavizare. Populației tinere de aici i s-a luat dreptul de a pleca, de a munci mai mult pe bani mai mulți. I se ia dreptul la școală superioară și la angajatori în mari companii …

Citeste tot articolul

TARA TE VREA PROST: se scoate limba latină din şcoli şi se reduc orele de română, istorie şi geografie

Informatica este doar materie opţională Ministerul Educaţiei va schimba programele şcolare şi modul cum se studiază în prezent în clasele gimnaziale. În acest scop, a lansat în dezbatere publică trei variante de planuri-cadru pentru gimnaziu. Până pe 23 ianuarie 2016, toţi cei interesaţi – cadre didactice, specialişti în curriculum, elevi, părinţi sau reprezentanţi ai societăţii civile, sunt invitaţi să participe la această consultare publică şi să exprime puncte de vedere, sugestii şi propuneri prin completarea unui chestionar online. Principalele modificări Planul-cadru prevede ce discipline vor face elevii de clasele V-VIII şi câte ore îi vor fi alocate pe săptămână fiecărei materii. Iată câteva dintre schimbări. Disciplina Limba şi literatura română pierde, faţă de situaţia prezentă, o oră la clasa a cincea, în toate cele trei variante. Apoi, dispare materia Latina (în prezent studiată la clasa a VIII-a) şi apar discipline noi, care înlocuiesc Cultura civică: Educaţie pentru drepturile copilului (clasa a V-a), Educaţie interculturală (clasa a VI-a), Educaţie pentru cetăţenie democratică (clasa a VII-a) şi Educaţie economică (clasa a VIII-a). În timp ce Religia rămâne neschimbată, Educaţia pentru sănătate a devenit în prezent materie opţională. Propunerea este susţinută de ministrul Muncii – Claudia-Ana Costea, ministrul Sănătăţii – Patriciu Achimaş-Cadariu şi de ministrul Educaţiei – Adrian Curaj. În ceea ce priveşte Matematica, aceasta rămâne cu patru ore pe săptămână, iar la Fizică şi Chimie vor fi rezervate tot două ore din fiecare. Biologia însă pierde o oră pe săptămână într-una dintre variantele de plan cadru la clasele a V-a şi a VIII-a. Şi Geografia şi Istoria pierd o oră pe săptămână la clasele a V-a, a VI-a şi a VII-a. În schimb, apar materii care înlocuiesc Educaţia Civică. Astfel, la clasa a V-a, elevii vor studia Educaţie pentru Drepturile Copilului, la clasa a VI-a, Educaţie Interculturală, la clasa a VII-a, Educaţie …

Citeste tot articolul

Poezia care ÎMPLETICEŞTE limbile românilor. 95% nu pot să o facă fără greşeală. Voi puteţi?

Românii nu stau foarte bine la capitolul dicție, iar acesta este unul dintre motivele pentru care poezia concepută special pentru a ajuta la pronunțarea corectă a unor consoane este foarte greu de citit de mulți dintre noi. O poezie, care este în sine un exercițiu de dicție, reprezintă o problemă pentru foarte mulți români. Site-ul onlinereport.ro propune un test pentru cei care cred că au o dicție bună și pot face față cu brio. Exercițiul se desfășoară în felul următor: citești cu voce tare într-un ritm mediu fără să silabisești cuvintele. Dacă ai făcut chiar și o singură greșeală ai picat testul. ”Plosca plişti şi plosca ploşti. Plom ploşiu cu puni prosoşi Praz propit pe placi cu pluni Doi tăciuni şi doi cărbuni. Ştrip ştropit şi ştris şilşit Şomoioc şi strug şirşit Ştos-n ştol şi ştras cu ştruni Doi tăciuni şi doi cărbuni. Zizi zazag zobi cu zări Zmuls zolid zornea pe zgări Zdrap cu zdraz şi zdrazi-n zdruni Doi tăciuni şi doi cărbuni.” VEZI SI: Luptator de MMA provocat de doi TIGANI! ” Va mai trebuie SMARDOIELI D-ASTEA? Va da TATA” !

Citeste tot articolul

Pentru cine este nocivă originea traco-dacă a limbii române?

Am citit pe internet articolul lui Mihai Floarea „Altcumva despre originea românilor”. M-am convins încă o dată că studiile cercetătorilor neînregimentați în sistemul academic sunt bine argumentate. Cercetătorii independenți scot de la index, din cărțile străinilor și din cele ale cărturarilor noștri informații importante privind originea traco-dacă a limbii și a poporului român. Este un lucru mare, pentru că aceste date sunt neglijate în mod voit de către lucrătorii instituțiilor oficiale de cercetare. În aceeași zi, am citit și recenzia lui Pârvu Boerescu la Dicționarul Etimologic al Limbii Române pe baza cercetărilor de indo-europenistică de Mihai Vinereanu. Nu este o recenzie serioasă. Este un articol de propagandă a teoriei romanizării și de devalorizare a lucrării temerarului profesor de la City University of New York. Articolele de acest fel suferă, de obicei, de lipsă de argumente. Deoarece au proclamat romanizarea dacilor o dogmă academică, susținătorii acesteia nu admit nicio obiecție împotriva ei. Iar de dovezi nici nu poate fi vorba. Dogma este obligatorie și se acceptă fără dovezi. Se declară pe un ton exclusivist că romanizarea nu este o ipoteză. De aici trebuie să înțelegem că este un adevăr revelat. De cine? De Papa Inocențiu al III-lea? De Papa Pius al II-lea? De căpitanul armatei habsburgice Sulzer? De funcționarul cancelariei aulice din Viena Engel? De alții, ca ei, Endel și Macai? Sau de prorocul Roesler, care vroia atât de mult să-i scoată pe daci și români din istorie, încât pe primii îi măcelărea complet, iar pe români îi trimitea să se nască în sudul Dunării, lăsându-i să se apropie de Carpați doar după venirea maghiarilor? Sau poate de Cihac în al cărui  dicționar din 1870-79 nu-și avea loc niciun cuvânt de origine dacă? Sau de Șăineanu, la care brânza provine de la orașul elvețian Brienz? Mihai Vinereanu este acuzat că ,,încearcă …

Citeste tot articolul

Topul greşelilor gramaticale făcute de români

Românii fac multe greşeli gramaticale fiindcă româna este o limbă cu multe forme flexionare ale cuvintelor, spun lingviştii. Pe scurt, la fel ca în latină, conjugarea verbelor, acordurile, diferitele forme de pronume sunt atât de multe şi de diverse, încât de multe ori apar confuzii. Astfel, în topul greşelilor gramaticale frecvente în limba română sunt dezacordurile, spun specialiştii. Greşeli gramaticale frecvente în limba română: „aşază”, nu „aşează” „Spre exemplu, mulţi români nu ştiu că verbul «a aşeza» se scrie, la persoana a treia, «aşază», nu «aşează»”, spune profesoara de limba română Ecaterina Stanca, de la Colegiul Naţional «Tudor Vianu» din Capitală. „De multe ori aud persoane care spun «i-ar place» în loc de «i-ar plăcea», fiind vorba de condiţionalul optativ care se formează de la infinitivul verbului. O altă problemă este pentru mulţi imperativul negativ care se formează tot de la infinitiv. «Taci!» – «Nu tăcea!» este corect, în loc de «Nu tace!». Un alt exemplu ar fi «Nu te complăcea într-o situaţie umilitoare!» în loc de «Nu te complace într-o situaţie umilitoare!». De asemenea, românii au o problemă cu ştiinţă/conştiinţă, pe care le mai scriu cu un singur «i»”, a explicat Stanca. Greşeli gramaticale frecvente în limba română: „i”-urile care ridică probleme Profesoara a mai atras atenţia că unele persoane mai scriu „tu ştii” cu un singur „i”, ceea ce nu este corect, verbul „a şti” are doi „i” la persoana a II-a singular, indicativ prezent şi conjunctiv prezent, forma afirmativă şi forma negativă. „O altă problemă pe care am întâlnit-o este la genitivul dativ singular, care se formează de la nominativ plural. Spre exemplu, corect este «regulamentul ordinii», nu «regulamentul ordinei». De asemenea, unii români nu ştiu că atunci când un adjectiv este trecut în faţa substantivului, acesta preia articolul, adică «ochii albaştri» devine «albaştrii ochi». Şi la …

Citeste tot articolul

TOP 5 cele mai frecvente greseli din limba romana. Cuvintele pe care le foloseste toata lumea, desi nu exista

Tuturor ni se poate intampla sa mai facem cate o greseala atunci cand scriem un mesaj sau purtam o conversatie. Unele greseli sunt suparatoare doar pentru academicieni, insa altele chiar ne pot face de ras. Ar fi bine sa avem tot timpul la indemana un dictionar, fie si unul electronic instalat pe telefon ori tableta, numai ca asta nu se intampla – si asa apar greselile de exprimare. A gresi e omeneste, dar exista si greseli pe care nimic nu le poate scuza. Iata-le pe cele mai frecvente: 1. Poate cea mai frecventa greseala este confuzia dintre fi si fii. Se scrie cu doi i numai la imperativ afirmativ (fii!), conjunctiv prezent (sa fii, sa nu fii) si in cazul formei „populare” a timpului viitor – adica o sa fii. In toate celelalte situatii se scrie cu un singur i: a fi, sa fi, nu fi, as fi, voi fi etc. 2. Tot foarte intalnita e si folosirea lui place in loc de placea. Corect este a placea – si aceeasi regula se aplica si la alte verbe de conjugarea a II-a, adice verbele care se termina in ea (a parea, a tacea, a sedea). 3. Decat si doar nu se pot folosi unul in locul celuilalt. Decat se foloseste doar pe langa verbele la forma negativa iar doar, numai pe langa cele in forma afirmativa. Mai simplu, folosim „decat” numai in cazurile in care propozitia incepe cu nu. 4. Cunostiinta se refera la o informatie pe care o stapaneste cineva, la o forma de cunoastere, iar cunostinta – cu un i – la o persoana cunoscuta. Corect, nu? Nu. In realitate, cunostiinta nu e u cuvant al limbii romane. Indiferent de sensul substantivului, spunem si scriem cunostinta. 5. Vroiam, desi e folosit de mai toata lumea, nu exista. Forma …

Citeste tot articolul

RUSINE. Am ajuns sa avem ministri pentru care romana este limba straina

CV-ul noului ministru propus de UDMR pentru sefia Ministerului Culturii a starnit reactii dure in mediul politic. Mai exact, un post important din Romania au ajuns pe mana unei persoane care considera limba romana drept limba straina. Vorbim despre Rozalia Biro, care ar trebui sa stie ca in Romania nu exista alta limba oficiala decat limba romana, oricat si-ar dori unii. Iata cum o critica deputatul iesean Tudor Ciuhodaru. „Nu voi vota in plen ca doamna propusa de UDMR sa fie numita Ministru al Culturii. Poate asa va afla si ea ca, in Constitutia Romaniei, la articolul 13, este scris, negru pe alb si in romaneste, ca limba oficiala a acestei tari este, fie ca le place sau nu unora, limba romana. Este inadmisibil ca ministrul culturii sa considere drept limba straina si sa nu cunoasca foarte bine limba oficiala a statului roman dar, sa vezi si sa nu crezi nu e si cazul doamnei Rozalia Biro. Aceasta doamna, multiplu nominalizata prin guvernul Romaniei ca vicepremier si ministru, si-a trecut in CV, fara nicio elementara diplomatie, limba romana la capitolul limbi straine, ce-i drept la „nivel superior”. Ce-i bataia asta de joc asa pe fata? Numai in Romania celui mai cinstit, destept si telegenic guvern poate sa fie numita ca Ministru al Culturii o persoana pentru care limba romana este o limba straina! Consider ca daca tu, cetatean roman, spui ca limba tarii care iti ofera demnitati si te plateste gras este straina, atunci nu ai ce cauta in functiile care reprezinta poporul roman”, spune deputatul iesean. – Sursa: Buna Ziua Iasi Vezi aici linkul ministrului Rozalia Biro

Citeste tot articolul

Pucistii de la Kiev interzic limba romana, cu sprijinul UE. Politicienii romani se incaiera pe ciolan!

Este strigător la cer ceea ce se întâmplă zilele acestea în Ucraina. O clică înarmată cu denumirea de opoziţia democratică şi sprijinită logistic şi financiar de UE şi SUA a înlăturat mafia post-sovietică din Doneţk, condusă de fostul puşcăriaş din anii 90 Victor Ianukovici. Niciun român nu mai crede în circul politic de la Kiev, că se bate democraţia cu dictatura. În realitate se bat adepţii lui Iulia Timoşenko -, omul Gazprom care a delapidat două miliarde de euro, prin firma sa de import de gaze naturale din Rusia, cât a fost premier – şi o nomenclatură post-sovietică nostalgică după frăţia cu Moscova. Timoşenko are avantajul că e sprijinită de UE şi SUA, adică politicienii ucraineni hoţi, care oferă agricultura, resursele, combinatele, mineralele, petrolul şi gazele intereselor marilor companii americane şi europene, nu mai sunt corupţi, ci albiţi ca şi politicieni prezentabili şi frecventabili, adică „democraţi”. În schimb politicienii ucraineni care privesc spre Rusia ce le oferă 15 miliarde de euro anual Ucrainei sunt catalogaţi dictatori şi corupţi. S-a dovedit clar de către contraspionajul ucrainean că în Euromaidan activau numeroşi agenţi secreţi UE şi CIA şi doar câţiva ruşi, iar protestatarii „democraţi” erau plătiţi cu 40 de euro pe zi de către fundaţii transnaţionale pentru o societate deschisă. Victima acestui război civil pentru ciolanul ucrainean este minoritatea română din Bucovina de nord. La două zile de la fuga lui Victor Ianukovici de la Kiev şi preluarea puterii politice de către opoziţia “democrată” sprijinită de Bruxelles, s-au lansat măsuri împotriva interesele etnicilor români din Bucovina de Nord, Basarabia sudică şi Transcarpatia. Mass media a titrat: “În Ucraina, limba română nu va mai avea statutul de limbă regională. În şedinţa de duminică, 23 februarie, parlamentarii ucraineni au votat pentru anularea legii cu privire la principiile politicii lingvistice din 3 iulie 2012, care …

Citeste tot articolul

Efectele “revolutiei”: Romana nu mai este limba regionala in localitatile romanesti din Ucraina

n Ucraina, limba română nu va mai avea statutul de limbă regională. În şedinţa de duminică, 23 februarie, parlamentarii ucraineni au votat pentru anularea legii cu privire la principiile politicii lingvistice din 3 iulie 2012, care acorda dreptul minorităţilor etnice, inclusiv românilor, de a folosi folosească limba natală în administraţia locală. Pentru abrogarea acestei legi, au votat 232 de deputaţi din cei 334 prezenţi. Anterior, datorită legislaţiei lui Ianucovici, românii din Ucraina au oferit limbii române statut de limbă regională în mai multe localităţi din regiunea Cernăuţi, nordul Basarabiei şi ţinutul Herţa. Liderul partidului naţionalist „Svoboda”, Oleg Teagnibok a declarat că până la adoptarea unei noi legislaţii lingvistice, funcţionarea limbilor va fi reglementată de legea din anul 1989, care acorda statut privelegiat limbii ucrainene. Limbii române i-a fost acordat statutul de limbă regională în raioanele Teceu (Тячевкс) şi Herţa, în satele Oprişeni, Boian, Crasna, Biserica Albă, Noua Suliţă, Tărăsăuţi, Iordăneşti, Mahala, Obor, Ciudei etc. De pe Mesager

Citeste tot articolul

Mein Kampf (tradusa in limba romana)

Mein Kampf se traduce ca Lupta Mea şi este o lucrare ce conţine atît elemente autobiografice, cât şi de expunere a platformei ideologice a autorului ei – Adolf Hitler şi, ulterior, a Partidului Naţional Muncitoresc German. Mein Kampf a fost scrisă de Hitler în timp ce se afla într-o închisoare din Bavaria. Cartea conţine elemente autobiografice, dar prezintă pe larg vederile lui Hitler despre rasa pură, ura faţă de evrei şi opoziţia faţă de comunism. Mein Kampf este o operă autobiografică, dar și o platformă program a nazismului, mai ales al doilea volum. Se cuprind aici unele „soluții” la problema evreiască. Mein Kampf a reprezentat și încă reprezintă pentru naziștii și neo-naziștii din al Doilea Război Mondial și azi bazele național-socialismului. Mein Kampf (în română Lupta mea) este o carte scrisă de Adolf Hitler în două volume: Eine Abrechnung (O socoteală), publicată pe 18 iulie 1925 Die nationalsozialistische Bewegung (Mișcarea Național-Socialistă), publicată în 1926 Eine Abrechnung este alcătuită din 12, iar Die nationalsozialistische Bewegung este alcătuită din 15 capitole.   DOWNLOAD AICI: http://www.slideshare.net/w1rtz/meinkampflimbaromana-30845013

Citeste tot articolul

Republica Moldova: Minoritatile etnice vor avea dreptul sa ignore limba romana

Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurării egalităţii a emis o decizie privind discriminarea pe criteriu de limbă în acces la justiție în data de 2 decembrie 2013. Decizia a fost emisă după ce au fost sesizate plângeri din partea lui Igor Mocan, conexată cu plângerea lui Serghei Ulanovici şi a lui Vasilii Novacov. Conform Deciziei, faptele expuse în plângere reprezintă discriminare în acces la justiție pe criteriu de limbă, conform Art. 1, 2 coroborat cu Art.8 din Legea nr. 121 privind asigurarea egalității. Totodată, în Decizie se arată că Judecătoria sect. Buiucani mun. Chișinău, va întreprinde măsuri imediate pentru a preveni repetarea faptelor similare pe viitor, și anume – va primi cererile de chemare în judecată scrise în limba rusă, asigurând, astfel, acces la justiție minorităților etnice și lingvistice care folosesc limba rusă ca limbă de comunicare inter etnică. Reprezentantul Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării, Dumitru Rusu a declarat pentru ZdG că Decizia Consiliului urmează să fie aplicată, deoarece nu au existat contestaţii. „Până la momentul actual nu a fost nicio intervenţie sau plângere care ar viza Decizia Consiliului. Decizia rămâne definitivă, deoarece cele 30 de zile, care în mod obişnuit sunt acordate pentru reclamaţii şi contestări, au trecut. Hotărârea va fie aplicată în termenii stabiliţi“, a spus Dumitru Rusu. În Decizie se recomandă Curţii Supreme de Justiţie a R. Moldova să elaboreze o Hotărâre Explicativă a Plenului pentru a unifica practica instanţelor judecătorești, ținând cont de constatările Consiliul în acest caz. Iar Consiliul Superior al Magistraturii și Institutul Național al Justiției va include în curicula cursurilor de instruire discutarea deciziilor Consiliului cu cel puțin unul din membrii Consiliului. Potrivit sursei, Consiliul Superior al Magistraturii a reacţionat promt, informând că din 2015 CSM va include în curicula cursurilor de instruire discutarea deciziilor Consiliului cu cel puțin unul …

Citeste tot articolul

Nu toata R. Moldova e fericita cu limba romana: Vandalisme si arestari la Chisinau

Primele reactii ale celor nemultumiti de hotararea de joi a a Curtii Constitutionale, prin care limba oficiala a statului moldovean a devenit romana, s-au concretizat sub forma unor inscriptii pe sediul Partidului Liberal din Republica Moldova. Pe sediul PL vandalii au scris „Eu sunt moldovean! Eu vorbesc limba moldoveneasca!”. Ironic e faptul ca vandali cu alta opinie au scris imediat, pe cladire, „Moldoveni, deci romani”, scrie publika.md. Protestatarii au scris acelasi mesaj si pe coloanele din fata sediului Palatului Republicii, dar si pe gardul unei cladiri de langa locuinta sefului statului moldovean, Nicolae Timofti. Potrivit Serviciului de presa al MAI, vandalii sunt patru oameni cu varste cuprinse intre 19 si 27 de ani, care au fost identificati si arestati. Curtea Constitutionala a Republicii Moldova a decis, joi, ca limba romana va deveni limba oficiala. Potrivit deciziei CC a Republicii Moldova, limba romana este limba de stat a R.Moldova, deoarece acesta este termenul precizat in Declaratia de Independenta a tarii. Sursa: Ziare.com

Citeste tot articolul

Lecţie de vocabular: argoul tiganesc din limba romana, într-o „tara de cocalari si de pitipoance”

Piţipoancă – se deosebeşte de ceilalţi prin prezenţă sa, prin însăşi aspectul fizic (foarte bronzată, buze cu gloss, fard) limbaj aparţinând unui dialect special conceput şi vestimentaţie remarcabilă Într-una din zilele trecute, am luat prânzul cu un tânăr amic care mi-a spus, după ce ne-am vărsat amândoi amarul nenorocii de a trăi vremurile pe care le trăim, că toate astea se întâmplă pentru că suntem „o ţară de cocalari şi de piţipoance”. Recunosc că nu sunt prea priceput în chestiuni de argou, în zilele de azi mai proaspăt ca niciodată, dar simt că trebuie să reflectăm totuşi la tipologiile contemporane şi la resursele lingvistice, dacă vrem să fim şi noi în pas cu lumea. Generaţia mea a „folosit” un argou dominant ţigănesc, despre care vom mai vorbi, şi ale cărui perle erau „baftă”, „mişto”, „barosan” sau „şucar”, şi, mai ales, „gagiu” şi „gagică”. Să ne oprim asupra ultimului exemplu. gagiu, gagică Să vedem înainte de toate ce spunea dicţionarul lui Augustin Scriban (1939): gagíŭ, -íĭcă saŭ -ícă s. Pop. Şef (în argot). S. f. Amantă. Porumbeĭ gagiĭ pe năutiŭ, un fel de porumbeĭ cu pene auriĭ cu chenare închise la aripĭ şi la coadă. Fără referiri etimologice, observăm că doar femininul căpătase deja conotaţii de alcov. Mateiu Caragiale scria limpede: „Odată numit, avea să meargă la sigur, şi se vedea «barosan», «gagiu», cu cotoare, palat de casă în Bucureşti, vie pe rod la Valea Mieilor, moşie nu mai ştiu unde, zestre nu glumă, bez un singur cumnat cu un singur plămân.” (Craii de Curtea-veche). Dicţionarul etimologic (1958-1966), al lui Al. Ciorănescu, precizează originea împrumutului. gagíu (gagíi), s. m. – 1. (Arg.) Stăpân, domn. – 2. (Arg.) Iubit. Ţig. gağo, gaği „român” (Bogrea, Dacor., II, 441; Graur 152; Juilland 164). – Der. gagică, s. f. (Arg., iubită, amantă). Pentru ţigani, „gagiu” …

Citeste tot articolul

VORBESTE ROMANESTE: Profesoara care a renuntat la salariul si masina de serviciu de la multinationala pentru a-i invata limba si literatura romana pe copiii din Apuseni

O profesoară de limba română face zilnic naveta din Cluj-Napoca, peste 100 de kilometri dus-întors, în fiecare zi, ca să-i înveţe carte pe copiii din Mărişel, o comună din Apuseni. Mirela Miron se trezeşte la 5 dimineaţa, la 6 e în microbuz, alături de copii, iar la 9 – la ore. La finalul zilei reface traseul, dar în sens învers: Mărişel – Cluj. Am petrecut o zi cu ea, ca să-nţeleg motivul care a făcut-o pe doamnă asta de  oraş să renunţe la domnie –“la un salariu mare şi la maşină de serviciu” –  pentru o oră de limbă română. O zi ca un film. E trecut puţin de ora 6 dimineaţa, iar microbuzul care duce muncitorii la centrala Hidroelectrica întârzie. Calea Turzii din Cluj-Napoca e pustie, abia trece câte un taximetru rătăcit sau un autobuz de transport în comun. Un bec chior, învăluit în vălătuci de ceaţă, luminează anemic strada. E frig, iar Mirela Miron se plimbă pe marginea străzii, să se încălzească, cu ochii în patru, să nu piardă maşina. Are 39 de ani, este profesoară titulară de limba şi literatura română şi aproape zilnic face naveta din Cluj-Napoca, 50 de kilometri dus, 50 de kilometri întors, pentru a-i învăţa carte pe copiii şcolii „Pelaghia Roşu” din Mărişel, în creierii Munţilor Apuseni. Foto: Raul Ştef Trece de 6.15 când un microbuz alb urcă gâfâind Calea Turzii şi trage lângă trotuar. Profesoara urcă, ocupându-şi locul în ultimul rând de scaune, lângă geam. O oră şi jumătate face până la  centrala Hidroelectrica, aflată la 10 kilometri de Mărişel. Acolo coboară şi aşteaptă alte 30 de minute până când o ia microbuzul şcolii care strange copiii din satul Ruseşti pentru a-i duce la ore. N-are încotro. Ea a ales să le predea copiilor de la ţară, aşa că se descurcă cum poate. …

Citeste tot articolul

Limba noasta cea Romana

Autor: Prof. Dana Opriţă   „Limba română este patria mea” (Nichita Stănescu) De ceva vreme, mai exact de cînd mi-a căzut sub priviri un număr al ziarului „Curentul Internaţional”, publicat de Romedia, unde, spre plăcuta mea surprindere, am putut citi articole nu doar interesante, dar și bine scrise, plănuiesc să mă reîntorc în viața publică, din care m-am retras, de mai bine de zece ani, dezgustată de lipsa de profesionalism, de ilogic, de firescul netrezit din somnul ce naște monștri ce invadaseră nu doar mass-media, dar întreaga viață românească, la un sfîrșit de secol obosit și un început al altuia ce pare a se fi născut în aceeași stare de spirit. Și, cum s-a dovedit că lamentările nu rezolvă mare lucru, iar a descoperi că nu ești singur în dezideratele tale este mai mult decît reconfortant, iată, nu pot lăsa o ușă să se închidă, fără a încerca să spun ceea ce cred despre lucruri care se desfășoară sub ochii mei. Dar nu despre asta voiam să vă vorbesc, deși… Incitată de lectura unor articole mai vechi și mai noi, publicate în diferite numere ale acestei reviste pe care tocmai o citiți, trebuie să fac două adăugiri – în editorialul din 6 august a.c. al revistei „Agero” – „Fostul erou al Europei Libere din ’89 și pensia fantomei”, redactorul șef-adjunct al revistei, Maria Diana Popescu, avertiza că nu mai sînt multe lucruri la care ar trebui să ne așteptăm să fie impozitate. Doar că, din enumerarea domniei sale lipsește cel mai sigur și, de fapt, ultimul lucru, ne iluzionăm noi frumos, care s-ar mai putea taxa aerul pe care îl respirăm. Știu că mulți consideră ca fiind o sintagmă perimată, dar, de vreme ce încă nu s-au luat măsuri asupra taxării actului în sine de a respira (calitatea aerului este …

Citeste tot articolul

Limba română este mai veche decât latina (VIDEO)

Chiar dacă mulți ar dori să cenzureze această idee, tot mai multe probe arată că exact așa stau lucrurile, că latinitatea limbii române nu vine de la Roma, că limba română este mai veche decât latina… Pornind de la ultima confirmare a acestui lucru, confirmare făcută de Miceal Ledwith, fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea, am realizat o emisiune la Nașul Tv unde am dezbătut acest lucru împreună cu prof. dr. Mihai Popescu de la Biblioteca Militară Națională. Între timp am postat emisiunea pe Youtube, așa că poate fi vizionată de oricine, oricând. Să vă remintesc ce spunea și Miceal Ledwith (declarație pe care o puteți vedea în emisiunea dedicată subiectului): “Chiar dacă se știe că latina este limba oficială a Bisericii Catolice, precum și limba Imperiului Roman, iar limba română este o limbă latină, mai puțină lume cunoaște că limba română, sau precursoarea sa, vine din locul din care se trage limba latină, și nu invers. Cu alte cuvinte, nu limba română este o limbă latină, ci mai degrabă limba latină este o limbă românească. Așadar, vreau să-i salut pe oamenii din Munții Bucegi, din Brașov, din București. Voi sunteți cei care ați oferit un vehicul minunat lumii occidentale (limba latină).” Daniel Roxin

Citeste tot articolul