Tag Archives: ion gavrila ogoranu

Unul dintre cei mai cunoscuţi luptători anticomunişti a fost Ion Gavrilă Ogoranu, liderul partizanilor din Munţii Făgăraş. A rămas în istorie drept omul care a fentat securitatea comunistă timp de 28 de ani. Arestarea sa s-a produs la Cluj, dar Ogoranu a fost salvat de la moarte de preşedintele american Richard Nixon. În ziua de 29 iunie 1976, Ion Gavrilă Ogoranu era capturat de forţele Securităţii, în timpul uneia din incursiunile sale clandestine la Cluj. Începând din 1948, timp de 28 de ani, liderul rezistenţei armate anticomuniste din Munţii Făgăraşului devenise cel mai căutat om din România. Timp de 7 ani, între 1948 şi 1955, el a acţionat în cadrul grupului de partizani al cărui lider a devenit. După destructurarea acestuia de către Securitate, Gavrilă şi-a petrecut alţi 22 de ani, din 1955 până în 1976, ascuns în casa văduvei camaradului său ucis în închisoare, Petru Săbăduş, la Galtiu, în judeţul Alna. Ion Gavrilă Ogoranu avea două condamnări la moarte în contumacie. Pe capul său se pusese un preţ uriaş, iar conducerea Securităţii considera capturarea sa o miză de prim interes. “Începând din ziua de astăzi, urmărirea lui Gavrilă constituie cea mai serioasă problemă a muncii noastre. Gavrilă este nu numai un fugar, ci este şi un conducător legionar, în jurul lui se creează un mit, şi acesta este un om tare. Trebuie să se muncească serios pentru prinderea lui”, afirma colonelul de Securitate Pavel Aranici în 1960. Dosarul său de urmărire conţine peste 11.000 de file, cuprinzând un şir continuu de acţiuni operative desfăşurate pe tot cuprinsul ţării şi peste hotare, în rândurile exilului, cu un singur scop: prinderea lui Ion Gavrilă. Sute de oameni care în decursul existenţei lor şi-au intersectat destinele cu cel al luptătorului făgărăşean, familie, rude, prieteni, colegi de şcoală, liceu sau facultate, camarazi din …

Vineri 23 noiembrie 2018, orele 17,30, la Librăria Mihai Eminescu din București (Piața Universității), va avea loc lansarea cărții TABĂRA DE MUNCĂ – 1936, în prezența prof. univ. Ion Coja, a președintelui Fundației Ion Gavrilă Ogoranu – dl Coriolan Baciu și a cercetătorului Sorin Olariu. Restituirea acestui album cuprinzând fotografii din taberele și șantierele de muncă voluntară ale Mișcării Legionare, inițiat în 1936 de Mihail Polihroniade, este un demers aparținând cercetătorului sibian Sorin Olariu și beneficiază de o precuvântare semnată de Nicolae Roșca încă de pe vremea când acesta se mai afla printre noi. Sorin Olariu ne-a obișnuit cu o frecvență anuală a aparițiilor editoriale inedite, prin care vine să completeze o istorie recentă deosebit de controversată și amputată ca urmare a imixtiunilor ideologicului și politicului în actul de cercetare. Subiectul deosebit de delicat al fenomenului legionar interbelic, în cadrul căruia taberele de muncă au constituit un element pe cât de inedit, pe atât de viguros, este tratat în introducere de directorul Editurii Sânziana, Florin Dobrescu, acesta îmbogățind reeditarea albumului cu un mic aparat critic. Intrarea este libera. VEZI SI: A 80-a comemorare a asasinării lui CORNELIU CODREANU. 24 noiembrie la Tâncăbești.

Joi 1 noiembrie vă invităm să manifestăm la ora 14:00 în fața Ministerului Educației Naționale. Vom cere denunțarea Convenției de la Istanbul, semnată în anul 2014 de actualul ministru al Educației, Rovana Plumb, precum și renunțarea definitivă la proiectul “Strategiei Naționale de Educație Parentală 2018-2025” care, potrivit informațiilor oferite de Ministerul Educației Naționale, „a fost retransmis iniţiatorilor” pentru a „fi îmbunătățit și lansat într-o nouă etapă de dezbatere publică”. Vom înainta totodată un memoriu ministrului interimar al Educației, doamna Rovana Plumb, care a primit misiunea ingrată de a semna în anul 2014 „Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice”, cunoscută și sub numele de „Convenția de la Istanbul”. Asociația Nouă Dreaptă Frăția Ortodoxă Fundația Ion Gavrilă Ogoranu Asociația Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei

Există oameni pentru care libertatea este mai importantă decât viaţa. În vremea comuniştilor, cuvântul “partizan” era rostit în şoaptă. Azi, tinerii nici nu-i mai cunosc semnificaţia. De aceea, poate e timpul să le reamintim despre cei care au înfundat puşcăriile sau chiar şi-au dat viaţa pentru ideea de libertate. Luna aceasta, când se împlinesc 27 de ani de la Revoluţie, psihologul Cezar Laurenţiu Cioc ne vorbeşte despre trădările, abuzurile şi crimele înfăptuite asupra oamenilor din forţa de rezistenţă anticomunistă. E aproape de acest subiect, fiindcă bunicul lui, Ilie Cioc, s-a numărat printre disidenţi. Pe vremea comuniştilor, partizanii erau echivalentul supereroilor din filmele de acţiune, oameni care au preferat să fugă în munţi decât să trăiască sub dominaţia comunistă. Existau peste o mie de grupuri de rezistenţă pe teritoriul românesc şi toate aşteptau cu sufletul la gură venirea americanilor, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Totuşi, americanii au înţeles importanţa acestor luptători rebeli în eventualitatea unui război deschis între URSS şi Occident şi încercau să-i sprijine cu arme, radiouri, medicamente, aparate de ras sau haine. Acestea erau paraşutate din avion pe coordonate exacte. De cealaltă parte, ruşii şi Securitatea căutau să îi distrugă. Cele mai importante grupuri de rezistenţă au fost conduse de Ion Gavrilă Ogoranu şi fraţii Petre şi Toma Arnăuţoiu din Muscel. Ogoranu, un erou mai mare decât Schwarzenegger, Stallone şi Bruce Willis la un loc Numele lui nu le este cunoscut tinerilor de azi, dar Ion Gavrilă Ogoranu este un erou mai mare decât Arnold Schwarzenegger, Sylvester Stallone şi Bruce Willis la un loc. A fost liderul grupului făgărăşean de rezistenţă anticomunistă. “Moşu’”, cum era supranumit, a fost singurul din grup care a supravieţuit perioadei comuniste. Grupul era format din câteva zeci de bărbaţi care se cunoşteau din copilărie, care se născuseră şi trăiseră la poalele Făgăraşului. Pentru …

În rezistenţa anticomunistă au fost implicate 64 de localităţi din Ţara Făgăraşului. Mii de oameni au fost persecutaţi, arestaţi şi aruncaţi în beciurile securităţii şi în închisori. Regimul comunist a aplicat cele mai crunte metode pentru a-şi înmulţi numărul de adepţi. Au fost locuitori care s-au alăturat lor, fiind încântaţi de oferta comuniştilor, locuri de muncă, funcţii, locuinţe şi astfel ajungând până la trădarea sau persecutarea consătenilor. Alţii s-au opus cu înverşunare, ceea ce a dus la bătăi, schingiuiri, tortură fizică şi psihică şi chiar execuţii. Rezistenţa activă din Munţii Făgăraşului, susţinută de rezistenţa pasivă din sate, a reuşit să atragă atenţia. În Ţara Făgăraşului au fost concentrate trupele armatei şi ale Securităţii pentru a înlătura şi anihila opoziţia locuitorilor. Oamenii zonei urau minciuna, laşitatea şi asuprirea. Şase partizani au fost împuşcaţi. Alţi câteva sute au fost condamnaţi la ani grei de temniţă Bazându-se pe credinţa în Dumnezeu, pe adevăr şi cinste, partizanii din Munţii Făgăraşului au reuşit să întârzie cu câţiva ani buni instaurarea ideilor bolşevice în zonă. Elevi, studenţi, susţinuţi atât de reprezentanţi ai intelecutalităţii zonei, cât şi de ţărani s-au opus orbeşte ororilor comunismului. Lupta lor a durat mai mulţi ani. Pedepsele aplicate de comunişti i-au dus pe toţi aceştia în faţa unei aşa-zisei justiţii comuniste. Pe aceşti tineri i-a putut învinge doar trădarea şi glonţul. 1957 a fost anul în care trei loturi de partizani au fost arestate, judecate şi întemniţate. Şase persoane au fost executate prin împuşcare, iar alte sute condamnate de la 10 ani până la muncă silnică pe viaţă. Sentinţele aşa-ziselor complete de judecată stipulau în majoritatea cazurilor „crimă de acte de teroare şi constituire în bandă în scop terorist“ sau „crimă de uneltire împotriva securităţii interne şi externe a RPR“, chiar dacă „încriminaţii“ au oferit doar alimente sau haine luptătorilor din munţi. …

Evreii de la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și-a exprimat îngrijorarea în cazul foștilor deținuți politici anticomuniști și a dezaporbat organizarea unui eveniment dedicat unor reprezentanți ai Mișcării Legionare. Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu” în colaborare cu Federația Română a Foștilor Deținuți Politici Luptători Anticomuniști a organizat, în data de 5 mai, la Muzeul de Istorie a Municipiului București o “seară de film în memoria partizanilor făgărășeni. “Cu acest prilej au fost omagiați Ion Gavrilă Ogoranu și Valeriu Gafencu, legionari activi în timpul și după Rebeliunea din ianuarie 1941. Astfel de evenimente publice, care promovează valorile sau memoria unor persoane care au fost membri ai unei mișcări politice fasciste, reprezintă un risc pentru consolidarea unei democrații civice la care aspirăm. Memoria celor care s-au opus regimului comunist nu se confundă cu memoria membrilor unei mișcări criminale și totalitare”, precizează Institutul “Elie Wiesel”. În prezidiu s-a aflat și fostul deținut politic, Octav Bjoza, decorat de către peședintele Klaus Iohannis, acțiune care a stârnit un val de controverse. Alături de acesta s-a aflat și Florin Dobrescu, președinte executiv al Partidului Totul pentru Țară, formaţiune neolegionară desfiinţată zilele trecute de instanţă.