Tag Archives: iccj

Completul de cinci judecători al ICCJ care soluționează recursul în casație al Elenei Udrea și al fostului șef al FRB, Rudel Obreja, împotriva deciziei definitive din mega-dosarul de corupție Gala Bute, a amânat timp de o săptămână pronunțarea în cazul cererilor fostului demnitar de eliberare temporară din penitenciar și de sesizarea a CCR și CJUE. Concret, magistrații au stabilit, miercuri, să se pronunțe în 29 iunie, cu privire toate cererile invocate la termenul de luni de apărătorii fostului demnitar. Instanța amânase inițial, de luni, pentru miercuri pronunțarea asupra acestor cereri. Elena Udrea a vorbit, luni, în fața judecătorilor ICCJ și a pus o condiție acestora pe baza unor cereri invocate de către avocații acesteia de sesizare a CCR și CJUE, arătând că este pregătită să renunțe la ele dacă magistrații le vor admite dar fără punerea sa temporară în libertate. Mai precis, contextul, este de explicat faptul că în momentul în care, în cadrul unui proces, o instanță admite o cerere de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, judecata în respectivul proces se suspendă și se amână succesiv până când revin răspunsurile solicitate. O astfel de procedură poate dura excesiv, de ordinul anilor, caz ce s-a și petrecut în dosare de mare corupție pentru care judecătorii ICCJ au cerut răspunsuri de la CJUE după deciziile CCR privind specializarea completurilor de judecată. Astfel, revenind, Elena Udrea a arătat luni în fața judecătorilor că este de acord cu cererile avocaților sîi dar numai dacă instanța va admite concomitent și o altă cerere a acestora, aceea de suspendare temporară a efectelor deciziei definitive din dosarul Gala Bute, în baza căreia ea este acum încarcerată la penitenciarul Târgșorul nou. ”Simt nevoia unei completări. Cred ca ati înțeles ce dorim eu și apărarea mea să facem. Cred ca ati înțeles că aveți de …

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a amânat dezbaterile în ultima cale extraordinară de atac prin care Elena Udrea încearcă să scape de pedeapsa din dosarul Gala Bute. Recursul în casaţie va fi judecat pe 23 mai. Este ultima cale extraordinară de atac prin care Elena Udrea mai poate răsturna condamnarea menținută pe numele ei de Înalta Curte. Udrea a pierdut pe rolul ÎCCJ o contestație în anulare, astfel că a rămas cu decizia din apel. Judecătorii au susținut că procedura de citare cu Elena Udrea nu a fost legal îndeplinită, deși cei trei avocați pe care i-a avut astăzi în sala de judecată au spus că au vorbit cu ea la telefon, iar Elena Udea le-a transmis că nu își dorește să fie prezentă la termenul de judecată și ar fi dat o declarație scrisă în acest sens săptămâna trecută. Judecătorii au transmis că nu au primit niciun document oficial de la autoritățile din Bulgaria. Avocatul Elenei Udrea își pune speranțele în soluția care urmează să fie pronunțată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe recursul în casaţie, o cale extraordinară de atac formulată de fostul ministru împotriva deciziei din dosarul “Gala Bute”. Dacă decizia va fi favorabilă, ar fi a doua oară când Udrea ar reuşi să îşi suspende condamnarea din dosar, prima fiind în urma unei contestaţii în anulare, ca urmare a deciziilor CCR pe constituirii ilegale a completurilor de judecători de la ÎCCJ. Sursa: antena3.ro

Judecătorii ICCJ au stabilit, miercuri, definitiv, că fostul președinte al României Traian Băsescu a fost colaborator al fostei Securități, după ce a respins recursul acestuia împotriva deciziei CAB care stabilea același lucru. „Admite excepţia inadmisibilităţii invocată din oficiu. Respinge, ca fiind inadmisibil, recursul declarat de recurentul Ene Nicanor George, prin mandatar Ene Dragoş Marian, împotriva Sentinţei civile nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Respinge, ca fiind nefondat, recursul declarat de recurentul Ene Nicanor George, prin mandatar Ene Dragoş Marian împotriva Încheierii de amânare a pronunţării, din data de 05 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Respinge, ca fiind inadmisibilă excepţia de nelegalitate invocată de recurentul-pârât Băsescu Traian. Respinge, ca fiind nefondat, recursul, astfel cum a fost precizat la data de 5 noiembrie 2021, declarat de recurentul – pârât Băsescu Traian împotriva Sentinţei nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Admite cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul Ciuvică Mugur-Cristian, în interesul intimatului-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 martie 2022”, se arată în decizia de miercuri a instanței supreme. În septembrie 2019, Curtea de Apel București a constatat calitatea lui Traian Băsescu – Petrov de colaborator al Securității. Curtea de Apel a stabilit că: – „Notele informative date de Băsescu se circumscriu unor teme clasice de poliţie politică, specifice Securităţii, fiind vizate exclusiv chestiuni care ţin de viaţa privată sau de dreptul la liberă circulaţie al persoanelor” – „Băsescu a denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar furnizarea informaţiilor a vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului” – „Băsescu mai mult decât să …

Un complet de la instanţa supremă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, în cazul unei persoane care comite un furt având masca sanitară de protecţie, într-un spaţiu unde purtarea măştii este obligatorie, instanţele vor aplica la condamnare forma agravantă a infracţiunii. Instanţa supremă a fost sesizată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării următoarei chestiuni de drept, transmite Agerpres: „În situaţia în care infracţiunea de furt este comisă de o persoană ce poartă o mască, într-un spaţiu unde purtarea măştii este obligatorie, se reţine varianta calificată a infracţiunii de furt prevăzută de dispoziţiile art.228 alin.(1) – art.229 alin.(1) lit.c) din Codul penal?”. Sesizarea a fost făcută în cadrul unui dosar aflat în faza de apel, în care un bărbat, Marius Frangolea, recidivist, a fost condamnat în septembrie 2021 de Judecătoria Sectorului 3 la un an închisoare pentru furt. El este acuzat că, în dimineaţa zilei de 30 mai 2021, în timp ce se afla într-un magazin, având o mască sanitară care îi acoperea nasul şi gura, i-a furat unei persoane din buzunar un telefon mobil iPhone X, paguba fiind de 4.000 lei. La apel, hoţul a cerut prin avocatul său ca judecătorii să-i schimbe încadrarea juridică a faptelor, din infracţiunea de furt calificat în furt calificat simplu, pe motiv că nu se poate reţine forma agravantă a infracţiunii, deoarece a fost obligat să poarte în magazin masca de protecţie. Judecătoria Sectorului 3 a reţinut în motivarea de condamnare că furtul săvârşit de o persoană mascată, deghizată sau travestită, constituie furt calificat, deoarece autorul infracţiunii urmăreşte să îşi ascundă identitatea. Magistraţii spuneau că, deşi purtarea măştii sanitare este obligatorie în spaţii închise, Marius Frangolea a profitat de aceste prevederi pentru a comite furtul şi a nu fi …

Data recursului pentru o acțiune în instanță pentru anularea hotărârii de guvern care a impus starea de alertă a fost stabilită de către Înalta Curte de Casație și Justiție abia în 17 ianuarie 2023. Avocatul Alexandru Mușătoiu, care a intentat procesul, susține că termenul este o bătaie de joc și că va solicita preschimbarea acestuia. Mesajul transmis de Înalta Curte de Casație și Justiție, voluntar sau involuntar, este că nu scăpăm de starea de alertă și de pandemie decât prin 2023. ÎCCJ a dat termenul pentru a judeca recursul într-un dosar care solicită anularea Hotărârii de Guvern 394/2020 abia peste un an și patru luni, stârnind indignarea avocatului care a intentat procesul. ”Am depus o acțiune împotriva Hotărârii Guvernului 394/2020, cea privind introducerea stării de alertă. Anularea acestui act normativ ar fi o lovitură strategică, pentru că starea de alertă se tot prelungește în baza acestui HG. Dacă aceasta se anulează, practic, nu mai au ce prelungi. Am cerut anularea HG 394/2020 pe o chestiune procedurală, la care a făcut referință și Curtea Constituțională, și anume faptul că starea de alertă s-a introdus printr-o hotărâre de guvern aprobată printr-o hotărâre a Parlamentului, Hotărârea nr. 5/2020. În Dreptul nostru nu există așa ceva. Curtea Constituțională, într-una din cauzele în care a analizat Legea 55/2020, a emis Decizia 457/2020 în care a stipulat că o hotărâre a Guvernului modificată și completată printr-o hotărâre a Parlamentului este un act hibrid, fără nicio bază constituțională, creat doar printr-o confuzie de atribuții între Parlament și Guvern și cu ignorarea principiilor care guvernează raporturile dintre cetățeni și autoritățile statului”, ne-a declarat avocatul Alexandru Mușătoiu. Acesta arată că s-a încercat înlăturarea Hotărârii de Guvern nr. 394 de la controlul instanțelor, pentru că ar fi fost interpretată ca fiind un act între puterile statului, între cea executivă și …

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au publicat decizia de achitare a fostului premier Călin Popescu Tăriceanu. Acesta a fost trimis în judecată de DNA pentru mărturie mincionasă. Judecătorii ICCJ au decis definitiv că fapta pentru care a fost trimis în judectă Călin Popescu Tăriceanu nu există, după cum relatează luju.ro. Magistrații Mirela Sorina Popescu, Francisca Maria Vasile, Silvia Cerbu și Ana Hermină Iancu de la Înalta Curte au dispus o soluție de achitare definitivă a fostului premier Călin Popescu Tăriceanu în cauza în care a fost trimis în judecată pentru mărturie mincinoasă. Instanța a menținut sentința de la fond care fost dispusă de un complet de 3 judecători ICCJ. „(Călin Popescu Tăriceanu – n. red.) Nu a urmărit împiedicarea actului de justiție, ci valorificarea unui drept recunoscut de lege și pe care organul judiciar l-a ignorat… Această manieră de strângere a probelor ar face iluzorii drepturile procesuale ale părților și ar încalcă obligațiile legale ale organului judiciar”, se arată în decizia publicată, conform sursei citate. Judecătoarea Ioana Bogdan a făcut opinie separată, în sensul trimiterii dosarului la rejudecare. Judecătorii și procurorii Acuzațiile aduse lui Călin Popescu Tăriceanu Călin Popescu Tăriceanu a fost acuzat că în declarația de martor pe care a dat-o la parchet, într-un alt dosar, ar fi făcut afirmații neadevărate și nu ar fi declarat tot ceea ce știa. Drept urmare, a fost trimis în judecată pentru mărturie mincinoasă și favorizarea infractorului. În instanța acuzația a fost schimbată în mărturie mincinoasă. Instanța a decis că fostul premier nu a urmărit împiedicarea actului de justiție, ci valorificarea unui drept recunoscut de lege, pe care organul judiciar l-a ignorat. Conform deciziei de achitare, la momentul audierii, procurorii sugerau o presupusă implicare a lui Tăriceanu în activități infracționale (lucru care nu s-a dovedit – n.red.). În acest context, parchetul …

Liviu Dragnea are șansa de a scapă de la Rahova. În foarte scurt timp se va lua în discuție recursul în casație a fostului lider al PSD iar aceasta este ultima carte pe care o mai poate juca ca să ajungă în libertate. Liviu Dragnea are marți emoții mari, judecătorii urmând să decidă dacă acesta va scăpa de închisoare sau va rămâne în continuare la Rahova. Practic, în scurt timp, pentru Dragnea va fi ultima lui șansă de a ajunge în libertate. Judecătorii Înaltei Curți judecă, marţi, recursul în casație al lui Liviu Dragnea. Acțiunea reacursului în casație a fost admis în principiu, iar ÎCCJ îl dezbate pe fond. Liviu Dragnea a solicitat instanței, prin intermediul avocaților,. să constate că a fost condamnat pentur o faptă neprevăzută de legea penală. Pe ce se bazează solicitarea lui Dragnea În documentul publicat în Monitorul Justiției se explică pe larg de ce fostul mare lider al PSD trebuie să fie eliberat. „Se poate observa că fapta pentru care am fost condamnat nu întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunilor de abuz în serviciu sub forma instigării ca formă a participaţiei penale, întrucât fapta de abuz în serviciu a doamnei Alesu Floarea, la care se presupune că aş fi instigat-o, sugerandu-i să le menţină în funcţie pe cele două angajate, nu întruneşte condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu, aşa cum a fost ea prevăzută de legiuitor. Pe cale de consecinţă, a minori ad maius, ar fi absurd să se reţină în sarcina mea instigarea la o faptă care nu îndeplineşte ea însăşi condiţiile de tipicitate ale infracţiunii incriminate de textul de lege. În plus, în actualul sistem de drept român instigarea neurmată de executare nu se pedepseşte.(…) Mai mult decât atât, vă rog să observaţi că in cazul de faţă, instanţa s-a …

Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) o acuză pe Ana Birchall, fost ministru al Justiției, de dezinformare și fakenews, cu privire la o postare pe Facebook despre Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Asociația arată că Ana Birchall, a publicat pe data de 15 noiembrie 2019, pe Facebook, un text în care a emis „o serie de dezinformari si fakenews-uri” cu privire la Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), „care demonstreaza grave carențe ale fostului ministru al Justiției în materie de cunoaștere a dreptului și a modului în care se înfăptuiește justiția”. AJADO spune că SIIJ nu are nicio „suprapunere” de competențe, cum a spus Ana Birchall. Comunicatul integral al Asociației Fostul ministru al justitiei Ana Birchall a publicat pe data de 15 noiembrie 2019 pe Facebook un text in care emite o serie de dezinformari si fakenews-uri cu privire la Sectia de Investigare a Infractiunilor din Justitie (SIIJ), dezinformari care demonstreaza grave carente ale fostului ministru al justitiei in materie de cunoastere a dreptului si a modului in care se infaptuieste justitia. In postarea respectiva, fostul ministru al justitiei Ana Birchall a spus: “SECȚIA PENTRU INVESTIGAREA INFRACȚIUNILOR DIN JUSTIȚIE: referitor la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, nici până în acest moment nu s-a putut explica credibil și nu mi-ați putut explica credibil marile semne de întrebare privind suprapunerile de competență cu DIICOT și alte parchete prin extinderea competenței la toată cauza indiferent de calitatea persoanelor! Cu alte cuvinte de ce această secție trebuie să analizeze tot dosarul în condițiile în care este imposibil ca această secție să aibă expertiza DIICOT de exemplu. Sau… poate asta s-a urmărit, dacă analizăm solicitările SIIJ de preluare a unor dosare imediat ce au început să funcționeze; sau de ce se încalcă principiul separarii carierelor judecătorilor și procurorilor.” …

CCR dezbate, miercuri, de la ora 10.00, sesizarea privind conflictul dintre Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupţie, obiecție făcută de Florin Iordache. „Cerere de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte și Parlamentul României, pe de altă parte, cerere formulată de Președintele Camerei Deputaților”, se arată pe ordinea de zi a ședinței de miercuri a CCR, afișată pe site-ul instituției. La plenul de miercuri al Curții vor participa și părțile implicate în conflict, respectiv vicepreședintele Camerei Deputaților Florin Iordache și președintele ÎCJ Cristina Tarcea. Sesizarea a fost amânată în mai multe rânduri de către judecătorii Curții. Avocații lui Liviu Dragnea au invocat lipsa completurilor specializate în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia de Protecţie a Copilului Teleorman. Între timp, ÎCCJ a decis condamnarea lui Liviu Dragnea la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, decizia fiind definitivă. Părţile implicate în conflict au susţinut punctele de vedere, în şedinţa publică de pe 10 aprilie a Curţii Constituţionale. Florin Iordache a declarat, în susţinerea punctului de vedere la CCR pe marginea conflictului Parlament-ÎCCJ, că au fost formate completurile la instanţa supremă pentru cazurile de corupţie prin ignorarea legii, adăugând că era obligatorie, prin lege, constituirea completurile specializate. Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor a adăugat că iniţial legea nu prevedea constituirea în mod obligatoriu a completurilor specializate în judecarea cauzelor de corupţie, însă această prevedere a devenit obligatorie, după modificarea de către Parlament a actului normativ.

Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat, marți, cu privire la mandatul de arestare preventivă a lui Radu Mazăre, emis în 2018 după ce fostul edil a fugit din țară în Madagascar. UPDATE. Radu Mazăre rămâne cu măsura arestului preventiv, după pronunțarea instanței. ”În baza art. 399 alin. 10 Cod de procedură penală rap.la art.208 alin.4 Cod de procedură penală, menţine măsura arestării preventive dispusă faţă de inculpatul Mazăre Radu Ştefan pe o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 06 iunie 2019 până la data de 04 august 2019, inclusiv. În baza art. 399 alin. 10 Cod de procedură penală rap. la art. 242 alin. 1 Cod procedură penală, respinge cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulate de inculpatul Mazăre Radu Ştefan. Cu drept de contesta?ie în 48 de ore de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică, astăzi, 04 iunie 2019.”, se precizeaza în decizie. Radu Mazăre a fost adus la ICCJ, unde avocații acestuia au arătat instanței că nu se mai justifică menținerea acestuia în arrest preventive, având în vedere că fostul edil a primit deja o condamnare definitiivă în dosarul Retrocedării plajelor, iar dosarul Polaris a primit o primă pedeapsă pe fond. Mazăre a fost introdus în boxa arestaților, în sala Secțiilor Unite de la ICCJ. Fostul edil purta un sacou gri, în dungi, și o pereche de jeanși. „Domnule Președinte, onorată Instanță, sunt de accord cu cele susținute de avocatul meu și vă rog să îmi revocați mandatul în acestă cauză”, a declarat Radu Mazăre în fața judecătorilor. Ioana Focșa, avocata fostului edil, a pledat pentru revocarea mandatului de arestare deoarece – spune ea – ar fi o formalitate din moment ce clientul ei a primit deja o condamnare. „La termenul anterior (n.r. – din 21 mai) am lăsat la aprecierea dumneavoastră, …

Pe un fundal electoral mai tensionat ca niciodată, cea din urmă săptămână ce prefațează alegerile europarlamentare debutează cu o zi de-a dreptul „nebună”, care, cel puțin teoretic, ar putea detona o serie de bombe veritabile cu efecte greu de prevăzut în aritmetica actualelor jocuri și ciocniri politice. UPDATE – Câteva zeci de persoane s-au adunat, pentru a-l huidui pe Liviu Dragnea, pe străduțele din jurul Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde liderul PSD ar putea avea ultimul termen în Dosarul Protecția Copilului Teleorman. Mai exact, ne referim la mult așteptatul verdict definitiv în deja celebrul dosar vizând angajările fictive de la Protecția Copilului Teleorman, verdict ce ar putea pune punct, de o manieră brutală, carierei politice a lui Liviu Dragnea, sau, deopotrivă, l-ar putea achita, ceea ce i-ar încărca bateriile și l-ar transforma în exact ceea ce visează: să devină prezidențiabilul PSD, deși toate sondajele deferite publicității îl cotează cu un jenant 7-10% în preferințele de vot. Ca de fiecare dată când Dragnea e așteptat în fața instanței, toți ochii vor fi ațintiți pe Înalta Curte de Casație și Justiție. CCR și completurile de 3 Tot astăzi, judecătorii Curții Constituționale se reunesc în ședință pentru a tranșa un alt punct de foc pe ordinea zilei: decizia privind completurile de 3 judecători, speță ajunsă sub lupa CCR în urma sesizării deputatului PSD Florin Iordache. Un lucru e cert: indiferent de natura verdictului, având în vedere contextul electoral – ce abundă în tensiuni fără precedent în ceea ce privește europarlamentarele –, verdictul va presupune un potențial de-a dreptul incendiar, care ar putea arunca în aer scena politică. Să nu uităm că, tot astăzi, este adus fugarul Radu Mazăre în România, iar primul său drum va fi direct la arest. Noi amânări? De notat că, de-a lungul ultimelor două săptămâni, numeroși analiști, …

Ziua de luni, 20 mai, este una plină de emoţii pentru preşedintele PSD. ÎCCJ şi CCR trebuie să decidă asupra unor cauze care vizează în mod direct viitorul lui Liviu Dragnea. ÎCCJ ia în discuţie, luni, dosarul în care Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani și jumătate de închisoare, după ce procurorii au cerut completului sesizarea CCR cu două excepții de neconstituționalitate, iar instanța a decis să le acorde avocaților timp să își pregătească apărarea. Judecătorii au anunțat că termenul de pe 20 mai ar putea fi ultimul, însă dacă se admite sesizarea CCR, procesul s-ar putea lungi până în toamnă. Tot luni, Curtea Constituţională a României (CCR) trebuie să se pronunţe în legătură cu lipsa completurilor de trei judecători specializate în fapte de corupţie de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Sesizarea a fost făcută de Florin Iordache, în calitate de preşedinte delegat al Camerei Deputaţilor. Dacă sesizarea va fi admisă, Liviu Dragnea ar putea scăpa de condamnarea în prima instanţă în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia pentru Protecţia Copilului Teleorman, iar judecata s-ar relua pe fond. Însă tot luni judecătorii CCR trebuie să dea o decizie privind sesizarea PNL în cazul prevederilor Regulamentului Camerei Deputaţilor referitoare la delegarea atribuţiilor preşedintelui către vicepreşedinţi. Regulamentul i-a permis lui Florin Iordache să sesizeze Curtea pe tema completurilor specializate în corupţie de la instanța supremă. Dacă sesizarea PNL va fi admisă, automat sesizarea lui Florin Iordache va fi anulată. Aceste evenimente cruciale pentru scena politică ar putea fi însă acoperite mediatic de un alt eveniment anunţat pentru luni. Radu Mazăre, condamnat definitiv la 9 ani de închisoare cu executare, urmează fie adus în România, sub escorta Poliției, după ce autoritățile din Madagascar au admis solicitarea de extrădare din partea țării noastre, potrivit Poliției Române.

Generalul Pavel Abraham consideră că președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Cristina Tarcea, este asul din mânecă al președintelui Klaus Iohannis pentru funcția de procuror general al României. Generalul Pavel Abraham a declarat că președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Cristina Tarcea, ar putea fi noul procuror general al României. Sursele lui Abraham l-ar fi asigurat că acesta este planul de taină al președintelui Klaus Iohannis. Acesta a fost invitat, vineri, la emisiunea „100 de minute” cu Alessandra Stoicescu. Mandatul actualului șef al Parchetului General va expira pe data de 28 aprilie. Augustin Lazăr se află într-o situație controversată, după ce presa a făcut publice o serie de documente care dovedesc că Lazăr a deținut șefia Comisiei pentru eliberări condiționate a Penitenciarului Aiud, poziție din care a refuzat eliberarea unor disidenți anticomuniști, printre care și Iulius Filip. Cu toate că Lazăr își depusese o nouă candidatură pentru șefia Parchetului General, și-a reconsiderat poziția și a hotărât să iasă la pensie. Klaus Iohannis a semnat deja decretul. Conducerea Secţiei de Procurori a CSM va fi preluată de Bogdan Licu, după ce preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de eliberare din funcţie a procurorului general Augustin Lazăr. Interimatul lui Licu este pentru o perioadă de două luni de zile. Decizia a fost luată după ce președintele a semnat decretul de eliberare din funcție a lui Augustin Lazăr, ca urmare a pensionării, începând cu 27 aprilie. Bogdan Licu este adjunct al procurorului general al României. Cu toate că actualul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a inițiat procedura de numire a unui candidat pentru șefia Parchetului General, acesta a luat decizia de a-i respinge pe toți cei 4 candidați. Candidaţii se pot înscrie în runda a doua de negocieri până pe data de 25 aprilie, inclusiv, iar cei selectaţi vor …

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie cer judecarea de urgenţă a dosarelor lui Liviu Dragnea şi Darius Vâlcov, conform Antena 3. Practic, procurorii DNA au solicitat devansarea termenelor stabilite recent de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (n.r. – 20 mai pentru Liviu Dragnea). Conform Antena 3, DNA a depus la dosarul cauzei lui Dragnea o solicitare în acest sens. VEZI SI: Dragnea, LOVIT în plin chiar la CEx al PSD

Avocații prezenți la discuțiile privind dosarul angajărilor fictive fac tot ce le stă în putere pentru a amâna o decizie la ICCJ, în ceea ce-l privește pe Liviu Dragnea. După ce au cerut recuzarea unei judecătoare, acum aceștia au mai făcut o încercare. UPDATE ICCJ a decis amânarea și un nou termen pe 20 mai, ora 11.00 pentru ca avocații sa isi pregateasca apararea cu privire la cererile procurorului DNA de sesizare a CCR. Momente tensionate în sala de judecată unde se discută situația lui Liviu Dragnea în dosarul angajărilor fictive. În acest moment, avocații așteaptă ca ICCJ să decidă asupra cererii de amânare. În tot acest timp, de afară s-au auzit vociferările protestatarilor iar Dragnea a mancat covrigi în sală și a discutat cu avocatul Marian Nazat. Avocatul Toni Neacșu, care o reprezintă pe Olguța Șefu, a cerut instanței o amânare pentru a lăsa CCR să se pronunțe pe sesizarea lui Florin Iordache. ”Acesta problema a apărut ulterior termenului de data trecuta. Considerăm că este normal sa se astepte soluționarea acelui conflict. ICCJ este acolo parte. Practica instanței supreme este de respingere a acestor exceptii. Dacă instanța se pronunță mai are aparenta de imparțialitate? Dacă rămâne în pronunțare nu mai are nicio cale de atac. Cer sa amanati cauza eventual si pentru alte motive” , a spus avocatul. Este vorba de o cerere a lui Forin Iordache prin care a solicitat CCR să constate că toate completurile de 3 judecători de la Înalta Curte au fost ilegal constituite în ultimii ani. În replică, cei de la DNA i-au acuzat pe avocați că vor să tergiverseze procesul. În opinia lor, este puțin probabil ca decizia CCR să influențeze desfășurarea procesului. În concluzie, DNA s-a opus cererilor de amânare. Anterior acestei mișcări a avocaților, Dragnea și-a susținut nevinovăția. „Vreau sa fac …

Liviu Dragnea a fost la un pas să scape de dosarul angajărilor fictive. Magistrații au luat o decizie care au dat peste cap toate calculele avocaților liderului PSD. Avocații lui Liviu Dragnea au făcut o cerere de recuzare pe numele magistratului Simona Encean pe motiv că soțul acesteia ar fi mare susțintor al PSD. Judecătoarea nu ar fi imparțială și nu ar avea niciun drept să judece, au susținut aceștia. Magistrații au decis să respingă cererea formulată de apărătorii liderului PSD. Imediat a fost reluat procesul și au început audierile. Ce ar fi putut înseamnă acest lucru pentru Dragnea? Dacă era admisă, judecatorul urma să se retragă de la judecarea princinii iar avocații lui Liviu Dragnea ar fi putut solicita judecarea de la zero a dosarului. Liviu Dragnea s-a dus, luni, la sediul ICCJ, unde s-a discutat dosarul privind angajărilor fictive. El a primit în iunie anul trecut o condamnare de 3 ani de închisoare cu executare. Prezența lui Dragnea la ÎCCJ a provocat un scandal monstru între protestari și jandarmi. Președintele PSD a fost întâmpinat de mai mulți protestatari #rezist, pe care jandarmii au încercat să-i blocheze încă de la primele ore zile dimineții, prin montarea unor garduri de protecție. Acțiunea nu a avut sorți de izbândă însă Dragnea tot a avut nevoie de protecția autortiăților în momentul în care a ajuns la sediul ICCJ. Sursa;capital.ro

La Înalta Curte de Justiție și Justiție (ÎCCJ) a fost luni scandal de proporții. Protestatarii #Rezist au intrat în conflict cu jandarmii. Forțele de ordine au luat măsuri extreme. La ÎCCJ a avut loc, luni, un nou termen în dosarul angajărilor fictive de la Direcția Copilului Teleorman. Liviu Dragnea a avut emoții mari din cauza deciziei care îl vizează în mod direct și care ar putea să nu-i fie una favorabilă. Încă de la primele ore ale dimineții, la sediul instituției și-au făcut simțită prezența atât protestatari anti-Dragnea cât și susținători ai liderului PSD. Jandarmii i-au scos imediat pe demonstranți din curtea instituției și le-au cerut să stea peste drum de sediul ICCJ. Protestatarii #Rezist au spus că au notificat autoritățile că doresc să protesteze în fața ICCJ, dar jandarmii le-au explicat că notificarea nu este legală. Pentru a evita escaladarea conflictelor, jandarmii au vrut să instaleze garduri de protecție. Măsura i-a revoltat însă pe cei care demonstrau, motiv pentru care forțele de ordine le-au înlăturat. Prezența lui Liviu Dragnea a încins și mai tare spiritele. Jandarmii au făcut în jurul lui scut pentru a-l proteja de furia demonstranților. Liderul PSD nu a oferit niciun fel de declarații la instrarea în sediu. Preşedintele PSD, a fost citat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a fi audiat în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, în care a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu. Avocaţii lui Dragnea au anunţat că vor ridica în faţa judecătorilor o excepţie privind nelegala constituire a completului de trei magistraţi care l-a condamnat pe liderul PSD. În opinia avocaţilor, completul trebuia să fie specializat în fapte de corupţie. De altfel, pe 19 aprilie, CCR ar trebui să …

Liviu Dragnea joacă azi o carte mare. Supraviețuirea pe scena politică. Dar și ca lider al PSD. În condițiile în care Ion Iliescu este trimis în judecată, Adrian Năstase a fost condamnat și a executat pedeapsa cu închisoarea, iar Victor Ponta a fost judecat și achitat pentru infracțiuni de corupție, Liviu Dragnea riscă să fie al patrulea președinte al PSD din această galerie. Avocatul Toni Neacșu, unul din cei implicați în dosarul lui, a dezvăluit care va fi strategia și desfășurarea evenimentelor de azi. „Având în vedere că unul dintre cele mai importante motive de apel pe care le-am formulat vizează chiar această problemă a legalităţii completului de 3 judecători din perspectiva specializării, consider că e greu pentru o instanţă să se pronunţe acum, pe acest motiv de apel, înainte să se pronunţe CCR pe conflictul juridic. Din acest punct de vedere intenţionez să ridic această problemă şi să solicit un termen, care poate fi şi termen de pronunţare, de altfel, până după ce CCR se va pronunţa. Sigur că decizia CCR o să producă efecte din momentul motivării ei. Însă, părerea mea e că judecătorii Înaltei Curţi vor aplica decizia CCR imediat ce vor afla care este conţinutul ei, deci nu neapărat condiţionat de motivare, de publicare în Monitorul Oficial”, a declarat avocatul Neacşu. „Pe 15 aprilie, luni, se poate întâmpla absolut orice în sensul că se poate finaliza apelul, adică să se iasă în pronunţare, se poate da pronunţarea chiar în aceeaşi zi, se poate ieşi şi să se amâne pronunţarea o săptămână sau două pentru a depune concluzii scrise, după cum se poate foarte bine acorda un alt termen de judecată pentru pregătirea concluziilor scrise, finale sau poate interveni vreo altă solicitare de probatoriu, dar teoretic orice variantă este posibilă, inclusiv aceea ca instanţa să ne respingă …

Laura Codruţa Kovesi, fosta şefă DNA, a transmis, la ieşirea de la ÎCCJ, un semnal surprinzător către presă, explicând adevăratul motiv pentru care are în continuare nevoie de protecţie SPP, cu toate că nu mai este la conducerea Direcţiei Anticorupţie de aproape un an. Laura Codruţa Kovesi pare să fie copleşită de ceea ce i se întâmplă, cel puţin asta reiese din ultimele sale declaraţii. Fosta şefă DNA a spus, miercuri, la ieşirea de la ÎCCJ, adevăratul motiv pentru care dispune, în continuare, de maşină de lux şi protecţie de la SPP, chiar dacă nu mai este la conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie de mai bine de 8 luni. „Am protecție în acest moment. Protecție față de faptul că am primit numeroase amenințări. Am și trimis copie după toate amenințările. CSAT a decis că trebuie să beneficiez în continuare de protecţie”, a spus fosta şefă a DNA. Referitor la decizia judecătorilor, Kovesi a explicat că aceasta este în aşteptare. „Instanța a rămas în așteptare. Haideți să așteptăm soluția”, a mai spus Kovesi presei. Decizia pare să fi fost luată la nivel înalt, mai ales că din Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) fac parte preşedintele, premierul, o serie de miniştri şi, bineînţeles, şefii SRI şi SIE. Surprinzător este faptul că toate deciziile din CSAT, astfel că, printr-un curs logic al evenimentelor, se pare că reprezentanţii Guvernului PSD-ALDE au fost de acord ca fosta şefă DNA să păstreze protecţia SPP şi, desigur, maşina de lux.

S-a aflat cine este magistratul care va judeca miercuri, 3 aprilie, contestație depusă de Laura Codruța Kovesi, la ÎCCJ. Magistratul care va judeca miercuri contestația depusă de Laura Codruța Kovesi la Înalta Curte de Casație și Justiție este judecătoarea Francesca Vasile, cea care a condamnat-o pe Andreea Cosma, anuntă România TV. Contestația depusă de Laura Codruța Kovesi împotriva măsurii preventive de control judiciar luate împotriva sa de procurorii Secției speciale de investigare a magistraților va fi judecată miercuri, 3 aprilie, la Înalta Curte de Casați și Justiție.

Fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, a fost pusă sub acuzare pentru luare de mită, abuz în serviciu și mărturie mincinoasă. Secția specială de anchetare a magistraților anunță că măsura va fi aplicată pentru o perioadă de 60 de zile. „Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, în continuarea comunicatului din 15 februarie 2019, este abilitat să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele: Procurorii din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva procurorului Kövesi Laura Codruța, delegată în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită, abuz în serviciu (cinci acte materiale) și mărturie mincinoasă și de asemenea, au dispus luarea măsurii controlului judiciar, pe o durată de 60 zile începând cu data de 28 martie 2019. Punerea în mișcare a acțiunii penale a fost adusă la cunoștința procurorului. Prin ordonanța din data de 28 martie 2019 s-a dispus aplicarea măsurii preventive a controlului judiciar, pe o perioadă de 60 zile, începând cu data emiterii ordonanței, urmând ca în timpul cât se află sub control judiciar, procurorul să respecte următoarele obligații: a) Să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemată; b) Să informeze de îndată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție cu privire la schimbarea locuinței; c) Să se prezinte la D.G.P.M.B.- Politia de Sector, conform programului de supraveghere întocmit de organul de politie sau ori de câte ori este chemată; d) Să nu părăsească teritoriul României, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului de caz; e) Să nu desfășoare activitatea de …

Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție a remis un comunicat de presă prin care arată că fosta șefă a DNA a fost pusă sub control judiciar și este acuzată de luare de mită, abuz în serviciu și mărturie mincinoasă. ”Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, în continuarea comunicatului din 15 februarie 2019, este abilitat să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele: Procurorii din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva procurorului Kövesi Laura Codruța, delegată în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită, abuz în serviciu (cinci acte materiale) și mărturie mincinoasă și de asemenea, au dispus luarea măsurii controlului judiciar, pe o durată de 60 zile începând cu data de 28 martie 2019, Punerea în mișcare a acțiunii penale a fost adusă la cunoștința procurorului. Prin ordonanța din data de 28 martie 2019 s-a dispus aplicarea măsurii preventive a controlului judiciar, pe o perioadă de 60 zile, începând cu data emiterii ordonanței, urmând ca în timpul cât se află sub control judiciar, procurorul să respecte următoarele obligații: a) Să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemată; b) Să informeze de îndată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție cu privire la schimbarea locuinței; c) Să se prezinte la D.G.P.M.B.- Politia de Sector, conform programului de supraveghere întocmit de organul de politie sau ori de câte ori este chemată; d) Să nu părăsească teritoriul României, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului de caz; e) Să nu desfășoare activitatea de procuror …

Laura Codruţa Kovesi a fost pusă sub control judiciar, după mai bine de 6 ore de audieri la Secţia specială pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. Fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi a ajuns, joi, în jurul orei 13.00, la Secţia specială pentru investigarea infracţiunilor din justiţiei pentru a fi audiată. În 8 martie, procurorii din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie au transmis că au dispus continuarea urmăririi penale faţă de Laura Codruţa Kovesi, fost procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire de grup infracţional organizat în modalitatea coordonării şi complicitate la represiune nedreaptă sub forma participaţiei improprii. Laura Codruţa Kovesi a respins, într-o declaraţie pentru G4Media.ro, acuzaţiile aduse de procurorii SIIJ în cel de-al doilea dosar penal deschis pe numele său. Kovesi a descris drept ”hilare” acuzaţiile. “La data de 7 martie 2019 a fost adusă la cunoştinţa suspectului efectuarea în continuare a urmăririi penale. Faptele cercetate constau în aceea că, pe durata exercitării mandatului de procuror şef la Direcţia Naţională Anticorupţie, în perioada 2015-2016, ar fi coordonat, prin activitatea efectiv desfăşurată, prin ordine si dispoziţii date, grupul infracţional iniţiat de doi procurori şi un ofiţer de poliţie judiciară, la care au aderat alţi trei procurori şi un alt ofiţer de poliţie judiciară, iar aceştia ar fi acţionat, în mod coordonat, în scopul comiterii infracţiunilor de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, influenţarea declaraţiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual şi uz de fals.”, au transmis reprezentanţii secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie. La ieşirea de la audieri, Laura Codruţa Kovesi a spus că procurorul de caz i-a interzis să vorbească cu presa despre dosarul în care e inculpată. Vezi si: Detaliul SOCANT din fotografia cu Kovesi. Motivul pentru care NU a fost făcută publică “În acest moment am interdicţie de a vorbi …

Elena Udrea a reacţionat la intenţia ÎCCJ de a transmite trei întrebări Curţii de Justiţie Europene privind respectarea unei decizii CCR când sunt afectate interese financiare europene, explicând că sesizarea nu are legătură cu dosarul Gala Bute, iar adevărata ţintă este nerespectarea hotărârilor CCR. ”Nu va lasati pacaliti! Sesizarea pe care ICCJ vrea sa o trimita Curtii Europene de Justitie, in dosarul Gala Bute, are legatura ma putin cu mine decat cu dorinta de a gasi ac de cojocul Curtii Constitutionale. Tinta, fara niciun dubiu este dorinta ICCJ de a nu respecta deciziile CCR!!!Atat a celei privind ilegala compunere a completelor de 5 de la instanta suprema data in noiembrie anul trecut, cat si posibila decizie referitoare la alta ilegalitate in functionarea Inaltei Curti, determinata de lipsa completelor specializate pentru fapte de coruptie, sesizata Curtii Constitutionale de catre Iordache zilele trecute. Propaganda din presa a statului paralel din care face parte conducerea ICCJ a devoalat planul acesteia de a se folosi de dosarul Gala Bute pentru a trimite aceasta sesizare CJUE pretextand ca in acest dosar e vorba despre fraudarea fondurilor europene. Este o minciuna! Nu am fost condamnata pentru fapte referitoare la fondurile europene. Am fost ACHITATA ATAT IN FOND CAT SI IN APEL pentru aceasta acuzatie, altfel absurda si in continutul ei, dar si pentru ca situatia invocata de procurori se intamplase oricum cand eu nu mai eram ministru. Deci, oricat si-a dorit gasca de infractori Coldea, Kovesi si compania sa fiu condamnata si pentru asta, nu s-a putut. Va scutesc de alte amanunte, altceva e important acum. Pe logica invocata de judecatorii care au venit cu ideea sesizarii CJUE, ar trebui sa isi doreasca rejudecarea dosarului, ca poate am fost achitata ilegal si uite cum ar avea ei ocazia sa apere banii europeni, prin anularea deciziei de …

EXPLOZIE IN POLITICA: ÎCCJ a decis că Alianța USR – PLUS poate candida la alegerile europarlamentare! Alianța USR-PLUS a anunțat că a depus, vineri, la Înalta Curte de Casație și Justiție contestația cu privire la decizia BEC prin care a respins protocolul de constituire al alianței electorale “Alianța 2020 USR-PLUS”. Biroul Electoral Central a publicat, joi, decizia prin care a respins protocolul de constituire al alianței electorale “Alianța 2020 USR-PLUS”, motivând că în documente președinți ai formațiunilor sunt Nicușor Dan și Daneș Raluca, nu Dan Barna și Dacian Cioloș. Sursa: Latrina3

Fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, a aflat vineri că are calitatea de suspect într-un nou dosar în care este vizată pentru represiune nedreaptă în celebrul caz de la DNA Ploieşti, în care apar procurorii Mircea Negulescu şi Lucian Onea. Secția pentru investigarea magistraților a publicat un comunicat în care explică motivele urmării penale a fostului procuror-șef al DNA. Infracțiunile menţionate în dosar sunt următoarele: cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, influențarea declarațiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual și uz de fals. Redăm comunicatul integral al Biroului de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție: „Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție este abilitat să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele: Procurorii din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de un fost procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat în modalitatea coordonării, prev. de art. 367 alin. 1 si 3 Cod penal și complicitate la represiune nedreaptă sub forma participației improprii, prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal, în ref. la art. 48 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 283 alin. 1 Cod penal (cinci infracțiuni — 5 persoane vătămate). La data de 7 martie 2019 a fost adusă la cunoștința suspectului efectuarea în continuare a urmăririi penale. Faptele cercetate constau în aceea că, pe durata exercitării mandatului de procuror șef la Direcția Națională Anticorupție, în perioada 2015-2016, ar fi coordonat, prin activitatea efectiv desfășurată, prin ordine si dispoziții date, grupul infracțional inițiat de doi procurori și un ofițer de poliție judiciară, la care au aderat alți trei procurori și un alt ofițer de poliție judiciară, iar aceștia …

Soțul Elodiei Ghinescu, Cristian Cioacă, cel care se presupune că este și asasinul ei, are de ispășit o pedeapsă cu închisoare de 16 ani și 8 luni. Ajutorul nesperat poate veni din partea Avocatului Poporului. Acțiunile din ultimele zile ale lui Victor Ciorbea pot fi salvarea. Soțul și criminalul avocatei Elodia Ghinescu, Cristian Cioacă, are parte de o șansă neașteptată de a ieși din închisoare, el ispășindu-și o pedeapsă de 16 ani și 8 luni. Dosarul lui Cristian Cioacă ar putea fi rejudecat numai în cazul în care se va constata că și completurile de 3 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție au fost ilegal constituite, așa cum a fost cazul celor de 5. În ianuarie 2015, recursul în casație a lui Cristian Cioacă a fost respins de Înalta Curte de Casație și Justiție, aceasta reconfirmând sentința Curții de Apel Pitești dată în 2014. În cazul în care se va repeta același scenariu și pentru completurile de 3 judecători, atunci sentințele luate de această instituție începând cu anul 2014 ar putea fi desființate și rejudecate, inclusiv dosarul lui Cristian Cioacă, informează WOWbiz. Acum câteva zile, Avocatul Poporului a înaintat adrese către Înalta Curte de Casație și Justiție și către Consiliul Superior al Magistraturii prin care solicită informații cu privire la modalitatea de alcătuire a completurilor de 3 judecători. Victor Ciorbea a solicitat din partea instituțiilor și un punct de vedere referitor la constituționalitatea reglementărilor în materie din perspectiva Deciziei 685/2018 a Curții Constituționale a României, care a declarat ilegale completurile de 5 judecători. Solicitările lui Victor Ciorbea se petrec în contextul în care Tudorel Toader, Ministru al Justiției, a declarat că în cazul completurilor de 3 magistrați de la ICCJ lucrurile sunt similare cu cele de 5.

ÎCCJ reia luni judecarea dosarului DGASPC Teleorman, în care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare. Din septembrie 2018, când a intrat în faza de apel, dosarul lui Liviu Dragnea a fost amânat pe parcursul a cinci termene de judecată, în urma controverselor privind constituirea completurilor de cinci judecători de la Instanţa supremă. Completul care îl judecă pe Dragnea este format din judecătoarele Simona Daniela Encean, Tatiana Lucia Rog, Alexandra Iuliana Rus, Luciana Mera şi Rodica Aida Popa. Procesul se află în faza de apel după ce, pe 21 iunie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat pe Liviu Dragnea la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu în dosarul DGASPC Teleorman, care viza angajarea fictivă a Adrianei Botorogeanu şi a Anisei Niculina Stoica. Procurorii susţin că Floarea Alesu, director executiv al DGASPC Teleorman, în schimbul unor foloase necuvenite, a procedat la menţinerea ilegală în posturi a celor două angajate. Potrivit DNA, cele două angajate nu s-au prezentat la serviciu şi nici nu au prestat vreuna dintre activităţile înscrise în contractul lor muncă semnat cu DGASPC Teleorman, desfăşurându-şi de fapt activitatea la sediul organizaţiei PSD Teleorman, scrie DCNews. DNA mai susţine că, în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, Liviu Dragnea coordona şi controla activitatea DGASPC Teleorman, instituţie în cadrul căreia au fost încadrate Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica.

Soţia preşedintelui Klaus Iohannis, Carmen Iohannis a fost audiată la Parchetul pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Carmen Iohannis a ajuns la Parchet la începutul acestei săptămâni şi a dat declaraţii în dosarul caselor din Sibiu, ca urmare a unui denunţ în legătură cu sumele de bani obţinute din închirierea unui imobil. Carmen Iohannis a mai fost chemată o dată la Parchetul General, în data de 15 noiembrie şi 10 decembrie, însă ea le-a transmis atunci procurorilor că nu se poate prezenta la audieri, potrivit antena3.ro Acest dosar a fost deschis în urma unui denunţ depus de SC Jurindex Media SRL, societatea care administrează site-ul Lumeajustitiei.ro, reprezentată de jurnalistul Răzvan Savaliuc, împotriva preşedintelui Klaus Iohannis, a soţiei acestuia, Carmen Iohannis, precum şi împotriva notarului Radu Gabriel Bucşă, reclamaţi pentru săvârşirea mai multor infracţiuni, printre care abuz în serviciu, fals intelectual, spălare de bani şi constituire de grup infracţional organizat. Iniţial, denunţul a fost înregistrat în mai 2018 la DNA, declinat apoi la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi ulterior la Parchetul General. În denunţul depus la Parchet se arată că familia Iohannis a refuzat să restituie statului suma de 320.000 de euro, bani proveniţi din închirierea unui imobil din Sibiu care ar fi fost dobândit nelegal.

Ion Țiriac a fost invitat joi la emisiunea “100 de minute” în cadrul căreia a criticat în termeni duri situația economică actuală a României. Țiriac a vorbit despre taxa pe lăcomie, despre codul fiscal, despre spațiul Schenghen, dar și despre DNA. Ion Țiriac a afirmat că dacă se doreşte schimbarea codului fiscal este primul care ar fi de acord, susţinând că ar trebui un impozit pe profit mult mai mare. “Exact ca în Germania, 47-48%. Dacă nu declară profit, ăla care nu declară profit şi face profit, e fraudă. Și în Statele Unite, de exemplu, mai scapi dacă omori pe cineva, îl tragi în casă, zici că a vrut să intre, dar dacă nu-ţi plăteşi taxele, nu mai scapi. Intri la mititica ani buni de zil”, a spus Țiriac. Acestuia i se pare denecrezut că Românânia nu este încă în Schengen. Milionarul spune că guvernele au făcut tot ce se putea pentru ca ţara noastră să fie admisă în Schengen. “Există nişte legi, există nişte cooperări între naţiuni, în special în aceste state unite ale Europei. Cam aşa ar trebui să se desfăşoare. (…) Eu stau drept şi mă duc la Bruxelles şi-mi apăr teritoriul meu, îmi apăr bucătăria mea şi pe urmă globalizare. Tebuie să respect legile, dar şi ei trebuie să mă respecte. Adică eu găsesc că este de necrezut că în ziua de azi, 2019, eu nu sunt în Schengen. Eu sunt graniţa Europei”. a subliniat Țiriac. Ion Țiriac a vorbit, joi, la “100 de minute”, despre cele două proiecte uriaşe ale sale, de minimum 100 de milioane de euro, care sunt în acest moment blocate de statul român, printre care o universitate sportivă după modelul celor din Statele Unite. De asemenea, calea ferată care ar urma să lege Capitala de Aeroportul Otopeni “omoară” patinoarul pe care …

După ce a eschivat de mai multe ori prin toate pârghiile posibile alegerea unui complet de judecată pentru dosarul său, Liviu Dragnea se află joi în fața ultimului test. Membrii noilor completuri de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) sunt desemnaţi joi, prin tragere la sorţi. Şedinţa este publică şi începe după ora 9.30. Reprezentanţii ICCJ au anunţat că joi, de la ora 9.30, la sediul instituţiei, în Sala Secţiilor Unite, vor avea loc tragerile la sorţi pentru desemnarea membrilor Completurilor de cinci judecători pentru anul 2018, printre care şi cei din procesul lui Dragnea. Curtea Constituţională a admis în 7 noiembrie sesizarea Guvernului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în legătură cu formarea completelor de cinci judecători judecători, ceea ce ar însemna că, în conformitate cu decizia Curţii, completele ar trebui refăcute. Ulterior, a fost publicată şi motivarea deciziei, conform căreia ICCJ urmează a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorţi a tuturor membrilor completurilor de 5 judecători. În 9 noiembrie s-a desfăşurat o nouă tragere la sorţi a completurilor de 5 judecători de la ICCJ, astfel că cel care judecă dosarul lui Liviu Dragnea mai are doar un judecător din vechea componenţă. Preşedinta ICCJ Cristina Tarcea a afirmat atucni că speră ca astfel să se încheie epopeea acestor completuri, deşi are dubii că acest lucru se va întâmpla. Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 23 noiembrie, anularea hotărârii Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în baza căreia au fost trase la sorţi noile completuri de cinci judecători. De asemenea, instanţa a decis suspendarea executării acestei hotărâri, procesele aflate pe rol la aceste completuri fiind suspendate. Curtea de Apel Bucureşti a admis astfel acţiunea depusă în …

Președintele PSD, Liviu Dragnea, depusese o solicitare la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a se efectua o nouă tragere la sorți a completelor de 5 judecători. Conform surselor Realitatea TV, conducerea ICCJ s-a întrunit în şedinţă şi a respins cererea lui Liviu Dragnea. Astfel, liderul PSD va fi judecat de completul deja extras, în dosarul angajărilor fictive de la DGSPAC Teleorman. La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a fost primită, vineri dimineaţă, o solicitare din partea preşedintelui PSD Liviu Dragnea de suspendare a tragerii la sorţi de vineri a completurilor de 5 judecători. Instanţa supremă a schimbat însă, vineri, prin tragere la sorţi, membrii completelor de cinci judecători pentru 2018 după ce CCR a decis că există conflict juridic constituţional între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parlament. Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, a tras la sorţi noii judecători din completurile de 5, schimbând şi componenţa celui care judecă apelul în cazul lui Liviu Dragnea. Vicepreşedintele ÎCCJ, Iulian Dragomir, nu se mai regăseşte în acest complet.

Liviu Dragnea a încercat suspendarea tragerii la sorți a completului care-i judecă apelul, pentru a tergiversa și mai mult procesul. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a solicitat Instanţei supreme suspendarea procedurii de tragere la sorţi a noilor judecători din completurile de cinci magistraţi. Reprezentanţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au declarat pentru AGERPRES că solicitarea a fost depusă vineri dimineaţa. Aceştia au precizat că Dragnea solicita ca tragerea la sorţi să fie realizată în conformitate cu decizia CCR de miercuri. De asemenea, Dragnea a solicitat anularea hotărârii Colegiului de conducere de la Instanţa supremă, prin care s-a decis tragerea la sorţi a completurilor de cinci. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a desemnat prin tragere la sorţi, vineri, în şedinţă publică, membrii completurilor de cinci judecători pentru anul 2018, după decizia Curţii Constituţionale. În urma tragerii la sorţi, Completul 1 penal este format din: Rodica Cosma, Valentin Horia Şelaru, Simona Cristina Neniţă, Francisca Maria Vasile şi Ioana Alina Ilie. Acest complet are pe rol, printre altele, dosarul DGASPC Teleorman, în care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat în prima instanţă la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare. “Sper să se sfârşească epopeea completurilor de cinci, deşi, sinceră să fiu, am dubii în legătură cu acest aspect”, a declarat Cristian Tarcea, după tragerea la sorţi. Curtea Constituţională a admis, miercuri, o sesizare a premierului Viorica Dăncilă şi a decis că există un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor de 5 judecători. CCR a dispus că Instanţa supremă trebuie să ia de îndată măsurile necesare pentru constituirea completurilor de 5, în sensul desemnării prin tragere la sorţi a tuturor membrilor acestor completuri. Până la decizia CCR, erau traşi la sorţi doar patru judecători din aceste completuri, …

Cer Parchetului General sa declanseze de urgenta urmarirea penala si sa propuna arestarea preventiva a actualei judecatoare CCR Livia Stanciu – fosta presedinte a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – pentru aruncarea in inchisoare, fara nicio proba, printr-o sentinta fabricata, a primarului din Ramnicu Valcea, Mircea Gutau. Sa fie condamnata si sa i se anuleze pensia de serviciu. Sa i se puna sechestru pe avere si sa se plateasca din bunurile ei daunele pe care statul roman va trebui sa le plateasca victimei Mircea Gutau pentru umilintele si anii de inchisoare executati pe nedrept. Sa fie trimisa la inchisoarea de femei din Targsor, sa simta pe pielea ei ceea ce a trait si Mircea Gutau, cand a suferit nevinovat in inchisoare, pe interpretarea fantasmagorica si ajuridica a unui gest facut cu mana, pe care l-a calificat cu de la sine putere ca nu a fost un gest de respingere a unei propuneri de mituire, desi omul spusese NU pe gura propunerii. Asta vreau! Si ca mine vor cu miile! Decizia prin care primarul Mircea Gutau a fost condamnat, stiindu-se ca e nevinovat, la 3 ani si 6 luni inchisoare, poarta nr. 273 din 27 ianuarie 2010 si a fost pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia Penala in dosarul nr. 698/57/2008. A fost data in recurs, dupa ce primarul Mircea Gutau (inamic politic al lui Traian Basescu) fusese achitat atat la fond, cat si in apel, pentru inexistenta faptei. Autorii acestui abuz judiciar au fost judecatorii ICCJ Livia Stanciu si Vasile Alicsandri, desi presedinta completului de recurs, judecatoarea Hermina Iancu, a facut opinie separata in sensul mentinerii solutiei de achitare pe lipsa de probe. Judecatoarea Hermina Iancu a trebuit sa plece din ICCJ, in avocatura, dupa mizeriile care s-au facut asupra ei imediat cand ICCJ a ajuns sa fie …

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins miercuri, ca inadmisibilă, contestaţia depusă de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, împotriva sechestrului pus de DNA pe averea sa în dosarul “Tel Drum”. Procurorii au pus, în luna noiembrie anul trecut, sechestru de peste 127 milioane lei (peste 27 de milioane euro) asupra bunurilor lui Liviu Dragnea în dosarul Tel Drum. Un teren de aproape 3.000 de metri, un apartament de 80 de metri pătraţi, două maşini şi mai multe sume de bani aflate în conturile lui Liviu Dragnea sunt printre bunurile sechestrate, anchetatorii căutând şi altele care i-ar aparţine liderului PSD. Ulterior, liderul PSD a contestat măsura sechestrului, însă miercuri magistrații au respins această contestație ca fiind inadmisibilă. Avocatul liderului PSD a declarat, miercuri, că argumentele prezentate au vizat un răspuns favorabil de la OLAF. „Întreaga anchetă a DNA se fundamentează, potrivit actelor, pe cele două anchete OLAF. Or, zilele acestea am primit un răspuns oficial din partea OLAF, care spune că niciodată nu l-a investigat pe domnul Dragnea. Toată argumentația procurorilor e lipsită de realitate, din moment ce OLAF confirmă în scris că niciodată Dragnea nu a fost investigat și nu au fost identificate fraude în legătură cu acvtivitatea dumnealui. Acesta este temeiul pentru care noi spunem că nicio măsură de indisponibilizare a bunurilor sale nu are fundament legal. Răspunsul OLAF confirmă că întreaga anchetă a DNA e una bazată pe speculații. Cele două rapoarte OLAF au prezentat două rapoarte legate de lucrările de reabilitare la două drumuri județene din Teleorman. În acea investigație, subiect erau alte persoane, nu Dragnea”, a declarat Maria Vasii, avocatul lui Liviu Dragnea.