Tag Archives: harghita

Sosirea unor migranti din Sri Lanka, angajaţi recent la o brutărie din localitatea harghiteană Ditrău, i-a scos pe oameni în stradă. Sătenii spun că se tem pentru siguranţa lor şi cred că asiaticii le vor periclita tradiţiile locale şi cultura. Astfel, circa 200 de oameni s-au adunat miercuri, 29 ianuarie, în faţa primăriei, pentru a protesta faţă de faptul că fabrica a a angajat străini. Piumal şi Amahinda sunt din Srii Lanka şi au venit în România la muncă, dar sătenii nu-i vor în mijlocul lor. Oamenii sunt convinşi că va urma un val de migranţi şi că va creşte infracţionalitatea în zonă. În replică, patronii fabricii susţin că au vrut să angajeze muncitori din Ditrău şi din judeţul Harghita şi din apropiere, însă nu au găsit oameni dispuşi să facă această muncă. ALUNGAŢI DE SĂTENI Potrivit Agerpres, s-a ajuns până acolo încât proprietara casei în care cei doi locuiesc a fost ameninţată, aşa că Piumal şi Amahinda au fost mutaţi la o gazdă din Lăzarea, un sat învecinat. Însă protestatarii nu s-au mulţumit cu atât. I-au urmărit pe cei doi în satul vecin şi au ameninţat-o şi pe celalată proprietară. În situaţia dată, conducerea fabricii caută un apartament în Gheorgheni pentru cei doi asiatici. „Proprietara locuinţei (unde au locuit cei doi în Ditrău – n. red.) a fost ameninţată, i-am dus în Lăzarea şi acolo a fost ameninţată şi acum îi ducem în Gheorgheni şi sperăm că acolo oamenii vor fi mai deschişi. (…) Pur şi simplu nu înţelegem atitudinea lor, nu înţelegem ce vor să facă, ei cred că sunt migranţi şi nu înţeleg că sunt angajaţi legal, sunt muncitori din afara ţării, nu sunt oameni răi, sunt oameni educaţi. Ei cred că sunt o ameninţare pentru satul lor, dar noi credem că nici într-un caz nu o …

Instanța de judecată a decis că zona Cheile Bicazului, porțiune unică în țară cu un potențial turistic imens, trece de la Neamț la Harghita. În ciuda acestei decizii, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ îndeamnă la calm și evitarea transformării acestei chestiuni într-una etnică sau politică. Harghita este unul dintre cele două județe din România care au o populație majoritar maghiară. Tribunalului Prahova a decis miercuri că judeţul Neamţ pierde Cheile Bicazului, care revin judeţului Harghita. Sentința nu este însă una definitivă și poate fi atacată. ”Admite cererea de intervenţie accesorie formulată de Consiliul Judeţean Harghita. Stabileşte linia de hotar dintre teritoriul administrativ al oraşului Gheorgheni şi teritoriul administrativ al comunei Bicaz – Chei, astfel: DN 12 Gheorgheni (DN 1) – Lacul Roşu – limita Jud. Neamţ 0 +000 32 +32,000 Km., conform Hotărârii nr. 540/2000 din 22/06/2000 publicat în Monitorul Oficial, Partea I NR. 338 din 20.07.2000″, scrie în decizia magistraţilor. Între Harghita şi Neamţ există un diferend pe tema graniţei dintre cele două judeţe, care a ajuns în instanţă. În timp ce Consiliul Judeţean Harghita consideră că zona Cheilor Bicazului este în întregime pe teritoriul său, Consiliul Judeţean Neamţ susţine contrariul. Ionel Arsene, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, declară că a luat act de hotărârea provizorie a instanţei din dosar, în ceea ce priveşte stabilirea limitelor de hotar dintre teritoriul administrativ al oraşului Gheorgheni şi cel al comunei Bicaz-Chei şi nu face aprecieri faţă de soluţia prezentată pe scurt în dosarul respectiv până când nu va apărea motivarea instanţei. ”Cert este că specialiştii noştri o consideră surprinzătoare şi confuză. Obiectul acţiunii este anularea unui proces-verbal de delimitare, şi nicidecum stabilirea unei limite de hotar dintre două unităţi administrativ-teritoriale, care se realizează pe baza unor proceduri tehnice reglementate legal. În soluţie, se stabileşte hotarul pe DN 12, invocându-se HG 540/2000, prin care …

Scandal de proporţii, în noaptea de joi spre vineri, în localitatea Sâncrăieni, judeţul Harghita. Aproximativ 150 de poliţişti şi jandarmi au intervenit pentru aplanarea unui conflict izbucnit între ţigani şi unguri. Problemele au început în urmă cu trei zile, la cârciuma din sat. După ce au băut cot la cot, un ţigan s-a luat la ceartă cu un ungur şi apoi l-a înjunghiat de mai multe ori. Cetăţeanul rrom a fost reţinut, însă poliţiştii au hotărât apoi să continue cercetările cu el în stare de libertate. Decizia a înfuriat zeci de localnici, care s-au strâns în faţa caselor rromilor şi au incendiat mai multe anexe în care se aflau zeci de cai, flăcările ucigând un animal. Vor să-i alunge din sat Focul a fost stins după o oră, timp în care ţiganii s-au refugiat pe dealurile din apropiere. Pentru a calma spiritele, aproape 150 de poliţişti şi jandarmi au patrulat zona întreaga noapte, pentru a se evita izbucnirea altui scandal. Agresorul ungurului a fost reţinut din nou pentru tentativă de omor şi urma să fie arestat preventiv. Localnicii spun că s-au săturat de furturile pe care rromii le comit de ani de zile, motiv pentru care au redactat o petiţie prin care cer ca ţiganii din sat, 189 la număr, să respecte normele de convieţuire. În caz contrar, ei vor solicita alungarea acestora din Sâncrăieni.

Preşedinţii consiliilor judeţene Covasna, Harghita şi Mureş, care alcătuiesc Ţinutul Secuiesc, şi viceguvernatorul regiunii autonome Bolzano (Tirolul de Sud) din Italia au semnat, joi, la Sfântu Gheorghe o declaraţie de intenţie privind elaborarea unui acord de colaborare, a anunțat agenția ungară de știri MTI. Documentul arată că între regiunea preponderent maghiară din România şi în regiunea din Italia, în care populaţia germană este majoritară, există viziuni similare privind înţelegerea culturală, colaborarea dintre minoritate şi majoritate, convieţuirea dintre grupurile etnice. Declaraţia de intenţie mai stipulează că scopul relaţiilor ce urmează să fie stabilite este dezvoltarea economică a ambelor regiuni, precum şi schimburi de bune practici în domeniul educaţiei, turismului, agriculturii, a sistemului de asociere, precum şi în domeniul mărcilor înregistrate locale şi regionale. Din partea judeţului Covasna declaraţia de intenţie a fost semnată de Sándor Tamás, din partea Harghitei de Csaba Borboly şi din partea Mureşului de Péter Ferenc, iar Tirolul de Sud a fost reprezentat de viceguvernatorul Daniel Alfreider. Potrivit documentului, semnatarii se angajează la elaborarea unui acord care, după aprobarea tuturor autorităţilor locale şi ale celor două state, să fie baza legală a atingerii scopurilor comune şi care va contribui la dezvoltarea relaţiilor de prietenie dintre popoarele Italiei şi României. Csaba Borboly, preşedintele CJ Harghita, a apreciat exemplul multilingvismului din Tirolul de Sud. „Și în Ţinutul Secuiesc ar fi avantajos dacă şi românii ar învăţa maghiara”, a spos Borboly și a vorbit despre eforturile pe care le fac elevii maghiari să poată învăţa în mod corespunzător limba română. „Nu vom putea să ne învingem unii pe alţii. Toată lumea trebuie să înţeleagă asta” – a afirmat politicianul, adăugând că „ar trebui să se ajungă în situaţia în care şi românii din Ţinutul Secuiesc să simtă că regiunea e patria lor”. După 1970, Tirolul de Sud a devenit provincie autonomă …

S-a atins limita trădării 48 de senatori PSD, toţi senatorii ALDE şi UDMR au votat împotriva arborării obligatorii a Drapelului Naţional de 1 Decembrie pe arterele principale de circulaţie Potrivit textului de lege actual: „Drapelul României se arborează temporar: a) cu prilejul zilei naţionale a României şi al altor sărbători naţionale, în locurile publice stabilite de autorităţile locale; b) cu ocazia festivităţilor şi ceremoniilor oficiale cu caracter local, naţional şi internaţional, în locurile unde acestea se desfăşoară; c) cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern, precum şi de înalte personalităţi politice reprezentând principalele organisme internaţionale interguvernamentale, la aeroporturi, gări, porturi şi pe diferite trasee; d) în cadrul ceremoniilor militare, conform regulamentelor militare; e) cu ocazia desfăşurării competiţiilor sportive, pe stadioane şi alte baze sportive; şi f) în timpul campaniilor electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale şi al secţiilor de votare.” Camera Deputaţilor a propus modificarea legii prin introducerea unei noi litere, potrivit căreia drapelul ar fi urmat să fie arborat şi „pe arterele principale de circulaţie, cu cinci zile înainte de 1 Decembrie”. Proiectul a primit raport de adoptare din partea Comisiei de administraţie publică, dar cu toate acestea a fost respins cu 62 de voturi împotrivă şi doar 26 pentru. Spre stupefacţia întregii ţări, 48 de senatori PSD şi toţi senatorii ALDE şi UDMR au votat, miercuri, „împotrivă”. Tot împotrivă au votat şi doi senatori USR. Nicolae Avram, senator de Sibiu, a fost singurul social-democrat care a votat pentru arborare. De asemenea, senatorii PNL şi PMP au votat exclusiv „pentru”. După atâtea experienţe triste, noi, românii harghiteni, ştim prea bine că politicienii te pot vinde oricând, oricum şi pe oricât, că votul, după ce este dat, nu mai valorează nimic în ochii acestora până la alegerile viitoare, când vin iarăşi să-ţi cerşească …

Lucrurile par sa scape de sub control la Odorheiu Secuiesc unde un roman nu a fost servit la Kaufland pentru ca nu vorbea maghiara, iar imaginile cu incidentul au devenit virale pe retelele de socializare. Astazi, comisarii OPC Brasov au mers la Kaufland Odorheiu Secuiesc si au incercat si ei sa cumpere produse vorbind in limba romana, insa ar fi fost refuzati. Magazinul a fost amendat vineri cu suma de 10.000 de lei, dupa ce inspectorii au avut parte de acelasi tratament ca in clipul de joi. Comisarul-sef regional Sorin Susanu, a declarat pentru NewsBV ca, in 2015, Kaufland Odorheiu Secuiesc a mai fost amendat cu 5.000 de lei, pentru ca toate reclamele si pliantele erau exclusiv in limba maghiara, lucru discriminatoriu pentru consumatorii romani. Susanu a precizat ca sunt foarte multe probleme in zona din cauza discriminarii romanilor in zona. Chiar si OJPC Harghita a avut probleme, pentru ca autoritatile locale i-au solicitat sa dea jos de pe fatada sediului institutiei stema Romaniei. Sorin Susanu, sef ANPC Brasov confirma cele petrecute in aceasta dimineata la Kaufland. Comisariatul Regional Brasov al ANPC s-a autosesizat in urma aparitiei pe retelele de socializare a unui filmulet postat de un barbat din Cluj care sustine ca a fost refuzat de o vanzatoare la Odorheiu Secuiesc, pentru ca nu vorbea limba maghiara. „Cu privire la cazul care a avut loc în Odorheiu Secuiesc, în data de 31 august 2017, compania Kaufland România transmite următoarele precizări: Regretăm atitudinea angajatei din cadrul magazinului din Odorheiu Secuiesc. Este un comportament de care ne dezicem, Kaufland având o serie de principii care pun respectul față de clienți și amabilitatea pe primul loc. Vă asigurăm că, potrivit procedurilor interne ale companiei, am demarat deja o investigație și vom lua toate măsurile pentru a evita pe viitor astfel de situații, …

Municipiul Gheorgheni, din judetul Harghita, a fost vineri seara scena unor incidente intre localnicii de etnie tiganeasca si cei de etnie maghiara. O casa, o anexa gospodareasca si mai multi baloti de paie care apartineau unor tigani din localitate au fost incendiate. Purtatorul de cuvant al IPJ Harghita a declarat pentru HotNews.ro ca incendiile “par sa fi fost provocate intentionat” si ca o posibila motivatie a atacatorilor ar fi legata de un furt care a avut loc miercurea trecuta in localitate. Atunci, doi copii de etnie roma, ambii in varsta de 15 ani, ar fi furat din masina unui localnic, de 78 ani, suma de 30.000 de lei, in timp ce-l tineau de vorba intr-o intersectie. O sursa familiara cu situatia a declarat pentru HotNews ca mai multi cetatenii de etnie maghiara din localitate ar fi vrut sa dea “o lectie” concitadinilor de etnie roma, pentru a nu mai comite infractiuni. Contactat de Hotnews.ro, purtatorul de cuvant al IPJ Harghita, subinspectorul Filip Gheorghe, a relatat ca vineri seara politistii din localitate s-au autosesizat dupa ce au observat ca mai multe grupuri de cetateni se plimbau intre zonele in care locuiesc tigani din Gheorgheni, “manifestand unele nemultumiri, fara a aduce anumite acuze sau a reprosa ceva cuiva in mod direct”. Ulterior, mai multe apeluri la 112 sesizau incendii in mai multe zone din comuna, moment in care in localitate a fost trimise noi forte de ordine, incluzand o grupa din cadrul serviciului de actiuni speciale al politiei, sustin autoritatiile. Vineri noapte, in jurul orei 23, seful inspectoratului de politie a dispus instituirea unei zone speciale de siguranta publica in Gheorgheni. Astfel, in localitate au ajuns patrule mixte de politisti si jandarmi, aflati in pozitii fixe si mobile, care au prevenit, cu succes, escaladarea vreunui conflict, a explicat subinspectorul Gheorghe Filip. In urma apelurilor la …

Țineți minte această dată: vineri, 11 decembrie 2015, care e ziua ieșirii județului Hargita din ordinea de stat și constituțională a României. În acest weekend toată presa din România s-a ocupat cu arestarea lui Paul de România, retrocedările cuplului Andronic/Truică, cu peștii lui Iohannis hrăniți de la bugetul de stat și de propaganda soroșistă: ”vrem spitale , nu catedrale”, iar televiziunile generaliste cu politicianismele ieftine dâmbovițene. Adevărata știre a fost de fapt un moment istoric în care statul român a pierdut suveranitatea asupra unui județ al țării, viitoare componentă teritorială a ținutului secuiesc. Consiliul Județean Harghita a votat vineri, cu majoritate de voturi, steagul secuiesc ca steag al județului, și nu a fost de acord ca un simbol ”stejarul”, care să-i reprezinte pe români, să fie prezent pe steag. Proiectul de hotărâre, inițiat de președintele Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba, a propus cinci variante de steag, prima dintre acestea fiind chiar steagul secuiesc, aprobat ca steag al județului Harghita în 2009. Pe celelalte patru variante se regăseau culorile albastru și auriu, de pe steagul secuiesc, și/sau simbolurile de pe acesta, respectiv luna și steaua cu opt raze.Consilierul județean român Ion Proca a depus un amendament la acest proiect și a solicitat aplicarea simbolului frunzei de stejar, care să-i reprezinte pe românii din județ, întrucât ‘aceasta este o frunză-simbol, cu rădăcini în cultura, istoria și spiritualitatea neamului românesc’.Propunerea consilierului român a fost respinsă de consilierii UDMR și de cei ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania, motiv pentru care Ion Proca a solicitat acceptarea prezenței motivului frunzei de stejar pe steagul județului, ca un gest de normalitate, susținând că toate comunitățile care trăiesc în Harghita trebuie să se regăsească pe acest steag. El a cerut insistent să se facă distincție între steagul secuiesc și cel al județului Harghita. Amendamentul consilierului liberal a …

Boicot al oficialilor UDMR şi steaguri de doliu în Secuime, de Ziua Naţională a României. Aproximativ 1.500 de localnici la Sfântu Gheorghe, români şi maghiari, şi peste 2.000 la Miercurea Ciuc au participat anul acesta la ceremoniile organizate pentru celebrarea Zilei Naţionale a României. Numitorul comun al evenimentului însă l-a constituit, ca de obicei în Covasna şi Harghita, absenţa tuturor oficialilor udemerişti – consilierii locali, primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene şi parlamentarii – dublată de o arborare minimală, a tricolorului românesc pe bulevardele şi străzile celor două municipii. Astfel, la Sf. Gheorghe, nici urmă de vreun ales local ori naţional, ca să nu mai vorbim de primarul Antal Arpad şi şeful Consiliului Judeţean, Tamas Sandor. Cât despre drapelul naţional, acesta a împodobit – pe o singură parte – doar porţiunea denumită 1 Decembrie a principalului bulevard al urbei şi o porţiune din zona centrală, în rest lipsind cu desăvârşire. În schimb, la Miercurea Ciuc, câteva steguleţe în zona Monumentului Ostaşului necunoscut şi o singură coroană din partea Consiliului Local şi a Primăriei – depusă de cei doi consilieri români din administraţia municipală. Primarul Robert Raduly şi şeful C.J.-ului,  Borboly Csaba, şi nici consilierii UDMR nu şi-au făcut apariţia la ceremoniile desfăşurate la Monumentul Ostaşului Necunoscut şi pe platoul din faţa Prefecturii, la care au participat peste 2.000 de români şi maghiari din municipiu. Steaguri negre la Tîrgu Secuiesc La Târgu Secuiesc, proprietarii câtorva case din centrul oraşului, unde s-au desfăşurat ceremoniile oficiale,  au arborat, la porţi şi în ferestre, steaguri negre de doliu, având la capete câte o panglică roşu-alb-verde, culorile drapelului maghiar. „Am dispus deja o anchetă şi se vor aplica sancţiunile legale, în măsura în care acest lucru este posibil, întrucât prevederile referitoare la sancţionarea ofensei aduse însemnelor şi simbolurilor naţionale nu mai există în noua …

Am gasit azi pe site-ul ziarului Gandul o gluma proasta. Un articol intitulat: “Campanie inedită în Covasna: ”Invită-ţi un prieten de etnie maghiară la Ziua Naţională a României”. Si acum citez sursa: Conducerea cotidianului ‘Mesagerul de Covasna’ din Sfântu Gheorghe a lansat campania ‘Invită-ţi un prieten de etnie maghiară să sărbătorim împreună Ziua Naţională’, propunându-şi să contribuie în acest fel la strângerea legăturilor dintre români şi maghiari şi la ‘coagularea’ comunităţii locale. ‘Există multă învrăjbire între români şi maghiari şi nu văd rostul. E timpul şi e cazul, după 25 de ani de la Revoluţie, să întindem o mână unii altora, pentru că nu se poate să o ducem aşa mai departe (…) Înainte de 1989 eram prieteni, eram împreună la grădiniţă, la şcoală, acum totul e separat şi nu ştiu cine are de câştigat. Eu am foarte mulţi prieteni maghiari pe care îi respect şi am să-i sun să îi invit la Ziua Naţională. Am să-mi invit şi vecinii, că ei sunt cei mai apropiaţi şi dacă ne adunăm zece acum şi zece data viitoare, eu zic că e un lucru bun (…) Atât cât pot vreau să contribui la această reconciliere’, a declarat managerul cotidianului, Maria Graur, îndemnându-şi concetăţenii de naţionalitate română să-i urmeze exemplul. Ea a menţionat că va contacta şi politicienii maghiari pentru a-i invita la manifestările dedicate Zilei Naţionale a României, considerând că, prin neparticipare şi mesajele pe care le-au dat de-a lungul timpului, şi ei sunt responsabili pentru negativismul cu care comunitatea maghiară se raportează la sărbătoarea naţională. ‘Părerea mea e că politicienii, şi nu mă refer doar la cei maghiari şi la cei de aici, au dat tonul învrăjbirii (…) Mi-ar plăcea să fim cu toţii împreună, şi români şi maghiari, să sărbătorim Ziua Naţională şi cred că e un moment politic bun …

Pe locul 1 în top se clasează detaşat Giurgiu, unde Ponta a obţinut 68,41% dintre voturi. Pe locul doi, cu 64,67% se situează judeţul Olt cu 64,67%, iar pe trei Teleorman cu 63,72%. Pe patru se află Mehedinţi – 63,27%, pe cinci Botoşani cu 62,72%, pe şase Ialomiţa cu 61,39 iar pe şapte Buzăul cu 60,89%.   La polul opus, în topul voturilor pro-Iohannis se află Diaspora cu 89,6%, Harghita cu cu 79,97%, Sibiul cu 79,51%, Covasna cu 77,74%, Alba cu 69,54% şi Mureş 68,77%.  

A fost TERORIZAT zeci de ani, de către vecinii lui unguri (secui liberi) La vârsta de 12 ani, Popa Gheorghe se mută în comuna Ozun (maghiară Uzon) județul Covasna. Au trecut de atunci mai bine de 40 de ani, omul nostru întemeindu-și o familie, cu care a încercat să conviețuiască în bună înțelegere și armonie împreună cu populația de naționalitate maghiară. Dar.. Totul scris într-o altă limbă (alta decât cea maternă), steaguri arborate (străine de cel național), populație ostilă, autorități care nu-ți oferă nici un sprijin. Ce mai… trăiești într-un mediu cu adevărat ostil (aceasta nu poate fi țara ta). Defapt, trăiești coșmarul vieții tale! Viața unui român din Covasna (zona Har-Cov) Vă prezentăm mai jos, povestea incredibilă a singurului locatar român, dintr-un bloc din localitatea Ozun, localitate populată integral, după spusele primăriei, de către “secuii liberi“. “Nu o singura seara, ci sute. Avem 12 ani de când ne-am mutat aici, dar, fara nici o exagerare, nu stiu daca am dormit omeneste jumatate din ei. Totul a culminat cu usa de la ap. 15 ce se traznea cu atâta forta, încât saream speriati din pat – la început- întrebându-ne daca se darâma blocul pe noi sau nu. Doi ani am cautat o cale legala, pâna ce, o cunostinta mi-a spus despre legea 61 pe 1991, privind ordinea si linistea publica. Sincer, mi-a fost teama sa le spun verbal ca încalca legea, asa ca am xeroxat art. 28 si 29 din legea respectiva si le-am pus copiile în cutiile postale. Teama venea de la nenumaratele scandaluri ce se iscau pe casa scarii, de la tipetele nevestelor batute ori de câte ori unii din ei veneau beti acasa, de la felul în care se uitau la tine, dar si din faptul ca îndraznisera sa-mi bata la usa- la nici o saptamâna dupa …

Preşedintele Jobbik, al treilea partid ca mărime din Ungaria, a declarat joi în cadrul Taberei Tineretului Maghiar din Ardeal (EMI) de la Borzont că este convins de faptul că “autonomia secuilor” din Transilvania este un obiectiv care se va realiza şi pe care, orice ar face, statul român nu îl poate împiedica. Declaraţii similare, la fel de provocatoare, au mai fost făcute şi la ediţia de anul trecut a taberei iredentiste, Vona Gabor susţinând atunci că îşi asumă un “conflict deschis cu România”. Pentru aceste atitudini sfidătoare, premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu au discutat în primăvară, după incidentele de la Târgu Mureş dintre jandarmi şi radicalii unguri, posibilitatea de a-l declara persoană indezirabilă. Cu toate acestea, din cauza neînţelegerilor dintre “palate”, au fost “interzişi” în România doar 4 extremişti, inclusiv un parlamentar Jobbik, Vona Gabor nefiind printre aceştiea. “Eu cred că autonomia secuilor este un obiectiv la care statul român, orice ar face, şi sunt ferm convins de asta, mai devreme sau mai târziu se va realiza, nu vor putea să îl oprească. Sunt sigur că, vreuna dintre etapele istoriei va crea această posibilitate, aşa că şi statul român ar face mai bine să nu încerce să pună piedici prin diferite acţiuni, ci mai degrabă să îşi reconsidere poziţia, deoarece va fi o autonomie a secuilor”, a spus Vona Gabor, aplaudat îndelung de participanţii la dezbatere. Liderul Jobbik a adăugat că nu a negat niciodată, chiar şi atunci când a fost criticat, că este împotriva populaţiei majoritare, că autonomia Ţinutului Secuiesc reprezintă unul din ”ţelurile” politicii Jobbik, la care nu va renunţa. “De multe ori am fost acuzaţi că suntem împotriva românilor, dar nu am negat niciodată şi nici nu vom nega faptul că unul dintre ţelurile noastre în politică este autonomia Ţinutului Secuiesc, autodeterminarea, îmbunătăţirea relaţiilor cu maghiarii din …

După ce premierul Victor Ponta a încercat să câştige capital de imagine pozând alături de celebrul Ghiţă Ciobanul, a venit rândul Elenei Udrea să caute “ciobani electorali”. Recent demisionată din PDL, fostul  ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului s-a fotografiat alături de un păstor din Harghita, care s-ar fi înscris în Partidul Mișcarea Populară, o recent înfiinţată formaţiune politică care a atras deja mai mulţi lideri democrat-liberali. „Îi urez şi eu bun venit în Mişcarea Populară ciobanului Artimiţă din Harghita. Mă bucur că am reuşit să-l conving să se alăture singurului partid din România care face politică altfel şi care este deschis tuturor românilor determinaţi să schimbe în bine ţara în care trăiesc. Artimita este un tânăr agricultor dornic sa se implice. PMP este un partid deschis oricui are Initiativa si dorința de schimbare! Părerea ta contează!”, a scris aceasta pe pagina personală de Facebook, uitând să spună că aceast nou partid “imaculat” este deja îmbibat cu foşti membri PDL apropiaţi lui Traian Băsescu, care s-a delimitat de fostul partid după ce la conducerea democrat-liberalilor a ajuns Vasile Blaga, un oponent al aripii Udrea. În preajma sărbătorilor de iarnă de anul trecut, premierul Victor Ponta s-a întâlnit cu celebrul Ghiţă Ciobanu, devenit un “brand” după ce a fost mai multe luni la rândul punctul central al unei campanii publicitare Vodafone. În încercarea de a profita de capitalul de imagine al ciobanului din comuna Jina, liderul PSD a postat pe contul său de Facebook o fotografie alături de celebrul personaj. Imediat a urmat un scandal de presă iar Ghiţă Ciobanul s-a delimitat imediat, spunând că face poze cu oricine îl caută, “chiar şi cu oile” şi că nu doreşte să facă politică. Sursa: FrontPress.ro

În halul acesta arată drapelul național al României arborat pe sediul stației CFR Izvorul Oltului din județul Harghita. Rupt și decolorat. Evident că drapelul României nu a ajuns în halul acesta peste noapte. Cu siguranță el stă arborat așa de mai multe săptămâni, poate chiar luni, fără ca șeful stației CFR să oprescă această bătaie de joc la adresa unui simbol național. Fotografia a fost realizată sâmbătă, 9 noiembrie a.c. Drapelul național al României este constant batjocorit în județele Covasna, Harghita și Mureș. Politica revizionistă și șovină a UDMR, PCM și PPMT promovează constant disprețul la adresa simbolurilor naționale românești. Dan Tanasa

Poliţiştii au întocmit doasar penal unui tânăr din Odorheiu Secuiesc acuzat că vindea la Tabăra EMI de la Borzont, judeţul Harghita, îmbrăcăminte inscripţionată cu mesaje cu tentă revizionistă, cum ar fi: “Am pierdut prin lacrimi, vom recâştiga prin sânge”, “Fii ai Ungariei, ridicaţi-vă la luptă!”. Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Harghita, Gheorghe Filip, a declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX că în urma controalelor efectuate cu scop preventiv, pentru asigurarea ordinii, liniştii şi siguranţei publice pe perioada desfăşurării Taberei Tineretului Maghiar din Ardeal – EMI de la Borzont, au fost aplicate mai multe amenzi şi a fost confiscată marfă care transmitea mesaje cu tentă revizionistă. Potrivit sursei citate, la misiune au participat 12 poliţişti, din care opt de investigare fraude, patru de investigaţii criminale şi doi de la Serviciul Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase, precum şi doi comisari ai Gărzii Financiare – Secţia Judeţeană Harghita. Sursa citată a precizat că au fost controlaţi opt agenţi economici care desfăşurau activităţi de comerţ în locaţia respectivă, în urma neregulilor constatate fiind aplicate trei sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 3.000 de lei pentru activităţi ilegale de comerţ şi pentru lipsa caselor de marcat. Totodată, au fost confiscate bunuri în valoare de 460 de lei. De asemenea, poliţiştii au depistat un tânăr în vârstă de 18 ani, din municipiul Odorheiu Secuiesc, în timp ce oferea spre vânzare articole de îmbrăcăminte inscripţionate cu mesaje cu tentă revizionistă, pe unele dintre acestea fiind aplicată şi stema Ungariei Mari, poliţiştii confiscând 75 de tricouri şi 20 de hanorace purtând astfel de inscripţii şi însemne grafice. Pe numele tânărului a fost deschis dosar penal pentru comiterea infracţiunii de răspândirea, vânzarea sau confecţionarea de simboluri fasciste, rasiste ori xenofobe, precum şi deţinerea, în vederea răspândirii, a unor astfel de simboluri, urmând ca dosarul să fie înaintat, …

La nici două săptămâni după anuala Şcoală de Vară de la Tuşnad-Băi, organizată de câteva ONG-uri din Ungaria – cu sprijinul guvernului de la Budapesta şi cu premierul Orban Viktor oaspete de onoare, judeţul Harghita a avut parte de o nouă ”repriză” de autonomism maghiar: ediţia cu numărul 9 a taberei de vară a Asociaţia Tineretului Maghiar din Ardeal – EMI. Gazdă, pentru al doilea an la rând – pensiunea ”Dorka” de la marginea satului Borzonţ, aparţinând comunei Joseni, unde, potrivit şefului EMI, Soos Sandor, ”proprietarul nu ne-a luat aproape deloc chirie, ne-a cerut aşa, simbolic, 3.000 de lei pentru cinci zile şi cinci nopţi.” Afacere profitabilă Bunăvoinţa patronului de la ”Dorka” a fost însă o nimic toată pe lângă cea a primarului comunei Joseni, udemeristul Gall Szabolcz, care a dăruit manifestarea cu 30.000 de lei din bugetul local, sumă la care preşedintele C.J. Harghita, Borboly Csaba, udemerist şi el, a mai adăugat încă 7.500 de lei din bugetul instituţiei pe care o conduce. În plus, organizatorii au încasat de la fiecare participant o taxă de şedere la alegere: 21 de lei pe zi sau 93 de lei pentru toate cele cinci zile. Ceea ce, înmulţit cu cel puţin o mie de ”cotizanţi ,”înseamnă încă vreo sută de mii de lei, pe puţin. Asta face din tabăra de la Joseni şi o afacere profitabilă, având în vedere că, după spusele şefului EMI, aproape toate cheltuielile au fost acoperite din cei 37.500 de lei primiţi de la cei doi ”sponsori” amintiţi. Afaceri profitabile au făcut şi negustorii veniţi cu tot felul de ”atracţii” în ton cu scopul taberei: de la tricouri cu ”preţ unic, 25 de lei”, ornate cu imagini şi inscripţii care de care mai originale – începând cu ”Sex Instructor. First Lesson Free!” şi sfârşind cu ”O Ungarie ciuntită …

Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal a început, miercuri, în Harghita, sprijinită financiar de Primăria Joseni şi CJ, preşedintele partidului Mişcarea pentru Ungaria – Jobbik, Vona Gabor, urmând să susţină o prelegere, transmite corespondentul MEDIAFAX. Primăria comunei Joseni finanţează, pentru a doua oară consecutiv, Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal (Erdelyi Magyar Ifjak – EMI), care se desfăşoară de miercuri şi până duminică şi care are ca mesaj lupta pentru obţinerea autonomiei maghiarilor şi autoguvernării Ardealului. Primarul localităţii, Gall Szabolcs, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX că anul acesta sprijină financiar Tabăra EMI cu suma de 30.000 de lei şi chiar a “făcut lobby” ca aceasta să fie organizată în satul Borzont, din comuna Joseni, întrucât “ea aduce ceva în plus în domeniul turistic”. “Este în interesul nostru, din punct de vedere turistic, să finanţăm Tabăra EMI. Aici vin mii şi mii de oameni şi este bine pentru comuna noastră. Chiar am făcut lobby destul de mare ca această tabără să vină la noi. Pentru noi este o reclamă mare şi, după cum se ştie, marketingul trebuie plătit cu bani grei. În perspectivă, sunt convins că ne va aduce ceva în plus în domeniul turistic”, a spus Gall Szabolcs. El a susţinut că anul trecut au vizitat tabăra “între 5.000 de persoane, ajungând chiar şi până la 10.000 de oameni la concertele din fiecare seară”. “Vom vorbi cel mai mult în tabără despre autonomie” La rândul său, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Birtalan Jozsef, a precizat că instituţia sprijină financiar Tabăra EMI cu suma de 7.500 de lei. Conform preşedintelui Tineretului Maghiar din Ardeal (EMI), Soos Sandor, motto-ul ales pentru cea de-a IX-a ediţie a Taberei EMI este “Voinţa îşi croieşte drum!”. “Anul acesta vom vorbi cel mai mult în tabără despre autonomie, de aici fiind inspirat şi motto-ul: «Voinţa îşi croieşte drum!». Dacă …