Tag Archives: gebeleizis

Grota bântuită din Piatra Craiului

Ea nu poate fi fotografiată, nimeni nu a intrat în ea şi toată lumea se teme să îi dea un nume. Ce spun specialiştii? Piatra Craiului este o rezervaţie naturală cu peisaje ce-ţi iau răsuflarea şi care merită explorată. În jurul ei în ultimii ani s-au ţesut mai multe legende şi se spune că în zonă ar fi chiar şi o poartă către o altă dimensiune. DESPRE PIATRA CRAILUI: Masivul Piatra Craiului (germană Königstein), adeseori Munții Piatra Craiului, sau Piatra Craiului sau chiar Crai, este un lanț muntos calcaros aflat la sud-vestul Carpaților Orientali, dar care aparține lanțului Carpaților Meridionali, găsindu-se în nord-estul acestora. Din punct de vedere petrografic, Masivul Piatra Craiului se deosebește geologic și geomorfologic de masivele și grupele muntoase înconjurătoare, Munții Leaota, Munții Bucegi, Munții Făgăraș și Munții Iezer-Păpușa. În timp ce aceste grupe montane sunt formate aproape exclusiv din roci cristaline, „Crai”-ul, cum este adesea alintat, este o „lamă” tăioasă și abruptă de roci sedimentare, în special roci calcaroase de vârstă jurasică, lungă de aproximativ 24 – 26 km, orientată de la sud-vest spre nord-est, și lată de aproximativ 6 – 8 km, pe direcțiile perpendiculare corespunzătoare. Cunoscuții pereți verticali, inalți de 400–650 m, dintre Padina Lăncii și Valea lui Ivan, au luat naștere datorită stratificării pe orizontală a calcarelor. Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în vârful Vârful La Om, cunoscut și ca Piscul Baciului, având 2.238 m. Masivul are numeroase piscuri peste 2.000 de metri altitudine (Vf. Padina Popii (2.025 m), Vf. Ascuțit (2.150 m), Vf. Țimbalul Mare (2.177 m), Vârful dintre Țimbale (2.170 m), Vf. Sbirii (2.220 m), Vf. Căldării Ocolite (2.202 m) ). Un articol publicat de un site specializat şi preluat de toate site-urile de paranormal vorbeşte despre o grotă misterioasă plină de spirite, o grotă pe care nimeni nu a putut …

Citeste tot articolul

Geto Dacii si nemurirea

Ceea ce i-a făcut pe geto-daci să fie neînfricați a fost credința lor în nemurire. „Iată cum se cred nemuritori geții:”, ne spune Herodot… „ei cred că nu mor și că cel care dispare din lumea nostră se duce la Zeul Zamolxis. Unii din ei îi mai spun și Gebeleizis”. (Istorii) Un alt autor antic, Pomponius Mela, ne vorbește în acest mod despre credințele tracilor: „Unii cred că sufletele celor care mor se vor întoarce pe pământ, iar alții socotesc că, deși nu se vor mai întoarce, ele totuși nu se sting, ci merg în locuri mai fericite. De aceea la unii sunt deplânse nașterile și jeliți nou-născuții, dar, dimpotrivă, înmormântările sunt prilej de sărbătoare și le cinstesc ca pe niște lucruri sfinte, prin cânt și joc”. (Descrierea Pământului) Așa cum remarca și Pitagora, geții (sau geto-dacii) aveau o înțelepciune specială, înțelepciune care a născut și credința lor în nemurirea sufletului. “Călătorește la geți, nu ca să le dai legi, ci ca să tragi învățăminte de la ei. La geți, pământurile sunt nesfârșite, toate câmpurile sunt commune. Și dintre toate popoarele sunt cei mai înțelepți, ne spune Homer.” (Legile morale și politice) În această emisiune ne-am propus să detaliem subiectul Religia geto-dacilor și credința lor în nemurire. – Daniel Roxin

Citeste tot articolul

ZAMOLXIS, Zeul suprem al geto-dacilor, în izvoarele istorice antice

Geto-dacii au însemnat pentru antichitate mult mai mult decât ar vrea unii istorici să credem. Cei care se considerau nemuritori, erau recunoscuți atât pentru vitejia lor extraordinară, cât și pentru principiile în virtutea cărora trăiau. Acestea nu puteau să funcționeze dacă societatea lor nu ar fi avut permanent niște lideri și învățători care să îi ghideze și să îi inspire. În acest sens, mărturiile antice despre Zamolxis, Deceneu, cunoașterea lor și învățăturile la care au avut acces sunt pe deplin edificatoare în scrierile unor autori cunoscuți ai antichității. Herodot, despre Zamolxis și nemurire (Istorii): „Iată cum se cred nemuritori geții: ei cred că nu mor și că acel care dispare din lumea noastră se duce la zeul Zamolxis. Unii din ei îi mai spun și Gebeleizis.” Iordanes despre Zamolxis (Getica): În cel de al doilea lăcaș al lor, adică în Dacia, Tracia și Moesia, goții (geții – n.n.) au avut drept rege pe Zalmolxe, despre care cei mai mulți scriitori de anale ne spun că a fost un filozof cu o eruție de admirat. Căci și mai înainte au avut pe învățatul Zeuta, după aceea pe Deceneu și în al treilea rând pe Zalmoxe despre care am vorbit mai sus. Goții (geții, n.n.) n-au fost deci lipsiți de oameni care să-i învețe filozofie. De aceea goții (geții, n.n.) au fost totdeauna superiori aproape tuturor barbarilor și aproape egali cu grecii, după cum relatează Dio (Chisostomos, n.n.) care a compus istoria și analele lor în limba greacă. El spune că acei dintre ei care erau de neam s-au numit la început Tarabostes, iar apoi Pileati: dintre dânșii se alegeau regii și preoții. Și într-atât au fost lăudați goții (geții, n.n.) încât se spune că la ei s-a născut Marte, pe care înșelăciunea poeților l-a făcut zeu al războiului. De aceea spune …

Citeste tot articolul

Marius Trancă, singurul naţionalist condamnat pentru fascism şi xenofobie

Asa cum in ultima vreme se tot vorbeste despre modele si ceea ce fac tinerii, avem un model care ne impartaseste atat greselile sale cat si incercarile de a ajuta societatea. Uneori un comportament pro-social poate fi inteles ca anti-social atunci cand lipsa de experienta isi lasa amprenta. Nationalismul implica un control pentru ca toti stim de la nationalism pana la extremismul care face ravagii e o aruncatura de bat. Trebuie sa detii autocontrolul necesar intregii vieti pentru a ajunge sus, degeaba ai modele daca nu inveti sa te cunosti pe tine insuti. Exemplul de mai jos ne ajuta sa intelegem cum trebuie sa actionam in societate pentru ca ceea ce dorim sa facem sa nu fie interpretat ca find coportament anti social. – Bianca C. Tânărul buzoian Marius Trancă este primul român care a fost condamnat la închisoare pentru fascism şi xenofobie şi nu o dată, ci de două ori. Avea doar 16 ani când a ajuns în atenţia oamenilor legii, fiind acuzat că ar fi aplicat afişe şi însemne naţionaliste pe indicatoarele rutiere şi stâlpii de electricitate din Buzău. După o vreme, faptele sale au ajuns din nou în prim plan. Avea 21 de ani şi trei dosare de cercetare penală. În două dintre acestea, Trancă era judecat pentru răspândirea de simboluri fasciste, pedeapsa primită fiind de şase luni de închisoare. Dar, lucrurile aveau să se complice, după ce a apărut un al patrulea dosar penal întocmit pentru fascism, antisemitism şi ameninţare, pe numele lui Trancă fiind îna­intată o plângere penală de către o persoană fizică de origine evreiasca ( Lionel Zosmer ). Potrivit anchetatorilor, Ma­rius Trancă a facut simbo­luri şi a scris lozinci pe diferite obiective din municipiu şi ar fi sprijinit organizaţia Gebe­leizis. Cât despre această grupare, care nici măcar nu este in­terzisă de lege şi …

Citeste tot articolul