Dac─â dori╚Ťi s─â ne sprijini╚Ťi prin PayPal, orice DONA╚ÜIE este binevenit─â:

fmi

  • De anul viitor PSD ╚Öi PNL vor cre╚Öte taxele ╚Öi impozitele pe propriet─â╚Ťi. ╚śi nu numai

    ciuca ciolacu 1000x560 1

    Taxele ┼či impozitele pe propriet─â┼úi (imobile ┼či terenuri), colectate ┼či utilizate de autorit─â┼úile locale, vor cre┼čte ├«n 2025, dup─â intrarea ├«n vigoare a prevederilor stabilite prin Ordonan┼úa de Urgen┼ú─â nr. 16/2022, care schimb─â esen┼úial modul de calcul al acestor taxe, potrivit unei analize EY Rom├ónia.

    ÔÇ×Anul 2025 pare at├ót de ├«ndep─ârtat acum, c├ónd abia a ├«nceput 2024, dar contribuabilii, persoane fizice ┼či juridice deopotriv─â, trebuie s─â ┼čtie c─â, pe l├óng─â cre┼čterile de impozite din acest an, peste numai 9 luni ├«i a┼čteapt─â noi major─âri, de data aceasta pe segmentul taxelor locale pe proprietate. Este vorba despre prevederi care schimb─â esen┼úial modul de calcul al acestora, stabilite prin Ordonan┼úa de Urgen┼ú─â nr. 16/2022, care ar fi urmat s─â fie aplicate ├«ncep├ónd cu 1 ianuarie 2023. Ulterior, autorit─â┼úile au revenit ┼či au decis am├ónarea intr─ârii ├«n vigoare, pentru data de 1 ianuarie 2025. Anul ├«n curs a venit deja cu major─âri ale altor taxe ┼či modific─âri legislative pe baza c─ârora povara fiscal─â cre┼čte ├«n 2024, astfel c─â am├ónarea aplic─ârii noilor reguli de calcul a taxelor locale a fost binevenit─â. Este important de ┼čtiut ├«ns─â c─â, ├«n urma aplic─ârii noilor reglement─âri, de anul viitor, cre┼čterea taxelor ┼či impozitelor pe propriet─â┼úi (imobile ┼či terenuri), colectate ┼či utilizate de autorit─â┼úile locale, este inevitabil─âÔÇŁ, se men┼úioneaz─â ├«ntr-un material semnat de Alex Milcev, liderul departamentului de Asisten┼ú─â fiscal─â ┼či juridic─â, EY Rom├ónia.

    ├Än opinia sa, primul factor care a stat la baza deciziilor de schimbare a modului de calcul al acestor taxe ┼úine strict de contextul intern, na┼úional, unde ne confrunt─âm cu situa┼úia ├«n care bugetele locale nu colecteaz─â suficiente venituri din taxe ┼či impozite care s─â acopere cheltuielile locale, astfel ├«nc├ót s─â lase loc investi┼úiilor. De aceea, prim─âriile solicit─â constant complet─âri din bugetul de stat, astfel c─â acestea concureaz─â, de fapt, cu ├«ndeplinirea unor obiective ┼či investi┼úii macroeconomice, strategice ┼či de interes na┼úional.

    ÔÇ×Bugetul na┼úional sufer─â deja de ÔÇśnecolectareÔÇÖ, ┼čtiut fiind faptul c─â Rom├ónia se situeaz─â la coada clasamentului european, ca grad de colectare a taxelor ├«n PIB (27% versus 42% media european─â). ├Än cele mai multe ┼ú─âri din UE, autorit─â┼úile locale se finan┼úeaz─â masiv din taxele locale ┼či mai pu┼úin de la bugetul centralÔÇŁ, precizeaz─â sursa citat─â.

    Al doilea factor, intrinsec legat de primul, sunt recomand─ârile forurilor interna┼úionale, cum este Fondul Monetar Interna┼úional (FMI), OCDE ┼či desigur Comisia European─â, men┼úioneaz─â Milcev.

    ÔÇ×De exemplu, foarte recent, FMI a reiterat necesitatea ca Rom├ónia s─â ia m─âsuri pentru a elimina presiunile pe bugetul de stat, care vin inclusiv dinspre autorit─â┼úile locale. Exper┼úii FMI consider─â c─â veniturile fiscale ale Rom├óniei, fiind sub nivelul celor din alte ┼ú─âri europene, nu pot sus┼úine dezvoltarea serviciilor publice la nivelul statelor UE. De aceea, se impune o reform─â profund─â a politicilor fiscale: reforma impozitului pe venit, reforma TVA, taxe ecologice, reforma pensiilor, dar ┼či a sistemului de impozitare a propriet─â┼úilor. De notat faptul c─â nu este vorba doar despre problema realoc─ârii ├«ntre bugete, ci ┼či despre faptul c─â actualele taxe locale pe proprietate sunt mult mai mici fa┼ú─â de media european─â, at├ót ├«n valori absolute, c├ót ┼či relativeÔÇŁ, puncteaz─â reprezentantul EY Rom├ónia.

    Astfel, conform statisticilor oficiale, taxele de proprietate la nivelul UE ├«n 2022 au reprezentat ├«n jur de 2,7% din total taxe colectate, c├ónd ├«n Rom├ónia acest procent este de numai 0,4%, chiar ┼či acest nivel fiind ├«n sc─âdere fa┼ú─â de procentul de 0,9% colectat ├«ntre 2013 ÔÇô 2015.

    ├Än acest context, paradigma taxelor locale se va schimba radical: din dependente de centru, autorit─â┼úile locale vor trebui s─â devin─â din ce ├«n ce mai autonome, se arat─â ├«n analiza citat─â. Solu┼úia este o combina┼úie ├«ntre un mod de calcul diferit de cel actual pentru impunerea propriet─â┼úilor, care va duce la cre┼čteri de taxe, ┼či o mai bun─â administrare a banului public, prin cheltuieli echilibrate ┼či investi┼úii ├«n folosul comunit─â┼úii.

    ÔÇ×Practic, vorbim despre dou─â elemente importante ├«n aceast─â schimbare. ├Än primul r├ónd, la cl─âdiri (unde se colecteaz─â sumele cele mai mari) se modific─â intervalele de impunere, prin eliminarea plafonului maximal, care va fi de minimum 0,1% pentru reziden┼úiale (azi se situeaz─â ├«ntre 0,08% ┼či 0,2%) ┼či minimum 0,5% la nereziden┼úiale (azi e ├«ntre 0,2% ÔÇô 1,3%). Deci, autorit─â┼úile locale vor putea ajusta taxa flexibil, ├«n func┼úie de propriile nevoi ┼či desigur ├«n func┼úie de ÔÇścerereÔÇÖ ┼či ÔÇśofert─âÔÇÖ, adic─â atractivitatea localit─â┼úii pentru reziden┼úi ┼či investitoriÔÇŁ, subliniaz─â autorul analizei.

    ├Än al doilea r├ónd, taxele pe proprietate pentru persoane fizice se calculeaz─â acum pe baza unor cifre neadaptate la valoarea de pia┼ú─â a momentului. Prin noile reglement─âri, baza de impozitare se va stabili ├«n func┼úie de valoarea cl─âdirilor ┼či a terenurilor pe care sunt amplasate, ce va fi cuprins─â ├«n studiile de pia┼ú─â referitoare la valorile orientative privind propriet─â┼úile imobiliare din Rom├ónia, administrate de Uniunea Na┼úional─â a Notarilor Publici din Rom├ónia (UNNR), explic─â specialistul.

    ÔÇ×Este adev─ârat, aici exist─â o dezbatere separat─â referitoare la c├ót de potrivit─â este aceast─â abordare, dar lucrurile se vor l─âmuri probabil ├«n a doua jum─âtate a acestui anÔÇŁ, a ad─âugat el.

    Milcev sus┼úine c─â pare c─â anul ├«n curs este ultimul ├«n care se mai aplic─â acest calcul pe baza actualelor grile, realizate ├«n func┼úie de zona localit─â┼úii ┼či pozi┼úia ├«n localitate a propriet─â┼úii (centru, periferie etc.).

    ÔÇ×Ce va ├«nsemna acest lucru pentru fiecare dintre noi? Dac─â vorbim despre persoane fizice, s─â ne aducem aminte c─â Rom├ónia e pe locul 1 din UE la procentul de popula┼úie proprietar─â de imobile ÔÇô peste 90% dintre rom├óni stau ├«ntr-o locuin┼ú─â proprietate proprie. Toate aceste persoane vor avea un cost sporit ├«n mod semnificativ fa┼ú─â de cel actual, ├«ncep├ónd din 2025, care va reflecta ┼či va fi mai aproape de valoarea adev─ârat─â a propriet─â┼úii, iar acest aspect ar putea s─â produc─â consecin┼úe pe termen lung. Dac─â ar fi s─â d─âm un singur exemplu, previzibil, este migrarea ├«nspre zone mai ieftine a celor care nu ├«┼či vor permite aceste taxe mai mari pentru propriet─â┼úile lor. Dac─â vorbim despre persoane juridice, deciziile de a construi o fabric─â, un parc industrial sau un depozit vor fi influen┼úate ├«n mai mare m─âsur─â de nivelul taxelor locale comparativ cu perioadele anterioare, ├«ntruc├ót EBITDA ┼či randamentul investi┼úional se vor afla sub o presiune mai mare dec├ót au fost p├ón─â acumÔÇŁ, sus┼úine reprezentantul EY Rom├ónia.

  • Procesul de colonizare al Rom├óniei avanseaz─â rapid

    imigranti

    Recentele date validate de FMI dezv─âluie o tendin╚Ť─â ├«n cre╚Ötere a emigr─ârii rom├ónilor c─âtre ╚Ť─ârile vest-europene. Nu mai pu╚Ťin de 5 milioane de cet─â╚Ťeni rom├óni se afl─â temporar sau cu perspective mici de a se re├«ntoarce ├«n ╚Ťar─â, iar aceast─â cifr─â nu face dec├ót s─â creasc─â.

    Majoritatea celor care p─âr─âsesc ╚Ťara sunt tineri, av├ónd o medie de 30 de ani anul trecut. Aceast─â mi╚Öcare migratorie este un semnal alarmant, ├«n special ├«n contextul ├«n care rata natalit─â╚Ťii ├«n Rom├ónia se situeaz─â sub nivelul de ├«nlocuire, care ar trebui s─â fie de 2.

    Ceea ce este ╚Öi mai ├«ngrijor─âtor este faptul c─â, ├«n ciuda acestui exod, popula╚Ťia Rom├óniei a crescut pentru prima dat─â ├«n ultimele trei decenii. Aceast─â situa╚Ťie pare paradoxal─â, ├«n special atunci c├ónd observ─âm aglomerarea ├«n marile ora╚Öe, ├«n contrast cu satele pustii. Aparentul paradox sugereaz─â c─â lipsa celor 5 milioane de rom├óni este deja compensat─â ╚Öi chiar dep─â╚Öit─â printr-o metod─â subtil─â, ├«ns─â vizibil─â, care nu este recunoscut─â oficial ├«n statistici.

    Exper╚Ťii observ─â existen╚Ťa unei posibile scheme de v├ónzare de cet─â╚Ťenii pentru persoane non-UE, pe l├óng─â valul de imigra╚Ťie din Ucraina, fluxul de refugia╚Ťi din alte regiuni ╚Öi muncitorii din Asia de Vest ╚Öi Africa. Ritmul de colonizare a ╚Ť─ârii este subestimat statistic, de╚Öi se observ─â c─â anual se elibereaz─â oficial ├«ntre 100.000 ╚Öi 140.000 de permise de reziden╚Ť─â pentru munc─â, cu date lips─â despre alte tipuri de vize, cum ar fi cele pentru studii sau re├«ntregirea familiei.

    Mai mult, doar doi parlamentari au abordat aceast─â problem─â, adres├ónd ├«ntreb─âri ├«n ceea ce prive╚Öte demografia. R─âspunsurile ob╚Ťinute au fost evazive ╚Öi incomplete, oferind informa╚Ťii limitate despre permisele acordate sau despre fluxul de intrare ╚Öi ie╚Öire a persoanelor din ╚Ťar─â.

    Anexele oficiale prezint─â o cifr─â surprinz─âtor de mare de reziden╚Ťe acordate turcilor, iar ╚Ť─ârile cu popula╚Ťie musulman─â, precum Siria, Irak, Tunisia ╚Öi Maroc, ├«ncep s─â ├«╚Öi fac─â loc ├«n aceste statistici. De asemenea, se observ─â o cre╚Ötere semnificativ─â a reziden╚Ťelor acordate cet─â╚Ťenilor din Vietnam, Sri Lanka, Bangladesh, India ╚Öi Nepal ├«n ultimii ani.

    ├Än total, ├«n decursul unui deceniu, au fost eliberate oficial peste 722.000 de permise de reziden╚Ť─â. Aceast─â cifr─â reprezint─â o popula╚Ťie similar─â cu ora╚Öele Cluj, Ia╚Öi ╚Öi Br─âila la un loc. De╚Öi votul nu este singurul aspect important, acest num─âr este relevant ├«n contextul politic. S─â lu─âm ├«n considerare faptul c─â la ultimele alegeri, UDMR a ob╚Ťinut doar 339.000 de voturi. Deci, practic, ├«n ultimul deceniu, echivalentul a dou─â ori jude╚Ťele Covasna, Harghita ╚Öi Mure╚Ö au fost introduce╚Ťi ├«n ╚Ťar─â, suficient pentru dou─â partide ca UDMR, de data aceasta poten╚Ťial islamiste sau ├«n stilul lui Erdogan.

    cetatenii

    Aceste date ar trebui s─â ofere o perspectiv─â ampl─â asupra tendin╚Ťelor demografice ╚Öi politice care sunt ├«n plin─â desf─â╚Öurare, cu efecte care se vor resim╚Ťi pe termen lung.

    Autor – Marius Tranc─â

    ÔÇ×De ce v─â opune╚Ťi imigra╚Ťiei, dac─â at├ó╚Ťia rom├óni au plecat?ÔÇŁ

  • Omenirea respir─â prea mult! Klaus Schwab propune taxe de 3,5 trilioane de dolari anual pentru combaterea decarboniz─ârii

    klaus schwab cere taxe de 3 5 trilioane de dolari pe an pentru decarbonizarea planetei omenirea respir prea mult 1

    ├Än ultimele zile, Forumul Economic Mondial (WEF) a lansat o solicitare remarcabil─â: o cheltuial─â anual─â de 3.500 de miliarde de dolari, destinat─â ├«ndeplinirii obiectivului s─âu de ÔÇ×Net ZeroÔÇŁ, referitor la reducerea emisiilor de carbon la nivel global.

    Aceast─â cerere a atras aten╚Ťia publicului, ├«ns─â implic─â o serie de transform─âri majore ce pot afecta calitatea vie╚Ťii multor oameni. Totodat─â, presupune transferul unor sume substan╚Ťiale de bani c─âtre elitele mondiale.

    WEF ├«╚Öi fundamenteaz─â aceast─â ac╚Ťiune pe o viziune ecologic─â ╚Öi pe ideea de a contracara criza climatic─â perceput─â, ├«n efortul de a proteja ╚Öi restabili echilibrul natural al planetei.

    Criticii afirm─â c─â ÔÇ×decarbonizareaÔÇŁ reprezint─â de fapt o masc─â pentru o agend─â antiuman─â ╚Öi de depopulare, spre deosebire de inten╚Ťiile proclamate ale WEF.

    ÔÇ×Oamenii ╚Öi activit─â╚Ťile lor, inclusiv arderea combustibililor fosili, sunt principali factori de emisie a dioxidului de carbon pe P─âm├ónt. Un individ emite aproximativ 2,3 kilograme de dioxid de carbon pe zi prin respira╚ŤieÔÇŁ, sus╚Ťine WEF.

    Extrapol├ónd aceast─â cifr─â la nivel global, se estimeaz─â c─â popula╚Ťia de 8,1 miliarde de oameni produce anual aproximativ 3,4 miliarde de tone de CO2 doar prin respira╚Ťie.

    Cu toate acestea, exper╚Ťii subliniaz─â c─â emisiile generate de respira╚Ťie sunt compensat de absorb╚Ťia dioxidului de carbon de c─âtre culturile agricole consumate ├«n alimenta╚Ťia uman─â.

    Agenda anti-carbon se concentreaz─â totu╚Öi asupra oamenilor ╚Öi a activit─â╚Ťilor lor, f─âr─â a lua ├«n considerare complexitatea acestui ciclu ├«nchis. WEF insist─â c─â angajamentul financiar considerabil este esen╚Ťial pentru a sus╚Ťine eforturile elitei mondiale de a atinge obiectivul ÔÇ×Net ZeroÔÇŁ ╚Öi de a restabili echilibrul natural al planetei.

    Recent, WEF a colaborat cu McKinsey & Company pentru a publica un nou whitepaper. Documentul propune o abordare neconven╚Ťional─â: cre╚Öterea emisiilor de bani, care ar duce la devalorizarea averilor cet─â╚Ťenilor obi╚Önui╚Ťi. Aceast─â m─âsur─â este considerat─â necesar─â pentru a avansa obiectivul declarat de ÔÇ×decarbonizareÔÇŁ.

    Whitepaper-ul, intitulat ÔÇ×Rolul parteneriatelor public-privat-filantropice ├«n impulsarea tranzi╚Ťiilor climatice ╚Öi naturaleÔÇŁ, prezint─â strategia propus─â de WEF pentru realizarea acestor tranzi╚Ťii prin cooperarea ├«ntre sectoarele public, privat ╚Öi filantropic.

    Raportul indic─â necesitatea de a investi anual 3.500 de miliarde de dolari pentru a atinge obiectivul ÔÇ×Net ZeroÔÇŁ ╚Öi pentru a restaura echilibrul natural al planetei.

    Totu╚Öi, aceast─â sum─â reprezint─â aproape 60% din bugetul federal anual al SUA, iar contribuabilii americani istoric suport─â cea mai mare parte a angajamentelor financiare ├«n cadrul colabor─ârilor interna╚Ťionale public-private.

    Aceste apeluri ale WEF se aliniaz─â ╚Öi altor cereri similare din partea unor elite influente, cum ar fi regele Charles al III-lea, care a sus╚Ťinut necesitatea unei contribu╚Ťii anuale de 5 trilioane de dolari pentru a avansa agenda ÔÇ×Net ZeroÔÇŁ la summitul COP28 al Na╚Ťiunilor Unite.

  • Vizita de urgen╚Ť─â a unei delega╚Ťii FMI ├«n Rom├ónia / CE SE DORE╚śTE?

    fmi

    O delega╚Ťie de la Fondul Monetar Interna╚Ťional urmeaz─â s─â soseasc─â ├«n Rom├ónia ├«n s─âpt─âm├óna ce urmeaz─â, cu o preocupare central─â pentru major─ârile planificate ├«n Legea pensiilor.

    Exper╚Ťii FMI exprim─â ├«ngrijor─âri cu privire la sustenabilitatea financiar─â a acestor modific─âri, continu├ónd s─â sublinieze lipsa resurselor financiare necesare pentru a sus╚Ťine aceste major─âri.

    ├Än cel mai recent raport despre situa╚Ťia din Rom├ónia, FMI accentueaz─â necesitatea anun╚Ť─ârii anticipate a reformelor fiscale pentru a permite companiilor ╚Öi gospod─âriilor s─â se adapteze. Atrag aten╚Ťia asupra faptului c─â cheltuielile aferente pensiilor ╚Öi salariilor din sectorul public ar trebui s─â fie gestionate ├«ntr-un mod sustenabil, bazat pe o formul─â de calcul clar─â.

    Potrivit raportului, noua Lege a pensiilor ar putea contribui la reducerea cheltuielilor pe termen lung, ├«ns─â costurile ini╚Ťiale ar putea afecta eforturile de reducere a deficitului ├«n anii urm─âtori. De aceea, implementarea acestei legi este subliniat─â ca necesit├ónd pruden╚Ť─â pentru a evita riscurile asociate.

  • Cinismul FMI e MAXIM: ÔÇ×Consumatorii s─â suporte povara facturilorÔÇŁ

    euro2 696x464 1

    Divizia european─â FMI a declarat c─â guvernele nu trebuie ofere sprijin financiar ├«n criza energetic─â pentru a ├«ncuraja economisirea energiei. Popula╚Ťia trebuie s─â accepte pre╚Ťurile ridicate ╚Öi s─â ├«n╚Ťeleag─â gravitatea problemei.

    FMI a avertizat guvernele europene s─â nu intervin─â ├«n criza energetic─â prin acordarea unui sprijin financiar. Consumatorii trebuie s─â ├«nve╚Ťe s─â economiseasc─â energia. Divizia european─â a precizat c─â este ├«mpotriva politicilor existente care vizeaz─â atenuarea costurilor pentru to╚Ťi consumatorii. Acest lucru ar afecta economia ╚Ť─ârilor din UE.

    ÔÇ×Guvernele nu pot ├«mpiedica pierderea venitului na╚Ťional real care rezult─â din ╚Öocul condi╚Ťiilor comerciale. Acestea ar trebui s─â permit─â ca ├«ntreaga cre╚Ötere a costurilor combustibililor s─â se transfere c─âtre utilizatorii finali pentru a ├«ncuraja economisirea energiei ╚Öi renun╚Ťarea la combustibilii fosiliÔÇŁ, a scris divizia european─â a FMI ├«ntr-o postare pe blog.

    Factorii de decizie europeni au introdus controale radicale ale pre╚Ťurilor, subven╚Ťii ╚Öi reduceri de taxe pentru a atenua costurile uria╚Öe din cauza r─âzboiului din Ucraina. Institutul cu sediul la Washington a avertizat c─â un astfel de sprijin de amploare nu va da roade , cost├ónd unele guverne aproximativ 1,5% din produsul intern brut ├«n acest an.

    Sprijin în criza energetică
    ├Än schimb, FMI a declarat c─â factorii de decizie politic─â ar trebui ÔÇ×s─â treac─â ├«n mod decisiv de la m─âsuri de amploare la politici de ajutorare specificeÔÇŁ. Institutul consider─â c─â gospod─âriile mai s─ârace merit─â sprijin financiar.

    Compensarea integral─â a cre╚Öterii costului vie╚Ťii pentru cei 20% din gospod─âriile de la baza clasamentului ar costa guvernele 0,4% din PIB ├«n medie ├«n ├«ntregul an 2022, a precizat FMI. Pentru a face acest lucru ├«n cazul celor 40% din cet─â╚Ťenii cu cele mai mici venituri costul ar fi 0,9%, a ad─âugat acesta.

    Afirma╚Ťiile FMI vin ├«n contextul ├«n care ╚Ť─ârile europene ├«ncearc─â s─â scape de petrolul ╚Öi gazele ruse╚Öti. Spania este una dintre ╚Ť─ârile care a anun╚Ťat deja m─âsuri de economisire a energiei, inclusiv limite privind temperaturile aerului condi╚Ťionat ╚Öi a ├«nc─âlzirii ├«n zonele publice. Apa cald─â a fost ├«nchis─â ├«n cl─âdirile publice, piscinele, s─âlile de sport ╚Öi s─âlile de sport.

    ├Än timp ce gigan╚Ťii energetici se bucur─â de venituri uria╚Öe, secretarul general al Organiza╚Ťiei Na╚Ťiunilor Unite, Antonio Guterres, critic─â companiile de petrol ╚Öi gaze. ÔÇ×Este imoral ca firmele de petrol ╚Öi gaze s─â ob╚Ťin─â profituri record din aceast─â criz─â energetic─â pe seama celor mai s─âraci oameni ╚Öi comunit─â╚ŤiÔÇŁ, a declarat Guterres ├«ntr-un discurs, potrivit CNBC.

    Sursa: evz.ro

  • Gheorghe Piperea: ÔÇŁDesfiin╚Ťarea UE, Roexit, falimentul FMIÔÇŁ

    piperea.oa4lpb5eux

    Cunoscutul avocat reac╚Ťioneaz─â fa╚Ť─â de condi╚Ťiile impuse Rom├óniei – ╚Öi dup─â ce s-a anun╚Ťat c─â ╚Ťara noastr─â va intra sub monitorizarea FMI

    Avocatul ╚Öi profesorul de Drept Gheorghe Piperea pune punctul pe ÔÇŁiÔÇŁ ├«n cazul ÔÇŁreu╚ÖiteiÔÇŁ sau ÔÇ×solu╚ŤieiÔÇŁ Guvernului C├«╚Ťu – ├«mprumutul de la Comisia European─â, de 15 miliarde de euro.

    RoExit – dezastru sau eliberare? C├ót ar suferi ╚Öi ce ar c├ó╚Ötiga Rom├ónia ╚Öi UE
    ÔÇŁEste pe 30 de ani, vorbim de 2051ÔÇŁ, atrage aten╚Ťia avocatul. ÔÇŁEu voi fi fost oale ╚Öi ulcele, dar copiii ╚Öi nepo╚Ťii no╚Ötri vor pl─âti taxe ╚Öi impozite pentru a rostogoli pe al╚Ťi 30 de ani acest ├«mprumut – care se adaug─â celorlalte 30 de miliarde de euro luate cu ├«mprumut de C├«╚Ťu, ├«n aceea╚Öi pandemie, pentru nu se ╚Ötie ceÔÇŁ.

    Mai mult, avocatul subliniaz─â c─â ÔÇŁmonitorizarea ├«ndeplinirii condi╚Ťiilor impuse Rom├óniei pentru acest ├«mprumut (a c─ârei destina╚Ťie nu o ╚Ötie nimeni) va fi ├«n sarcina FMIÔÇŁ.

    Deci, spune Piperea, ÔÇťteoria conspira╚Ťiei, conform c─âreia pandemia a fost ╚Öansa nesperat─â ca ╚Ť─âri ca Rom├ónia s─â fie colonizate de puterile financiare, devine fapt al lui Werner & C├«╚Ťu & Orban & Barna, devine adev─âr al conspira╚ŤieiÔÇŁ.

    ├Än consecin╚Ť─â, avocatul consider─â c─â to╚Ťi cei care ÔÇŁau aplaudat arderile simbolice pe rug ale celor care ar─âtau c─â ├«mp─âratul nu are haine noi, ci este gol pu╚Öc─â ╚Öi prost de bubuieÔÇŁ, sunt COMPLICI ai conspira╚Ťiei!

    Ofi┼úer de informa┼úii, mesaj pentru ROEXIT: ÔÇ×Atunci UE nu mai reprezint─â nimic”
    De fapt ╚Öi din p─âcate ÔÇô ai unei realit─â╚Ťi BAZATE pe cifre! Altfel spusÔÇŽ ÔÇŁorice putere politic─â, de acum ├«n 30 de ani, va fi subordonat─â condi╚Ťionalit─â╚Ťilor acestui ├«mprumutÔÇŁ.

    Concluzia avocatului seam─ân─â cu cea pe care t├ón─âra ╚Öi reaua de gur─â Diana ╚śo╚Öoac─â i-o propunea premierului din 2004, Adrian N─âstase, pentru a sc─âpa de probleme ÔÇô un cutremur de gradul 9!

    Sau, cum spune azi profesorul Gheorghe Piperea ÔÇô ÔÇŁSingurele trei situa╚Ťii ├«n care se va mai putea face politic─â suveran─â ╚Öi independent─â ├«n Rom├ónia r─âm├ón: desfiin╚Ťarea UE, Roexit, falimentul FMIÔÇŁ.

    De aceea am ╚Öi preluat aceast─â ultim─â parte a ÔÇŁsolu╚ŤieiÔÇŁ ÔÇô din ÔÇŁoptimismÔÇŁ.

    Sursa: sputnik.md

  • FMI- scenariu NEGRU: Sistemul financiar global este aproape de COLAPS

    fmi solicita un raspuns coordonat la epidemia de coronavirus s7474
    Fondul Monetar Interna┼úional a avertizat mar┼úi c─â actuala criz─â economic─â provocat─â de pandemia mondial─â de coronavirus reprezint─â o amenin┼úare “foarte grav─â” pentru stabilitatea sistemului financiar global, relateaz─â agen┼úia EFE.

    “Aceast─â criz─â reprezint─â o amenin┼úare foarte grav─â pentru stabilitatea sistemului financiar mondial. Continu├ónd pandemia, condi┼úiile financiare se vor ├«n─âspri cu o vitez─â f─âr─â precedent, expun├ónd anumite fisuri pe pie┼úele financiare mondiale”, semnaleaz─â raportul de Stabilitate Financiar─â Global─â al FMI, conform Agerpres.ro.

    ├Än analiza lor, exper┼úii institu┼úiei cu sediul la Washington au explicat c─â, de la ├«nceputul crizei sanitare, volatilitatea pie┼úelor ┼či costurile de creditare au crescut, ├«n acela┼či timp cu apari┼úia semnelor de tensiune pe principalele pie┼úe de finan┼úare.

    “Aceste evenimente au majorat riscul ca incapacitatea ├«mprumut─âtorilor de a-┼či pl─âti datoriile s─â pun─â presiune pe b─ânci ┼či s─â duc─â la o congelare a pie┼úelor de credit”, au avertizat ace┼čtia.

    Potrivit FMI, o durat─â prelungit─â a acestei situa┼úii ar putea da na┼čtere la dificult─â┼úi ├«n cadrul institu┼úiilor financiare, ce ar putea avea ca rezultat o criz─â a credit─ârii, care va agrava recesiunea economic─â a┼čteptat─â pentru acest an.

    FMI a lansat mar┼úi previziuni sumbre: economia global─â va c─âdea cu 3% ├«n 2020, din cauza impactului pandemiei, influen┼úat─â de contrac┼úiile din SUA cu 5,9%, zona euro cu 7,5% ┼či Japonia cu 5,2%.

    În acest scenariu, FMI a salutat faptul că băncile centrale au relaxat politica monetară, furnizând lichiditate sistemului financiar pentru a menţine fluxul de creditare în economie.

    “Datorit─â acestor eforturi, pie┼úele financiare s-au men┼úinut func┼úionale ┼či ├«ncrederea investitorilor a dat semne de ├«mbun─ât─â┼úire”, a precizat FMI.

    De asemenea, FMI a calificat drept “esen┼úiale” politicile la nivel na┼úional care sprijin─â persoanele fizice ┼či companiile prin intermediul unor m─âsuri fiscale “considerabile, oportune, temporare ┼či specifice”, precum am├ónarea pl─â┼úilor ┼či creditele garantate.

    “O dat─â ce evolu┼úia virusului este sub control, politicile trebuie s─â fie ├«ndreptate c─âtre consolidarea recuper─ârii, precum evaluarea ┼či cur─â┼úarea daunelor provocate de pandemie balan┼úelor companiilor non financiare, institu┼úiilor financiare ┼či guvernelor”, subliniaz─â FMI.

  • A ├«nceput, au venit CAMATARII!

    breaking news1

    S─â vin─â FMI! Banca Mondial─â ╚Öi Comisia European─â! Repede ╚Öi s─â ne ia! Spre deosebire de mul╚Ťi al╚Ťi politicieni, eu consider c─â am un avantaj, sau poate e dezavantaj, cine ╚Ötie! Eu am mai v─âzut filmul acesta odat─â, atunci din interior, convins fiind eu de min╚Ťi mai ÔÇ×luminateÔÇŁ ca a mea, c─â alt─â solu╚Ťie nu era ca s─â salv─âm ╚Ťara, dec├ót ÔÇ×austeritateaÔÇŁ. E drept, dup─â ce vreun an am sus╚Ťinut eu ÔÇ×ReformaÔÇŁ la greu, mi s-au deschis ochii ca la pisic, ╚Öi am v─âzut c─â astea cu Reforma ╚Öi Austeritatea sunt o ╚Ömecherie pentru a te controla unii ╚Öi anume, ├«n ordine: Comisia European─â condus─â de Germania, FMI ╚Öi Banca Mondial─â.

    S-ar putea s─â-i ├«njura╚Ťi la gr─âmad─â, dar s─â ╚Öti╚Ťi c─â gre╚Öi╚Ťi! FMI ╚Öi Banca Mondial─â sunt ni╚Öte mielu╚Öei pe l├óng─â Comisie. ├Än cazul c─â m─â ├«ntreba╚Ťi dac─â a fost vreun episod anume care s─â-mi deschid─â ochii larg, a╚Ö spune c─â mai cur├ónd a fost un cumul de subiecte ╚Öi ├«nt├ómpl─âri.

    Haide╚Ťi s─â v─â spun una ╚Öi v─â promit c─â o s─â revin. Mai mul╚Ťi parlamentari discutam ├«ntr-un birou din Parlament un proiect de lege cu Ministrul Muncii de atunci, era o discu╚Ťie tehnic─â, ├«n afara Comisiei de Munc─â a Parlamentului, al c─ârui membru eram. ├Än fine, dup─â ore de calcule, ajungem noi, ├«mpreun─â cu Ministrul la o concluzie. Era consens, practic bugetul nu pierdea nimic, era un fel de rea╚Öezare, g─âsisem noi, parlamentarii, ni╚Öte chichi╚Ťe pe la pensii s─â ├«ncerc─âm, m─âcar noi, s─â mai ├«ndulcin via╚Ťa bie╚Ťilor oameni, ministrul cade p├ón─â la urm─â de acord, ╚Öi zice: ÔÇ×Stai s─â dau un telefon.ÔÇŁ Sun─â de fa╚Ť─â cu noi pe unuÔÇÖ nu ╚Ötiu cine de la Comisia European─â, explic─â, spune c─â-i trimite un material explicativ. Se schimb─â la fa╚Ť─â ╚Öi spune: ÔÇ×Am ├«n╚Ťeles!ÔÇŁ ├Änchide telefonul, se ├«ntoarce la noi, eram cred vreo ╚Öapte parlamentari care munciser─âm vreo zece zile la propunerea asta, ╚Öi ne spune: ÔÇ×Nu m─â las─â Comisia.ÔÇŁ

    ÔÇ×Stai pu╚Ťin, l-am ├«ntrebat,┬átu trebuie s─â iei acordul Comisiei pe decizii de am─ânunt, de calcule, de ajust─âri de fine╚Ťe? Asta este o chestiune tehnic─â, nu cre╚Öte deficitul, nu afecteaz─â bugetul, nimic.ÔÇŁ R─âspunde: ÔÇ×Nu numai pe astea, sun─â de zece ori pe zi, pe totul! Iar acum, Comisia nu vrea!ÔÇŁ

    Atunci, cred c─â era prin 2011, am realizat c─â Guvernul nu exist─â, Parlamentul sau mai bine zis majoritatea parlamentar─â era la m├óna Guvernului ╚Öi a Pre╚Öedintelui, de fapt adev─âratul Guvern era Comisia European─â.┬áMotivul pe care-l invocau era deficitul ╚Öi ├«mprumutul, dar mai ales ╚Ťinta de deficit.┬áAm vorbit, am studiat, am cercetat ╚Öi ├«ntr-un final am realizat un adev─âr crunt: ╚Üinta de Deficit are dou─â obiective clare:

    1)┬áS─â ╚Ťin─â ╚Ť─ârile din fostul bloc comunist ├«n subdezvoltare, asta dup─â ce economiile ╚Ť─ârilor vestice func╚Ťionaser─â ╚Öi se dezvoltaser─â pe deficite enorme timp de zeci de ani.

    Iar a doua, și mai îngrijorătoare:

    2)┬á╚Üinta de deficit ╚Öi ├«mprumuturile sunt folosite pentru a controla milimetric ╚Ť─ârile din fostul Bloc Estic, iar v├ónzarea economiilor pe nimic, distrugerea capitalului uman ╚Öi a for╚Ťei de munc─â, transformarea lor ├«n pie╚Ťe de consum, dar mai ales condamnarea pensionarilor la s─âr─âcie, ╚Ťinerea ├«n subdezvoltare a sistemului de s─ân─âtate, demolarea la propriu a tot ceea ce ├«nseamn─â tradi╚Ťie, valoare, cre╚Ötinism, educa╚Ťie, distrugerea capitalului autohton, distrugerea clasei politice ╚Öi ├«nlocuirea eu cu supu╚Öi ai vesticilor, totul este conform unei strategii extrem, extrem de bine g├óndite ╚Öi minu╚Ťios aplicate.

    Cre╚Öterea deficitului anul acesta de la 3 la 4,5% din PIB de c─âtre Iohannis ╚Öi Orban este f─âcut─â, contrar explica╚Ťiilor oficiale, la Ordinul Comisiei Europene, care ├«n felul acesta preia din nou controlul asupra economiei rom├óne╚Öti.

    A╚Öa dup─â cum bine ╚Öti╚Ťi, deficitul ar putea fi ╚Ťinut lejer la 3%, dac─â o parte din facturi ar fi reportate peste 25 (dou─âzeci ╚Öi cinci!!!) de zile (nu de luni!) ╚Öi dac─â o alt─â parte din cheltuieli de achizi╚Ťie, adic─â facturi cum ar fi cele cu achizi╚Ťiile de tehnic─â militar─â ar fi achitate ├«n ianuarie. Aten╚Ťie! Plata oricum se va face cel mai devreme ├«n ianuarie, dac─â nu mult mai t├órziu, dar ele sunt luate ├«n calculul deficitului ├«n decembrie anul acesta!!!

    Dep─â╚Öirea Deficitului este deci la ordinul Comisiei, iar de la 1 ianuarie 2020, cea mai mic─â decizie a guvernului va trebui luat─â cu avizul Comisiei! Mai mult, fix ca ├«n anii 2010, toate deciziile vor fi luate de Comisia European─â, ele vor ├«ncepe cu v├ónzarea (numit─â privatizare) a tuturor societ─â╚Ťilor cu capital de stat, fix c─âtre ╚Ť─ârile care ╚Ötiu exact ce vor primi: Olanda ÔÇô Portul Constan╚Ťa, Fran╚Ťa ÔÇô Aeroportul, Germania ÔÇô sistemul energetic ╚Öi fiecare cu ce se va mai ├«nfrupta.

    Practic, prin m─ârirea artificial─â a Deficitului, a ├«nceput V├éNZAREA ROM├éNIEI de c─âtre Guvernul Iohannis/Orban. Simultan, opiniei publice i se mai d─â un pic de circ cu ÔÇ×pensiile specialeÔÇŁ, subiectul fiind de prin 2010. V-a╚Ťi prins ce fac? ├Äi ├«ncaier─â pe nimic pe pensionari ├«ntre ei, at├óta timp c├ót pensiile ÔÇ×specialeÔÇŁ de-abia ajung la pensia medie din multe ╚Ť─âri UE!

    Aici, solu╚Ťia ar fi cu totul alta, legat─â de nivelul pensiei medii, dar asta este o alt─â discu╚Ťie.
    Sper ca m─âcar dumneavoastr─â, cititorii acestei publica╚Ťii, s─â nu mu╚Öca╚Ťi momeala ├«ntins─â ╚Öi s─â nu v─â ├«nc─âiera╚Ťi cu magistra╚Ťii care sunt pedepsi╚Ťi pentru c─â ├«n ultimul an au dat dovezi, timide ce e drept, de independent.

    Nu v─â spune nimic faptul c─â dup─â ce au respins categoric desfiin╚Ťarea Sec╚Ťiei Speciale, la fix dou─â zile, magistra╚Ťii sunt amenin╚Ťa╚Ťi cu t─âierea pensiilor?!?

    Haida de, Iohannis, ia-a╚Ťi laba ta spurcat─â la furtul de case de pe Justi╚Ťie ╚Öi magistra╚Ťi!!! – Autor: Gelu Visan

  • Olgu╚Ťa Vasilescu, ATAC FULGER! Anun╚Ť de ultim moment despre cre╚Öterea salariilor ╚Öi pensiilor

    olguta nou

    Lia Olgu╚Ťa Vasilescu a r─âbufnit dup─â ce a auzit c─â FMI a cerut fr├ónarea cre┼čterilor de salarii ┼či pensii pentru evitarea presiunii infla┼úioniste.

    Deputatul PSD Lia Olgu┼úa Vasilescu, fost ministru al Muncii, este de p─ârere c─â oficialii FMI s-au ├«n┼čelat ├«n mai multe r├ónduri, iar PSD nu poate ┼úine cont doar de abordarea contabiliceasc─â a unor func┼úionari interna┼úionali.

    ÔÇ×FMI vine cu noi propuneri de austeritate pentru romani, dar PSD nu poate merge pe abordarea strict contabiliceasca a functionarilor internationali. De╚Öi ├«n ultimii 2 ani PSD a realizat cele mai mari cresteri de pensii ╚Öi salarii, ├«n continuare sunt rom├óni care tr─âiesc ├«n s─âr─âcie, fiind necesar─â continuarea cre╚Öterii veniturilor. Economia este dinamic─â ╚Öi dezvoltarea aduce mai multe venituri. Si nu e pentru prima oar─â c├ónd estim─ârile FMI se dovedesc eronate.

    FMI face referire la faptul că aplicarea legii pensiilor ar duce la adâncirea deficitelor. În fapt creșterea punctului de pensie la 1.265 de lei din septembrie 2019 nu are legătură cu aplicarea legii pensiilor. Noua lege a pensiilor este prevăzută să intre în vigoare și să se aplice efectiv din 2022, acum vorbind doar de cresterea punctului de pensie conform programului de guvernare aprobat de parlament.

    Deficitul bugetar va fi si anul acesta sub 3% a╚Öa cum s-a stabilit ├«n legea bugetului. FMI s-a ├«n╚Öelat ├«n nenum─ârate r├ónduri ├«n aceast─â privin╚Ťa, ├«n anii preceden╚Ťi. De exemplu, FMI estima un poten╚Ťial de cre╚Ötere de 2% pentru economia Rom├óniei ├«n perioada 2013-2017. Realitatea a ar─âtat c─â Rom├ónia a avut cre┼čteri economice mult mai consistente; 3,5% ├«n 2013, 2,9% ├«n 2014, 3,7% ├«n 2015, 4,8 in 2016% ┼či 6,9% ├«n 2017. In ceea ce priveste critica FMI privind programul Prima Casa, acesta are impact bugetar ZERO! Nu angajeaz─â NICIO RESURS─é de la BUGET prin urmare nu are cum s─â reprezinte un factor de dezechilibru. Subven╚Ťionarea dob├ónzilor din acest program este acoperit─â din ├«ncas─ârile suplimentare provenite de la sistemul bancar. Taxele asupra veniturilor b─âncilor sunt folosite pentru ca rom├ónii s─â poat─â ob╚Ťine credite avantajoase. Mai mult, acest program reprezint─â o p├órghie importanta a dezvolt─ârii ╚Öi implicit a cre╚Öterii veniturilor, sus╚Ťine/├«ncurajeaz─â investi╚Ťiile, dezvolt─â puternic industria construc╚Ťiilor dar ╚Öi a domeniilor adiacente ÔÇô mobil─â, electrocasnice etc, determin─â apari╚Ťia de noi locuri de munc─â. A╚Öadar, evaluarea FMI este nesus╚Ťinut─â de realitate ╚Öi ├«n aceast─â privin╚Ť─â! Ca mai totdeauna! Sa nu uitam ca dupa ce au fost propuse guvernarii PNL, in 2010, masurile de austeritate, iar economia a luat-o la vale, specialistii FMI au recunoscut ca s-au inselat. Pe nervii si banii romanilor! Nici de data asta nu par prea documentati!ÔÇŁ, scrie Lia Olgu┼úa Vasilescu pe Facebook.

  • APOCALIPSA FINANCIARA pentru Rom├ónia. Datele ob╚Ťinute de la FMI ne ├«ngrozesc

    breaking 1

    Senatorul PNL, Florian C├«╚Ťu, sus╚Ťine c─â a ob╚Ťinut de la Fondul Monetar Interna╚Ťional date care arat─â c─â Rom├ónia nu mai poate asigura cheltuielile curente ╚Öi este nevoit─â s─â ├«mprumute lunar pentru a putea asigura pensiile ╚Öi salariile.

    ÔÇ×Adio investi╚Ťii! FMI confirm─â c─â Rom├ónia trebuie s─â ├«mprumute masiv doar pentru cheltuieli curente!

    Ministerul Finan╚Ťelor Publice ├«ncearc─â s─â ascund─â informa╚Ťia, dar a publicat-o FMI.

    ├Än ultimii doi ani MFP a prezentat din ce ├«n ce mai pu╚Ťine informa╚Ťii ╚Öi mereu cu ├«nt├órziere. Este un comportament normal pentru un guvern care m─âsluie╚Öte datele ╚Öi ascunde informa╚Ťii.

    Func╚Ťionarii din MFP ╚Öi CNSP ╚Ötiu foarte bine c─â sunt p─ârta╚Öi la m─âsluirea datelor ╚Öi distrugerea economiei. To╚Ťi cei responsabili pentru situa╚Ťia ├«n care a ajuns Rom├ónia ast─âzi, vor plati.

    Aten╚Ťie!

    Necesarul de finan╚Ťare al Rom├óniei ├«n 2018 a ajuns la …sunte╚Ťi preg─âti╚Ťi? …. aproximativ 82 miliarde lei. Cu 20 de miliarde lei mai mult dec├ót ├«n 2017.

    Ace╚Öti bani trebuie ├«mprumuta╚Ťi la dob├ónzi care s-au dublat ╚Öi triplat fa╚Ť─â de decembrie 2016- Cele mai mari dob├ónzi din UE.

    Mai mult, Rom├ónia este singura ╚Ťar─â din UE care se ├«mprumut─â mai scump de la un an la altul.

    Grecia se împrumută mai ieftin și cu dobânzi în scădere de la un an la altul.

    Dup─â doi ani de guvernare PSD +ALDE:

    Rom├ónia este considerat─â de pie╚Ťele financiare mai riscant─â dec├ót Grecia!!!

    De aceea, de doi ani de zile guvernul tot introduce taxe noi accize și pe final de an în 2018 a venit cu OUG 114. Dragnea este disperat, are nevoie de bani pentru că știe că fără să plătească nu primește voturi.

    Pentru PSD+ALDE lucrurile sunt clare.

    Gaura din finan╚Ťele publice poate s─â fie acoperit─â prin t─âieri de cheltuieli, concedierea rudelor, amanatelor, aman╚Ťilor, incompeten╚Ťilor din aparatul de stat.

    Dragnea, exact ca în ultimii doi ani, o să crească taxele, pentru că stie foarte bine că sectorul privat nu-l votează.

    Ordonan╚Ťele, mult mai nocive pentru sectorul privat ca OUG 114, sunt preg─âtiteÔÇŁ, a fost mesajul transmis de senatorul PNL, Florian C├«╚Ťu.

  • Se anun╚Ť─â un adev─ârat DEZASTRU pentru to╚Ťi rom├ónii!

    bani f

    ├Än ultima perioad─â, economia Rom├óniei a fost pe cre╚Ötere, ├«ns─â anali╚Ötii sunt sceptici cu privire la anul 2019. ├Än timp ce Guvernul D─âncil─â d─â asigur─âri c─â vom tr─âi mai bine, speciali╚Ötii ├«n domeniu vorbesc deja despre o nou─â criz─â financiare, pe care o vom resim╚Ťi fiecare dintre noi.

    Momentul ├«n care economia Rom├ónia va fr├óna pare tot mai aproape, potrivit anali┼čtilor. Nu se discut─â despre o cre┼čtere economic─â mai mic─â, ci despre stagnare sau chiar recesiune. Adic─â sc─âdere timp de ┼čase luni consecutive. Anali┼čtii spun c─â la baza acestui scenariu stau politicile sociale! Cheltuieli mari acoperite prin artificii financiare, nu prin ├«ncas─âri generate de ramura productiv─â a economiei.

    Iancu Guda, analist economic: Avem cre┼čteri de salarii de 26%, ajutoare soaciale cu 20% ┼či atunci 64% dintre banii cheltui┼úi de statul roman sunt pe ajutoare, pensii ┼či salarii.

    Drago┼č Cabat, analist financiar: Cel mai greu vor resim┼úi rom├ónii in buzunare. Dac─â ├«n prima parte a cre┼čterii economice ei nu au sim┼úit o imbun─ât─â┼úire sesizabil─â a nivelului de trai, ├«n perioada de recesiune vor sim┼úi destul de puternic sc─âderea economic─â.

    La cât a ajuns datoria externă

    Mai mult, datoria public─â a Rom├óniei, care se ad├ónce┼čte alarmant, poate deveni oric├ónd un factor negativ pentru cre┼čterea economic─â. ├Än primele nou─â luni ale acestui an, datoria extern─â total─â a crescut cu 634 de milioane de euro.

    Ionu┼ú Dumitru, pre┼čedintele Consiliului Fiscal: Pentru Rom├ónia, BNR are o estimare de 40 ┼či 45%, ca fiind un prag peste care probabilitatea de recesiune cre┼čte foarte tare. Suntem, din p─âcate, foarte aproape de acest prag.

    Datele Comisiei Europene arat─â c─â nu doar anali┼čtii estimeaz─â vremuri grele pentru economia rom├óneasc─â, ci ┼či popula┼úia. O treime dintre rom├óni se a┼čteapt─â ca lucrurile s─â se ├«nr─âut─â┼úeasc─â, iar asta se traduce prin noi scumpiri, deprecierea monedei na┼úionale ┼či, din nou, cre┼čtere a dob├ónzilor. Adic─â rate mai mari.

    Adrian Cod├«rla┼ču, pre┼čedintele Asocia┼úiei CFA Rom├ónia: Leul ├«n general a avut o traiectorie de depreciere. Avem infla┼úie mai mare dec├ót ├«n Uniunea European─â. Cresc├ónd salariile ├«n sectorul public, a pus presiune pe cre┼čtere ┼či ├«n sectorul privat ┼či pe partea de cerere ┼či pe cea de ofert─â: av├ónd presiune a dus la infla┼úia pe care am v─âzut-o. ROBOR-ul at├ót pe termen scurt, la 3 luni, c├ót ┼či pentru titlurile de stat la 5 ani, dob├ónzile pe termen lung se vede o cre┼čtere. Motivele: infla┼úia probabil a atins maximul ┼či va r─âm├óne ridicat─â, iar o dob├ónd─â trebuie s─â fie mai mare dec├ót rata infla┼úiei.

    Ce se va întâmpla cu leul

    Anali┼čtii financiari se a┼čteapt─â la o depreciere a monedei na┼úionale p├ón─â la un curs de aproape 4,7 lei pentru un euro peste 6 luni. Leul va continua s─â scad─â ┼či ├«n 2019, iar cursul ar putea atinge un nivel de 4 lei ┼či 74 de bani ├«n luna noiembrie. C├ót despre scumpiri, speciali┼čtii anticipeaz─â o rat─â a infla┼úiei de 4,2%.

    Emilian Duca, analist economic: ├Än esen┼ú─â, economia func┼úioneaz─â la modul urm: dac─â ai produse interne, le cumperi. Dac─â nu, le aduci de undeva. Dac─â nu le po┼úi aduce ├«n timp util, cre┼čte pre┼úul produsului intern. Dac─â aduci ├«n timp util, po┼úi p─âstra pre┼úul, dar dezavantajezi produc─âtorul intern.

    Rom├ónia este dependent─â de pie┼úele interna┼úionale. O dat─â pentru c─â produc┼úia intern─â nu ┼úine pasul cu cererea. Apoi, pentru c─â bun─â parte din produc┼úia industrial─â a ┼ú─ârii merge la export. 2018 a marcat ├«nceputul deceler─ârii economice, iar p├ón─â ├«n 2020 economia Statelor Unite va ├«ncetini. La fel ┼či cea a Europei, spun economi┼čtii. Aceste evolu┼úii vor avea impact ┼či asupra Rom├óniei.

    Dan Buc┼ča, economist-┼čef regional: E foarte greu ca Rom├ónia s─â nu fie afectat─â de aceast─â ├«ncetinire global─â pe care o vedem afect├ónd toate economiile din regiune. Trebuie s─â ne g├óndim din ce va mai creste Rom├ónia din a doua parte a anului viitor sau 2020. Dac─â exporturile vor fi mai slabe, consumul se bazeaz─â excesiv pe cheltuieli publice ┼či nu prea mai avem loc de m─ârit cheltuielile. Riscul ca Rom├ónia s─â intre ├«n recesiune tehnic─â a crescut destul de tare. Recesiune tehnic─â ├«nseamn─â dou─â trimestre ├«n care PIB-ul scade.

    Guvernul sper─â c─â va bifa la final de an o cre┼čtere economic─â de 5,5% ┼či un produs intern brut de peste o mie de miliarde de lei. ┼×i, ├«n timp ce executivul promite c─â la baza cre┼čterii vor sta investi┼úiile, anali┼čtii spun c─â tot consumul ┼či infla┼úia vor umfla PIB-ul.

    ├Än acela┼či timp, FMI ┼či Comisia European─â sunt ceva mai reali┼čti privind avansul economiei. Comisia European─â estimeaz─â o cre┼čtere de 3,8%, ├«n timp ce FMI vorbe┼čte despre doar 3,4%.

  • Avertismente SOCANTE f─âr─â precedent. Statul rom├ón va r─âm├óne F─éR─é BANI. Leul se pr─âbu╚Öe╚Öte, urmeaz─â un nou ├«mprumut la FMI

    breakingnews

    Economi╚Ötii ╚Öefi ai celor mai importante cinci b─ânci din Rom├ónia au transmis, ├«n contextul modiic─ârilor de taxe ╚Öi impozite aduse de Guvern, c─â b─âncile vor limita substantial nivelul ├«mprumuturilor acordate ministerului finan╚Ťelor, motiv pentru care, ├«n timp, se va ajunge, iar la varianta FMI.

    B─âncile locale au fost puternic lovite de introducerea unei taxe pe proiturile suplimentare ob┼úinute din dob├ónzile mai mare dec├ót un anumit nivel ┼či, ├«n acela┼či timp, ┼či de un pachet de legi care reglementeaz─â darea ├«n plat─â ┼či plafoneaz─â nivelul dob├ónzilor.

    ” Aspectele men┼úionate mai sus vor contribui la cre┼čtere semnificativ─â a costurilor de finan┼úare pentru stat, ├«n primul r├ónd pentru c─â b─âncile ┼či fondurile de pensii nu vor mai avea aceea┼či cerere ridicat─â pentru titlurile de stat, cum a fost cazul ├«n ultimele 12 luni, c├ónd din cre┼čterea nevoilor nete de finan┼úare pe pia┼úa local─â de circa 12,5 miliarde lei, b─âncile ┼či fondurile de pensii au acoperit circa 9 miliarde lei, respectiv 72%. ├Än cazul ├«n care aversiunea fa┼ú─â de risc de pe pie┼úele globale ar cre┼čte semnificativ (mai ales ├«n contextul continu─ârii ├«nt─âririi politicii monetare ├«n SUA), costul de finan┼úare pe scaden┼úele medii-lungi ar putea ajunge la peste 6%, caz ├«n care statul se va confrunt─â cu efectul de bulg─âre de z─âpad─â la nivelul datoriei publice (cum s-a ├«nt├ómplat ┼či ├«n 2008-2009), put├ónd chiar conduce la necesitatea unui acord de finan┼úare interna┼úional─â.”, avertizeaz─â cele mai mari b─ânci din Rom├ónia.

    Mesajul este semnat de economi┼čtii ┼čefi: Horia Braun Erdei, din partea BCR, Andrei R─âdulescu de la Banca Transilvania, Florian Libocor, de la BRD, Dan Buc┼ča de la Unicredit ┼či Nicolae Covrig de la Raiffeisen Rom├ónia.

    ÔÇťM─âsurile anun┼úate recent de Ministrul Finan┼úelor, ├«n coroborare cu legile adoptate ├«n Parlament cu privire la pia┼úa creditului reprezint─â o interven┼úie de natur─â s─â modifice semnificativ parametri de func┼úionare a pie┼úelor financiare din Rom├ónia, contribuind la intensificarea percep┼úiei negative a investitorilor fa┼ú─â de riscul asociat plasamentelor ├«n Rom├ónia, cu impact nefavorabil asupra climatului investi┼úional pe termen mediu ┼či consecin┼úe ├«n sfera proceselor de dezvoltare ┼či convergen┼ú─â economic─â european─â. ├Än contextul deficitului de cont curent deja ridicat, reducerea fluxurilor de investi┼úii ├«n Rom├ónia va dezechilibra balan┼úa de pl─â┼úi ┼či raportul cerere/ofert─â pe pia┼úa valutar─â, cre├ónd presiune pe cursul leului.ÔÇŁ, au transmis ace┼čtia.

    Menţionăm că băncile locale sunt cel mai important creditor al statului român. Săptămânal, Ministerul Finanţelor Publice atrage sume semnificative de pe piaţa locală.

    Iat─â principalele riscuri identificate de economi┼čtii b─âncilor.

    Introducerea taxelor sectoriale, reconfigurarea radical─â a sistemului de pensii private ┼či modificarea parametrilor pie┼úei de creditare s-au f─âcut f─âr─â consultare public─â ┼či preg─âtire am─ânun┼úit─â

    – M─âsurile afecteaz─â percep┼úia investitorilor fa┼ú─â de Rom├ónia

    – M─âsurile vor duce la cre┼čterea costurilor de finan┼úare ale popula┼úiei, companiilor ┼či statului – Cre┼čte riscul deprecierii monedei na┼úionale

    – M─âsurile vor duce la cre┼čterea ratei infla┼úiei ┼či la erodarea puterii de cump─ârare a popula┼úiei

    – Experien┼úa altor ┼ú─âri care au introdus taxa pe activele bancare arat─â c─â volumul credit─ârii ar urma s─â scad─â

    – Cre┼čterea costurilor de finan┼úare ┼či aversiunea fa┼ú─â de risc sporit─â pot afecta investi┼úiile companiilor

    – Cre┼čterea economic─â e foarte probabil s─â fie mai redus─â dec├ót estimeaz─â guvernul. La efectele negative ale m─âsurilor avute ├«n vedere se ad─âug─â ┼či ├«ncetinirea cre┼čterii economice la nivel global

    – M─âsurile vor afecta competitivitatea Rom├óniei comparativ cu ┼ú─ârile din jurul nostru – Sunt posibile dificult─â┼úi suplimentare ├«n men┼úinerea deficitului bugetar sub 3% din PIB

  • Hoasca batrana de la FMI: ÔÇ×B─âtr├ónii tr─âiesc prea mult ┼či este un risc pentru economia global─â, trebuie f─âcut cevaÔÇŁ

    20190902PHT60110 cl

    La fiecare ├«nt├ólnire semestrial─â, FMI supune analizei c├óte un subiect fierbinte. La ultima ├«nt├ólnire de acest gen, a abordat, ├«ntr-un mod destul de agresiv, problema ├«mb─âtr├ónirii popula╚Ťiei. Fondul reclam─â, ├«ntre alte m─âsuri, ca beneficiile s─â fie reduse ┼či v├órsta de pensionare s─â fie prelungit─â din cauza ÔÇ×riscului de a tr─âi mai mult dec├ót era de a┼čteptatÔÇŁ.

    De asemenea, propune solutii de piata pentru a reduce acest ÔÇ×riscÔÇŁ. In ceea ce priveste economistii FMI, spaniolul Jos├ę Vi├▒als numeste ÔÇ×risc de longevitateÔÇŁ.

    ÔÇ×Daca longevitatea creste cu trei ani peste ceea ce este prevazut, pana in 2050, costul imbatranirii ÔÇô care deja este enorm pentru Guverne, intreprinderi, societati de asigurari si particulari ÔÇô va creste cu 50% in economiile avansate luand ca referinta PIB-ul din 2010. Pentru tarile emergente, acest cost suplimentar ar fi de 25%. In termeni absoluti, costul prevazut va creste cu zeci de miliarde de dolari la scara globala.

    Acest lucru pune in pericol viabilitatea finantelor publice prin declansarea nivelurilor datoriei publice intr-o proportie similara. In paralel, este un risc pentru solvabilitatea entitatilor private.ÔÇŁ

    Dupa cum a explicat Vi├▒als la conferinta de presa in care a prezentat raportul, ÔÇ×a trai mai mult este bine, dar are un risc financiar semnificativ. Ne va costa mai mult ca indivizi, corporatii si guverne. De aceea, trebuie sa ne ingrijoram acum pentru riscurile longevitatii, astfel incat costurile sa nu ne sufoce pe viitorÔÇ×, a spus Vi┼ćals, seful Departamentului Piete de Capital.

    Christine Lagarde: ÔÇ×Batranii traiesc prea mult si este un risc pentru economia globala, trebuie facut cevaÔÇŁ

    In 1750, speranta de viata in tarile Europei Occidentale nu ajungea la 40 de ani. Din 1900 a crescut ajungand la 80 de ani in 2010. La scala globala a trecut de la 48 in anii 1950 la 70 de ani in ultimul an de referinta. Dar ceea ce schimba calculele, conform FMI, este speranta de viata cand au implinit 60 de ani. Natiunile Unite prevad ca pentru 2050 speranta de viata, plecand de la aceasta varsta, 60 de ani, va creste cu 26 de ani in economiile avansate si cu 22 de ani in tarile in curs de dezvoltare. Traind mai mult populatia, va trebui sa se plateasca mai multe pensii si prestari la siguranta sociala. In acest caz pune ca exemplu planul de pensii private din SUA. ÔÇ×Companiile ar trebui sa-si multiplice contributiile de mai multe ori pentru a putea face fata acestor datorii suplimentareÔÇŁ, spune el. ÔÇ×Recunoasterea si atenuarea acestui risc este un proces care ar trebui lansat acumÔÇŁ.

  • Propaganda noastr─â cea de toate zileleÔÇŽ

    Viciul. ├Än cadrul unei emisiuni, dou─â personalit─â╚Ťi cunoscute dezbat aprins ├«n jurul unui subiect absolut necunoscut, minor, dac─â nu chiar inexistent. Subiectul emisiunii articul├óndu-se, s─â zicemÔÇŽ ├«n jurul identit─â╚Ťii na╚Ťionale, care, pe ne╚Ötiute, a devenit o tem─â ├«n jurul c─âreia s-au n─âscut polemici. Chiar dac─â, la prima vedere, subiectul identit─â╚Ťii na╚Ťionale nu poate fi localizat sau definit cu precizie de c─âtre telespectatori, ├«ntreb─ârile moderatorului, retorica folosit─â ╚Öi argumentele prezentate de invita╚Ťi, toate, par s─â identifice o problem─â real─â. Atras din curiozitate de polemic─â, f─âr─â s─â-╚Öi dea seama, telespectatorul ajunge foarte repede ├«ntr-o stare de confuzie tipic freudian─â, abstract─â ÔÇô dezbaterea fiind alimentat─â de manipul─âri care creeaz─â ÔÇ×subiectÔÇť din neant prin deformarea realit─â╚Ťii folosind tehnici de generalizare ╚Öi de autosugestie. Discu╚Ťiile urmeaz─â o stratagem─â prin care m─âruntul devine substan╚Ťial, falsul se preschimb─â ├«n adev─âr ╚Öi ├«ntunericul este singura ÔÇ×lumin─âÔÇť accept─â. ├Än dialog nu se vor folosi niciodat─â exprim─âri personale, asumate, ci generale ÔÇô chipurile, majoritare. Nu se va spune niciodat─â: ÔÇ×am observat c─âÔÇŽÔÇť, privilegiindu-se formula: ÔÇ×din ce ├«n ce mai mul╚Ťi oameni suntÔÇŽ ÔÇť; nu se va spune: ÔÇ×dup─â p─ârerea mea; din c├óte am observatÔÇŽ ÔÇť, dar se vor folosi formulele: ÔÇ×dup─â studiile efectuateÔÇŽ, s-a observat c─âÔÇŽ ÔÇť ╚Ö.a.m.d

    Decodex minor. Trebuie s─â re╚Ťinem c─â noile subiecte ╚Öi/sau concepte nu sunt rezultate unor observa╚Ťii obiective cunoscute de fiecare, ci ar emana pe nesim╚Ťite direct din subcon╚Ötientul popular ÔÇô ÔÇ×problemaÔÇť (inexistent─â!) fiind imediat sesizat─â de ochiul ager ╚Öi predispozi╚Ťia ocrotitoare a autorit─â╚ŤilorÔÇŽ! Sistemul, precum un p─ârinte iubitor, vine de ├«ndat─â cu o rezolvare ÔÇ×mediatic─âÔÇť, ar─ât├ónd calea spre rezolvare folosindu-se de agen╚Ťii de serviciu precum Cristian Tudor Popescu, Rare╚Ö Bogdan, Mircea C─ârt─ârescu, Gabriel Liiceanu ╚Ö.a. Solu╚Ťiile propuse, ├«n general, te las─â perplex! Exemplu: dac─â Rom├ónia sufer─â de pe urma problemei demografice cauzat─â de izgonirea milioanelor de rom├óni ╚Öi de sc─âderea dramatic─â a natalit─â╚Ťii (╚Öi sufer─â!), de vin─â fiind tr─âd─âtorii interni care, respect├ónd directivele genocidare de la F.M.I ╚Öi U.E., ne-au distrus inten╚Ťionat ╚Ťesutul economic na╚Ťional, agen╚Ťii mai sus men╚Ťiona╚Ťi ne vor ├«ndeamn─â fr─â╚Ťe╚Öte ├«n direc╚Ťia iadului ÔÇô, familia ÔÇ×tradi╚Ťional─âÔÇť nu exist─â!, deschide╚Ťi larg toate frontierele, primi╚Ťi imigran╚Ťi ╚Öi, mai ales, renun╚Ťa╚Ťi la suveranitate ÔÇô suveranitatea nu-i de voi, nu ╚Öti╚Ťi s─â v─â conduce╚Ťi singuri, ave╚Ťi nevoie de str─âini care s─â v─â conduc─â!

    Matematic. A╚Öadar, doi tr─âd─âtori, de regul─â membrii unei minorit─â╚Ťi etnice, sexuale, confesionale ╚Öi/sau ideologice, ├«ntotdeauna v├óndu╚Ťi neo-marxismului social, cultural ╚Öi politic, dezbat o problem─â inexistent─â sau, ├«n cel mai bun caz, absolut minor─â, derizorie, ca ╚Öi cum aceasta ar fi de interes major, deci, na╚Ťional. Acest non sens absolut se produce ├«n ciuda faptului c─â, la prima vedere, subiectele abordate nu au nici un fundament real, c─âci nu exist─â ├«n structura Neamului Rom├ónesc nici un dubiu ├«n privin╚Ťa lui Dumnezeu, a lui Iisus, a familiei, a str─âmo╚Öilor sau a bunului sim╚Ťi ├«n general. ├Än ciuda acestor realit─â╚Ťi, reflectate ├«n idei axiomatice, aceia care dezbat ├«n jurul acestor subiecte emit teze ╚Öi analize baz├óndu-se pe studiul ╚Öi pe cercetarea unor ÔÇ×surseÔÇť inexistente, absolut imaginare!
    Elementar. ├Än urma acestor manevre subversive, posibile numai din cauza undelor hertziene, care, pe l├«ng─â dependen╚Ťa exercitat─â, permit r─âsp├óndirea rapid─â ╚Öi pe scar─â larg─â a manipul─ârilor sau a oric─ârui concept menit s─â creeze destabilizarea ╚Öi confuzia ├«n r├óndul societ─â╚Ťii; ├«n zilele care urmeaz─â acestor m├ór╚Ö─âvii, fiind reluate ├«n cascade succesive la radio, ├«n ziare, reviste etc., discu╚Ťiile oamenilor vor integra inevitabil noile elemente de comunicare impuse ╚Öi bucla pervers─â se ├«ncheie ÔÇô fiind rostit─â de mul╚Ťime, minciuna devine realitate! Prin folosirea acestui viciu matematic elementar, s-au impus mai toate conceptele, ideile ╚Öi mecanismele psihologice pe care le folosim, din p─âcate, f─âr─â ra╚Ťiune, pentru a ne raporta la realit─â╚Ťile ├«nconjur─âtoare!

    Iat─â pe scurt c├óteva exemple de manipul─âri istorice, impuse de elit─â prin mass media, politruci, presa liber─â, radio, manualele ╚Öcolare, cultur─â ÔÇô dar ╚Öi prin legea 217/215ÔÇŽ parchet, tribunal, c─âtu╚Öe, pu╚Öc─ârie, ├«ntr-o propozi╚Ťie: un viciu matematic elementarÔÇŽ Pu╚Ťini dar puternici, reu╚Öind s─â reformeze realitatea celor mul╚Ťi ╚Öi slabi!

    Propagand─â

    Americanii au luptat neîncetat împotriva comunismului și a tuturor totalitarismelor.
    Alia╚Ťii au eliberat Europa de fascism, de ur─â, de r─âzboi.
    Capitalismul, economia de pia╚Ť─â, democra╚Ťia reprezentativ─â ╚Öi liberalismul au contribuit activ la consolidarea civiliza╚Ťiei, la developarea economiilor na╚Ťionale, la bun─âstarea popula╚Ťiilor ╚Öi la siguran╚Ťa acestora.
    Realitate

    Iudeo-bol╚Öevismul care a fost, de fapt, prima ├«ncercare de globalizare, a preluat puterea ├«n Rusia cu banii de pe Wall-Street, Londra (City), Paris ╚Öi Geneva. Parte din sumele aruncate ├«n joc provin din finan╚Ťarea tuturor conflictelor armate ╚Öi a revolu╚Ťiilor orchestrate de mafia bancar─â jid─âneasc─â. Punctul de plecare a fost provocarea r─âzboiului civil din Anglia (1642-1651) prin finan╚Ťarea ÔÇ×revolu╚ŤionaruluiÔÇť Oliver Cromwell. Acest episod a permis ├«nfiin╚Ťarea ÔÇ×B─âncii AnglieiÔÇť (1694), a c─ârui otrav─â s-a rev─ârsat ne├«ncetat ├«n Europa ╚Öi S.U.A., provoc├ónd ╚Öi finant├ónd Revolu╚Ťia Francez─â, R─âzboiul de Secesiune, Primul R─âzboi Mondial, revolu╚Ťia din Rusia ╚Öi Al Doilea R─âzboi Mondial.
    Alia╚Ťii ├«n Al Doilea R─âzboi Mondial, au intervenit la comanda capitalului transna╚Ťional (Rothschild and Co.), omor├ónd aproape 70 de milioane de oameni pentru a distruge na╚Ťionalismele ├«n Europa ╚Öi modelul economic revolu╚Ťionar ini╚Ťiat de Reich, care, dac─â ar fi fost exportat, ar fi eliberat Europa de hegemonia mafiei bancare. Ast─âzi, capitalul transna╚Ťional (liberalismul globalizat!) de╚Ťine ╚Öi condi╚Ťioneaz─â statele, partidele politice ╚Öi popoarele, form├ónd un totalitarism f─âr─â precedent ├«n istoria omenirii. ├Äncep├ónd cu anul 1945, s-a dus un r─âzboi permanent, disimulat de ÔÇ×presa liber─âÔÇť, ├«mpotriva na╚Ťiunilor, a religiei cre╚Ötine ╚Öi a identit─â╚Ťii Europene. ├Än acest angrenaj infernal, popoarele indigene nu au mai avut absolut nici o importan╚Ť─â ÔÇô cum numi╚Ťi un astfel de regim?
    Din cauza capitalismului, a economiei de pia╚Ť─â, a democra╚Ťiei reprezentative ╚Öi, ast─âzi, a liberalismului economic, Rom├ónia, a reu╚Öit s─â piard─â ├«n 28 de ani tot ce a realizat ╚Öi a muncit ├«n ultimii 150 de ani ╚Öi chiar mai mult! Poporul rom├ón ╚Öi-a pierdut pe r├ónd suveranitatea, independen╚Ťa economic─â, resursele naturale, Armata, p─âm├óntul str─âmo╚Öesc, s─ân─âtatea, popula╚Ťia, rata natalit─â╚Ťii, ra╚Ťiunea Ortodox─â, leg─âtura cu tradi╚Ťiile sale ╚Öi chiar m├óndria de a fi ROM├éN! Acest─â ├«n╚Öiruire sub-apocaliptic─â s-a petrecut ├«n democra╚Ťie, stat de drept, capitalism ╚Öi economie de pia╚Ť─â. ├Än tot acest r─âstimp, ├«mboln─âvi╚Ťi de otrava ÔÇ×presei libereÔÇť, cu discern─âm├óntul grav avariat, am votat ne├«ncetat st─âp├ónii no╚Ötri ÔÇô ale╚Öii altora!ÔÇŽ A celor care conduc cu adev─ârat plutocra╚Ťia la care am fost supu╚Öi prin confiscarea informa╚Ťiei, adev─ârata dictatur─â invizibil─â!
    V.M.E. este o arm─â extrem de puternic─â! Profit├ónd de for╚Ťa extraordinar─â a undelor hertziene, a ajuns, astfel, s─â impun─â cu u╚Öurin╚Ť─â ╚Öi rapiditate propaganda ├«n toate straturile societ─â╚Ťii. Mai mult dec├ót at├ót, folosind unelte aparent inofensive, precum televizorul ╚Öi radio pentru diseminarea otr─âvurilor, poporul este atras ├«n capcan─â f─âr─â a se face uz de vreo agresiune vizibil─â, palpabil─â, cre├ónd, astfel, aderarea maselor prin consim╚Ť─âm├óntul liber ╚Öi democratic. Acest lucru provoac─â iluzia particip─ârii active la consolidarea iluziei democratice ╚Öi la deteriorarea grav─â a discern─âm├óntului ╚Öi, ├«n final, la diminuarea sau chiar la anularea capacit─â╚Ťii de revolt─â! Cum altfel s-ar fi putut justifica m─âsurile succesive de restric╚Ťie a puterii suverane ├«n ╚Ť─ârile din Europa, ├«n timp ce aceea╚Öi gropari de na╚Ťiuni ╚Öi uciga╚Öi de popoare (U.E.), ridic─â ├«n sl─âvi pe toate c─âile posibile propaganda mincinoas─â a democra╚Ťiei, a libert─â╚Ťii ╚Öi a securit─â╚Ťii, c├ónd Europa, p─âm├óntul cre╚Ötinilor, este inundat cu islami╚Öti arabi ╚Öi negri; sub autoritatea unei dictaturi cumplite condus─â la v├órful ei de minorit─â╚Ťi ├«nver╚Öunate, care practic─â, chiar ├«n acest moment, sub conspira╚Ťia t─âcerii a presei libere, genocidul popula╚Ťiilor de tradi╚Ťie cre╚Ötin─â, de civiliza╚Ťie european─â ╚Öi de ras─â alb─â. Scap─â, cine poate!

    Mihai ╚śERBAN

    P.S. Stau ╚Öi m─â ├«ntrebÔÇŽ oare noi st─âm ├«n U.E. sau U.E. st─â la noi acas─âÔÇŽ abuziv? Timpul a sosit ÔÇô De╚Öteapt─â-te, rom├óne!

  • TUDOSE o da in bara! Suntem ├«n FALIMENT? Tudosica, ├«nt├ólnire cu FMI ╚Öi Banca Mondial─â!

    tudose

    Bomba zilei! Suntem în faliment? Tudose, întâlnire cu FMI și Banca Mondială! Premierul Mihai Tudose s-a intalnit marti cu delegatii ale FMI si Bancii Mondiale, potrivit unor surse guvernamentale. Intalnirea cu FMI are loc cu putin inainte ca institutia financiara sa finalizeze raportul de tara, dezvăluie HotNews.ro. . In vederea intocmirii raportului de tara, reprezentantii FMI vor avea acces la bazele de date ale ANAF.

    Din delegatia guvernamentala au mai facut parte ministrul Finantelor – Ionut Misa, ministrul Sanatatii – Florian Bodog, si consilierul Marius Nica.

    Premierul Mihai Tudose a confirmat marti la Parlament ca a avut o intalnire cu o delegatie a FMI. El a spus ca nu a fost vorba despre bani sau imprumuturi, ci ca i-a chemat ca sa le ofere acces la datele Ministerului Finantelor pentru prognozele viitoare.

    VEZI SI:┬áApa va deveni ÔÇ×luxÔÇŁ sau ÔÇ×viciuÔÇŁ ╚Öi se va scumpi! Guvernul Tudose vrea s─â introduc─â o tax─â de timbru la ap─â!

    “Ultimele doua prognoze le-au cam gresit, Romania nu a functionat cum a zis FMI, ci un pic mai bine. Ca sa nu mai apara greseli, le-am oferit acces la datele Ministerului Finantelor”, a spus Tudose.

    “Le-am atras atentia, sunt ditamai organismul si lumea se uita. Sa fie mai atenti. Vedeti la finante toata hirtogaraia, toate cifrele, toate prognozele noastre”, a mai spus Tudose. (sursa)

    VEZI SI: HAOS in cocina PSD: Fiind bani putini la buget, DRAGNEA si TUDOSE pregatesc pentru saptamana viitoare o lovitura ZDRAVANA

  • ULTIMA ORA: ATENTAT TERORIST LA PARIS LA SEDIUL FMI!

    atp

    Explozia unui colet-capcan─â produs─â joi diminea╚Ťa la sediul FMI din Paris este un atentat pus la cale de musulmani care arat─â c─â “suntem viza╚Ťi ├«n continuare”, a declarat joi pre╚Öedintele francez Francois Hollande ├«n timpul unei vizite la Toulon (sud-estul Fran╚Ťei), transmite AFP.

    Explozia s-a soldat cu r─ânirea unei persoane care acum se zbate “├«ntre via╚Ť─â ╚Öi moarte”, a ad─âugat ╚Öeful statului, conform AGERPRES.

    Ini╚Ťial poli╚Ťia din Paris a anun╚Ťat c─â o persoan─â a fost r─ânit─â u╚Öor ├«n explozie, aminte╚Öte AFP.

    O asistent─â a fost r─ânit─â la m├óini ╚Öi la fa╚Ť─â ├«n momentul deschiderii plicului, au precizat surse poli╚Ťiene╚Öti. Parchetul antiterorist francez a lansat o anchet─â ├«n acest caz.

  • DNA a deschis dosar penal aupra ├«mprumutului luat ├«n 2009 de la FMI

    basescuisarescuboc-cv-wide-e1479109032657

    În sesizarea obţinută respectiva sunt reclamaţi Traian Băsescu, Emil Boc, Mugur Isărescu, Lucian Croitoru.

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a constituit un dosar penal referitor la împrumutul pe care ţara noastră l-a luat de la instituţiile internaţionale în anul 2009, potrivit unui răspuns al DNA la o sesizare făcută în luna august de o persoană fizică.

    Scrisoarea DNA, ob┼úinut─â de ziarul BURSA, precizeaz─â: ÔÇťUrmare adresei dumneavoastr─â din data de 17.10.2016, prin care solicita┼úi comunicarea unor date cu privire la pl├óngerea depus─â la data de 16.08.2016, v─â comunic─âm c─â num─ârul de dosar penal sub care a fost ├«nregistrat─â aceasta este 664/P/2016, lucrarea fiind repartizat─â unui procuror din cadrul Sec┼úiei de combatere a infrac┼úiunilor asimilate infrac┼úiunilor de corup┼úieÔÇŁ.

    Reprezentanţii DNA ne-au explicat că un dosar penal se constituie în urma unor verificări preliminarii care urmăresc să constate dacă faptele reclamate sunt suficiente pentru a fi întocmit dosar penal la DNA.

    Dacă nu s-ar fi dovedit acest lucru, atunci procurorii ar fi concluzionat că respectiva speţă nu este de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ne-au mai spus sursele citate, adăugând că, în continuare, vor fi făcute verificări pentru a se decide dacă partea reclamată trebuie pusă sub acuzare sau dacă se impune clasarea cazului.

    ÔÇťConstituirea unui dosar penal nu ├«nseamn─â c─â vinov─â┼úia este dovedit─â, dar este un pas care deja a fost f─âcut pentru decelarea acestui aspectÔÇŁ, au conchis reprezentan┼úii DNA.

    Conform surselor noastre, la DNA au fost depuse 270 de sesizări pe această speţă.

    Sesiz─ârile urm─âresc investigarea ├«mprejur─ârilor ├«n care Rom├ónia a ├«ncheiat acordurile cu creditorii externi, respectiv Fondul Monetar Interna┼úional, Comisia European─â, Banca Mondial─â ┼či Banca European─â pentru Reconstruc┼úie ┼či Dezvoltare ┼či a modului ├«n care au fost folosite ├«mprumuturile de la aceste institu┼úii, ├«n condi┼úiile ├«n care, ├«n alte state europene au fost lansate investiga┼úii, inclusiv de natur─â penal─â ├«mpotriva conducerii b─âncilor centrale.

    Reclaman┼úii cer dispunerea ├«nceperii urm─âririi penale pentru infrac┼úiunile de abuz ├«n serviciu, conflict de interese ┼či constituire a unui grup infrac┼úional organizat. Peten┼úii mai solicit─â DNA s─â aib─â ├«n vedere, ├«n aceast─â spe┼ú─â, ┼či prevederile legii privind siguran┼úa na┼úional─â a Rom├óniei.

    Sesizarea precizeaz─â: ÔÇťApreciez c─â persoanele responsabile de s─âv├ór┼čirea infrac┼úiunilor semnalate sunt persoanele care au reprezentat Statul Rom├ón ┼či institu┼úiile publice implicate ├«n perioada 2009-2013, respectiv, Traian B─âsescu, Emil Boc, Mugur Is─ârescu, Lucian Croitoru (consilier pe probleme de politic─â monetar─â ├«n cadrul BNR), precum ┼či orice alte persoane care vor fi identificate ├«n cursul cercet─ârilorÔÇŁ.

    Documentul explic─â: ÔÇťCu toate c─â ├«n anul 2008 nu se punea problema unui ├«mprumut de la FMI, ipoteza fiind exclus─â chiar de c─âtre guvernatorul Mugur Is─ârescu, totu┼či, ├«n cele din urm─â a fost contractat un credit extern.

    Astfel, Rom├ónia a semnat ├«n 2009 un acord cu Fondul Monetar Interna┼úional (FMI), Comisia European─â (CE), Banca Mondial─â ┼či Banca European─â pentru Reconstruc┼úie ┼či Dezvoltare (BERD) de 20 de miliarde de euro.

    Conform raportului publicat de Independent Evaluation Office din cadrul Fondului Monetar Interna┼úional, solicitarea ini┼úial─â s-a f─âcut pentru suma de 44 miliarde euro. Nu a fost prezentat─â o justificare oficial─â a deciziei de a contracta un ├«mprumut ├«ntr-un cuantum at├ót de ridicat. Economi┼čtii au estimat c─â nevoile ┼ú─ârii noastre se situau la aproximativ jum─âtate din valoarea efectiv ├«mprumutat─â. ├Än acest sens sunt ┼či declara┼úiile lui Theodor Stolojan, consilier al primului ministru de la momentul semn─ârii acordului cu FMI, care afirma c─â ├«mprumutul va fi ├«n cuantum de aproximativ 10 miliarde de euro ┼či nu dublul acestei sume. Al┼úi economi┼čti au estimat c─â ar fi fost suficiente chiar 5 miliarde de euroÔÇŁ.

    Persoana care s-a adresat DNA sus┼úine c─â prejudiciul suferit de Statul Rom├ón ca urmare a contract─ârii acestor ├«mprumuturi se ridic─â la 600 de milioane de euro pe an, pl─âti┼úi cu titlu de dob├ónd─â pentru suma de 20 de miliarde de euro: ÔÇťDac─â Rom├ónia ar fi contractat 10 miliarde de euro, cuantumul dob├ónzii ar fi fost redus la jum─âtate, dob├ónda fiind de 300 de milioane de euro pe an. Estim─ârile ├«i apar┼úin chiar lui Theodor Stolojan, cel care a de┼úinut func┼úia de consilier al primului ministru ├«n perioada contract─ârii ├«mprumuturilor. Pentru 5 miliarde de euro, dob├ónda ar fi fost de 150 de milioane, adic─â de 4 ori mai mic─â dec├ót cea pl─âtit─â ├«n realitate.
    A┼čadar, prejudiciul suferit de Statul Rom├ón este reprezentat de diferen┼úa de dob├ónd─â de 450 de milioane de euro pl─âtit─â ├«n plus. Prejudiciul total se ridic─â la 1,8 miliarde de euro, av├ónd ├«n vedere c─â perioada de rambursare a fost de 4 ani. Pentru a ilustra amploarea prejudiciului ar─ât c─â aceast─â sum─â de 1,8 miliarde de euro echivaleaz─â cu costul cumulat al autostr─âzilor Bucure┼čti ÔÇô Comarnic ┼či Bucure┼čti ÔÇô Sibiu, cu costul a cel pu┼úin 6 spitale regionale, reprezent├ónd totodat─â mai mult de jum─âtate din bugetul ap─âr─ârii ┼či, nu ├«n ultimul r├ónd, 1,2% din PIB.

    În contextul în care au fost împrumutate sume mai mari decât nevoile efective ale României, fără o justificare temeinică, există suspiciunea că sumele suplimentare au fost accesate în scopul satisfacerii în mod nelegal a unor interese private. Cu atât mai mult cu cât, modul de utilizare a împrumutului nu a fost făcut niciodată public.

    Ceea ce reiese din informa┼úiile accesibile publicului este c─â mai mult de jum─âtate din sumele accesate au r─âmas ├«n rezervele B─âncii Na┼úionale a Rom├óniei. Nu exist─â informa┼úii accesibile publicului care s─â ateste modul ├«n care BNR a gestionat aceste sume. ├Äns─â perioada ├«n care a fost ├«n vigoare acordul cu FMI a coincis cu perioada ├«n care BNR a distribuit bonusuri de p├ón─â la 10% din profitul anual angaja┼úilor s─âi, precum ┼či persoanelor din conducerea institu┼úiei.
    Totodat─â, b─âncile comerciale au beneficiat de reduceri masive ale rezervei minime obligatorii ┼či de dob├ónzi comerciale de 3-4 ori mai mari dec├ót dob├ónzile la depozite. Sumele accesate ├«n baza acordului cu FMI ┼či virate ├«n rezerva BNR au permis atingerea obiectivului reducerii rezervei minime obligatorii, astfel cum reiese din rapoartele publicate chiar pe site-ul BNR. Potrivit acestor rapoarte, fiecare intrare ├«n conturile BNR a unei tran┼če din acordul cu FMI ┼či ceilal┼úi creditori a coincis cu ie┼čiri concomitente aferente sc─âderii rezervei minime obligatorii, ├«n unele cazuri chiar aproape de zero.

    Dup─â anul 2011, b─âncile-mam─â ale institu┼úiilor de credit din sistemul bancar rom├ónesc au scos din ┼úar─â sume ├«ntre 5 ┼či 10 miliarde de euro anual. Este vorba despre acelea┼či b─ânci ai c─âror reprezentan┼úi au participat la Reuniunea privind coordonarea sectorului financiar din Rom├ónia din data de 26 martie 2009, reuniune care a precedat semnarea acordului cu FMI, astfel cum rezult─â din comunicatul BNR, dar ┼či din raportul Independent Evaluation Office din cadrul Fondului Monetar Interna┼úional.

    De asemenea, se pare c─â sumele ├«mprumutate de la FMI au fost ├«n mod nelegal folosite ├«n vederea sprijinirii politicii monetare a BNR. Concluzia se desprinde dintr-o analiz─â a cursului leu ÔÇô euro. Astfel, ├«n octombrie 2008, cursul leu ÔÇô euro era de 3,6 dar a crescut ├«n mod spectaculos la 4,2 ├«n data de 5 ianuarie 2009, dup─â care s-a men┼úinut ├«n mod constant ├«n jurul valorii de 4,1- 4,7.

    ├Ämprejurarea c─â Rom├ónia a fost ├«ndatorat─â f─âr─â ca acest lucru s─â fie necesar reiese ┼či din faptul c─â p├ón─â la finele lui 2013, aproximativ 6 miliarde de euro au fost rambursate, de┼či scaden┼úa era ├«n 2019.

    (ÔÇŽ) Mai mult dec├ót at├ót, acordul cu FMI, atr─âg├ónd veto-ul acestuia ├«n problemele interne ale ┼ú─ârii, a fost de natur─â s─â ├«mpiedice Rom├ónia s─â emit─â reglement─âri ┼či s─â impun─â practici corecte, m─âsuri de u┼čurare a poverii consumatorilor sau norme privind liberarea de datorie a debitorilor b─âncilor ┼či, ├«n general, pentru scoaterea din criz─â a cet─â┼úeanului de r├ónd ruinat de m─âsurile de austeritate ┼či de abuzul de putere economic─â a b─âncilor. FMI s-a opus astfel adopt─ârii unor proiecte de lege precum legea falimentului personal ┼či legea d─ârii ├«n plat─â menite s─â ofere o solu┼úie pentru situa┼úia cet─â┼úenilor supra├«ndatora┼úi.(ÔÇŽ) ├Än perioada 2008-2009, Fondul Monetar Interna┼úional se afla ├«n criz─â vorbindu-se chiar despre dizolvarea sa pe motiv c─â statele nu mai contractau acorduri cu FMI. Pentru a-┼či men┼úine obiectul de activitate ┼či pentru a-┼či dovedi utilitatea, se impunea ca FMI s─â-┼či reia activitatea, acord├ónd noi credite. ├Än mod surprinz─âtor, chiar ├«n aceast─â perioad─â, au ap─ârut probleme de finan┼úare ├«n Ungaria. Totodat─â, de┼či ├«n anul 2008 ├«n ┼úara noastr─â nu s-a vorbit despre un ├«mprumut de la FMI, ipoteza fiind exclus─â chiar de c─âtre guvernatorul BNR, ├«n anul 2009 Rom├ónia a semnat un astfel de acord. De aici se na┼čte suspiciunea c─â semnarea acordului s-a f─âcut mai degrab─â ├«n beneficiul FMI (institu┼úie condus─â de persoane discreditate prin scandaluri de corup┼úie).

    Concluzia este ├«nt─ârit─â ┼či de faptul c─â Rom├ónia a semnat ├«n anul 2011 un nou acord cu FMI, aflat la acel moment sub conducerea lui Christine Lagarde, actualmente implicat─â ┼či ea ├«ntr-un scandal de corup┼úie. Prin acest acord, Rom├ónia s-a ├«mprumutat de la FMI cu suma de aproximativ 3,5 miliarde de euro. Acest ├«mprumut nu a fost utilizat, expir├ónd ├«n anul 2013, f─âr─â ca statul rom├ón s─â trag─â vreo tran┼č─âÔÇŁ.

    Reclamantul acuz─â c─â de semnarea acordului cu FMI au beneficiat ┼či membrii conducerii BNR care au primit bonusuri ├«n valoare total─â de 28 milioane de euro: ÔÇťAceste bonusuri, a┼ča-zis de succes, nu au avut ├«ns─â la baz─â un management eficient al crizei din partea celor care s-au bucurat de ele. Dimpotriv─â, situa┼úia economic─â din Rom├ónia se ar─âta dezolant: peste un milion de cet─â┼úeni fali┼úi ┼či peste 350 de mii de firme aflate ├«n insolven┼ú─â ├«n Rom├ónia anilor 2009-2016. Ace┼čtia au fost victimele directe sau indirecte ale unui management fraudulos ┼či incompetent al crizei practicat de BNR. ├Än aceast─â perioad─â s-a constatat o pierdere cumulat─â de 42 miliarde de euro (28% din PIB) cauzat─â de acest management. ├Än ciuda acestor catastrofe ┼či e┼čecuri, conducerea BNR ┼či-a acordat bonusurile men┼úionate anterior. Pe cale de consecin┼ú─â, a avut loc privatizarea profitului ┼či socializarea pierderilor.

    De semnarea acordurilor cu FMI a profitat ┼či pre┼čedintele Rom├óniei de la momentul respectiv, Traian B─âsescu. Acesta a fost men┼úinut ├«n func┼úie ├«n ciuda scandalurilor de corup┼úie ┼či a acuza┼úiilor de autoritarism ├«n care era implicat, ├«nc─â de la momentul respectivÔÇŁ.

    Sesizarea mai eviden┼úiaz─â c─â, ├«n prezent, Rom├ónia se confrunt─â cu un nou scandal de corup┼úie ce a implicat arestarea viceguvernatorului Bogdan Olteanu, put├óndu-se presupune c─â exist─â ┼či alte fapte de corup┼úie la nivelul BNR.

    Sesizare ┼či la Curtea de Conturi privind ├«mprumutul FMI din 2009

    O altă sesizare privind împrumutul statului român de la instituţiile financiare internaţionale a fost formulată în atenţia Curţii de Conturi.
    Reclama┼úia ob┼úinut─â de ziarul BURSA sus┼úine c─â ÔÇťexist─â indicii serioase cu privire la faptul c─â Banca Na┼úional─â a Rom├óniei (BNR) a gestionat defectuos ├«mprumutul contractat de Rom├ónia ├«n data de 24.03.2009 de la Fondul Monetar Interna┼úional (FMI), Comisia European─â (CE), Banca Mondial─â ┼či Banca European─â pentru Reconstruc┼úie ┼či Dezvoltare (BERD), ├«n valoare total─â de aproximativ 20 de miliarde de euro, din care mai mult de jum─âtate au fost direc┼úiona┼úi c─âtre BNRÔÇŁ.

    Prin documentul transmis DNA se cere efectuarea unui control cu privire la modul ├«n care BNR a administrat fondurile direc┼úionate c─âtre aceast─â institu┼úie din ├«mprumutul primit la data men┼úionat─â; efectuarea unui control ├«n ceea ce prive┼čte modul ├«n care a fost influen┼úat─â datoria public─â de accesare a acestui ├«mprumut ┼či solicitarea de urgen┼ú─â, a suspend─ârii din func┼úia persoanelor responsabile pentru s─âv├ór┼čirea faptelor cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate ├«n urma controalelor sau a auditurilor efectuate, p├ón─â la solu┼úionarea definitiv─â a cauzelor ├«n care sunt implicate.

    Autori: EMILIA OLESCU, ANCUŢA STANCIU / Sursa: Bursa.ro

  • ATENTIE ROMANI! Ce dezastru ne preg─âte┼čte FMI. Ne ├«ntoarcem la austeritatea lui B─âsescu

    svs

    Ce dezastru ne preg─âte┼čte Fondul Monetar Interna┼úional (FMI). Ne ├«ntoarcem la austeritatea de pe vremea fostului pre┼čedinte Traian B─âsescu sau ne a┼čteapt─â┬áceva mai r─âu?

     

    Senatorul PSD de Prahova Daniel Savu a oferit, s├ómb─ât─â, o declara┼úie, ├«n care a criticat recentele declara┼úii ale ministrului de Finan┼úe, Anca Paliu Dragu, potrivit c─âreia salariul minim nu va fi majorat la 1 ianuarie, de la 1.050 de lei la 1.200 de lei, din cauz─â c─â este nevoie de un studiu de impact al acestei cre┼čteri asupra competitivit─â┼úii Rom├óniei ┼či a mediului privat, unde este posibil─â o migrare spre economia gri sau spre cea neagr─â.

    ├Än aceste condi┼úii Daniel Savu a amintit c─â salariul minim f─âcea parte dintre condi┼úiile pe care PSD le-a pus guvernului Ciolo┼č, pentru a-i da votul de ├«nvestitur─â ├«n Parlament.

    ÔÇ×Strategia guvernului Ponta era s─â aduc─â bun─âstare tuturor, m─ârind salariile foarte mici. Ulterior, acest salariu minim figureaz─â ├«n pachetul pe care l-am solicitat s─â ├«l respecte domnul Ciolo┼č. Acum, vom vedea ce se va ├«nt├ómpla dac─â nu ├«l respect─â. Dar este clar c─â este un prim semnal de alarm─â, c─â nu respect─â ceea ce am stabilitÔÇŁ, ne-a spus Savu.

    ├Äntrebat dac─â este luat─â ├«n calcul varianta unei mo┼úiuni de cenzur─â, ca reac┼úie la nep─âsarea cabinetului Ciolo┼č fa┼ú─â de categoriile sociale defavorizate, parlamentarul a r─âspuns: ÔÇ×E vorba dac─â trece sau nu bugetul, ├«n condi┼úiile astea. Dac─â bugetul nu trece, e cam acela┼či lucru cu mo┼úiunea de cenzur─â. Pentru un guvern, bugetul netrecut este similar cu mo┼úiunea de cenzur─âÔÇŁ.

    Ministrul de Finan┼úe a f─âcut anun┼úul dup─â ce s-a ├«nt├ólnit cu Poul Thomsen, directorul Fondului Monetar Interna┼úional pentru Europa. Chestionat dac─â este posibil ca FMI s─â fi avut vreo influen┼ú─â ├«n acest caz, Daniel Savu a replicat: ÔÇ×Este foarte posibil, pentru c─â ┼čti┼úi foarte bine: FMI nu este un fond de binefacere, ci este o organiza┼úie care ├«┼či dore┼čte ├«ntotdeauna banii ├«napoi ┼či s─â fac─â profitÔÇŁ.

    Risc─âm, astfel, s─â ne ├«ntoarcem la austeritatea din regimul B─âsescu? ÔÇ×Mai r─âuÔÇŁ, a avertizat senatorul PSD: ÔÇ×putem s─â ne ├«ntoarcem la perioada 1996-1997, c├ónd domnul Thomsen a impus politica de faliment a Rom├óniei ├«n acea perioad─â. Mai grav a fostÔÇŁ.

    Nu ├«n ultimul r├ónd, l-am ├«ntrebat pe Daniel Savu cum vede invita┼úia co-pre┼čedintelui PNL Vasile Blaga pentru membrii guvernului Ciolo┼č, de a se ├«nscrie ├«n Partidul Na┼úional Liberal ┼či de a candida pentru func┼úii de conducere ├«n aceast─â forma┼úiune politic─â, conform descrieri.ro.

    VEZI SI: VIDEO TERIFIANT. Atac TERORIST al unui islamist la Londra

  • Se preg─âte┼čte pulverizarea Rom├óniei

    PULVERIZAREA-ROMÂNIEI-777x437

    Se preg─âte┼čte pulverizarea Rom├óniei. Cite┼čte ┼či d─â mai departe!

    Materialul care urmeaz─â circul─â pe internet, nefiind semnat de o persoan─â sau asumat de un grup. Consider─âm cele scris ca fiind conforme unei realit─â╚Ťi crude, a╚Öa c─â am decis s─â-l public─âm.

    La ce ne folose╚Öte c─â suntem membrii UE? La nimic. Noi, poporul, nu numai c─â nu avem nimic de c├ó╚Ötigat, dar mai suntem ╚Öi prosti╚Ťi ├«n fa╚Ť─â de to╚Ťi ─â╚Ötia care nu ╚Ötiu altceva c─â, vezi, Doamne!, ei sunt democra╚Ťi ╚Öi ei trebuie s─â ne ├«nve╚Ťe pe noi ce este democra╚Ťia. Ne-am s─âturat de ÔÇ×democra╚ŤiaÔÇť lor!

    Nu avem nevoie de UE s─â ne spun─â cum s─â ne conducem ╚Ťara. Fie c─â este B─âsescu, Ponta sau Iohannis tot aia e. To╚Ťi stau ├«n pozi╚Ťia ÔÇ×ghiocelÔÇť fa╚Ť─â de cei de afar─â. De ce nu au verticalitate? P─âi ei, adic─â oamenii politici, sunt singurii care au de c├«╚Ötigat din UE. Poate a venit timpul s─â ne lu─âm soart─â ├«n m├«inile noastre ╚Öi s─â nu-i mai l─âs─âm pe al╚Ťii s─â hot─ârasc─â pentru noi.

    Cu c├ót suntem mai mul╚Ťi, cu at├«t ╚Öansa c─â s─â fim b─âga╚Ťi ├«n seam─â se ridic─â.┬á ┬á ┬á ┬á

    Regionalizarea Rom├óniei este sinonim─â cu cedarea suveranit─â╚Ťii

    Europa ÔÇ×salvatoareÔÇť nu ne-a salvat niciodat─â de la nimic, ci, dimpotriv─â, ne-a condi┼úionat (de exemplu, recunoa┼čterea Independen┼úei de la 1877, de ├«ncet─â┼úenirea evreilor), ne-a v├óndut (la Ialta), ne impune norme (discriminarea pozitiv─â a minorit─â┼úilor ÔÇô evrei, ┼úigani), penalit─â┼úi etc., deci nu ne va ÔÇ×salvaÔÇť nici acum!

    Comisia European─â este o simpl─â unealt─â a globali╚Ötilor. Aceast─â comisie nu face altceva dec├ót s─â preg─âteasc─â terenul pentru Noua Ordine Mondial─â (NOM), guvernul mondial. ├Än ecua╚Ťia NOM, planeta va fi condus─â prin intermediul ONU.

    Agenda 21 este un plan prezentat de ONU ├«n 1992, la conferin╚Ťa ÔÇ×Earth SummitÔÇť, care a avut loc ├«n Rio de Janeiro, Brazilia. Mul╚Ťi ╚Ötiu c─â ONU este o organiza╚Ťie care apar╚Ťine globali╚Ötilor. ONU este folosit─â de c├ó╚Ťiva miliardari puternici pentru a trasa viitorul global al omenirii. Tot sub influen╚Ťa globali╚Ötilor miliardari se mai afl─â ╚Öi urm─âtoarele institu╚Ťii: FMI, Banca Mondial─â, WTO (World Trade Organisation ÔÇô Organiza╚Ťia Mondial─â a Comer╚Ťului).

    Suntem captivi intereselor blocului euro-atlantic

    Cu Iohannis ├«n politichia extern─â am mari rezerve (poate ╚Öi din cauza sf─âtuitorului: M.-R.U.), adic─â cu pupatul Licuriciului ├«n problema finan╚Ťelor (amestecul SUA ╚Öi UE ├«n politica intern─â ÔÇô UE e normal s─â se amestece, dar SUA?) ╚Öi a pozi╚Ťiei ultra pro-NATO ├«n privin╚Ťa conflictului din Ucraina. Deocamdat─â problema de securitate a Rom├óniei nu este Rusia, ci frauda corporatist─â (corpora╚Ťii americane, europene) care spoliaz─â economia ╚Ť─ârii. ├Än privin╚Ťa Ucrainei, era de a╚Öteptat ca Rusia s─â nu stea ╚Öi s─â priveasc─â cum se apropie NATO de hotarele ei, c├ónd Crimeea (╚Öi Ucraina), din perspectiva Rusiei (o perspectiv─â istoric─â de altfel), este un teritoriu rusesc.

    SUA a dorit s─â ÔÇ×cumpereÔÇť cu ajutorul mafiei politice din Ucraina (familia vicepre╚Öedintelui SUA, Joe Bideu, fiind direct implicat─â ├«n afacere) cum face ╚Öi pe la noi, resursele Ucrainei. Dar Ucraina este un stat creat de URSS ├«n 1919 ╚Öi 1922 (puteau la fel de bine s─â nu fac─â acest stat). A primit Crimeea de la Rusia ├«n 1954. Ucraina ├«nseamn─â ÔÇ×teritoriu de margineÔÇť, de margine al Rusiei. Ast─âzi, ├«n Ucraina sunt teritorii istorice ruse╚Öti.

    Interesele euro-atlantice, reprezentate de SUA și imperiul european în formare

    De fapt, institu╚Ťiile executive ale UE ╚Öi proiectul SUE par a fi, mai degrab─â, proiecte americane prin care Washingtonul ├«ncearc─â s─â ├«╚Öi prelungeasc─â politica pe continentul european.

    Apartenen╚Ťa la blocul euro-atlantic ne-a transformat ├«ntr-o colonie second hand, exportator de for╚Ť─â de munc─â ieftin─â pentru Vest, tarla de resurse minerale date pe degeaba ÔÇ×partenerilorÔÇť. Din punct de vedere cultural, blocul euro-atlantic este Sodoma ╚Öi Gomora, ca ideologie, promov├ónd agresiv drepturile homosexualilor, ideologia ├«nc─âlzirii globale, spectrul fals al suprapopul─ârii planetei, teroarea terorismului, combin├ónd ÔÇ×politicile friciiÔÇť cu cele ale utopiilor globaliste (guvernan╚Ť─â european─â, guvernan╚Ť─â global─â etc.).

    De cealalt─â parte, se afl─â Rusia, uneori ├«n tandem cu China ╚Öi cu alte ╚Ť─âri ├«n relativ─â ascensiune. Rusia are meritul s─â fie singura putere de anvergur─â mondial─â care, la nivel ideologic, propune o alternativ─â Sodomei ╚Öi Gomorei euro-atlantice: accentu├ónd valorile tradi╚Ťionale ale familiei, resping├ónd propaganda homosexual─â, contrazic├ónd teza suprapopul─ârii ╚Öi a ├«nc─âlzirii globale.

    Ne ajut─â la ceva apartenen╚Ťa la complexul euro-atlantic? ├Än afara statutului de colonie ÔÇô teren (ÔÇ×poligonÔÇť) de experimente sociale ╚Öi de teritoriu util pentru c├«teva garnizoane militare, nu. Din punct de vedere al securit─â╚Ťii na╚Ťionale, apartenen╚Ťa la NATO si UE ne ofer─â doar ILUZIA protec╚Ťiei, a╚Öa cum nota ├«nsu╚Öi editorul agen╚Ťiei mult-citate Stratfor ├«ntr-un material dedicat chiar ╚Ť─ârii noastre.

    Spune╚Ťi NU experimentelor cu plante modificate genetic

    Rom├óni, spune╚Ťi NU experimentelor SUA ╚Öi aprobate de UE cu plante modificate genetic pe teritoriul Rom├óniei! ├Ämpotrivi╚Ťi-v─â acestor experimente cu plante modificate genetic, plante care au efecte dezastruoase asupra s─ân─ât─â╚Ťii voastre ╚Öi a copiilor vo╚Ötri. Aceste plante modificate genetic, fie c─â sunt consumate de om, fie de animale a c─ârora carne intr─â ├«n alimenta╚Ťia uman─â, pot genera o serie de boli, inclusiv cancer, sc─âdere a sistemului imunitar ╚Öi chiar modific─âri ale ADN-ului uman.

    Fac apel c─âtre toate mamele din Rom├ónia care vor s─â-╚Öi vad─â copii cresc├ónd s─ân─âto╚Öi s─â ia atitudine ├«mpotriv─â acestor ac╚Ťiuni care ne transform─â ├«n COBAII SUA ╚Öi UE.

    Politicienii români sunt doar niște marionete

    Citi╚Ťi ╚Öi despre Monsanto, Codex Alimentarius de altfel, c─âci ei sunt ├«n spatele acestor prostii, scopul fiind reducerea popula╚Ťiei la nivel global. ╚śtirile Tv sunt o sp─âlare de creiere ╚Öi manipulare gratuit─â ├«n mas─â.

    Oric├ót de feciorelnic s-ar comporta birocra╚Ťii de la Bruxelles, trebuie s─â ├«n╚Ťelegem c─â atomizarea Europei se potrive╚Öte de minune scopului proiectului european. Cu na╚Ťiuni mici, lipsite de putere ╚Öi fundamente, te po╚Ťi juca mult mai u╚Öor, po╚Ťi stabili reguli mult mai stricte ╚Öi le po╚Ťi coordona extrem de eficient. Aceasta s-a dorit de la bun ├«nceput, iar snoava conform c─âreia noile na╚Ťiuni nu vor fi primite ├«n UE este doar o zicere. Nu doar c─â vor fi primite, dar li se vor face concesii mai mari dec├ót importan╚Ťa lor. Atomizarea a fost din start planul secret pentru ÔÇ×unificareaÔÇť Europei. De aceea doar Germania s-a unificat, ├«n timp ce alte ╚Ť─âri s-au divizat ╚Öi continu─â s─â fie dezmembrate pe criterii etnice!

    Pentru noi lucrurile ar putea ar─âta foarte ur├ót. Nu este exclus ca, ├«n final, dup─â episodul ÔÇ×╚Üinutul SecuiescÔÇť s─â avem de-a face cu secesiunea Transilvaniei, care se preg─âte╚Öte ├«nc─â din anul 1989. De o groaz─â de timp se desf─â╚Öoar─â o propagand─â radical─â (tot via UE-SUA), care sugereaz─â o superioritate a ardelenilor fa╚Ť─â de ceilal╚Ťi rom├óni. Mai mult, ÔÇ×superiorul ardeleanÔÇť este ÔÇô┬á culmea! ÔÇô┬á cel asuprit de ÔÇ×nemernicii de sudi╚ÖtiÔÇť ╚Öi ÔÇ×miticiÔÇť, obi╚Önui╚Ťi s─â tr─âiasc─â pe spatele s─âu. O retoric─â fals─â, care poate fi contrazis─â cu u╚Öurin╚Ť─â de oricine ar vrea s─â studieze structura PIB-ului. Dar, ├«n fa╚Ťa propagandei nu po╚Ťi lupta cu logica! Se vor g─âsi probabil numero╚Öi iste╚Ťi gata s─â-mi demonstreze cum gre╚Öesc eu ╚Öi cum vor tr─âi ei mai bine dac─â se vor desp─âr╚Ťi de ÔÇ×asupritoriÔÇť. Este inutil s─â intri ├«ntr-o asemenea confruntare. Pentru mul╚Ťi viermele a fost inoculat ╚Öi, din nefericire at├ót pentru ei, c├ót ╚Öi pentru noi, ÔÇ×binefacerileÔÇť vor deveni vizibile abia dup─â ruptur─â.

    UE și SUA înseamnă distrugerea economiei locale, supraimpozitare, colonizarea României, șomaj și distrugerea clasei de mijloc

    Constat─âm c─â situa╚Ťia Rom├óniei se ├«nr─âut─â┼úe┼čte, suntem folosi╚Ťi doar ca pia╚Ť─â de desfacere pentru Occident ╚Öi for╚Ť─â de munc─â ieftin─â. Se ├«ncearc─â obstruc╚Ťionarea agriculturii prin mijloace autohtone, se distrug practic posibilit─â╚Ťile micilor agricultori de a practica agricultura cu mijloace naturale. Un alt exemplu este acela cu rigorile aplicate recolt─ârii laptelui ╚Öi multe, multe altele.

    Voin┼úa de a intra ├«n UE ┼či NATO nu a fost a poporului rom├ón, ci a politicienilor cump─âra┼úi de cei din afara ┼ú─ârii. Poporul a fost convins prin ac┼úiuni concertate de propagand─â ┼či manipulare ├«n mas─â. ├Än primul r├ónd, popula┼úia habar nu avea despre ce e vorba. ├Än Rom├ónia, ├«n prezent, legile se fac conform dispozi┼úiilor de la UE, de la FMI, Banca Mondial─â ┼či alte asemenea institu┼úii mafiote. Un lucru mai pu┼úin cunoscut de popula┼úie, dar foarte bine cunoscut de unii politicieni, este c─â, prin Tratatul de aderare la UE, Rom├óniei i se limiteaz─â dreptul de a face agricultur─â, pentru a nu face concuren┼ú─â celorlalte state. Pe urm─â, legile din Rom├ónia sunt mai pu┼úin importante ├«n raport cu cele europene sau cu directivele europene. Citi┼úi articolul 148 din Constitu┼úie!

    Articolul 148

    (1) Aderarea Rom├óniei la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, ├«n scopul transfer─ârii unor atribu┼úii c─âtre institu┼úiile comunitare, precum ┼či al exercit─ârii ├«n comun cu celelalte state membre a competen┼úelor prev─âzute ├«n aceste tratate, se face prin lege adoptat─â ├«n ┼čedin┼úa comun─â a Camerei Deputa┼úilor ┼či Senatului, cu o majoritate de dou─â treimi din num─ârul deputa┼úilor ┼či senatorilor. (2) Ca urmare a ader─ârii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum ┼či celelalte reglement─âri comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fa┼ú─â de dispozi┼úiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

    (3) Prevederile alineatelor (1) ┼či (2) se aplic─â, ├«n mod corespunz─âtor, ┼či pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.

    (4) Parlamentul, Pre┼čedintele Rom├óniei, Guvernul ┼či autoritatea judec─âtoreasc─â garanteaz─â aducerea la ├«ndeplinire a obliga┼úiilor rezultate din actul ader─ârii ┼či din prevederile alineatului (2) .

    (5) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilor Uniunii Europene.

    Totu┼či, ca solu┼úie, noi am vedea mai mult─â solidaritate ├«ntre rom├óni.

     

    Rom├ónia, prin integrarea ├«n structurile UE ╚Öi NATO, a trebuit s─â respecte ni╚Öte clauze care au distrus ╚Ťara

    1. Distrugerea armatei tradi╚Ťionale rom├óne╚Öti.
    2. Distrugerea industriei sau vinderea pe nimic pentru a nu concura produsele str─âine.
    3. Vinderea marilor companii care administrau bog─â╚Ťiile naturale ale Rom├óniei (Petrom, Electrica, Distrigaz) c─âtre marile monopoluri str─âine, toate profiturile acestor companii pleac├«nd c─âtre ╚Ť─ârile de origine.
    4. Vinderea pe nimic a bog─â╚Ťiilor solului ╚Öi subsolului.
    5. ├Änchiderea minelor sub motivul fals al nerentabilit─â╚Ťii.
    6. Sl─âbirea financiar─â a statului, inten╚Ťionat, ca s─â nu poat─â ajuta economia ├«n concuren╚Ťa cu marile monopoluri str─âine.
    7. Importul corup╚Ťiei generalizate de la imperiali╚Ötii americani ╚Öi vest-europeni (vezi cazurile Bechtel, Microsoft ╚Öi EADS).
    8. Impunerea spre vânzare a tuturor băncilor românești sau falimentarea acestora (cazul Bancorex etc.), astfel încât statul nu mai are nici o pârghie de control și de ajutor, fără a se împrumuta la băncile străine jefuitoare.
    9. Cre╚Öterea alarmant─â a ╚Öomajului, dispari╚Ťia locurilor de munc─â, plecarea for╚Ťei de munc─â, ├«n special a celei (super)calificate, ├«n ╚Ť─âri bogate, care contribuie implicit la ridicarea bun─âst─ârii acelor ╚Ť─âri ├«n detrimentul Rom├óniei.
    10. Destr─âmarea a sutelor de mii de familii rom├óne╚Öti, prin aceste plec─âri pe meleaguri str─âine ╚Öi depopularea for╚Ťat─â a Rom├óniei pentru crearea unui spa╚Ťiu vital pentru alte etnii.
    11. Plata anual─â la bugetul UE, FMI, BM, NATO etc. cu miliarde de euro. Cheltuirea cu FMI, BM, UE, NATO ╚Öi corpora╚Ťii occidentale a miliarde de euro anual pentru organismele create artificial, chipurile pentru gestionare fonduri europene, organisme de control etc.
    12. Datoria actual─â, de peste 150 de miliarde de euro, nu poate fi pl─âtit─â nici ├«n zece genera╚Ťii, deoarece suntem strangula╚Ťi chiar de cei care ne-au ├«ndatorat pentru interesul lor.

    Corup╚Ťia, importat─â ╚Öi ea!

    Se vorbe┼čte mereu despre corup┼úi, dar niciodat─â despre cine i-a corupt pe corup┼úi ┼či cine i-a urcat ├«n func┼úii. Nu e nimic ├«n neregul─â cu ADN-ul nostru moral, alte ┼ú─âri sunt mult mai corupte dec├ót noi. Solu┼úia ca s─â tr─âim mai bine este s─â ne c├ó┼čtig─âm independen┼úa fa┼ú─â de UE, SUA ┼či finan┼úa occidental─â.

    Imperiali╚Ötii Occidentului, nelegiuit capitalist: UE, SUA, NATO, FMI (Oculta iudeo-masonic─â) vor cu orice pre╚Ť ├«ndobitocirea omului, controlul total ╚Öi puterea global─â pentru a submina ╚Öi distruge na╚Ťiunea, cultura, familia, religia, tradi╚Ťia popoarelor ╚Öi a forma o babilonie global─â antihristic─â, antiuman─â: Noua Ordine Mondial─â.

    Pentru asta au inventat dou─â ideologii satanice: capitalismul ╚Öi comunismul. Capitalismul, societatea de consum ÔÇô p├óine ╚Öi circ (mai mult circ!) ÔÇô, a avut succes mai mare dec├ót comunismul pentru c─â a mizat pe sl─âbiciunile ╚Öi viciile omului. Pentru ├«ndobitocirea omului se folosesc mijloacele de control ╚Öi manipulare informatice, mass media, pe care au pus monopol (tv, radio, ziare, net, card, cip ) ╚Öi mijloace financiare si economice (privatiz─âri, liberaliz─âri, investitori, bancheri, asigur─âri, pensii private) prin corpora╚Ťiile lor pentru coruperea guvernelor, pentru acapararea resurselor, ╚Öi a fi dependen╚Ťi economic ╚Öi financiar de politica lor antihristic─â, cu concursul tr─âd─âtorilor de neam.

    200 de corpora╚Ťii patronate de Oculta iudeo-masonic─â de╚Ťin for╚Ťa economic─â ╚Öi politic─â a 140 de ╚Ť─âri sau altfel spus: 1 la sut─â dintre oameni de╚Ťin mai mult de jum─âtate din bog─â╚Ťia lumii. Acolo unde nu reu╚Öesc ├«ndobitocirea, ocuparea ╚Öi jefuirea popoarelor, iar acestea ├«╚Öi ap─âr─â prin na╚Ťionalism ╚Öi patriotism resursele, economia, cultura, tradi╚Ťia, familiaÔÇŽ nelegiui╚Ťii din Occident provoac─â revolte, conflicte, r─âzboaie pentru a invada ╚Öi jefui acele popoare: exemple Ucraina, Serbia, Afganistan, Irak, Siria, Egipt, Libia, Liban.

    Astfel, omul ├«ndobitocit, bulversat, prin ÔÇ×dezbin─â ╚Öi st─âp├«ne╚ÖteÔÇť, ÔÇ×crizeÔÇť, ÔÇ×p├óine ╚Öi circÔÇť, grija zilei de m├óine, infrac╚Ťiuni, va fi manipulat ╚Öi controlat ca un animal, dup─â care ei vor veni ca ÔÇ×salvatoriÔÇť, dar ├«n condi╚Ťiile ╚Öi cu mijloacele lor: ÔÇ×p├óine ╚Öi circÔÇť, cip ╚Öi card.

    S─â sc─âp─âm de SUA, NATO, FMI ┼či UE

    At├ót timp c├ót suntem ├«n UE ┼či NATO ┼či controla┼úi de americani ┼či FMI, ├«ntotdeauna vor fi corup┼úi. Corup┼úia este metoda prin care ocupan┼úii str─âinii ne controleaz─â ┼či ne jefuiesc ┼úara.

    25 aprilie 2015

    ADDENDA

    Articolul ofer─â, evident, o retrospectiv─â corect─â a celor 25 de ani de criminal─â tranzi┼úie postdecembrist─â, care nu a ├«nsemnat dec├«t ruinarea deliberat─â a Rom├óniei, pentru a o transforma ├«ntr-o colonie mai u┼čor de manevrat, s─âr─âcirea deliberat─â a poporului, pentru a-i determina pe c├«t mai mul╚Ťi s─â emigreze spre a veni venetici ├«n locul lor ╚Öi a distruge omogenitatea etnic─â ╚Öi religioas─â a rom├ónilor. Dar, ├«n acest tablou exist─â ┼či c├«teva sc─âp─âri, cauzate, fire┼čte, de laconismul la care a apelat autorul anonim pentru a-l redacta. De aceea, trebuie, totu┼či, s─â facem unele corecturi.

    Astfel, Ucraina nu este ÔÇ×teritoriul de margineÔÇť doar al Rusiei, ci a fost ╚Öi al Lituaniei, Poloniei, Moldovei lui ╚śtefan ce Mare ╚Öi chiar al zonelor nordice ale Imperiului Otoman. Dar, locuitorii din U kraina erau, ├«n cea mai mare parte, moldoveni, numi╚Ťi de imperiile ├«nconjur─âtoare, cazaci. De aceea, p├«n─â s─â ajung─â s─â fie condu╚Öi de Hmelni╚Ťki, to╚Ťi hatmanii (conduc─âtorii) cazacilor din U kraina erau rom├óni (moldoveni). Am explicat ├«n detaliu acest aspect ├«n articolul ÔÇ×Necesitatea re├«ntregirii Rom├ónieiÔÇť. Ca atare, ├«n Ucraina nu sunt ├«ncorporate numai ÔÇ×teritorii┬á istorice ale RusieiÔÇť ÔÇô cum spune autorul ├«n fug─â, gre╚Öind prin omisiune ÔÇô, ci ╚Öi ale Rom├óniei: sudul Basarabiei, nordul Bucovinei, ╚Üinutul Her╚Ťei, Insula ╚śerpilor.

    A┼ča c─â atitudinea pro-Ucraina a conduc─âtorilor ┼ú─ârii este pe deplin condamnabil─â. Dac─â actualii conduc─âtori ai Rom├óniei nu ar fi ni╚Öte tr─âd─âtori ÔÇô la fel ca ╚Öi ceilal╚Ťi de dinaintea lor, de altfel ÔÇô, ar fi ac╚Ťionat astfel ├«nc├«t s─â ├«i ajute pe rom├ónii din aceste teritorii r─âpite de U.R.S.S., prin criminalul Pact Ribbentrop-Molotov (de fapt, Hitler-Stalin) ╚Öi men╚Ťinute ├«n mod samavolnic de Ucraina, s─â se foloseasc─â de ╚Öansa oferit─â acum de situa╚Ťia Ucrainei pentru a-╚Öi declara unirea cu Rom├ónia! S─â vedem atunci reac╚Ťia S.U.A., Germaniei, Fran╚Ťei, Angliei, Uniunii Europene: vor saluta revenirea acestor teritorii istorice ale Rom├óniei la patria-mam─â ÔÇô ca repara╚Ťie istoric─â a gre╚Öelilor f─âcute de Alia╚Ťi la ├«ncheierea celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial ÔÇô, sau o vor ╚Ťine ├«n continuare c─â ÔÇ×se atenteaz─â la independen╚Ťa ╚Öi suveranitatea UcraineiÔÇť? A╚Öa cum ├«i declarase Vladimir Putin lui George Bush lasummit-ul de la Bucure╚Öti, ÔÇ×Ucraina de azi este un stat artificial!ÔÇť

    Ei!, a venit vremea ca acest statut artificial al Ucrainei s─â se destrame, iar Ucraina s─â revin─â, a╚Öa cum am scris ├«n aprilie 2007, la teritoriul ÔÇ×Rusiei kieveneÔÇť.

    Actualul teritoriu al Ucrainei este rezultatul invad─ârii Poloniei de c─âtre U.R.S.S. ├«n 1939 ╚Öi al r─âpirii Basarabiei ╚Öi Bucovinei, ├«n iunie-iulie 1940, de la Rom├ónia tot de c─âtre U.R.S.S.! U.R.S.S. a disp─ârut ┼či, ├«n mare parte, s-a destr─âmat.

    Acum e momentul ┼či pentru destr─âmarea Ucrainei artificiale!

    S.U.A., Germania, Fran╚Ťa, Anglia, Uniunea European─â nu vor avea nimic ├«mpotriva revenirii la Rom├ónia a teritoriilor r─âpite de U.R.S.S., dac─â sunt, realmente, state democrate ╚Öi morale, cum se declar─â!

    BUCOVINENI, BASARABENI, HER╚ÜENI, DECLARA╚ÜI-V─é INDEPENDEN╚ÜA DE UCRAINA ╚śI REVENIREA LA ROM├éNIA!

  • ┼×efii CIA i-au cerut lui Klaus Iohannis s─â-l pun─â prim-ministru peÔÇŽ Traian B─âsescu

    iohannis

    S├«mb─ât─â, la Washington, Klaus Iohannis a primit ├«n plic mut─ârile care trebuie s─â le fac─â dup─â 21 decembrie. Conform unor surse, ├«n timp ce so┼úia Carmen s-a oprit la Miami, Klaus Iohannis a r─âmas, s├«mb─ât─â, la Washington pentru discu┼úii cu reprezentan┼úi ai CIA, responsabili de planurile de influen┼ú─â american─â ├«n Sud-Estul Europei. ├Änt├«lnirea a avut loc ├«ntr-unul din sediile CIA din capitala SUA, iar discu┼úiile au fost conduse de John E. McLaughlin, un fost director adjunct al CIA ├«n timpul pre┼čedintelui George W. Bush, care, odat─â cu c├«┼čtigarea alegerilor de c─âtre Klaus Iohannis, a fost reactivat ├«n func┼úia de responsabil al Departamentului pentru Europa de Est.

    Coinciden┼ú─â sau nu, cu numai dou─â zile ├«naintea de ├«nt├«lnirea cu sasul, ├«ntr-un articol publicat pe diverse bloguri americane ┼či citat de ziarul ÔÇ×Washington TimesÔÇŁ, acesta face o analiz─â a situa┼úiei politice din Europa de Est.

    cap1

    Pentru a beneficia de sprijinul americanilor, lui Iohannis i s-au oferit dou─â variante. Prima vizeaz─â men┼úinerea Guvernului Ponta, ├«n condi┼úiile ├«n care ginerele lui Ilie S├«rbu se va dovedi pentru americani un personaj controlabil. ├Än acest sens, yankeii l-au trimis vineri, la Bucure┼čti, pentru un dialog cu Victor Ponta, pe fostul premier britanic Tony Blair.

    ├Änt├«lnirea a avut loc, discret, la Palatul Victoria. Cea de-a doua variant─â vizeaz─â for┼úarea de c─âtre Iohannis a unei demisii a lui Ponta ┼či instalarea unui nou guvern ÔÇô dar americanii nu doresc un alt premier, dec├«t Traian B─âsescu. ├Än sprijinul acestui demers se ├«nscrie ┼či ie┼čirea public─â a lui B─âsescu, de vineri, acesta fiind informat, constant, de ceea ce se discut─â. Matrozul a ├«ncercat instigarea public─â a reprezentan┼úilor FMI ├«mpotriva Guvernului, acuz├«ndu-i pe ace┼čtia c─â s├«nt prea bl├«nzi, ├«n negocierile pe bugetul de anul viitor ┼či cer├«nd, ├«nc─â o dat─â, demisia lui Ponta. Urmarea? Victor Ponta a fost provocat s─â declare c─â Rom├ónia poate ┼či f─âr─â FMI, afirma┼úie care reprezint─â, pentru americani, un important semnal, acela c─â premierul poate denun┼úa oric├«nd acordul cu FMI, exist├«nd riscul ca America s─â r─âm├«n─â f─âr─â un control economic direct al Rom├óniei. Astfel, Traian B─âsescu a ├«ncercat s─â ofere americanilor un argument ├«n scenariul nominaliz─ârii lui ca prim-ministru. Un scenariu de groaz─â, ├«ntr-adev─âr. (sursa)

    CITESTE SI:┬áBomba care zguduie lumea. Vladimir Putin are ORIGINI ROM├éNE┼×TI
Back to top button