fbpx

Financial Times

  • Financial Times: Înfrângerea Occidentului la G20

    g20

    Declarația summitului G20 din India a fost o lovitură pentru țările occidentale din cauza lipsei de consens global privind sprijinirea Ucrainei, relatează ziarul britanic Financial Times.

    „Declarația, făcută de-a lungul săptămânilor de negocieri între diplomați, a fost o lovitură pentru țările occidentale, care au petrecut anul trecut încercând să convingă țările în curs de dezvoltare să condamne Moscova și să sprijine Ucraina”, se arată în publicație.

    După cum notează publicația, limbajul G20 cu privire la Ucraina indică o lipsă de consens global în sprijinul Kievului.

    „Declarația de la summit-ul de la New Delhi se referă doar la un „război în Ucraina” – o formulare pe care susținătorii Kievului, cum ar fi aliații SUA și NATO, au respins-o anterior ca implicând că ambele părți sunt implicate în mod egal”, notează ziarul.

    Vezi si – SUA vine cu marea explicație – De ce a fost aleasă România pentru dezvoltarea primei centrale cu minireactoare nucleare (SMR) din Europa

  • Tudorel Toader, dezvăluiri șocante despre CELEBRA scrisoare anti-Kovesi, catre Financial Times . ‘Am aflat după ce a apărut. A costat 40.000 de euro’

    46032820 303

    Tudorel Toader face dezvăluiri despre celebra sa scrisoare din FT: „Eu am aflat de scrisoare după ce a apărut. A costat 40.000 de euro” Dezvăluirile au fost făcut de fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, în emisiunea OFF/OnThe Record, pe Aleph News.

    Financial Times a publicat în 2019 o scrisoare a ministrului român al Justiţiei, Tudorel Toader, în care acesta solicita ca Laura Codruţa Kovesi, fost procuror-şef DNA, să nu fie numită în funcţia de procuror-şef european. Totuşi, la mai bine de doi ani, Tudorel Toader spune în premieră că nu el a fost în realitate autorul scrisorii.

    „Era procedura de desemnare a procurorului şef european, şi a apărut într-un ziar de peste ocean o scrisoare cu numele meu, ministru al Justiţiei încă, prin care o denigram pe doamna Kovesi. Eu am aflat de această scrisoare după ce ea a apărut în presa de peste ocean. Am întrebat (…) o doamnă ‘care este plină de morală’, mi-a dat un email pe care îl am şi acum în care care îmi zice: am trimis la … Faptul era consumat orice aş fi spus”, a declarat fostul ministru al Justiţiei în emisiunea OFF/OnThe Record.

    Tudorel Toader spune că a aflat ulterior şi suma pentru care a fost redactată şi publicată scrisoarea pe care n-a trimis-o el, dar în care a fost semnat.

    „Când ne-am văzut faţă în faţă: zic – aveţi relaţii cu revista aia aşa mare, ca să vă publice acolo?- Zice: ‘Da, noi avem cunoştinţe, 40.000 de euro, am rezolvat problema'”, a mai precizat Tudorel Toader în cadrul emisiunii.

    Fostul ministru spune că va face povestea publică: „Eu tot amân de o zi două să pun scrisoarea trimisă către revistă prin care cer simplu: ‘Vă rog, a apărut la dumneavoastră, pe 7, la ora 14 şi 19 minute, 7 martie 2019, scrisoarea în care sunt semnat. Vă rog să ne spuneţi când aţi primit-o, de la cine aţi primit-o şi cât v-a plătit’. Eu ştiu răspunsul, dar să ne clarificăm. Şi dacă îl voi primi, sper că îl voi primi, îl voi face public, după cum voi face publică chiar şi scrisoarea.”

    Întrebat în cadrul emisiunii dacă persoana care a trimis scrisoarea la FT este din Justiţie sau din Politică, Tudorel Toader a precizat doar că este “o persoană omniprezentă”.

    Sursa: stiripesurse.ro

  • Financial Times: Articolul care CONTESTA eficacitatea vaccinurilor în fața Omicron, lovește puternic în economie

    59955036 303

    Prețul petrolului a scăzut marți cu peste 2%, la fel ca și piețele financiare în general, după ce un un articol din Financial Times a pus la îndoială eficacitatea vaccinurilor COVID-19 împotriva variantei de coronavirus Omicron, relatează Reuters.

    Directorul companiei Moderna a declarat pentru Financial Times că este puțin probabil ca vaccinurile COVID-19 să fie la fel de eficiente împotriva variantei Omicron a coronavirusului ca și împotriva variantei Delta, informează Mediafax.

    Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 1,82 dolari, sau 2,5%, la 71,62 dolari pe baril, iar contractele futures pentru țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) au scăzut cu 1,61 dolari, sau 2,3%, la 68,34 dolari pe baril.

    Petrolul s-a prăbușit vineri cu aproximativ 12%, împreună cu alte piețe, din cauza temerilor că Omicron va declanșa noi blocaje și va afecta creșterea globală, afectând cererea de petrol.

    Organizația Mondială a Sănătății a declarat luni că Omicron prezintă un risc foarte ridicat de creștere a infecțiilor, iar mai multe țări au iintrodus restricții de călătorie. Încă nu este clar cât de gravă este noua variantă și dacă poate rezista la vaccinurile existente.

    În contextul în care perspectivele privind cererea sunt umbrite, cresc așteptările că Organizația țărilor exportatoare de petrol, Rusia și aliații lor, numite împreună OPEC+, vor pune în așteptare planurile de a suplimenta oferta cu 400.000 de barili pe zi (bpd) în ianuarie.

    Presiunea era deja în creștere în cadrul OPEC+, care urmează să se reunească pe 2 decembrie, pentru a-și reconsidera planul de aprovizionare, după ce, săptămâna trecută, Statele Unite și alte țări mari consumatoare de petrol au eliberat stocuri de țiței pentru a face față creșterii prețurilor.

    “În urma eliberării rezervelor strategice globale și a anunțului de restricționare a călătoriilor către și dinspre Africa de Sud și națiunile vecine, OPEC și aliații săi pot justifica cu ușurință o oprire a producției sau chiar o ușoară reducere a producției”, a declarat într-o notă analistul OANDA Edward Moya.

    Cu toate acestea, analiștii Citi se așteaptă ca OPEC+ să continue să adauge mai mulți barili în ianuarie.

    Asupra pieței cântărește și perspectiva reluării exporturilor de petrol din Iran, în urma comentariilor optimiste ale diplomaților la reluarea discuțiilor de luni între puterile mondiale și Iran pentru relansarea unui pact nuclear.

    Sursa: stiripesurse.ro

  • Financial Times: Experimente pe virusuri letale la Wuhan, într-un laborator cu securitatea „unui cabinet dentar”

    b095dade03edf562459906e5671fb575

    Cercetările care produc în mod artificial virusuri mai periculoase, de genul celor derulate în trecut în cel puțin două laboratoare din Wuhan, inclusiv unul cu un nivel scăzut de securitate, dar și la faimosul institut de virusologie din oraș, ar trebui să fie mai strict controlate, spun unii cercetători, citați de Financial Times . Aceste solicitări vin pe fondul unei dezbateri tot mai aprinse privind teoria încă nedovedită care spune că pandemia COVID ar fi fost provocată de un virus scăpat dintr-un laborator din orașul chinez.

    Preocuparea tot mai intensă pentru identificarea originilor virusului SARS-CoV-2, care a generat o pandemie mortală de proporții, a atras atenția comunității internaționale asupra unor cercetări care s-au derulat, cel puțin până acum, departe de ochiul publicului. Este vorba despre cercetarea de tip „gain of function”, care presupune manipularea patogenilor prin selectarea unor mutații, în special pentru a-i face mai mortali, cu scopul de a înțelege cum se comportă virusurile și cum își construiesc rezistența în fața vaccinurilor.

    Criticii spun că riscul ca aceste virusuri să scape accidental din laborator și să provoace o pandemie este prea mare. În 2014, spre exemplu, finanțările din SUA pentru acest gen de experimente au fost oprite de președintele Barack Obama, pentru ca oficialii să stabilească criterii mai stricte pentru prevenirea oricărui incident. Noile reguli au fost în cele din urmă introduse în 2017, dar experimente similare, deseori cu ajutorul finanțării americane, au continuat în tot acest tip la laboratoare din alte colțuri ale lumii, inclusiv la facilitatea aflată acum în centrul atenției: Institutul de Virusologie din Wuhan. Mai mult, acest lucru s-a făcut inclusiv cu finanțarea SUA.

    Un grup multinațional de oameni de știință care lucra la Institutul din Wuhan a primit 600.000 de dolari în fonduri publice de la guvernul american, între 2015 și 2020, pentru a investiga dacă coronavirusurile reprezintă un risc pentru omenire, a admis săptămâna aceasta doctorul Anthony Fauci, directorul Institutului Național de Alergii și Boli Infecțioase din SUA.

    Ca parte a cercetării, echipa de oameni de știință, care o includea pe Shi Zhengli, cunoscută în China drept „femeia liliac”, a lipit două coronavirusuri diferite, creând o versiune mai periculoasă, despre care au aflat că are potențialul de a infecta oamenii, potrivit unui studiu publicat în 2015 în revista Nature.

    Marți, când a admis că SUA, prin Institutul Național de Sănătate, au finanțat parțial studiile din Wuhan, Fauci a negat că experimentele reprezintă o cercetare de tip „gain of function”. Nu de aceeași părere au fost republicanii americani, care i-au cerut înaltului oficial medical demisia, susținând că acesta și-a schimbat poziția pe tema acestei finanțări. În plus, criticii republicani au observat că, în ciuda asigurărilor lui Fauci, cercetătorii din Wuhan ar fi putut folosi totuși fondurile americane pentru cercetări care au manipulat coronavirusurile pentru a le face mai mortale.

    Experimente „cu un risc apreciabil de a provoca o pandemie”

    Cert este că studiul din 2015, publicat în Nature, a avertizat că „evaluările științifice ar putea considera că cercetările similare prin care se construiesc virusuri bazate pe tulpinile aflate în circulație sunt totuși prea riscante”.

    „Potențialul de pregătire pentru viitoarele epidemii trebuie să fie cântărit în balanță cu riscul confecționării unor patogeni mai periculoși”, au mai spus oamenii de știință. Acest avertisment a căpătat între timp ceva mai multă relevanță, în condițiile în care unii oameni de știință iau acum în calcul varianta în care virusul a scăpat accidental din laboratorul din Wuhan, infectând poate un om de știință, înainte de a se transmite în oraș, apoi în restul lumii.

    „Trebuie să luăm în serios ipotezele cu privire la apariția naturală, dar și la scurgerea din laborator a virusului, până când vom avea date suficiente”, au scris mai mulți cercetători, inclusiv Ralph Baric, unul dintre autorii studiului din 2015, într-o scrisoare deschisă publicată luna aceasta. „Dacă faci un experiment care prezintă un risc apreciabil de a provoca o nouă pandemie, atunci ar trebui să existe o justificare foarte bună de sănătate publică pentru asta”, a explicat unul dintre semnatari, Marc Lipsitch, profesor de epidemiologie la Harvard, citat de Financial Times.

    Anchetă incompletă

    O anchetă a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), sprijinită de China, a concluzionat anul acesta că varianta scurgerii din laborator a virusului este „foarte puțin probabilă”. Dar concluzia aceasta a fost contestată în martie de mai multe țări, inclusiv SUA și Marea Britanie și de directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, care a subliniat că ancheta nu a fost una suficient de extinsă. Iar cercetătorii care au participat la investigație au precizat că oficialii chinezi nu au furnizat toate datele cerute, în ciuda asigurărilor guvernului de la Beijing.

    Duminica trecută, un articol din Wall Street Journal a reaprins speculaţiile în Statele Unite privind teoria scurgerii virusului din laborator. Articolul preciza că trei dintre cercetătorii de la Institutul de Virusologie din Wuhan s-au îmbolnăvit și au fost spitalizați cu simptome asemănătoare COVID (sau poate unei răceli) încă din noiembrie 2019, cu o lună înainte de semnalarea oficială a primului caz de infectare din oraș. Afirmațiile din articol au fost negate de oficialii chinezi.

    Săptămâna aceasta, președintele Joe Biden a ordonat serviciilor de informații să analizeze teoria laboratorului și să ajungă la o concluzie în 90 de zile.

    În acest timp, autoritățile chineze au negat în mod repetat varianta și au catalogat teoria drept o conspirație.

    O cercetare pe care „nu ar trebui să o susținem”

    Dezbaterea tot mai aprinsă a ridicat semne de întrebare referitoare la relația Institutului Național de Sănătate din SUA (NIH) cu cercetarea derulată în Wuhan. Ralph Baric, cercetătorul care a luat parte la studiile din Wuhan, și EcoHealth Alliance, o organizație non-guvernamentală prin care au fost distribuite finanțările NIH către institutul chinez, au negat anterior că cercetarea lor a fost una de tip „gain of function”, parțial pentru că munca nu viza creșterea contagiozității virusurilor în rândul oamenilor.

    Dar indiferent de cum ar putea fi clasificată această muncă, mulți experți consideră că ea nu ar fi trebuit să fie făcută deloc.

    „Indiferent de faptul că pandemia ar fi putut rezulta ca urmare a unui accident în laborator, simplul fapt că un astfel de scenariu este plauzibil înseamnă că aceasta este o categorie de cercetare pe care nu ar trebui să o finanțăm sau să o susținem”, a observat Richard Ebright, profesor la Universitatea Rutgers.

    Mai multe dovezi privind lipsa de securitate în laboratoarele din Wuhan

    Expertul a pus sub semnul întrebării și gradul de securitate de la facilitățile din Wuhan. În 2016, unii dintre oamenii de știință, inclusiv Shi și directorul EcoHealth, Peter Daszak, au folosit fondurile oferite de NIH pentru a derula experimente în Wuhan pe coronavirusuri active, într-un laborator care avea nivelul de biosecuritate 2, potrivit rezultatelor publicate ale studiilor. Dar laboratoarele cu acest nivel de securitate sunt folosite în general pentru cercetare cu riscuri moderate. Dacă acest tip de cercetare avea loc acolo, atunci nu ar fi trebuit să se întâmple la un astfel de nivel de securitate. Vorbim despre echivalentul standardelor dintr-un cabinet dentar. Richard Ebright, profesor la Universitatea Rutgers: Primul laborator cu un nivel de biosecuritate 4 din China a fost în cele din urmă deschis în Wuhan în 2018, acolo având loc cele mai multe experimente de mare risc, dar lipsa standardelor a continuat să fie o problemă. Chiar în 2018, diplomații americani din China au trimis o serie de telegrame la Washington în care au avertizat asupra riscurilor.

    „Noul laborator din Wuhan are o lipsă serioasă de tehnicieni și de investigatori corect instruiți pentru a opera în siguranță”, au avertizat diplomații. În vreme ce experții spun acum că am putea să nu aflăm niciodată dacă COVID a apărut natural sau la laboratorul din Wuhan, mulți consideră că pandemia a evidențiat motivele pentru care astfel de cercetări nu ar trebui să aibă loc deloc. Este și opinia lui Milton Leitenberg, expert în arme biologice la Universitatea din Maryland. „Oricum am clasifica această cercetare, nu ar fi trebuit să aibă loc la Institutul de Virusologie din Wuhan”, a spus el pentru Financial Times.

    Sursa: comisarul.ro

  • Răsturnare de situație pentru candidatura lui KOVESI la Parchetul European. Ce a FACUT Tudorel Toader:

    csza

    Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a trimis o scrisoare către Financial Times în care explică motivele pentru care fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, nu ar trebui să fie numită în funcția de procuror-șef al Parchetului European. Scrisoarea prezintă principalele nereguli de la DNA-ul condus de Kovesi.

    Tudorel Toader a trimis o scrisoare către Financial Times în care susține ca nu are nimic personal împotriva Laurei Codruta Kovesi, dar consideră că aceasta nu ar trebui să ocupe postul de procuror-șef european, informează Antena 3.

    Financial Times a publicat integral scrisoarea lui Tudorel Toader.

    „Nu am nimic personal împotriva Laurei Codruta Kovesi, unul dintre cei trei candidați la funcția de procuror-șef al Parchetului European. Dar din toate dovezile pe care le-am văzut – de la judecători, procurori și alte surse credibile – ea nu ar trebui să fie numită în această poziție extrem de importantă. Laura Codruța Kovesi nu a fost revocată anul trecut din fruntea DNA pentru că a țintit politicieni corupți.

    A fost revocată pentru că a încălcat legea. CCR a spus asta. Strategia de investigații a doamnei Kovesi a fost bazată pe constrângere. După ce doamna Kovesi a plecat de la DNA am descoperit că, timp de patru ani, perioada în care a fost la conducere, au fost deschise 3.420 de investigații ale DNA împotriva judecătorilor și procurorilor, peste jumătate din magistrații din țară. Aceste investigații au rămas deschise și nu au fost trimise în judecată niciodată. Erau folosite pentru a constrânge sistemul judiciar.”, se arată în scrisoarea lui Tudorel Toader.

    În scrisoare, ministrul Justiției vorbește și despre Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, care „a preluat 1.422 dosare de la DNA”, iar „in jur de 70% au fost sesizări din oficiu, nu ca rezultat al unor plângeri sau sesizări externe”.

    „Cele mai multe au rămas deschise cel puțin 2 ani și, potrivit raportului, au fost deschise ca răspuns la hotărârile care nu răspundeau dorințelor DNA. Dana Gîrbovan, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor, a numit raportul „socant”, mai scrie Tudorel Toader.

    Ministrul susține că atunci când un judecător sau procuror nu ceda presiunilor, erau puși sub învinuire pentru ca persoana în cauză „să poată fi suspendată din funcție și eliminată din cazurile în care DNA avea un interes.”

    Toader acuză „modificări ale transcrierilor convorbirilor telefonice, dovezi false, denunțuri false ale martorilor”, găsite în dosarele DNA.

    „Aceasta nu este justiție. Parchetul European trebuie să urmărească infractorii, dar nu prin sacrificarea respectării drepturilor omului și a procesului corespunzător.”, concluzionează ministrul Justiției.

    Scrisoarea vine după ce, săptămâna trecută, Financial Times a publicat un articol în care jurnaliștii scriau că Laura Codruța Kovesi este femeia potrivită pentru postul de procuror-șef al Parchetului European.

  • Kovesi, de NEOPRIT! Ar putea fi sfârşitul lui Dragnea! Breaking news

    dragnea kovesi

    Kovesi este de neoprit! Fosta şefă DNA are parte de susţinători surpriză în lupta pentru ocuparea postului de procuror al Parchetului European.

    După ce Financial Times şi-a manifestat susţinerea pentru Kovesi, iată că inclusiv presa franceză este alături de fosta şefă a DNA. Surprinzător, Kovesi fiind rivala lui Jean – Francois Bohnert, candidatul Franţei.

    Le Monde a publicat un material sub numele de “Alegerea unui procuror român pentru a conduce Parchetul European ar fi un simbol puternic”.

Back to top button