fermieri

Tot mai mulți au început să-și vândă pământurile și afacerile, iar străinii așteaptă la cotitură, ne spun reprezentanții Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România. Mai mult, România a raportat producții umflate la Bruxelles, în condiții de calamitate în Sudul și Estul țării, astfel că nici pe ajutoare europene nu se mai pot baza.

România a mințit cu nerușinare la Bruxelles, raportând producții record la toate cerealele, în condițiile unor recolte extrem de slabe. Culmea este că raportările României au scăzut și mai mult prețurile cerealelor la nivel european, așa-zisele recorduri venind peste invazia cerealelor ucrainene.

”Am intrat în posesia producțiilor raportate de România la Bruxelles pentru 2023 și vreau să spun că deținem recordul european în ceea ce înseamnă producțiile de grâu, porumb, orz, rapiță și floarea soarelui. La grâu am raportat cu 3 milioane de tone în plus față de cât s-a realizat (10,2 milioane de tone și s-au făcut puțin peste 7 milioane de tone). Recordul mondial îl deținem la orz, unde, de pe 150.000 de ha cultivate am obținut, fictiv, vreo 2 milioane de tone. La floarea soarelui, dacă media pe țară se duce undeva la 1.000 kg pe hectar, ei au raportat 2.700 kg pe hectar, iar la rapiță, unde media a fost de 2.200-2.300 kg la ha, s-a raportat o medie de 4.200 kg la ha.

Eu am primit un telefon de la Bruxelles și mi s-a spus că au rămas ăia de acolo blocați când au venit cifrele din România. Pentru cine vrea să se convingă că raportările sunt false, să ia datele de export de la INS și consumul României și o să vadă că rămân câteva milioane de tone în aer, că nu sunt pe nicăieri. Se întrebau și cei de la Bruxelles ce au vrut autoritățile din România să facă cu aceste raportări”, ne-a declarat Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Acesta ne spune că, în realitate, anul acesta, culturile din Sudul și Estul României au fost compromise de secetă și că, din cauza raportărilor false, România nu va mai putea cere ajutoare pentru calamități de la Bruxelles. În plus, au mai influențat și piața, scăzând prețurile în toată Europa, susțin fermierii.

Efectul Daea

Președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, ne spune că raportările false au fost forțate de pe vremea fostului ministru al Agriculturii, Petre Daea, care a cerut direcțiilor agricole să majoreze cifrele. ”Daea, când era ministru, neputând să se despartă de vechile practici comuniste, i-a obligat pe cei de la direcțiile agricole să raporteze mai mult decât s-a făcut. Prima dată au venit ăia de la direcțiile agricole cu producții reale, au fost întorși înapoi și li s-a spus că habar nu au ce este în teritoriu și să iasă în teren ca să vadă că producțiile sunt mult mai mari.

S-au întors ăia în birou și au mai pus o cifră, să dubleze producția, dar li s-a spus de la minister că nici aia nu este producție și atunci au triplat cifrele. Anul acesta, deși s-a schimbat ministrul, cei de la direcțiile agricole au rămas în priză cu indicațiile prețioase ale lui Daea și au raportat la fel. Eu sunt, ca mărime a exploatației agricole, al doilea în județ, dar nu m-a întrebat nimeni ce producție am. De unde au luat ei datele? Nici pe vecinii mei de aici nu i-a întrebat nimeni”, ne-a precizat președintele LAPAR, Laurențiu Baciu.

99% din fermieri sunt în pierdere

Reprezentanții LAPAR semnalează că zilnic apar anunțuri de vânzări ale fermelor, în condițiile în care prețurile de achiziție au scăzut la jumătate, inputurile au crescut, producția a fost la jumătate față de una normală. ”La rapiță s-au recuperat doar 50% din cheltuieli, la floarea soarelui, 30%, la grâu, cam 40% din cheltuieli. Acum vine porumbul, acolo unde s-a făcut, la prețurile care sunt acum pe piață, dacă se acoperă 50-55% din costurile de producție.

În situația asta, 99% din fermieri sunt în pierdere anul acesta. Este foarte grav și nimeni nu sesizează. Sunt situații dezastruoase. Zilnic primesc telefoane de la fermieri care mă întreabă dacă nu cunosc pe cineva să cumpere. Oamenii sunt disperați, nu mai au nicio speranță, când văd că le merge din ce în ce mai prost”, susține Laurențiu Baciu.

Totul a fost programat

Pe lângă producțiile mici obținute în România anul acesta, la grâu, din păcate, pentru faptul că nu a plouat în timpul acumulării, unul din indicatorii de calitate, greutatea hectolitrică, a fost foarte mic, arată fermierii. ”Iar băieții deștepți au zis că grâul, dacă nu are greutatea de 77, este furajer și au plătit preț și mai mic. 90% din grâul obținut în România anul acesta nu are greutatea hectolitrică, dar este de foarte bună calitate și este folosit pentru panificație. Dar asta a fost o golăneală a traderilor, ca să dea mai puțini bani fermierilor.

Unul din traderi mi-a spus că noi habar nu avem că în trei ani de zile 80% dintre fermierii români trebuie să dispară, pentru că sunt cumpărători care deja stau la graniță. Și atunci am înțeles de ce în Portul Constanța prețurile sunt cu 60-70 de euro mai mici decât la Matif, lucru care nu se întâmpla până anul acesta. Au dat băieții de gustul afacerilor din agricultură”, ne-a mai declarat Laurențiu Baciu, președintele LAPAR.

Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare a anunţat, sâmbătă, printr-un comunicat de presă, că solicită Guvernului României şi partidelor din actuala majoritate parlamentară adoptarea în regim de urgenţă unui act normativ care să interzică importul în România a unui număr de produse agroalimentare din Ucraina.

“Această măsură unilaterală este esenţială pentru salvarea fermierilor români şi pentru protejarea securităţii alimentare a României. Decizia Comisiei Europene de a nu mai prelungi interzicerea importurilor pentru cele cinci state din vecinătatea Ucrainei (România, Polonia, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria) obligă Guvernul României la o asemenea decizie, dacă vrem să mai vorbim de sector agroalimentar naţional. De asemenea, apreciem că este necesară şi o discuţie URGENTĂ, până la finalul zilei de luni – 18 septembrie a.c., cu mediul asociativ din sectorul agroalimentar pentru a stabili, cu argumente, lista de produse supuse embargoului, listă ce trebuie să fie anexată acestui act normativ”, a transmis Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare.

Reprezentanţii acesteia afirmă că nu înţeleg de ce România are reţineri în a proceda la fel ca Polonia şi alte state care îşi protejează fermierii de hotărârile luate de Comisia Europeană.

“Dacă un stat precum Polonia, care sprijină masiv şi cuprinzător Ucraina, în faţa agresiunii Rusiei, a luat o asemenea decizie unilaterală imediat după expirarea termenului de 15 septembrie 2023, nu înţelegem de ce România ar trebui să aibă reţineri în a proceda exact la fel. Dacă Polonia continuă să fie 100% alături de Ucraina şi, cu toate acestea, acelaşi guvern de la Varşovia nu are nicio o ezitare în a-şi proteja fermierii prin măsuri unilaterale, cauzate de decizii la Comisiei Europene, atunci aceste măsuri nu afectează cu nimic solidaritatea faţă de poporul ucrainean. România ar trebui să facă exact acelaşi lucru”, mai precizează sursa citată.

Reprezentanţii Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare au menţionat că această solicitare nu afectează tranzitul mărfurilor din Ucraina.

“Ne manifestăm surprinderea faţă de comunicatul extrem de ezitant al Guvernul României din seara de 15 septembrie care nu vorbeşte deloc despre prioritatea de a salva fermierul român şi agricultura naţională. Sperăm că acest mod de comunicare ambiguu, fără o asumare clară a obligaţiei de a proteja sectorul agroalimentar autohton, a fost doar o scăpare de moment din partea oficialilor guvernamentali. Solicitarea noastră nu afectează în niciun fel TRANZITUL mărfurilor agroalimentare ucrainene prin România, către alte destinaţii, exact cum se întâmplă şi acum şi cum s-a întâmplat de la începutul războiului”, a mai transmis Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare.

Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare este formată din Federaţia Naţională PRO AGRO, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV şi Asociaţia Forţa Fermierilor – AFF.

Comisia Europeană a decis vineri să ridice restricţiile impuse importurilor de cereale ucrainene, valabile în cinci ţări, între care România, dar a cerut Kievului să elaboreze un plan de măsuri eficiente pentru controlul transporturilor.

Slovacia Polonia şi Ungaria au anunţat deja căă restricţionează importurile de cereale din Ucraina.

Fermierii din țara noastră îl acuză pe Klaus Iohannis că este președintele ucrainenilor, nu al românilor, după ce acesta a declarat că va face totul pentru a salva agricultura ucraineană. Încetarea acordului cu Rusia în privința cerealelor va pune o presiunea uriașă pe producătorii români, care, în proporție de 70%, vor intra în faliment, ne spune Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

În timp ce premierul Poloniei a anunțat că nu va permite importul de cereale din Ucraina, chiar dacă UE va decide contrariul, pentru a-i proteja pe agricultorii polonezi, președintele Klaus Iohannis a dat asigurări că va face totul pentru a sprijini exporturile ucrainenilor. Fermierii români s-au arătat extrem de indignați față de poziția președintelui Iohannis, arătând că acesta este președintele ucrainenilor, nu al românilor.

”Președintele Klaus Iohannis a spus că nu-l interesează decizia lui Putin și că va face totul ca poporul ucrainean să nu sufere. Misiunea președintelui României este să salveze agricultura ucraineană, că e președintele ucrainenilor, nu al românilor”, ne-a declarat Laurențiu Baciu, președintele LAPAR. Acesta s-a plâns de faptul că Portul Constanța este plin de camioane ucrainene, iar depozitele și mijloacele de transport sunt ocupate tot cu cerealele din Ucraina.

O altă lovitură pe care au primit-o fermierii, în plină campanie agricolă, a fost modificarea Codului Rutier, prin care se interzice manevrarea tractoarelor agricole pe câmp fără permis de conducere, deși, potrivit unei decizii a Curții Supreme, tractorul nu este considerat autovehicul și poate fi condus fără permis. ”Și asta în timp ce utilajele și autocamioanele din Ucraina nu se supun Codului Rutier. Ucrainenii circulă supraîncărcați, circulă fără ITP, fără rovinietă, poate și fără permis și încalcă toate regulile, pentru că nimeni nu-i controlează”, susține Laurențiu Baciu.

Bate vântul falimentului

Indiferent de deciziile de la UE, în România nu s-a respectat interdicția importurilor, pentru că au venit cu șmecheria aia cu contractul încheiat înainte de intrarea în vigoare a Regulamentului european, ne spune președintele LAPAR, Laurențiu Baciu. ”La toamnă sau cel târziu în primăvara viitoare, 60-70% din fermieri vor intra în faliment. Producția de grâu anul acesta este mică, deși se preconiza o producție foarte mare. Când s-a trecut la recoltat, fermierii au constatat că producția este cu 30-40% mai mică decât au sperat.

Una din cauze a fost că, în timpul acumulării producției, nu au fost precipitații, dar cea mai importantă cauză a fost frigul din primăvară, care a dus la îmbătrânirea plantelor. Apoi prețurile au fost la jumătate față de anul trecut și ele continuă să scadă. Acum se vinde cu 80 de bani-90 de bani și, cu cât merge recoltatul mai spre nord, mai scade, din cauza distanței dintre locul unde se încarcă marfa și port. Se acoperă, astfel, în jur de 60-70% din cheltuieli. La prețul actual al grâului, ar trebui să ai o producție, pe care să o și vinzi, de cel puțin 7 tone de grâu la hectar, dar media pe țară se va închide undeva în jurul a 4 tone la hectar”, ne-a precizat Laurențiu Baciu, președintele LAPAR.

Se încearcă prelungirea interdicției importurilor

Miniștrii agriculturii din Polonia, Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia s-au întâlnit la Varșovia pentru a discuta despre măsurile posibile pentru a asigura reguli corecte pentru fermierii din statele membre UE și țările candidate. La finalul reuniunii, oficialii au semnat o declarație comună privind necesitatea prelungirii măsurilor preventive ale UE asupra importurilor de grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea soarelui originare din Ucraina.

De asemenea, prin această declarație, miniștrii au propus ca lista produselor care fac obiectul măsurilor preventive să rămână deschisă, pentru a permite ca utilizarea acestora să răspundă eficient la probleme similare din alte sectoare decât cerealele și semințele oleaginoase.

Autor: Claudia Marcu / Ziarul National

Miercuri, prim-ministrul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a transmis că va continua să interzică importurile agricole ucrainene chiar și după 15 septembrie, indiferent de decizia Comisiei Europene, informează agenţia EFE.

‘Nu vom deschide graniţele pentru produsele din Ucraina pe 15 septembrie. Vom permite doar tranzitul lor. Vreau să fiu clar: nu vom deschide această graniţă. Fie Comisia Europeană stabileşte reglementări care extind această interdicţie, fie oricum o vom face noi singuri (…) Vom fi duri, vom fi hotărâţi, vom apăra agricultorul polonez’, a spus premierul Morawiecki în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc la Varşovia.

În trecut, Uniunea Europeană a suprimat taxele vamale şi celelalte măsuri de apărare comercială asupra importurilor ucrainene, măsură menită să ajute Ucraina.

În toată această perioadă, cantitățile de cereale ucrainene, care în mod normal ar fi trebuit să traverseze statele din Europa de est prin așa numitele ‘coridoarele de solidaritate’, au rămas în acele țări. Acestea au fost comercializate la prețuri mai mici decât ale producătorilor locali.

Măsura a deformat pieţele ţărilor est-europene provocând pierderi majore agricultorilor din aceste țări. Pierderile au fost compensate parțial.

În urma acestei decizii Comisia Europeană a ajuns la finalul lunii aprilie, la o înțelegere cu aceste patru ţări, la care s-a adăugat și România, acord ce expiră pe 15 septembrie, potrivit Agerpres.

Filiera română și descoperirile unei investigații transfrontaliere uluitoare

În aprilie, sute de fermieri români au folosit tractoare pentru a bloca punctul de trecere a frontierei Halmeu cu Ucraina, protestând împotriva cerealelor ieftine care au ‘invadat’ piața autohtonă. „Vrem să ajutăm, dar nu cu orice preț!” au scandat românii.

„Importurile din Ucraina sunt o mare pierdere pentru noi”, a spus David Gheorghe, un fermier care este și primarul comunei Moftin (Satu Mare). „Au umplut țara cu cereale ucrainene, iar pentru noi aceasta este o concurență neloială”.

Cu porturile maritime ale Ucrainei blocate de la invazia pe scară largă a Rusiei de anul trecut, numărul camioanelor cu cereale care traversează vama Halmeu a crescut vertiginos: de la doar 10 pe lună în primele zile ale războiului la 1.600 pe lună în toamna trecută.

Ca răspuns la protestele fermierilor, România și alte țări au interzis temporar importurile de cereale din Ucraina.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a criticat restricțiile europene, spunând că ele reprezintă o amenințare pentru economia țării sale.

Dar sectorul agricol al Ucrainei a fost afectat și de propria corupție, a constatat o anchetă transfrontaliară a OCCRP și RISE Project. Datele comerciale obținute de reporteri arată că, în primele șapte luni ale invaziei pe scară largă a Rusiei, o mare parte din cerealele care treceau prin Halmeu și alte puncte de trecere a frontierei au fost exportate de companii ucrainene dubioase care sunt acuzate de evaziune fiscală și alte infracțiuni.

Aceste companii se numără printre cele peste 300 aflate sub investigație de către autoritățile ucrainene din septembrie anul trecut. Procurorii spun că doar anul trecut au fraudat statul cu cel puțin 140 de milioane de dolari.

În cadrul anchetei, autoritățile au confiscat zeci de mii de tone de cereale de la unele dintre companii, potrivit înregistrărilor judecătorești văzute de reporteri. Unii au contestat aceste confiscări, iar dosarele în instanță sunt în curs de desfășurare.

Mai mulți oficiali de rang înalt sunt acuzați că au abuzat de funcțiile lor pentru a ajuta la înființarea mecanismului de evaziune fiscală, inclusiv ofițeri vamali superiori care lucrează în porturile din regiunea Odesa.

Pentru a înțelege mai bine cât de mult porumb, orz, grâu și alte cereale exportă aceste companii în Uniunea Europeană – și cine îl cumpără – reporterii și-au făcut referințe încrucișate cu datele vamale de la agregatorul de date comerciale ImportGenius și cu informații de la Siguranța Alimentară din România.

Datele disponibile, care au acoperit primele șapte luni de război, au inclus 80 de companii ucrainene suspecte. Ei au livrat cel puțin 1,7 milioane de tone de cereale, în valoare de 495 de milioane de dolari, companiilor din România, Ungaria și Republica Cehă în acea perioadă. Prin comparație, Ucraina a exportat puțin peste dublul acestei cantități de cereale, în valoare de aproximativ 1 miliard de dolari, în România în același interval de timp.

„Majoritatea exportului de cereale care are loc acum nu este nici măcar aproape de a aduce Ucrainei beneficiile pe care ar trebui să le aducă”, spune Maryan Zablotskyy, un legiuitor ucrainean care și-a întreprins propria investigație asupra pieței cerealelor în urmă cu patru ani.

Reporterii au descoperit că printre cumpărătorii cerealelor se numărau companii offshore, companii maghiare care au fost dispuse dizolvarea pentru că nu au depus documente, companii de procură din Ungaria și Republica Cehă, companii cu antecedente de evaziune fiscală, companii deținute de sau angajate din punct de vedere politic, precum și marii comercianți internaționali de cereale, inclusiv COFCO International, Bunge, Viterra și Ameropa Holding.

Un bărbat care a apărut în acte ca proprietar al unuia dintre acești importatori a declarat reporterilor că a fost instituționalizat într-un spital de psihiatrie și a fost abordat de cineva care l-a plătit pentru a-și pune numele companiei. El a arătat către alți pacienți care au fost, de asemenea, exploatați în același mod.

Niciuna dintre companiile ucrainene suspecte pe care OCCRP și partenerii săi au încercat să le contacteze nu a putut fi contactată prin numerele de telefon înregistrate. COFCO International a declarat că nu are nicio înregistrare a tranzacțiilor cu companiile ucrainene suspecte enumerate în date. Viterra a spus că nu are nicio înregistrare de „relații de afaceri directe” cu niciunul dintre ei.

Ancheta ucraineană a început când anchetatorii au observat că un număr mare de companii suspecte, multe dintre ele nou înființate, evadau taxele în timp ce comercializau cereale în valoare de sute de milioane de dolari.

Documentele depuse de procurori arată că sute de companii sunt investigate pentru că ar fi fost înregistrate de „persoane neidentificate”, ar prezenta semne de „comportament fictiv” și au evitat plata impozitelor.

Oamenii din spatele schemei „au transferat produse de la o companie fictivă la alta pentru a evita plățile obligatorii către buget”, a declarat Serviciul de Securitate al Ucrainei în ianuarie. Biroul de Securitate Economică al țării a declarat reporterilor că nu poate oferi mai multe informații despre anchetă, deoarece aceasta este încă în desfășurare.

Dar detalii suplimentare despre comerțul cu „cereale negre” sunt disponibile într-un raport publicat în aprilie de o comisie parlamentară, care a prezentat un tablou sumbru al serviciului vamal al Ucrainei.

Serviciul nu a reușit să verifice în mod corespunzător peste 600 de companii exportatoare de cereale potențial suspecte despre care fuseseră informate de agenția fiscală, se arată în raport.

Tocmai aceștia sunt factorii care au făcut ca cerealele „negre” ucrainene să fie atât de ieftine pe piața europeană, a declarat reporterilor șeful comisiei și membru al parlamentului Yaroslav Zhelezniak. Ceea ce duce la pierderi masive pentru bugetul Ucrainei, a spus el.

„Există zero, zero, zero taxe pe ele (cereale)”, a spus Zhelezniak, numind diverse agenții de poliție despre care a spus că au reprezentanți la posturile vamale ucrainene. „Pentru ce sunt aceste ticăloase agenții de aplicare a legii acolo, dacă nu văd?”.

Pentru a vedea cine importă „cereale negre” din Ucraina și cât de mult, reporterii au verificat datele vamale cu lista companiilor ucrainene acuzate de încălcări a legislației fiscale, numele mai multor importatori cunoscuți de cereale ucrainene români, cehi și maghiari și mai multor importatori offshore.

Cel mai prolific exportator ucrainean de pe listă a fost Talstaktiv, o firmă despre care procurorii spun că are „venituri legalizate obținute prin mijloace criminale”, nu a plătit impozitul pe venit și nu și-a returnat câștigurile în valută străină. Compania a fost înființată în februarie 2021, cu un an înainte de invazia pe scară largă a Rusiei.

Filiera din România

Reporterii au descoperit că COFCO International România, o filială a companiei multinaționale chineze din agricultură COFCO International, a fost una dintre companiile care importase cereale prin intermediul companiilor ucrainene aflate în anchetă.

Filiala din România a COFCO a importat în România semințe de floarea soarelui în valoare de 2,3 milioane de dolari, plătind doar 0,40 dolari kilogramul în mai 2022, când prețul la bursele internaționale de cereale era de 0,67 dolari pe kilogram.

În total, COFCO International România a importat cereale în valoare de peste 145 de milioane de dolari în țară în cele șapte luni dintre februarie și septembrie pentru care sunt disponibile date. Din această sumă, aproximativ 145.500 de tone de cereale, în valoare de aproape 37 de milioane de dolari, au venit prin intermediul companiilor ucrainene aflate acum în anchetă.

Dintre aceștia, cel mai mare dintre furnizorii COFCO International România, care exportă către acesta cereale în valoare de peste 12 milioane de dolari, este Greenprime din Odesa. Cel puțin pentru unele transporturi, prețul de achiziție a fost mult mai mic decât în ​​mod normal: în august și septembrie 2022, Greenprime a exportat rapiță către COFCO International România pentru 0,38 dolari kilogramul, față de 0,64 dolari pe piața internațională.

Greenprime, fondată în mai 2021, a furnizat și o firmă românească numită Hercules care este controlată de fiul lui Gheorghe Bunea Stancu, fostul șef al consiliului județului Brăila. Bunea Stancu a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru abuz în serviciu și pentru implicarea sa în finanțarea necorespunzătoare a unei campanii politice. De asemenea, Greenprime a exportat cereale către Bunge România, o subsidiară locală a gigantului american agro-business.

COFCO International România nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Compania sa-mamă, COFCO International, a declarat că filiala din România „nu are nicio înregistrare și nu a încheiat nicio tranzacție cu companiile pe care le-ați listat. Vă recomandăm insistent să puneți la îndoială sursele și înregistrările pe care le-ați folosit pentru a determina afirmațiile incorecte făcute în scrisoarea dvs.”

Când reporterii au trimis un e-mail de urmărire explicând că constatările lor provin din date vamale agregate și oferind exemple, compania a scris că declarația sa anterioară „rămâne valabilă” și a pus la îndoială dacă datele se refereau la „vânzători” sau „expeditori” fără a detalia mai multe detalii.

Filialele din România ale altor doi comercianți internaționali importanți – Viterra (cunoscută anterior ca Glencore Agriculture) și Ameropa Holding – importau și ele cereale prin firme ucrainene dubioase.

Țeapă totală pentru fermierii români. Fără despăgubiri pentru importurile din Ucraina!

Comisia Europeană a blocat banii. Faliment garantat pentru fermierii români
Cele 30 de milioane de euro, pe care fermierii români ar fi trebuit să-i primească de la UE drept compensații pentru importurile din Ucraina, care i-au adus în sapă de lemn, au fost blocate chiar de către Comisia Europeană. De data aceasta, pretextul ar fi că Polonia ar pune piedici tranzitului cerealelor ucrainene. În realitate, 12 state europene, în frunte cu Germania și Franța, s-ar fi opus acestui sprijin financiar.

Țările din Estul Europei, afectate grav de importurile la prețuri de dumping din Ucraina, trebuie să manifeste solidaritate față de poporul ucrainean, au transmis statele dezvoltate din UE. Din fondul de criză pentru agricultură, de 450 milioane de euro, în urma interzicerii unilaterale a importurilor din Ucraina de către Polonia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria, Comisia Europeană a cedat și a decis acordarea unei compensații de 100 de milioane de euro acestor țări.

Inițial, României, spărgătoarea de grevă a statelor afectate, îi revenise suma batjocoritoare de 10 milioane de euro. Ulterior, după scandalul și protestele fermierilor români, suma s-a ridicat la 30 milioane de euro. Inițial, importurile de cereale din Ucraina au fost stopate din mai până în iunie, apoi interdicția a fost prelungită până în septembrie. Excepție au făcut și fac contractele deja încheiate înainte de 5 mai 2023, ceea ce înseamnă că importurile continuă și acum, dat fiind faptul că acest tip de contracte se încheie pe termen lung, și nu de pe o lună pe alta. Condiția Comisiei Europene a fost însă ca toate cele 5 țări din vecinătatea Ucrainei să permită și să faciliteze tranzitul cerealelor ucrainene pe teritoriile lor. Facilitarea tranzitului înseamnă ceea ce s-a întâmplat și se întâmplă la noi. Infrastructura, de la șosele, mijloace de transport, până la porturi, să fie utilizată predominant de ucraineni. Dacă în România nu a fost nicio problemă în acest sens, având în vedere slugărnicia autorităților, în celelalte țări, prioritate au avut produsele naționale. Astfel, Comisia Europeană a blocat sprijinul financiar de 100 milioane de euro pentru cele 5 țări, dând exemplul negativ al Poloniei, care nu se mișcă precum România în a face totul pentru Ucraina.

De la București, niciun sunet
După toată tevatura cu cele 10 milioane de euro acordate României, în condițiile în care țara noastră a făcut cele mai multe sacrificii pentru bunăstarea ucrainenilor, și calmarea spiritelor de la majorarea sumei la 30 milioane de euro, nu s-a mai mișcat nimic. Fermierii români au așteptat în zadar ajutorul promis de la UE, iar comunicarea pe acest subiect a lipsit cu desăvârșire până în ultima zi de mandat a ministrului Petre Daea. Între timp, rotativa s-a produs, iar noii miniștri ar fi trebuit să-și intre în pâine. Cu toate acestea, față de noul scandal izbucnit la Bruxelles, unde au fost blocați și banii pentru fermierii români, nici Ministerul Agriculturii și nici Guvernul nu au avut nicio reacție. Potrivit autorităților poloneze, motivul blocării deciziei de transfer a pachetului de 100 de milioane a fost legat de dificultățile în tranzitul cerealelor din Ucraina. Acest lucru a fost confirmat de o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, care a confirmat că Ursula von der Leyen ar fi arătat direct spre Polonia, susținând că aceasta împiedică tranzitul nestingherit.

”Președinta Comisiei Europene a considerat că este necesar să clarifice toate îndoielile și să aducă propunerea la maturitate, înainte de a decide să o includă pe ordinea de zi. Este vorba despre punerea integrală în aplicare a acordului dintre Comisie și cele cinci țări membre și eliminarea tuturor obstacolelor nejustificate din calea liberei circulații a mărfurilor din Ucraina către aceste state membre de primă linie”, a declarat comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski.

Fără drepturi pentru săraci
Cele 350 milioane de euro din rezerva de criză pentru Agricultură, rămase după alocarea pe hârtie a sumei de 100 milioane de euro celor 5 țări afectate de importurile din Ucraina, ar urma să se împartă celorlalte state din UE, drept compensații pentru creșterea prețurilor la energie și la îngrășăminte. În fapt, decizia de acordare a celor 100 milioane de euro țărilor sărace a stârnit indignare în rândul a 12 state dezvoltate, în frunte cu Germania și Franța, care au contestat măsura, pe motiv că eliminarea importurilor vamale aplicate pentru alimentele ucrainene este o dovadă de solidaritate cu un Kiev aflat în război.

Guvernul României nu are curajul Poloniei, Ungariei, Sloveniei și Bulgariei. Fermierii români, fără apărare.

În timp ce Slovenia, Ungaria, Polonia și, în scurtă vreme, și Bulgaria au decis să-și facă singure dreptate, ministrul Petre Daea ne spune că așteaptă o decizie la nivelul UE în ce privește introducerea taxelor vamale pentru cerealele din Ucraina. Însă, Regulamentul (UE) 2022/870 este făcut în așa fel încât taxele vamale să nu poată fi activate decât la nivel teoretic.

În timp ce fermierii români au fost decapitalizați prin interdicțiile de la UE de a mai utiliza pesticide și îngrășăminte accesibile la preț, din Ucraina intră la liber, din 2022 până în prezent, numai cereale și produse agroalimentare infestate cu substanțe periculoase. Concurența neloială a fost flagrantă și distructivă, având în vedere că în Ucraina costurile de producție erau aproape simbolice, latifundiarii de acolo permițându-și să vândă sub orice preț practicat în Uniunea Europeană. Regulamentul (UE) 2022/870, din 30 mai 2022, a fost conceput în așa fel încât Ucraina să poată vinde la liber în UE orice, iar clauza de salvgardare, care ar fi permis introducerea taxelor vamale, atunci când producătorii din Uniunea Europeană erau afectați de invazia produselor ieftine și de proastă calitate din Ucraina, să nu poată fi activată. Potrivit Regulamentului dedicat Ucrainei, dacă un produs originar din Ucraina este importat în condiții care cauzează sau care riscă să cauzeze dificultăți grave producătorilor din Uniune de produse similare sau aflate în concurență directă, taxele vamale aplicabile în temeiul Acordului de asociere importurilor produsului respectiv pot fi reintroduse oricând. Oricând, teoretic, bineînțeles, pentru că acestea sunt condiționate de deschiderea unei anchete a Comisiei Europene. Decizia de deschidere a unei anchete trebuie luată într-un termen rezonabil la cererea unui stat membru (au fost 5 state care au cerut acest lucru) sau la cererea unei persoane juridice sau a unei asociații fără personalitate juridică care acționează în numele industriei Uniunii, ceea ce înseamnă toți producătorii din Uniune de produse similare sau direct concurente sau o proporție majoră a acestora.

9 luni pentru o decizie de impunere a taxelor vamale

În cazul în care Comisia Europeană decide deschiderea unei anchete, lucru care nu s-a întâmplat până acum, trebuie publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene un aviz care anunță deschiderea acestei anchete. ”Comisia caută toate informațiile pe care le consideră necesare și poate verifica informațiile primite de la Ucraina sau de la orice altă sursă relevantă. Comisia poate fi asistată de funcționari ai statului membru pe teritoriul căruia ar putea fi efectuate verificări, în urma unei cereri în acest sens din partea respectivului stat membru. La examinarea posibilei existențe a dificultăților grave pentru producătorii din Uniune de produse similare sau aflate în concurență directă, Comisia ia în considerare cota de piață, producția, stocurile, capacitatea de producție, utilizarea capacității, ocuparea forței de muncă, importurile și prețurile. Ancheta se încheie în termen de șase luni, iar în circumstanțe excepționale termenul se poate prelungi. În termen de trei luni de la încheierea anchetei, Comisia decide cu privire la reintroducerea taxelor vamale aplicabile în temeiul Acordului de asociere”, se precizează în Regulamentul UE.

Daea așteaptă decizia de la UE

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, așteaptă o decizie a Comisiei Europene, după întrunirea Comitetului Reprezentanților Permanenți în Uniunea European din 19 aprilie, unde se pare că se va pune în discuție chiar Regulamentul (UE) 2022/870, care a provocat falimente în lanț în rândul fermierilor români și nu numai. ”Comerțul la nivelul UE este în portofoliul Comisiei, iar noi, în calitate de state membre, avem componenta de răspuns pe care am procesat-o. Vă aduc aminte de scrisoarea pe care au transmis-o cei patru prim-miniștri și președintele Bulgariei susținând nevoia de a se interveni la nivelul CE, de a se reglementa în așa fel încât acest reglementări să poată fi avantajoase pentru țările noastre, pentru fermele noastre”, a declarat Petre Daea, ministrul Agriculturii.

Claudia Marcu

Vezi si – Comisia Europeană suferă o lovitură: România interzice folosirea greierilor și lăcustelor în produsele alimentare.

Un fermier din România a vorbit despre greutățile cu care se confruntă când încearcă să își vândă legumele.

Cornel Stroescu a declarat, la Prima News, că reprezentanții magazinelor i-au sugerat să trateze salata proaspăt recoltată înainte de livrare, pentru că se oxidează prea repede.

El a subliniat că producătorii români ţin la calitatea produsului, deși acest lucru implică costuri mai mari.

”Toţi producătorii români ţin la calitatea produsului. Ca să produci calitate, ai costuri mult mai mari. Asta e în gena noastră, a românilor şi vedem producători care chiar se străduiesc să pună pe raftul magazinelor, pe masa românilor un produs de calitate”, a explicat fermierul.

El a povestit că salata proaspăt recoltată i-a fost refuzată deoarece se oxidase în câteva ore.

”Să produci natural în fiecare domeniu nu are termen de valabilitate foarte lung. Anul trecut, am recoltat salata fără niciun ierbicid, cât mai natural, prăşită mecanic şi cu oamenii. În momentul când ai recoltat-o, la cotor oxidează. Atunci când românul vede o salată oxidată la cotor să o cumpere, că nu este tratată.

Legumele care vin din import – şi am avut o discuţie cu reprezentantul de la achiziţii – cum se întâmplă ca acele legume din Italia care se teleportează pe rafturile magazinelor din România când eu am recoltat-o între ora 9 şi 12, la ora 14 era în depozit şi mi-a refuzat produsul pentru că oxidase în câteva ore. Nu se poate aşa ceva! Arăta impecabil, dar a oxidat la cotor. Un alt lanţ de magazine care ştie ce înseamnă un produs românesc a primit marfa. (…) Mi-au spus să tratez înainte de livrare.

Îmi pare rău, dar eu nu fac aşa ceva pentru că salata o consumă copiii. Lucrul acesta îl fac şi la ferma de găini ouătoare nu folosim niciun medicament, încercăm cât mai natural. La noi este calitatea, daca ai calitate, ai consumatori, pentru că afacerea o întreţin clienţii”, a mai declarat Cornel Stroescu.

Vezi si – Atentie MAXIMA! Fructe si legume cu TOXINE se importa în România

Ministerul Agriculturii a publicat în dezbatere un ordin de ministru care dă drept de subvenție APIA numai fermierilor care dețin un certificat de formare profesională, relatează Agrointeligența. Această acreditare se obține în urma unui curs obligatoriu la care eligibilitatea este condiționată de diploma de studii medii sau superioare (diplomă de bac sau de licență).

Certificatul se obține în urma unui curs online, de 18 ore, la finalul căruia se dă un test grilă. Cursurile sunt organizate de oficiile județene ale Autorității Naționale Fitosanitare și costă 193 de lei.

Ca să poată urma cursurile, fermierii trebuie să fie minim absolvenți cu diplomă de liceu. Adică să aibă diplomă de Bacalaureat.

”Ca fermieri, vă recomand să faceți presiuni să se schimbe legea, altfel nu veți mai putea lua subvenții de la APIA. Așa mi-a zis funcționarul când eu i-am zis că eu al liceul, dar nu am diplomă. Mi-a zis că fără copie după diplomă nu se poate”, susține un fermer vasluian care face agricultură de mulți ani, dar cu toate acestea, nu se poate încadra să oblină certificatul obligatoriu pentru APIA.

Culmea este că certificatul de formare profesională reiese, conform proiectului MADR, a fi obligatoriu chiar și pentru fermierii care sunt ingineri agronomi. Adică au aurmat timp de 5 ani cursurile unei facultăți de profil.

”Politicieni noștri nu s-au gândit că cea mai mare parte din fermieri nu au Bac, așa că vor fi obligați să își vândă exploatațiile sau să depindă de unul și de altul, contra cost, să își înființeze și îngrijească culturile. România a ajuns țara în care, dacă nu ai diplomă de Bac, nu mai poți da cu sapa”, susține un alt agricultor.

Nu v-ati saturat sa primiti teapa de la Guvern mereu? Uitati ca si acum o veti lua! Guvernul NU va acorda despagubiri gospodarilor si fermierilor pentru porcii pe care i-au ucis.

Totul a fost o mare minciuna pentru a cumpara carne de la straini. Au condamnat Poporul Roman la moarte acesti nenorociti!

Nu credeti? Cititi aici: Asociația PRO Consumatori: În România avem o epidemie falsă de pestă porcină africană, al cărei scop este distrugerea capitalului autohton și aducerea la sapă de lemn a țăranului român!