Tag Archives: epoca

Cel mai vechi oras din Europa

În anul 2012, în apropierea orașului Provadia, Bulgaria, a fost descoperit cel mai vechi oraș din Europa, scos la suprafață de o echipă de arheologi condusă de către Vasilli Nikolov. Solnitsata este încadrat în Epoca Cuprului mai precis între Neolitic și Epoca Bronzului. Este considerat un oraș preistoric, deoarece îndeplinește toate criteriile necesare cum ar fi: este centrul unei zone agricole și de producție;centru comercial, militar și ideologic. Cea mai importantă resursă a orașului era reprezentată de către sare, astfel fiind descoperită și o mină de sare. Exploatarea a început în ultimii ani ai Neoliticului Târziu, mai precis, în perioada Karanovo III- IV(6000-5000 î.Hr.). În interiorul anumitor clădiri au fost descoperite cuptoarea, care erau folosite pentru a extrage sarea prin fierbere. În momentul în care s-a trecut în perioada culturii Hamangia IV(4700-4500 î.Hr.), metoda de producere se schimbă. Astfel sarea este fiartă în vase mari de ceramică, puse în gropi adânci. După câteva decenii, sarea solidă s-a produs în cantități mari și a fost folosită ca monedă de schimb în comerțul pe distanțe lungi. Așezarea de pe movilă a fost întărită cu un puternic sistem de fortificații, motivul putând fi un cutremur sau nevoia de dezvoltare. Astfel, au fost descoperite trei sisteme, distincte, de fortificații dintre care unul a inclus o palisadă din lemn și lut, iar celelalte două fiind făcute din piatră. Zidurile au o grosime între 2 și 3 metri și au și bastioane. De asemenea, în fața porții din sud-estul orașului a fost descoperit și un șanț. În plus, au fost identificate clădiri care aparțin tuturor celor 3 perioade menționate, iar 3 dintre cele cu două etaje au avut de oferit cele mai multe informații. Judecând după săpături , a existat o stradă de 2 metri lățime care ducea de la poarta principală în centrul așezării. În …

Citeste tot articolul

Berea, un aliment iubit în toate epocile

”Cel care a inventat berea a fost un om înţelept.” (Platon) Producţia de bere dateazã din aproximativ 6000 a.Hr. Totuşi, cei care s-au ocupat la modul mai serios de populara bãuturã au fost sumerienii, în jurul anului 2000 a.Hr. Nu rare sunt reprezentãrile ciconografice în care apar oameni şi zei desfãtându-se cu ulcioare mari din licoare. Un imn adresat uneia dintre cele mai improtante zeitati ale lor, Ninkasi, constã de fapt într-o lungã explicaţie despre procesul de fabricaţie a bãuturii, ceea ce era de altfel de foarte mare ajutor într-o societate în mare masurã analfabetã. Adicã, în cazul în care aveai de gând sã te ocupi cu aşa ceva, nu trebuia decât sã reciţi imnul şi învãţai fãrã sã ştii sã citeşti reţete… Berea se pare cã avea un rol atât de însemnat pentru sumerianul de rând încât obiceiul îşi fãcea loc în momentele cele mai diverse, aşa cum ne aratã o imagine care înfãţişeazã o femeie consumând bere în timpul actului sexual… Practic fiecare religie politeistã cuprinde în panteonul sãu o zeitate care sã aibã atribuţii legate de producţia de alcool. Poemul epic finlandez Kalevala stãruie mai mult asupra berii decât asupra creaţiei omului. Zeiţa egipteanã cu cap de leu Sekhmet renunţã la obiceiul de a ucide în momentul în care se îmbatã suficient de tare. Romanii şi grecii îi au pe Bacchus şi Dionysus, zeii care îl elibereazã pe om de grijile lumeşti şi îl îmbie cu plãcerile simple şi imediate. Ritul dionisiac are drept scop explorarea laturii subconştiente a fiinţei umane, care se poate dezlãnţui în cele mai animalice forme în cadrul serbãrilor în cinstea zeului vinului (şi nu numai), reducându-şi astfel frustrãrile şi inhibiţiile care îi împiedicã împãcarea cu sine (funcţia terapeuticã a orgiilor bahice). Se foloseşte în general alcoolul când se doreşte o rãtãcire divinã, …

Citeste tot articolul