Tag Archives: emmanuel macron

Președintele Franței, Emmanuel Macron, lansează un avertisment în ceea ce privește situația de la toamnă. El le transmite francezilor să se aștepte la „o mare schimbare sau o mare bulversare”. Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a atenţionat miercuri pe francezi în legătură cu „marea schimbare” ce va veni odată cu toamna, prin „sfârşitul abundenţei”, „al evidenţelor” şi „al lipsei de griji”. Cutremur în Europa: Emmanuel Macron tocmai a anunțat „sfârşitul abundenţei” „Trăim o mare schimbare”, a avertizat şeful statului, revenind asupra unei recente „serii de crize grave”, de la Ucraina la secetă, ca preambul la consiliul de miniştri de după vacanţă la Paris. Emmanuel Macron spune că, în opinia sa, ceea ce urmează poate fi caracterizat ca „o mare schimbare sau o mare bulversare”. „Momentul pe care îl trăim poate fi structurat de o serie de crize grave (…) şi s-ar putea ca unii să vadă destinul nostru ca unul în care trebuie să gestionăm permanent crize sau situaţii de urgenţă. În ceea ce mă priveşte, cred că ceea ce suntem pe cale să trăim este mai degrabă o mare schimbare sau o mare bulversare”, a declarat Emmanuel Macron în cadrul unei alocuţiuni în faţa miniştrilor săi, transmisă în direct în mod excepţional, relatează AFP. Macron se așteaptă de la guvern să-și respecte cuvântul dat și angajamentele Pentru că, în faţa acestei situaţii, „compatrioţii noştri ar putea reacţiona cu multă nelinişte”, el le-a cerut membrilor guvernului „să spună lucrurilor pe nume”, „să le numească clar şi fără o abordare catastrofală”. „Mă aştept de la guvern să respecte cuvântul dat şi angajamentele pe care le-am luat faţă de naţiune”, a adăugat el. „Ce îmi doresc să putem face în următoarele săptămâni şi luni este să reafirmăm o unitate foarte puternică a guvernului, a forţelor majorităţii” în jurul „unei direcţii care să ne …

Președintele rus Vladimir Putin ar fi avut o altă discuție la telefon cu Emmanuel Macron, președintele Franței. Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său francez Emmanuel Macron au avut vineri o convorbire telefonică despre situaţia din Ucraina, au anunţat Kremlinul şi Palatul Elysee, potrivit agenţiilor Reuters, AFP şi EFE. Conform versiunii prezentate de preşedinţia rusă asupra desfăşurării acestei discuţii, preşedintele Putin a spus că bombardarea sistematică a centralei nucleare ucrainene de la Zaporojie, aflată sub controlul trupelor ruse – atacuri pentru care a acuzat din nou Kievul, care la rândul său acuză Moscova -, creează riscul unei catastrofe de mare anvergură care ar putea conduce la contaminarea radioactivă a unor vaste teritorii. Cei doi preşedinţi au dezbătut diverse aspecte ale situaţiei legate de Ucraina şi au convenit asupra necesităţii ca o echipă a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) să fie trimisă la acea centrală, mai menţionează Kremlinul, precizând că discuţia telefonică s-a desfăşurat la iniţiativa lui Emmanuel Macron. Putin şi Macron au subliniat importanţa trimiterii urgente a unei misiuni a AIEA la centrala nucleară, care să permită evaluarea situaţiei la locul faptelor, precizează preşedinţia de la Moscova. Tot conform preşedinţiei ruse, Putin i s-a plâns lui Macron despre menţinerea obstacolelor în calea exportului de produse alimentare şi îngrăşăminte ruseşti pe piaţa internaţională, în pofida acordului semnat la Istanbul ce a permis deblocarea exporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră, înţelegere care de asemenea prevede reluarea exporturilor de cereale şi îngrăşăminte ruseşti. Aceste exporturi ruseşti sunt afectate de suspendarea schimburilor bancare şi financiare ca urmare sancţiunilor occidentale instituite împotriva Rusiei după agresiunea acesteia contra Ucrainei. Pe de altă parte, liderul de la Kremlin a reconfirmat în timpul convorbirii invitaţia transmisă ONU şi Crucii Roşii internaţionale de a vizita închisoarea de la Olenivka, situată în teritoriul controlat de trupele ruse în …

Scandalul ”The Uber Files” are ramificații la cel mai înalt nivel, fiind deja implicați actuali președinți, inclusiv Emmanuel Macron sau Joe Biden. Reprezentanții Uber au căutat sprijin politic în peste 100 de țări, inclusiv în România și au mers direct la cel mai înalt nivel. Conform unei anchete Rise Project, totul a pornit în anul 2015, iar în acel moment, omul care putea asigura legătura între Uber și zona politică era Peter Imre, decedat între timp. În cadrul documentelor dezvăluite de jurnaliștii de la The Guardian apar mail-uri ale filialei Uber din România în care se explică la ce oameni politici trebuie să se ajungă. Ionuț Lăcustă, managerul de politici publice pe Europa Centrală și de Est al corporației Uber, vorbea despre influența lui Peter Imre. “Vestea proastă este că Peter Imre, consilier local și pentru Ungaria, este mai important pentru operațiunea din București decât am crezut inițial. Face lucruri și deschide uși, dar pe termen lung reprezintă potențiale probleme (ego, expunere în presă, agendă proprie, legături informale cu părțile interesate și probabil cu biroul nostru” . Mark MacGann, șeful său, îi răspunde rapid: “Vreau ca Imre să plece. Fără dubiu”. Peter Imre a rămas pe loc, iar cei de la Uber aveau nevoie de ajutorul lui pentru a deschide ușile politicienilor. Documentele arată că Uber a apelat la Peter Imre cel puțin din aprilie 2015, conform unui email intern care descrie prima lui acțiune: “Întâlnirea cu Ioan Rus, ministrul Transporturilor, a fost facilitată de noul consultant (…) fiind anunțată în mai puțin de 24 de ore; întâlnirea a decurs bine, Ministerul Transporturilor a promis sprijin cu legislația și a facilitat o întâlnire cu secretarul de stat responsabil cu elaborarea legislației.” Ioan Rus neagă orice implicare în favoarea Uber: “Păi nu știu (râde), habar nu am, deci nu știu. Nici …

Un documentar care prezintă eșecul negocierilor dintre Emmanuel Macron și Vladimir Putin, a fost prezentat la televiziunea France 2. Negocierile au avut loc cu patru zile înainte ca Moscova să declanșeze invazia în Ucraina. Materialul surprinde nu mai puțin de 9 minute din discuția telefonică purtată de cei doi lideri în data de 20 februarie. Publicarea fragmentelor din discuția între Vladimir Putin și Emmanuel Macron a stârnit furie la Kremlin, în special din cauza faptului că, din convorbire, reiese clar că liderul rus l-a mințit pe interlocutorul său. „Eticheta diplomatică nu prevede scurgeri unilaterale ale unor (astfel de) înregistrări”, a comentat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Conversația a fost făcută publică în cadrul documentarului „Un preşedinte, Europa şi războiul”, realizat de Guy Lagache, care și-a propus să prezinte culisele diplomatice de la Elysée în ultima jumătate de an. Imediat după discuția telefonică, Emmanuel Macron și echipa sa de consilieri au fost convinși că l-au convins pe Putin să se întâlnească la Geneva cu președintele SUA, Joe Biden. Cu doar două săptămâni în urmă, Emmanuel Macron se întâlnise la Moscova cu liderul de la Kremlin pentru a încerca să prevină invazia din Ucraina. „Duminică, 20 februarie, cu 4 zile înainte de război. Situația este periculoasă, dar mai există loc pentru diplomație. Emmanuel Macron trebuie să vorbească, în această dimineață, cu Vladimir Putin”, se arată în documentarul lui Guy Lagache. Consilierii diplomatici francezi urmăresc de la depărtare converstația telefonică dintre Emmanuel Macron și Vladimir Putin și îi dau sfaturi președintelui prin intermediul mesajelor, scrie digi24.ro. Emmanuel Macron către Vladimir Putin: Tensiunea continuă să crească și este angajamentul meu și hotărârea mea de a continua dialogul. Aș vrea să analizezi mai întâi situația și să vorbim direct, după cum știm amândoi. Aș vrea să-mi spui care sunt intențiile tale, linia de acțiune …

La peste 120 de zile de când Rusia a invadat Ucraina, apar noi informații bombă din culise. Unii dintre pilonii principali ai Europei, Emmanuel Macron și Vladimir Putin, au stat de vorbă la telefon cu puțin înainte de declanșarea conflictului ruso-ucrainean din 24 februarie. Ce au discutat cei doi lideri europeni? S-a aflat abia acum. Putin și Macron au vorbit la telefon înainte de război Cu patru zile înainte de începerea războiului, preşedintele francez Emmanuel Macron l-a sunat pe Vladimir Putin cu scopul de a încerca să medieze conflictul dintre Rusia și Ucraina. Trupele militare ale Kremlinului erau poziționate deja la granița statului vecin, așteptând ordin să-l invadeze. Deşi liderul rus a părut să dea curs propunerilor lui Macron, inclusiv de a avea o întrevedere cu preşedintele american Joe Biden, rușii au intrat în Ucraina cu tancurile. „Ca să nu-ţi ascund nimic, am vrut să mă duc să joc hochei pe gheaţă (..) Acum vorbesc cu tine de la sală”, i-a spus Vladimir Putin lui Emmanuel Macron în conversaţia telefonică avută cu patru zile înaintea începerii ofensivei ruse în Ucraina. Ce au discutat nouă minute Cele nouă minute de dialog între Macron și Putin se află în centrul documentarului „Un preşedinte, Europa şi războiul”, realizat de Guy Lagache. Producția prezintă culisele diplomatice de la Elysée din ultimele şase luni şi va fi difuzat pe postul de televiziune France 2. Duminică dimineaţa, 20 februarie, cu patru zile înainte de invazia rusă a Ucrainei. Camera se opreşte asupra consilierului prezidențial Emmanuel Bonne, înconjurat de trei colaboratori, în biroul acestuia din Palatul Elysée. Macron, care se deplasase cu câteva zile înainte la Moscova şi Kiev, începe o mediere de ultimă oră pentru a încerca să evite declanşarea unui război. Cei patru membri ai celulei diplomatice din Palatul Elysée urmăresc de la distanţă discuția …

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a comentat acid pe Facebook fotografia cu Volodimir Zelenski şi Emmanuel Macron, făcută la întâlnirea de la Kiev. În fotografie cei doi se îmbrățișează. „Acum înţeleg de ce Putin are o masă aşa lungă”, a scris Zaharova pe Facebook. La întâlnirea cu Macron, Vladimir Putin a purtat discuții cu liderul francez la o masă lungă. Într-o altă declarație, Maria Zaharova a susținut că Ucraina nu va mai reveni niciodată la existența ei anterioară. „Ucraina pe care noi doi am cunoscut-o, în cadrul granițelor care au fost, nu mai există și nu va mai exista niciodată. Acest lucru este evident”, a declarat ea într-un interviu pentru Sky News – Arabia. Sursa: cotidianul.ro

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că liderii Franței, Germaniei și Italiei “nu ar trebui să se concentreze exclusiv pe livrările de arme către Ucraina” în timpul vizitei lor la Kiev. În timpul briefingului său obișnuit cu jurnaliștii, Peskov a declarat că Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Mario Draghi ar trebui să folosească timpul petrecut cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pentru a arunca o “privire realistă asupra stării de lucruri”. Peskov a spus: „Aș dori să sper că liderii acestor trei state – și președintele României – nu se vor concentra doar pe sprijinirea Ucrainei prin continuarea alimentării Ucrainei cu arme.” Acest lucru ar fi „absolut inutil și va provoca daune suplimentare țării”, a adăugat el. Sursa: stiripesurse.ro

Liderii Germaniei, Franţei şi Italiei sunt aşteptaţi joi la Kiev să îşi exprime sprijinul pentru Ucraina, în timp ce aceasta luptă să reziste unui atac necruţător din partea Rusiei, transmite Reuters. Organizarea vizitei cancelarului german Olaf Scholz, a preşedintelui francez Emmanuel Macron şi a prim-ministrului italian Mario Draghi a durat câteva săptămâni, cei trei lideri urmărind să depăşească criticile aduse de Ucraina cu privire la răspunsul lor la războiul declanşat de Rusia, informează Agerpres. Vizita, care nu a fost anunţată din motive de securitate, are loc cu o zi înainte ca executivul UE să facă o recomandare cu privire la statutul candidaturii Ucrainei la UE, perspectivă faţă de care cele trei ţări au fost reţinute. Miercuri, în România, preşedintele Macron a spus că este timpul ca Europa să reasigure Ucraina cu privire la ambiţiile sale europene.”Suntem într-un moment în care trebuie să trimitem semnale politice clare, noi europenii, către Ucraina şi poporul ei, când acesta rezistă eroic”, a spus preşedintele francez, fără a oferi detalii. Kievul a criticat Franţa, Germania şi, într-o măsură mai mică, Italia, pentru sprijinul reţinut acordat Ucrainei, acuzându-le că au întârziat livrarea de arme şi că au pus propria lor prosperitate înaintea libertăţii şi securităţii Ucrainei. Oleksii Arestovici, un consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski, a declarat săptămâna aceasta pentru ziarul german Bild că este îngrijorat că cei trei lideri vor face presiuni asupra Kievului să accepte un acord de pace favorabil preşedintelui rus Vladimir Putin.”Vor spune că trebuie să punem capăt războiului care provoacă probleme alimentare şi probleme economice… că trebuie să-i salvăm faţa lui Putin”, a spus el, referindu-se la declaraţiile preşedintelui Macron din această lună, conform cărora este vital ca liderul rus să nu fie umilit. Răspunzând acestei îngrijorări, premierul Mario Draghi a declarat marţi că este important ca discuţiile de pace să înceapă …

Preşedintele Franței Emmanuel Macron a scris pe Twitter că războiul este o realitate în Ucraina, este la porţile României şi ameninţă întregul nostru continent, iar pentru a preveni orice tentativă de destabilizare şi de agresiune împotriva Europei, implicarea militarilor francezi este fundamentală. ”Războiul este o realitate în Ucraina. Este la porţile României şi ameninţă întregul nostru continent. La frontierele Uniunii noastre europene, pentru a preveni orice tentativă de destabilizare şi de agresiune împotriva Europei, implicarea forţelor noastre este fundamentală”, a scris Macron pe Twitter, informează News.ro. El a distribuit şi o postare referitoare la desfăşurarea trupelor franceze pe Flancul estic al NATO. Emmanuel Macron a sosit marţi la Baza Mihail Kogălniceanu, unde s-a întâlnit cu militarii francezi. Miercuri Macron urmează să se întâlneascu cu preşedintele Klaus Iohannis, după care va pleca spre Chişinău. Sursa: stiripesurse.ro

Anunț major pentru toată România. Anunțul a fost făcut chiar marți, 14 iunie, de președintele francez Emmanuel Macron. Ce se va întâmpla? Este decizia momentului în plin război. Anunțul momentului pentru România! Într-un discurs rostit în aeroport înainte de a pleca spre România, Emmanuel Macron anunță că Franța este pregătită să lupte pentru a proteja frontierele NATO, dar și ale Uniunii Europene. Totodată, el a mai precizat că Franța s-a mobilizat de câteva luni și dorește să evite extinderea războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Referitor la militarii francezi detașați în România, Macron susține că va merge pentru a-i susține în mod direct. „Voi ajunge în această seară în România pentru a-i susţine, în numele cetăţenilor, pe militarii francezi detaşaţi acolo de câteva luni. (…) Franţa este prezentă de câteva luni, este mobilizată, în cadrul NATO, pentru a proteja frontierele noastre în estul Uniunii Europene, pentru a evita extinderea războiului care are loc acum în Ucraina”, a declarat Emmanuel Macro. Președintele francez a mai precizat că întreg globul trăiește acum momente istorice, iar țara pe care o conduce a făcut tot posibilul pentru a evita actualul conflict militar. Emmanuel Macron, despre criza generată de războiul din Ucraina Totodată, el a amintit și de crizele care au lovit Europa odată cu declanșarea războiului, făcând referire la prețurile gazelor, ale carburanților, dar și le utilităților, precizând că situația va fi și mai dificilă în următoarele luni. „Este vorba de un moment istoric şi trăim vremuri istorice. Franţa a făcut tot posibilul pentru evitarea războiului din Ucraina. Împreună cu Europa, depunem eforturi pentru evitarea dezordinii. Dezordine geopolitică – este vorba de un război de înaltă intensitate pe continentul nostru, o putere nucleară, dezordine economică, este o dereglare a economiei mondiale, cu o ameninţare pentru lunile următoare, printre altele cu o criză alimentară la …

Un parlamentar din Ucraina anunță că președintele României, Klaus Iohannis, se va alătura delegației alcătuite din președintele Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și premierul italian Mario Draghi și va merge joi la Kiev, relatează Mediafax. „Cei trei mușchetari. Președintele Macron, cancelarul Scholz și prim-ministrul Draghi vor vizita Kievul joia aceasta. Iar ca d’Artagnan, președintele României, Iohannis”, scrie pe Twitter, Oleksiy Goncharenko, membru al Parlamentului Ucrainei. Cancelarul german Olaf Scholz va călători la Kiev împreună cu omologii săi din Franța și Italia, înainte de summitul G7 de la sfârșitul lunii iunie, a relatat sâmbătă ziarul german Bild am Sonntag conform Reuters. Publicația a citat surse guvernamentale franceze și ucrainene. Președintele Franței, Emmanuel Macron vine, miercuri, 15 iunie, în România. El va vizita, alături de Klaus Iohannis, Baza Mihail Kogălniceanu. După această vizită în România, Iohannis și Macron ar urma să plece spre Ucraina, potrivit parlamentarului ucrainean. Sursa: stiripesurse.ro

Francezii vor decide duminică dacă îl vor realege pe președintele centrist pro-business Emmanuel Macron sau dacă vor arunca în aer decenii de consens general în favoarea candidatei extremei drepte Marine Le Pen, anunță mediafax. Care sunt diferențele dintre cei doi, în privința problemelor majore: – ECONOMIA: LE PEN: Moștenitoarea de extremă dreapta a transformat fostul Front Național, transformând partidul tatălui său. Ea dorește să implementeze o politică de “Cumpărare a produselor franceze” la licitațiile publice, să reducă vârsta minimă de pensionare la 60 de ani pentru cei care au început să lucreze înainte de 20 de ani, să elimine impozitul pe venit pentru cei cu vârsta sub 30 de ani și să reducă TVA-ul pentru energie de la 20% la 5,5%. De asemenea, ea ar urma să cheltuiască 2 miliarde de euro (2,18 miliarde de dolari) în 5 ani pentru a crește salariile lucrătorilor din spitale și pentru a recruta 10.000 de angajați în plus. Salariile profesorilor ar urma să crească cu 15% în 5 ani. Gilles Ivaldi, politolog la Sciences-Po, spune că programul economic al partidului ei este mai de stânga decât a fost în ultimele decenii. “Comerțul liber ucide planeta”, a declarat Le Pen în timpul unei dezbateri televizate cu Macron. MACRON : Liderul francez intenționează să dubleze reformele pe care le-a implementat în timpul primului său mandat, principalul punct al manifestului său fiind creșterea vârstei minime de pensionare de la 62 de ani la 65 de ani. “Nu vreau să ne măresc taxele, nu vreau să măresc datoria, vreau chiar să încep să o plătesc în următorii cinci ani”, a declarat Macron în timpul dezbaterii. “Așa că vreau să muncim mai mult”. Macron promite, de asemenea, să condiționeze unele beneficii sociale de 15-20 de ore de formare profesională, similar cu politicile din țări precum Statele Unite sau …

Kremlinul a denunțat utilizarea, de către președintele american Joe Biden, a termenului “genocid”, în legătură cu acțiunile trupelor ruse în Ucraina. “Noi considerăm că un astfel de efort de a distorsiona situația este inacceptabil. Este greu de acceptat așa ceva din partea unui președinte al Statelor Unite”, a afirmat, miercuri, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de BBC. Anterior, președintele Franței, Emmanuel Macron, a manifestat reticență privind utilizarea termenului “genocid”. “Eu aș fi foarte atent cu astfel de termeni, întrucât aceste popoare sunt frățești”, a declarat Emmanuel Macron, citat de postul France 2. El a adăugat că înăsprirea retoricii nu servește eforturilor de pace. Joe Biden a afirmat, marți seară, într-un discurs rostit în statul american Iowa, că Rusia comite “genocid” în Ucraina. “Bugetul dumneavoastră de familie, capacitatea de a vă umple rezervorul la mașină nu ar trebui să depindă de acțiunile unui dictator care declară război și comite genocid în cealaltă parte a lumii”, a declarat Biden, potrivit postului public de radio NPR. Rugat mai târziu să îşi clarifice afirmațiile, președintele SUA a continuat: “Da, am spus genocid. A devenit din ce în ce mai clar că Putin încearcă să șteargă ideea de a fi ucrainean”. Oficiali de la Casa Albă citați de CNN au afirmat, miercuri după-amiază, că nu vor exista modificări imediate ale liniei politice a SUA, ca urmare a declarațiilor președintelui Biden. Sursa: antena3.ro

Cetăţenii francezi din unele teritorii de peste mări din Americi şi Pacificul de Sud se îndreptau sâmbătă spre urne pentru a-şi alege următorul preşedinte, cu o zi mai devreme decât cei de pe continent, informează DPA. Principalul contracandidat al preşedintelui în exerciţiu Emmanuel Macron este Marine Le Pen, de extremă dreapta. Sondajele îl arată pe Macron în frunte, deşi Le Pen a redus diferenţa. Franţa este a şaptea cea mai mare economie din lume şi unul dintre principalii promotori ai politicii din Uniunea Europeană. O victorie a lui Le Pen, o eurosceptică vocală care este în favoarea unor politici dure împotriva imigraţiei, ar putea bulversa politica europeană, comentează DPA. Nu se aşteaptă ca preşedinţia să fie decisă în acest weekend. Dacă, aşa cum este aproape sigur, niciunul dintre cei 12 candidaţi nu va obţine o majoritate absolută, atunci cei doi candidaţi care obţin cele mai multe voturi se vor confrunta în al doilea tur de scrutin pe 24 aprilie. Politicianul de stânga Jean-Luc Melenchon are, de asemenea, o şansă de a ajunge în turul doi, după ce a înregistrat recent procente considerabile în sondaje şi se află pe locul al treilea – deşi încă la câteva puncte procentuale în spatele lui Macron şi Le Pen. În Franţa continentală, secţiile de votare se deschid duminică la ora 8.00 (06.00 GMT). Primele proiecţii sunt aşteptate imediat după închiderea ultimelor urne, la ora 20.00. Emmanuel Macron ar putea avea o misiune mai complicată decât credea în câştigarea unui nou mandat de preşedinte al Franţei. Marine Le Pen s-a apropiat la doar câteva procente în sondaje, cu doar câteva ore rămase până la alegerile prezidenţiale. Macron a atacat-o pe Le Pen, spunând că aceasta “îşi minte votanţii despre programul ei rasist”, dar a acuzat-o şi de “complezenţă în ceea ce priveşte legăturile cu Rusia”. …

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și-a exprimat, joi, 3 martie, intenția de a-și continua „fără compromisuri” ofensiva împotriva „naționaliștilor” din Ucraina, potrivit unui anunț venit de la Kremlin. Poziția șefului de stat rus a fost accentuată în cadrul unei convorbiri telefonice purtate cu președintele Franței, Emmanuel Macron. Vladimir Putin este determinat să continue războiul în Ucraina – asta arată discuțiile purtate joi între președintele rus și omologul său francez, potrivit Kremlinului. În aceeași zi, ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a transmis presei internaționale că rușii vor continua invazia militară până la „sfârșit”. Războiul lui Vladimir Putin va continua „Rusia intenționează să continue fără compromisuri lupta sa împotriva membrilor grupărilor naționaliste care comit crime de război”, a spus Vladimir Putin în conversația pe care a purtat-o cu Emmanuel Macron. În cadrul aceleiași convorbiri, liderul rus „a comentat în detaliu discursul rostit cu o zi înainte de președintele francez despre războiul din Ucraina, exprimându-și dezacordul cu mai multe dintre tezele sale”. Kremlinul a făcut referire în mod special la declarația șefului de stat francez, prin care a calificat drept „minciună” faptul că Rusia luptă împotriva nazismului în Ucraina. Declarațiile lui Emmanuel Macron, negate de Kremlin Moscova își prezintă invazia în Ucraina, însoțită de bombardamente asupra mai multor orașe care au ucis numeroși civili, drept o „operațiune specială” limitată la estul țării și care vizează în special „denazificarea” statului ucrainean. Trebuie precizat, de asemenea, că președintele ucrainean, Volodymyr Zelensky, este de etnie evreiască. În timpul unui discurs către națiune consacrat miercuri seara Ucrainei, Emmanuel Macron insistase asupra faptului că „Rusia nu este atacată, ea este agresorul”. „Acest război nu este un conflict între NATO și Rusia” și „cu atât mai puțin o luptă împotriva nazismului, este o minciună”, a spus președintele Franței, atrăgându-și critici din partea omologului rus. Rusia încolțește Ucraina, în ciuda …

  Dana Budeanu comenteaza marea intalnire dintre Vladimir Putin si presedintele francez Emmanuel Macron. Am vazut o serie de analize despre marea intalnire dintre Putin si Macron. Unele mai bune, altele total pafariste, dar niciuna nu a reusit sa puna punctul pe I. Scopul acestui articol este de a descrie succint, pe cat posibil, esenta acestui conflict artificial aparut in ultimele luni. Asa cum am scris inca din ianuarie, nu va fi niciun razboi. Intr-o lume globalizata nimeni nu castiga din razboi, banii multi se fac doar din “joaca de-a razboiul”. Industria de armament, panica bursiera legata de materii prime, bani luati de la statele sclave pentru inzestrare si lista poate continua… Nu vad nici macar un argument pentru care Rusia ar incepe un razboi. Va reiau cateva cifre pentru a intelege la ce ma refer si ce bani sunt in joc. Totalul costurilor cu energia la nivelul continentului european au fost de 500 de miliarde in 2019, in timp ce in 2022 ele sunt preconizate la cifra de 1000 de miliarde de euro. Din aceasta suma, Rusia ia o halca de aproape 40%, dubla fata de 2019. De ce ar periclita acesti banuti si aprobarea Nord Stream 2? Urmariti privirea lui Olaf Scholz la conferinta cu Biden si veti realiza ca tocmai s-a aprobat acest proiect ruso-german. Restul sunt prostii si interpretari penibile ale unora ca Prelipceanu. Urmeaza sa afle si prostii in cateva luni, cand Ucraina si Polonia vor fi deposedate de niste costuri de tranzit de 3-4 miliarde anual. Putin, in coniventa cu China, a sesizat ca America este un muribund in retragere care poate fi negociat azi. Plecarea din Afghanistan a fost dovada pentru oricine ca Sua nu mai este interesata de Orientul Mijlociu. In anii ce vor urma, vom observa si ca America nu mai …

O afirmație făcută de președintele Rusiei, Vladimir Putin, a stârnit discuții încinse, taberele fiind împărțite. A fost vorba despre o glumă neinspirată a liderului de la Kremlin? Discuții aprinse după întâlnirea dintre Vladimir Putin și Emmanuel Macron, ce a avut loc luni seară, la Moscova. O remarcă făcută de președintele Rusiei a stârnit controverse. Într-un moment în care îl critica pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, liderul de la Kremlin a făcut trimitere la o vorbă populară, pe care numeroşi internauţi şi observatori au interpretat-o ca fiind o glumă despre viol. Discuții contradictorii apărute după o afirmație pe care a făcut-o Vladimir Purin la finalul întâlnirii cu Emmanuel Macron În timpul conferinței de presă, la care a participat și Macron, Putin îl atacase pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pentru că liderul de la Kiev se arătase critic faţă de unele elemente ale planului de pace în estul Ucrainei, negociat în 2015 între Kiev şi Moscova, cunoscut sub numele de Acordurile de la Minsk. „Îţi place, nu-ţi place, trebuie să rabzi, drăguţo!”, comentase – în versuri – Vladimir Putin. Remarca dat naștere unei aprinse dezbateri pe segmentul rusesc de internet, unii dintre criticii la adresa lui Putin denunţând o remarcă prin care era legitimat un viol. Pe de altă parte, alţii au văzut în aceasta mai degrabă un fel de a certa un copil sau o referire la un banc fără perdea din epoca sovietică. Precizări de de la Kremlin. „Este de fapt o expresie provenită din parafrazarea unor versuri din basmul „Domniţa adormită şi cei şapte voinici” „Preşedintele rus vrea să spună că, atunci când un stat a acceptat să-şi asume nişte obligaţii, trebuie să le şi respecte”, a comentat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, după cum notează Agerpres. Conform site-ului Dslov.ru, remarca făcută de Putin este de fapt …

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că țara sa este pregătită să contribuie cu trupe la misiunile NATO din Europa de Est, inclusiv în România. Într-un discurs susținut la Haguenau, la Comandamentul militar francez, Macron a arătat că este necesară o strategie de consolidare a apărării Franței și Europei. “Este o strategie independentă, deplin suverană, o strategie a puterii păcii şi echilibrului. Este vorba de contribuția armatei noastre la echilibrul din Europa. Am continuat să desfășuram efective militare pentru securitatea partenerilor europeni, în cadrul misiunilor NATO, în țările baltice și vom continua să facem acest lucru. Chiar am indicat disponibilitatea noastră de a merge mai departe. În cadrul NATO, ne angajăm să participăm la noi misiuni (…) de tipul consolidării prezenței militare avansate, în special în România, dacă se va decide”, a detaliat președintele francez. Franța deține în prezent președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene și, în acest context, într-un discurs anterior, la Strasbourg, Macron a pledat cauza “unui dialog sincer cu Rusia” și a s-a pronunțat în favoarea unei ordini a “securității colective pe continent”. Macron: “Este necesară reînarmarea Europei” Potrivit liderului din Hexagon, “este necesară reînarmarea strategică a Europei, în calitatea de putere a păcii și echilibrului”. “Mai ales în relația cu Rusia, este necesar un dialog sincer, cu exigențe clare, în contextul acțiunilor destabilizatoare, ingerințelor și manipulărilor. Trebuie să ne axăm pe valori concepute acum 30 de ani, nu împotriva Rusiei, ci în colaborare cu Rusia. Sunt valori precum evitarea utilizării forței, a amenințărilor și presiunilor, opțiunea liberă a statelor de a participa la organizații, alianțe și aranjamente de securitate, inviolabilitatea frontierelor, integritatea teritorială a statelor, respingerea sferelor de influență. Depinde de noi să reafirmăm aceste valori și să sancționăm eficient încălcarea acestora”, a insistat Emmanuel Macron. El a mai susținut că Franța continuă, împreună cu Germania, …

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat marţi seara că vrea să-i „enerveze” pe cei care nu sunt vaccinaţi, într-o remarcă tăioasă, care a stârnit reacţii de condamnare din partea rivalilor din opoziţie, cu mai puţin de 4 luni înainte de următoarele alegeri prezidenţiale. „Pe cei nevaccinaţi, chiar vreau să-i enervez. Şi astfel, vom continua să o facem, până la sfârşit. Aceasta este strategia”, a declarat Macron pentru ziarul Le Parisien într-un interviu publicat marţi seara. Franţa a instituit anul trecut un certificat verde care împiedică persoanele care nu au un test PCR sau o dovadă s vaccinării să intre în restaurante, cafenele şi alte locuri. Guvernul vrea să îl transforme într-un certificat de vaccinare, ceea ce înseamnă că doar cei vaccinaţi îl pot obţine, relatează Reuters. „Nu îi voi trimite la închisoare, nu îi voi vaccina cu forţa. Aşa că trebuie să le spunem: de la 15 ianuarie, nu veţi mai putea merge la restaurant, nu veţi putea bea o cafea, nu veţi putea merge la teatru, la cinema…”. Expresia folosită de Macron “emmerder”, ce poate fi tradusă şi prin „a scoate din sărite”, este considerată „foarte informală” de dicţionarul francez Larousse şi a provocat critici imediate din partea rivalilor pe reţelele de socializare. „Un preşedinte nu ar trebui să spună aşa ceva”, a declarat pe Twitter liderul extremei drepte Marine Le Pen. „Emmanuel Macron nu este demn de funcţia sa”. În interviul detaliat, primul interviu al lui Macron în noul an, preşedintele francez a mai spus că se gândeşte să candideze pentru un nou mandat în aprilie, dar nu şi-a anunţat explicit intenţia. Sursa: stiripesurse.ro

Zeci de mii de oameni protestează, sâmbătă după-amiază, în mai multe oraşe din Franţa faţă de obligativitatea vaccinării pentru personalul medical şi faţă de utilizarea certificatelor Covid-19, înregistrându-se violenţe în centrul Parisului. În momentul de faţă au loc proteste în oraşele Paris, Marsilia, Montpellier, Lille şi Strasbourg, conform postului BFMTV. Manifestanţii scandează “Libertate!”, “Nu vrem permis sanitar!” şi cer demisia preşedintelui Emmanuel Macron. În centrul Parisului s-au înregistrat confruntări între grupuri de protestatari şi forţele de ordine, care au utilizat gaze lacrimogene. Protestatari violenţi au forţat un baraj al forţelor de ordine pentru a pătrunde pe Bulevardul Champs-Élysées. La proteste participă inclusiv simpatizanţi ai Mişcării “Vestele Galbene”, care denunţă de câţiva ani erodarea nivelului de trai în Franţa. În oraşul Montpellier, câţiva jurnalişti au fost agresaţi de protestatari. În Franţa au avut loc în ultimele zece zile o serie de proteste faţă de hotărârile preşedintelui Emmanuel Macron de a institui obligativitatea vaccinării pentru personalul medical care intră în contact cu persoane vulnerabile la coronavirus şi de a extinde utilizarea Certificatului Covid-19. Deciziile controversate au generat dispute politice şi juridice. Pe fondul protestelor, Guvernul Franţei a anunţat miercuri că nu intenţionează să impună obligativitatea utilizării certificatelor COVID-19 pentru accesul în unităţile de învăţământ. Parlamentul Franţei analizează un proiect de lege care prevede utilizarea certificatelor Covid-19 pentru participarea la anumite activităţi, accesul în unităţi medicale şi mijloace de transport. Sursa: stiripesurse.ro

Scandalul Pegasus a luat amploare, iar mai multe dezvăluiri ies la iveală. Potrivit ultimelor informații, tot serviciul marocan de securitate l-ar fi ascultat pe liderul francez Emmanuel Macron. Totodată, un alt target de-al aceluiași serviciu de securitate a fost Robert Malley, negociatorul șef al înțelegerii dintre Iran și SUA din perioada lui Barack Obama, se arată într-un articol publicat pe trenduri.com. În ceea ce privește metodele folosite pentru interceptarea informațiilor, se pare că metoda preferată de infectare cu Pegasus era printr-un apel efectuat prin intermediul aplicației Whatsapp. Deși cei de la NSO Group neagă ascultarea anumitor personalități, cei care înțeleg cum funcționează toate aceste activități pot vedea că firma nu prea mai are ce explicații să ofere, în contextul în care spyware-ul Pegasus este exrem de complex. Cât a costat spionarea liderilor politici Legat de prețurile pe care NSO Group le percepe pentru serviciile sale de spionaj, acestea sunt considerabil de mari, însă cel mai probabil sumele merită având în vedere liderii politici vizați. Mai exact, prețul de instalare este de 500 000 $. La această sumă se mai adaugă, pentru fiecare zece telefoane Android și iPhone, suma de 650 000$, totodată, pentru fiecare cinci utilizatori Blackberry câte 500 000$ și câte 300 000$ pentru fiecare cinci utilizatori de Symbian. De menționat este faptul că prețurile sunt doar de start, iar utilizările ulterioare presupun plata unor taxe de 800 000$ pentru 100 de telefoane, 500 000$ pentru 50 de telefoane și 150 000$ pentru 20 de ținte. Totodată, NSO Group mai prevede și o taxă de mentenanță de 17% din totalul sumei plătite în fiecare an de utilizare. În ceea ce îi privește pe fondatorii companiei, este vorba despre companiile Shalev și Omri, care au vândut însă către Francisco Partners, un fond de investiții american specializat în preluarea de companii …

Din 15 septembrie, personalul medical care nu se va vaccina, nu va mai putea lucra şi nu va mai fi plătit, a anunţat, luni, ministrul francez al Sănătăţii, Olivier Veran. „Începând din 15 septembrie, dacă lucrezi în domeniul sanitar şi nu eşti vaccinat, nu vei mai putea munci şi nu vei mai fi plătit”, a declarat Veran. Franţa, prin vocea preşedintelui Emmanuel Macron, a anunţat că vaccinarea personalului medical devine obligatorie, acelaşi anunţ fiind făcut luni şi de autorităţile din Grecia. „Vaccinarea va fi obligatorie pentru toţi cei care vor fi în contact cu persoane fragile”, a anunţat Macron, care a avertizat că din „15 septembrie vor fi efectuate controale şi se vor lua măsuri”. „Avem un mare avantaj: vaccinul. Acesta ne protejează contra variantei delta. Cu cât ne vaccinăm mai mulţi, cu atât vom evita spitalizările. Începe o nouă cursă de viteză”, a adăugat Macron. Tot luni, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a anunţat că, începând de la 1 septembrie, vaccinarea va fi obligatorie pentru personalul medical. De asemenea, de la 16 august, vaccinul este obligatoriu pentru persoanele care lucrează în aziluri. Sursa: ortodoxinfo.ro

Lidera extremei drepte franceze Marine Le Pen şi 15 aliaţi europeni, între care premierul ungar Viktor Orban, au publicat vineri o „declaraţie comună” prezentată ca fiind „prima piatră de temelie” a unei alianţe în Parlamentul European care vizează „reformarea Europei”, relatează AFP, potrivit agerpres. „Într-un moment în care globaliştii şi europeniştii, între care Emmanuel Macron este principalul reprezentant în Franţa, lansează Conferinţa privind viitorul Europei ce are ca scop creşterea puterii organismelor europene, acordul de astăzi este prima piatră de temelie către constituirea unei mari alianţe în Parlamentul European”, scriu semnatarii în declaraţia lor, publicată de partidul Rassemblement National (RN) condus de Marine Le Pen. Cehia introduce teste PCR la intrarea în țară pentru persoanele nevaccinate Printre aceştia se numără Marine Le Pen, liderul formaţiunii italiene Liga Matteo Salvini, premierul ungar şi liderul Fidesz Viktor Orban, liderul partidului polonez Lege şi Justiţie (PiS) Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului VOX, de extremă dreaptă din Spania, Santiago Abascal, şi liderul Fratelli d’Italia (neofascist) Georgia Meloni. Aceste partide nu fac parte din aceleaşi grupuri în Parlamentul European. RN şi Liga aparţin grupului Identitate şi Democraţie (ID), în timp ce Lege şi Justiţie, Vox şi Fratelli d’Italia fac parte din grupul Conservatorilor şi Reformiştilor (CRE). Fidesz, care s-a desprins în martie de grupul Partidului Popular European (PPE), îşi caută alţi parteneri. Într-o declaraţie separată, integrată printr-un link la declaraţia comună, Marine Le Pen afirmă că acest document este „baza unei activităţi culturale şi politice comune, respectând rolul grupurilor politice actuale”. Ea subliniază necesitatea unei „reforme profunde” a UE, temându-se de „crearea unui super-stat european”. Uniunea Europeană „continuă să urmeze calea federalistă care o îndepărtează inexorabil de popoarele care sunt inima civilizaţiei noastre”, scriu în declaraţia lor comună cei 16 semnatari. „În urma acestei constatări, cele mai influente partide patriotice de pe continent au înţeles importanţa …

După apelul celor 30 de generali în retragere, alături de cei 1500 de militari care l-au avertizat pe Președintele Emmanuel Macron cu privire la pericolul izbucnirii unui război civil în Franța, militarii activi se alătură și ei apelului, potrivit documentului semnat de aceștia, informează știri pe surse. Manifestul semnat anterior a întâmpinat rezistență din partea oficialilor din guvernul francez, chiar premierul Jean Castex a condamnat cu vehemență manifestul lansat în aprilie. De data aceasta, însă, apelului inițiat de generalii în retragere ai Armatei Franceze, s-au alăturat și militarii activi, dornici de a-și susține punctul de vedere cu privire la evoluția unui posibil război civil. Sursa: activenews.ro

Pandemia de coronavirus ”oferă oportunitatea de recâștigare – prin cooperare eficientă, solidaritate și coordonare – a consensului asupra unei ordini internaționale, care să se bazeze pe multilateralism și stat de drept”, arată cancelara Angela Merkel și alți lideri politici internaționali, într-un text apărut în cotidianul ”Frankfurter Allgemeine Zeitung” și alte ziare. Printre semnatarii apelului se numără președintele francez Emmanuel Macron și președintele Senegalului, Macky Sall. Pledoaria pentru reorganizarea ordinii mondiale este susținută și de reprezentanți ai unor instituții și organizații internaționale, precum secretarul general al ONU, António Guterres, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European, Charles Michel. Toți pentru unul După mai multe generații, ”criza coronavirus este cel mai mare test pentru solidaritatea globală”, se afirmă în document. ”Un singur loc din lume afectat de Covid19 pune în pericol oamenii și economiile de pretutindeni.” Pe acest fundal, sugerează semnatarii textului, trebuie trase învățămintele necesare pentru crizele din viitor: ”În loc de a crea conflicte între culturi și valori, trebuie să construim un multilateralism mai integrator, respectând atât diferențele dintre noi, cât și valorile comune, care sunt ancorate în Declarația Universală a Drepturilor Omului.” Însă nu numai pandemia necesită un răspuns puternic și coordonat la nivel internațional. Situația actuală trebuie să servească drept lecție pentru crizele viitoare, avertizează autorii apelului, evocând foametea și sărăcia extremă, degradarea mediului, bolile, șocurile economice și conflictele. În context, aceștia solicită un angajament mai puternic pentru democrație, educație și egalitate, precum și împotriva naționalismului și protecționismului. Grupul sugerează totodată o cooperare mai strânsă în cadrul forumurilor internaționale, cum ar fi grupurile G7 și G20. Problema climatică Semnatarii apelului nu au ocolit nici schimbările climatice, avertizând că toate guvernele, întreprinderile, orașele și instituțiile financiare trebuie să participe la reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Protecția mediului și a sănătății, precum și a standardelor …

Fostul președinte Francois Hollande a luat poziție împotriva violențelor din Franța. O parte din presa franceză consideră că Hollande a prins pe picior greșit ”gândirea unică” din mediul politic, care încearcă să treacă cu vederea nivelul tot mai scăzut de securitate din orașele țării. Hollande a declarat că ”societatea este tot mai violentă”. ”Nu am impresia că Emmanuel Macron se concentrează pe aceste subiecte în acțiunile sale”, a mai spus Hollande, considerat unul dintre creatorii politicianului Macron. ”Când spun societate violentă nu ma refera doar la delincvența obișnuită, ci la violența cotidiană”, a spus Hollande. El a încervcat să-și tempereze remarcile, vorbind despre refuzul francezilor de a purta mască și despre ”violențele familiale și conjugale”. ”Este ceea ce numim violență gratuită”. Rămâne totuși critica lui Hollande la adresa succesorului său la Palatul Elysee, iar această observație poate avea efecte politice importante. De ce? Pentru că lumea politică franceză se află în toiul unei dispute legate de violența din țară și de vocabularul folosit pentru a o descrie. O bună parte din presa franceză, chiar și miniștrii actuali au început să folosească termenul ”ensauvagement” pentru a descrie problema violenței. Termenul ar putea fi tradus prin ”sălbăticire”, dar alta este partea delicată. Cuvântul are conotații coloniale și a fost folosit în ultimii ani de extrema dreaptă din Franța, pentru a trage un semnal de alarmă legat de efectele imigrației și de transformarea Franței într-un loc periculos, necivilizat, din care au dispărut valorile tradiționale. ”În spatele cuvântului este o lume imaginară în care este o tabără a sălbăticilor și una a civilizației”, spune Cecile Alduy, de la Stanford University, citată de The New York Times. Miercuri, 9 septembrie, președintele Macron a fost forțat de jurnaliști să adopte o poziție clară față de folosirea acerstui cuvânt. Întrebat despre utilizarea termenului de către miniștrii săi, …

După ce a cotcodăcit ani și ani împotriva Poloniei, că nu respectă statul de drept, că este anti-europeană și naționalistă, dând curs și la art. 7 din Tratatul UE – spaima proștilor, Emmanuel Macron a capitulat azi la Varșovia! Nu doar el, ci întrega protipendadă bruxelleză de sicofanți. Ce-a spus Macron? Că „doresc ca această vizită și discuțiile noastre să marcheze o veritabilă cotitură în rolul pe care îl putem juca împreună pentru Europa de mâine”, că „să se facă proiectul european mai puternic, pentru că, în realitate, în prezent există, după Brexit, o fragilitate și o îndoială care s-au instalat”, că „Franța și Polonia să-și dezvolte cooperarea în domeniile energiei și industriei militar, de pildă în cazul viitorului tanc european”, că e nevoie de un summit franco-germano-polonez al „Triunghiului de la Weimar”! Despre art. 7 și statului de drept – mucles! Cum este posibil așa ceva? Pentru că Polonia nu a cedat nimic. N-a acceptat stat paralel ca România! A bătut cu pumnul în masă pentru drepturile economice în UE! Pe partea militară a negociat puternic cu americanii, în detrimentul europenilor, dar punându-i și pe americani să accepte contracte profitabile lor: în comparație cu România care a cumpărat F16 second-hand, Polonia cumpăra F35… noi, iar SUA plătește nu glumă propria sa prezență în Polonia, iar nu ca la noi – taman invers! A luat bani cu nemiluita de la UE, fără a accepta niciun șantaj! A afirmat clar că Polonia rămâne o țară creștină, atașată valorilor familiei, în contra tuturor presiunilor neo-marxiste, promovând cea mai serioasă legislație contra-avort și de protecție a tradițiilor poloneze! Așa încât, Polonia tocmai a reușit să facă împrumuturi externe cu dobândă negativă, economia ei fiind solidă și în puternică creștere, cu un climat social stabil, bucurându-se de respectul câștigat prin luptă! Prin comparație, când …

Fostul preşedinte Traian Băsescu a criticat lipsa de implicare a Uniunii Europene în conflictul dintre Statele Unite şi Iran. De asemenea, acesta l-a atacat pe preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, despre care spune că „e un marxist nenorocit”. „Asta arată prostia a europenilor şi incapacitatea de a face o politică externă consecventă, credibilă şi în folosul lumii democratice. Au crezut că dacă se rup de Statele Unite fac o gaură în cer. Nu au făcut decât o gaură în credibilitatea Uniunii Europene. Eu am avut, în ultima sesiune de la Strasbourg, intervenţie pe tema nevoii solidarităţii cu Statele Unite în problema acordului nuclear. Josep Borrell (noul şef al diplomaţiei europene – n.r.) a dat un răspuns, aş spune, extrem de obraznic. A spus că el face politică externă pentru pacea Europei. Uite ce înseamnă să ai nepricepuţi la cârma politicii externe. Azi vine Iranul şi spune «la revedere». De ce? Pentru că Iranul n-a crezut niciodată că va trebui să respecte acel acord pentru că acordul vizează nu numai arma nucleară, dar şi vectorii de trimitere la ţintă. Iar în momentul de faţă, Iranul deţine rachete cu rază medie de acţiune, capabile să lovească România, spre exemplu”, a declarat Traian Băsescu într-o intervenţie televonică la B1TV. Mai departe, fostul preşedinte l-a atacat pe Emmanuel Macron, pe motiv că „în loc să consolideze relaţia cu Statele Unite”, „sună la Putin”. „Găseşti un Macron care e un marxist nenorocit care reuşeşte ca, în loc să consolideze relaţia cu Statele Unite, când se întâmplă incidentul cu Soleimani sună la Putin, recunoscut ca aliat al Iranului, în loc să sune şi să-i informeze pe şefii de stat din Europa sau să discute cu Trump. El sună la un prieten al Iranului. Ca să nu mai vorbim de declaraţia ameţită a lui Borrell, care nici nu …

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a fost huiduit, în momentul în care a părăsit sediul PSD din Ion Ionescu de la Brad. Dragnea a explicat că actualul Guvern nu trebuie să pice și a explicat că în Franța, Emmanuel Macron a pierdut alegerile cu En Marche și nu demisionează nici el. ”Am înțeles că nu mai are legitimitate, dar și în Franța Macron a pierdut alegerile. Trebuie să-și dea demisia? (…) Am avut și zile mai bune decât asta.”, a declarat Liviu Dragnea, la plecare.

După violenţele de sâmbătă, când bulevardul Champs-Elysees di Paris, Franţa a fost devastat în al 18-lea weekend de proteste al „vestelor galbene”, preşedintele Emmanuel Macron a dispus ca dispozitivul militar antiterorist „Sentinelle” să fie mobilizat. Măsura a fost luată pentru a proteja clădirile oficiale şi alte „puncte fixe” O altă măsură drastică a fost demiterea şefului poliţiei din Paris şi a altor doi responsabili cărora guvernul le-a reproşat că forţele de ordine nu au intervenit suficient de ferm, potrivit www.lefigaro.fr ”Statul va folosi toate mijloacele, mijloace care sunt fără precedent, pentru a securiza străzile Parisului şi alte locuri”, a avertizat purtătorul de cuvânt al guvernului, Benjamin Griveaux, în declaraţia prin care a anunţat mobilizarea dispozitivului militar împotriva protestelor. Acţiunile de protest au început pe data de 17 noiembrie 2018 ca un protest împotriva creşterii taxelor la combustibil. Ulterior aceste proteste au degenerat transformându-se în acte de vandalism şi intervenţii ale forţelor de ordine folosind gaze lacrimogene, tunuri cu apă şi lansatoare de gloanţe de cauciuc ”flash-ball” (LBD). Protestele „vestelor galbene” de sâmbătă au cunoscut o nouă răbufnire de violenţă, cu magazine jefuite şi incendiate pe bulevardul Champs-Elysées şi circa o sută de manifestanţi arestaţi.

Zilele trecute, Emmanuel Macron, președintele Franței, a ținut un important discurs în fața întregii lumi, cu ocazia Centenarului care se împlinea de la încetarea Primuluui Răzbel Mondial. Discurs urmărit cu maximă atenție de întreaga suflare a planetei. Printre cei interesați de spusele președintelui francez m-am numărat și eu, chiar dacă pe Emmanuel Macron nu-l pot considera un „demn reprezentant” al Franței. Dar, vorba franțuzului, faute de mieux… Pe parcursul discursului său, Macron a considerat potrivit să aducă un elogiu patriotismului de care au fost animați toți combatanții din WW1, grijuliu foarte să adauge în comentariul său și câteva vorbe despre noțiunea de naționalism, nu cumva să se confunde… Spre mirarea mea, pentru presidentul Franței cei doi termeni s-ar afla într-un raport antonimic, de excludere, patriotismul fiind  „l’exact inverse du nationalisme. Le nationalisme en est la trahison” , adică patriotismul ar fi exact opusul naționalismului, naționalismul constând în dezicerea de patriotismul adevărat. L-aș întreba pe omologul lui Iohanis al nostru dacă mai are nevoie de cuvîntul șovinism, termen care ne vine în minte fără voia noastră într-o asemenea discuție. După mintea mea, de vorbitor al limbii române, șovinismul este „l’exact inverse du nationalisme”. Nu știu cât de frecvent este în franceză cuvîntul chauvinisme, în limba română este un cuvînt deseori folosit, pentru a desemna  „o atitudine politică constând în afirmarea superiorității unei națiuni asupra altora, în manifestarea exclusivismului și intoleranței naționale, care se bazează pe un naționalism extremist, care are drept scop ațâțarea vrajbei naționale și a urii între popoare sau între naționalități conlocuitoare, propagarea rasismului și exclusivismului național.” Cuvîntul ne vine din limba franceză și „provine de la numele lui Nicolas Chauvin, un recrut patriot exaltat din armata lui Napoleon I, despre care se spune că ar fi fost rănit de 17 ori în lupte. Idealismul său exacerbat a fost ridiculizat în comedia La Cocarde tricolore (1831, Paris) scrisă de frații Theodore și Hyppolyte Cogniard, unde apărea afirmația „je suis …

Cum au „rezolvat” serviciile secrete franceze lipsa Tratatului de delimitare România-Bulgaria în bazinul Mării Negre. În noiembrie 2018 se împlinesc 6 ani de când, într-un caz comentat pe larg de presa occidentală, membrii a două grupuri de agenți operativi ai serviciului secret francez DGSE (Direcția Generală de Securitate Externă), aterizați separat în Bulgaria și România și reuniți ulterior, au fost bătuți de țăranii din satul bulgar Koilvotsi, care i-au crezut hoți. La atât de mult timp de la acel nefericit incident, Franța revine solemn în Bulgaria, completând vecinătățile României sub o formă mult mai elegantă: prin firma TOTAL SA (care vrea să extragă gaze în apele bulgărești, la cca 70 kilometri de delimitarea cu exploatările maritime ale României) cu o directoare- strateg, Anne Marie Idrac, care este o bună cunoștință cu fustă a serviciilor secrete franceze externe, DGSE, dar și sponsor electoral important pentru actualul președinte francez, Emmanuel Macron. Să reamintim aici că, în august 2017, cristoiublog.ro anunța în exclusivitate că președintele francez Macron nu a sosit în vizită la București ca politician, ci ca semnatar de contracte pe o operațiune pregătită de serviciul secret DGSE, cu sprijinul Ambasadei Franceze. La acel moment, Emmanuel Macron discuta 40 de minute cu președintele României, Klaus Iohannis și 45 de minute cu președintele unui stat de două ori mai mic decât România – cu Rumen Radev al Bulgariei: cele 5 minute diferență s-au numit, evident, „TOTAL SA”. À-propos de granița maritimă În august 2018, Ministerul Afacerilor Externe transmitea pentru cristoiublog.ro că tratatul de delimitare a granițelor dintre România și Bulgaria nu este finalizat, dar că acest lucru nu va afecta producția de gaz și petrol din platforma Mării Negre. „Porțiunile din zona offshore a României în care se derulează operațiuni legate de explorarea și exploatarea de resurse nu sunt vizate de procesul de …

Toate institutele de sondaj franceze, întreprinderi foarte serioase (până mai ieri !), respectabile, cu vechime, l-au dat în ultimele două săptămâni câştigător detaşat pe Emmanuel Macron, 39 de ani, complet necunoscut publicului francez în urmă cu vreo trei ani. Cine le-a putut contrazice ? Mai ales după succesul devastator pe care aceleaşi institute de sondaj le-au repurtat în primul tur. Nimeni niciodată nu a reuşit să dea rezultate atât de exacte pentru nişte alegeri atât de atipice ! Foarte dubios, desigur. Lucru subliniat chiar şi de compromisul în alegerile americane New York Times. Instituţii de sondaj la fel de respectabile din Regatul Unit al Marii Britanii sau S.U.A. s-au înşelat grosolan în ceea ce priveşte Brexit-ul sau alegerile prezidenţiale americane. Sondorii francezi au funcţionat, în schimb, ceas. Inexplicabil! François Hollande a candidat în 2012 pe un program împotriva băncilor şi marilor averi. Nu a făcut, bineînţeles, nimic. Ba mai mult, şi l-a adus consilier, secretar general adjunct al administraţiei prezidenţiale, pe bancherul de la Rothschild, Emmanuel Macron. L-a promovat apoi ministru al Economiei. Într-o piesă de teatru bulevardier, Macron şi-a prezentat demisia, şi-a inventat o „mişcare politică” fantomatică (En Marche !) şi a lăsat să se înţeleagă că va candida la preşedinţia Franţei. Desigur, programul său nu a mai putut fi împotriva băncilor, a F.M.I. şi a Băncii Mondiale. Emmanuel Macron este, de fapt, al treilea „Traian Băsescu” consecutiv pentru Franţa, după Nicolas Sarkozy (centru dreapta) şi François Hollande (stânga socialistă). Nici cei doi preşedinţi anteriori nu au fost nici pe departe la înălţimea cerută de funcţia lor. Unul a fost mai rău, mai penibil decât celălalt. Greu de ales! Dar acest nou paraşutat, Emmanuel Macron, venit din neantul bancar, din „misterele” finanţei mondiale, poate reprezenta un trist sfârşit, dacă nu chiar apocalipsa pentru marea democraţie franceză. Spaima de catastrofa …