Tag Archives: eminescu asasinat

Asasinarea lui Eminescu, decisă de masoni

Foarte pe scurt în câteva cuvinte despre debutul Poliției Politice în România și o operațiune de lichidare a unui jurnalist incomod! Deci, în 1889 statul român abia apăruse, fiind creația masoneriei în plin avânt european. Puterea politică aparține exclusiv foștilor conspiratorii – loja masonică Steaua României ce formase Partidul Conservator conducea statul, barosanii Lojei erau firește alogeni – Theodor Rosetti era prim-ministru şi ministru de interne, Titu Maiorescu era ministru al cultelor. Loja Steaua României („L’Etoile de Roumanie”) a fost creată în 1866 de principele Gheorghe M. (Iorgu) Şuţu, sub obedienţa lojii Marelui Orient al Franţei, lojă franceză apropiată intereselor mondiale evreieşti, controlată de către evrei, trezorierul lojii era un evreu, Adolf Hennig. Familia Şuţu, familie de domnitori fanarioţi (Mihai Şuţu în Ţara Românească, Alecu Şuţu şi Mihai Gr. Şuţu în Moldova) era implicată în politica româneasca la vârf. Alexandru Şuţu, profesor universitar, trecea de reputat medic psihiatru, el fiind acela care l-a terminat fizic pe Eminescu, sub bagheta lui Maiorescu. Aceștia se numără, alături de colegul lor de lojă Petre Carp, lider de partid, printre cei mai înverșunați inamici ai ideilor politice afirmate public de Mihai Eminescu, printre altele cu privire la colonizarea României cu evrei, la ordinul Germaniei. Petre-Carp era şef, alături de Titu Maiorescu, al Partidului Conservator, în timp ce Eminescu conducea Timpul, ziar al Partidului Conservator. Petre Carp a intrat în conflict deschis cu Eminescu. Divergenţa dintre cei doi s-a născut odată cu apariţia în Parlament a temei modificării articolului 7 din Constituţie („Chestiunea Izraelită”), împotriva căreia pleda în scris Eminescu, opunându-se „împământenirii” hoardelor de evrei ce invadaseră ţara, în timp ce Petre Carp activa politic pentru modificarea Constituţiei în sensul dorit de Alianţa Izraelită, de Germania și restul cancelariilor europene şi de evreii din România. România era și este considerată un teritoriu plăcut inimii evreilor, …

Citeste tot articolul

De ce l-au făcut “nebun” şi asasinat, cu ajutorul poliţiei secrete austriece, pe Mihai Eminescu

MIHAI EMINESCU A FOST ASASINAT! Poetul Mihai Eminescu nu a fost agreat de autorităţile imperiale austriece. Tânărul Eminescu era perceput de poliţia austriacă ca un naţionalist, ce tulbura minţiile studenţilor români din Cernăuţi, capitala ducatului Bucovina. Imperiul Habsburgic ducea o politică dură de germanizare a Bucovinei, care intra în conflict cu asociaţiile patriotice româneşti şi cu intelectuali ca Aron Pumnul sau cu idealurile de unitate ale tânărului poet Mihai Eminescu. Între 1869 şi 1872, Eminescu este student la Viena. Urmează ca „auditor extraordinar” al Facultăţii de Filozofie și Drept, dar audiază și cursuri de la alte facultăți. Activează în rândul societății studențești (printre altele, participă la pregătirea serbării și a unui Congres studențesc la Putna, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la zidirea mănăstirii de către Ștefan cel Mare). Aici se împrietenește cu Ioan Slavici. La Viena o cunoaște pe Veronica Micle şi începe colaborarea la „Convorbiri literare”. Participarea lui Eminescu la congresul studenţilor români de la Putna, mănăstire aflată sub ocupaţia austriacă a iritat poliţia imperială. Poliţia vieneză e pe urmele tânărului poet naţionalist Mihai Eminescu. Din arhivele Poliţiei din Viena, reiese ca domicilii ale lui Mihai Eminescu: Kollergasse-3, Dianagasse-8, şi Gartnergasse-3 (Schaumburgergasse-15), la celelalte de pe Adamgasse sau Radezkystrasse avem doar mărturii de la colegii săi, Isopescu şi Cocinski. Poliţia austriacă şi diplomaţii austrieci au urmărit întreaga activitate a poetului în România, mai ales de când Mihai Eminescu devenise liderul Societăţii secrete „Carpaţii”, care îşi propunea lupta armată a românilor ardeleni de eliberare de sub ocupaţia austriacă a Transilvaniei. În ultimii 25 de ani s-au scris cărţi şi publicat numeroase studii ştiinţifice prin care s-a dovedit că lui Mihai Eminescu i s-a pus diagnosticul de „nebun” în vara lui 1883 pentru că încurca planurile secrete de alianţă ale Regelui Carol I cu Austro-Ungaria şi Germania. Poetul …

Citeste tot articolul