Tag Archives: elvetia

COVID-19 continuă să facă ravagii peste tot. În urmă cu doar câteva minute, specialiştii au făcut un anunţ extrem de îngrijorător. S-a descoperit o nouă tulpină în Europa. Este vorba despre un prim caz de tulpină indiană, responsabilă pentru un focar epidemic în India. Cazul a fost depistat în Elveţia. Un prim caz de tulpină indiană a COVID-19, responsabilă pentru un focar epidemic în India, a fost depistat în Elveţia, au anunţat sâmbătă autorităţile sanitare din această ţară, relatează AFP. Alertă în Europa „Primul caz de tulpină indiană a COVID-19 a fost detectat în Elveţia”, a anunţat Oficiul federal elveţian pentru Sănătate Publică într-un mesaj postat pe Twiter. Cazul a fost detectat la o persoană aflată în tranzit pe unul dintre aeroporturile ţării, a precizat sursa citată, fără a oferi detalii suplimentare. Această informaţie survine după anunţul făcut joi de autorităţile belgiene cu privire la depistarea în ţară a 20 de studenţi indieni testaţi pozitiv la tulpină. Aceşti tineri aterizaseră la Paris pe 12 aprilie. Sistemul de sănătate indian este copleşit de un nou val de infecţii atribuite parţial noii tulpini „duble mutante”, cunoscută sub numele B.1.617. Numeroase ţări şi-au suspendat temporar legăturile aeriene cu India. Elveţia ar putea să claseze India ca ţară cu risc crescut şi să o adauge pe „lista roşie”, au declarat autorităţile sanitare elveţiene. Persoanele din ţările plasate pe lista roşie trebuie să respecte o carantină de zece zile la sosirea în Elveţia, anunţă Agerpres. Sursa: capital.ro

Localităţile elveţiene situate în valea muntelui Aggasizhorn, denumit astfel în onoarea unui cercetător din secolul al XIX-lea acuzat în prezent de opinii rasiste, au decis să menţină numele acestui munte cu o înălţime de circa 4.000 de metri, în pofida presiunilor ca el să fie schimbat, a relatat joi agenţia elveţiană ATS, citată de EFE. Oraşele Guttannen, Grindelwald şi Fieschertal, situate într-una din zonele turistice cele mai frecventate ale Elveţiei, au confirmat într-un comunicat decizia lor de a menţine acest nume. Campaniile pentru schimbarea numelui muntelui au fost iniţiate în anul 2010 şi s-au reactivat în ultimele săptămâni, profitând de mişcările antirasiste alimentate în unele ţări de moartea unui afroamerican, George Floyd, în timp ce era arestat de poliţie în oraşul american Minneapolis pe 25 mai. ”O schimbare de nume nu poate schimba istoria”, au subliniat în comunicatul lor administraţiile celor trei oraşe elveţiene, care şi în urmă cu zece ani au refuzat să redenumească muntele Aggasizhorn. În lucrările sale, Aggasiz susţine poligenismul, teorii antropologice asociate rasismului ştiinţific conform cărora fiecare rasă are origini distincte. Însă muntele din centrul Alpilor elveţieni este asociat mai mult cu lucrările lui Agassiz ca geolog decât cu cele biologice. Specializat în studiul gheţarilor, el a organizat în anul 1840 o expediţie pe muntele care acum îi poartă numele. Anul trecut, oraşul elveţian Neuchatel a schimbat numele ”Spaţiului Louis Agassiz” din cadrul Facultăţii de Litere a universităţii locale, redenumindu-l Tilo Frey, în memoria uneia dintre primele femei din Elveţia aleasă parlamentar şi care a decedat în anul 2008.

Din Londra şi până în Elveţia şi SUA, bogaţii încep să stocheze metale preţioase, bani gheaţă şi criptomonede în seifuri, fie de teama unei recesiuni globale fie pentru a evita dobânzile negative la depozitele bancare, transmite Bloomberg. Un exemplu în acest sens este o clădire din cartierul londonez Mayfair care la prima vedere seamănă cu un club privat dar care la subsol adăposteşte una din cele mai sigure locaţii din Londra. Construit de firma IBV International Vaults, fortăreaţa de oţel este programată să fie deschisă luna viitoare şi îşi va oferi serviciile miliardarilor care caută un loc pentru a-şi depozita avuţiile. „Primim telefoane în fiecare săptămână cu privire la o cameră disponibilă pentru 2,5 milioane lire sterline (3,2 milioane dolari) pe an”, a spus Sean Hoey, director la IBV London, referindu-se la un seif de mărimea unui apartament. Firma are însă în acelaşi loc şi 550 de casete de valori şi mizează pe reputaţia de siguranţă a Londrei în pofida Brexitului. Aceasta va fi cea de a şasea locaţie deschisă de IBV şi nu este singura firmă care primeşte solicitări de la cei bogaţi. Un sondaj efectuat în rândul clienţilor bogaţi ai UBS Global Wealth Management arată că aceştia au început să stocheze cash în aşteptarea unei scăderi semnificative a pieţelor bursiere până la finele anului următor. „Vedem o cerere extraordinară pentru casete de valori încă de când am început să le oferim în 2015 dar cererea a crescut accelerat începând din vară. Mulţi oameni spun că se pregătesc de circumstanţe economice dificile”, a declarat Ludwig Karl, purtător de cuvânt la firma elveţiană Swiss Gold Safe Ltd. Aceeaşi poveste la Sincona Trading AG, un dealer de metale preţioase care oferă spre închiriere peste 1.000 de casete de valori în centrul oraşului Zurich. În urmă cu trei ani firma avea zeci …

Preşedintele Confederaţiei Elveţiene, Alain Berset, aflat în vizită în România, anul trecut a anunţat că , va ridica definitiv restricțiile pe piața muncii pentru români și bulgari, în luna mai 2019. Aveste restricţii au fost reintroduse după ce în anul 2016 fuseseră ridicate complet pentru români şi bulgari, dar din cauza afluxului mare de lucrători din cele două țări a fost reintrodus din nou. În 2018, Berset a afirmat, însă, că din luna mai 2019 , nu va mai exista nicio restricţie pe piaţa muncii din Elveţia pentru cetăţenii români, potrivit antena3.ro „În momentul în care România s-a alăturat UE a integrat şi sistemul de liberă circulaţie a persoanelor şi Elveţia are de mult timp un acord privind libera circulaţie a persoanelor. În momentul aderării, a trebuit să luăm hotărârea de a lărgi această liberă circulaţie şi la cetăţenii români, lucru pe care l-am făcut, dar în ţara noastră era nevoie de un vot popular, pentru că suntem o democraţie directă şi iată că votul a fost pozitiv pentru a lărgi acest drept de liberă circulaţie între ţările noastre. În acest cadru şi în cadrul dezbaterilor care au avut loc, discuţia s-a purtat şi pe tema modului în care această liberă circulaţie avea să fie pusă în aplicare la modul practic, astfel încât tranziţia să se facă în modul cât mai lin posibil. Asta explică clauzele acelea care ne-au permis ca în primii ani să avem o selecţie asupra acestui proces, clauzele care au tradus în practică angajamentul nostru politic. (…) În luna mai a anului viitor, ajungem la finele acestui proces, dată de la care nu va mai exista nicio diferenţă şi nicio restricţie”, explica, în noiembrie anul trecut, Berset, la întâlnirea cu președintele Klaus Iohannis. În luna aprilie 2018, Consiliul federal elveţian a decis să prelungească clauza de …

Veste bună pentru românii care vor să plece să muncească în salarii mult mai mari în Europa. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că Elveţia nu va mai impune restricţii pentru muncitorii români, după luna mai 2019, când expiră clauza de salvgardare, care a fost prelungită în aprilie acest an. Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit joi, la Palatul Cotroceni, pe preşedintele Confederaţiei Elveţiene, Alain Berset, care efectuează o vizită oficială în ţara noastră, la invitaţia omologului român. La declaraţia de presă comună, preşedinte Iohannis a precizat că în Elveţia trăiesc aproximativ 30.000 de români. Şeful statului a fost întrebat cum vede prelungirea cu încă un an a clauzei de salvgardare care impune restricţii pe piaţa muncii elveţiene şi dacă există perspective pentru renunţarea la aceasta. ”Sper că sunt în asentimentul domnului preşedinte Berset dacă divulg o parte din discuţia noastră tête-à-tête pe care am avut-o mai devreme, astăzi. În mod natural, această chestiune mă interesează foarte mult şi am dorit să aflu părerea domnului preşedinte despre aceste lucruri. Mai exact, am dorit să ştiu un pic mai în profunzime care a fost motivaţia acestei reveniri la un contingent şi, respectiv, am vrut să ştiu de la domnul preşedinte cum este real văzută comunitatea de români în Elveţia, fiindcă ne amintim, nu neapărat cu plăcere, că au existat faze când despre aceste lucruri s-a discutat într-o tonalitate care nu ne-a plăcut în alte ţări, nota bene. Acum, concluzia pot să vă spun este una foarte bună şi foarte pozitivă. Elveţia, din motive pur tehnice a trebuit să revină la această, hai să nu-i spunem restricţie, la aceste contingente, şi, în condiţiile în care mi s-a confirmat că discuţiile în societatea elveţiană sunt într-o notă pozitivă despre România, despre români, nu-mi rămâne decât să salut faptul că, începând cu sfârşitul lunii mai …

Echipa de liceeni romani a castigat Premiul pentru Excelenta in IT 2016 in cadrul unei competitii desfasurate in Elvetia. Tinerii au prezentat ochelarii inteligenti Mitra, conceputi pentru a veni in ajutorul persoanelor cu mari deficiente de vedere. Premiul pentru Excelenta in IT, oferit de compania AT&T, a fost primit de echipa Oculus in cadrul celei de-a 27-a editii a Competitiei JA Europe Company of the Year, eveniment desfasurat la Lucerna intre 25 si 28 iulie. La aceasta competitie au participat peste 200 de tineri intreprinzatori din 35 de state europene. Echipa Oculus a castigat si etapa nationala a competitiei de antreprenoriat Compania Anului 2016. Aceasta echipa este formata din elevi de la Colegiul National I. L. Caragiale, sub coordonarea profesoarei Mihaela Gavanescu. Ochelarii Mitra, cu care au intrat in competitie, au fost produsi cu ajutorul unei imprimante 3D si sunt dotati cu un set de senzori care analizeaza toate informatiile despre obiectele din jur, le proceseaza si le transmite utilizatorului prin sunete de intensitate si frecventa variabile. Ochelarii Mitra ii ajuta pe nevazatori sau pe cei cu probleme foarte grave de vedere sa se adapteze situatiilor zilnice: sa aprecieze distanta, sa se fereasca de obiecte care se deplaseaza cu viteza mare spre ei, sa perceapa culorile. „Daca eu ma gandesc la 2, imediat imi vine in minte albastru. Daca vedem o culoare, de exemplu, sa simtim un miros”. Acesta este principiul pe care s-au bazat si elevii bucuresteni cand au creat ochelarii Mitra. Pentru inventia lor, elevii au castigat locul I la nivel mondial si la competitia Social Innovation Relay. VEZI SI: REVOLTA TINERILOR, elevii cer mai mult RESPECT din partea profesorilor: „Trecem prin clipe oribile”

Un tigan vasluian fără carte, dar cu mână bună la deschis lacăte şi dezarmat alarme, e cel mai prolific hoţ din Elveţia. Anual, intră în Ţara Cantoanelor, sparge câteva case şi se-ntoarce cu prada în ţară. Nu e vreun Houdini, însă… poliţia elveţiană pare incapabilă să-i urma. I-a spus “hoţul-fantomă”! Vasile e bun prieten cu paharul şi postează constant pe Facebook poze cu el în… diverse stadii de beţie Tiganul Vasile Stanciu are 35 de ani, vine dintr- un cătun prăfuit de la marginea Vasluiului şi dacă-l vezi, nu dai doi bani pe el. La propriu. În pozele postate pe Facebook e slab, murdar şi mai tot timpul cu paharul de băutură sub nas. Iar din ce scrie… reiese clar că nu prea i-a plăcut cartea. Însă asta nu l-a împiedicat să facă bani. Cu duiumul. De câţiva ani, Vasile ia în fiecare vară drumul Italiei, iar de acolo intră în Elveţia. Mamei şi concubinei le spune că munceşte în construcţii. În realitate, sparge case. Operează noaptea. Întâi dezactivează alarmele ca un expert, apoi subtilizează banii lăsaţi la vedere, bijuterii, electronice şi alte bunuri valoroase, dar de mici dimensiuni, după care părăseşte locuinţa în timp record. După câteva lovituri, când “prinde cheag”, Vasile stă ascuns o perioadă, apoi “o şterge” cu trenul în Italia, de unde se întoarce acasă.   Aici stă cel mai căutat hoţ român din Elveţia. În spatele casei bătrâneşti se văd cele două construcţii ridicate cu banii obţinuţi din furturi: la dreapta e casa cu etaj, pentru el şi concubină, la stânga, una mai mică, pentru mama lui Vasile   Poliţiştii elveţieni, care acum îi spun “hoţul-fantomă”, l-au prins o singură dată, în 2012, dar, cum pe atunci îl bănuiau de un singur jaf, i-au dat drumul. Ulterior, găsindu-i amprentele în mai multe case şi văzând …

In aceasta inregistrare video, puteti sa auziti Musulmani care rad in timp ce o biserica din Elvetia arde. “Excelent. Biserica de rahat. Fii de curve.”, spune unul din ei. Acesti musulmani, din cate stim, nu sunt cei care au ars biserica. Politia crede ca doi copii sunt responsabili. Totusi nu a fost precizat in mass-media daca respectivii copii sunt de origine musulmana: Un incendiu major a fost provocat intr-o biserica catolica din Lignon la orele 12:15. Martorii au vazut un fum gros, negru, care iesea din cladire. Cateva minute mai tarziu, acoperisul din lemn a luat foc. Biserica a fost arsa complet. “O importanta parte din mostenirea culturala din Lignon, din 1960, tocmai a disparut in fum, este traumatic”, regreta Tvan Rochat, primarul din Vernier. Momentan politia a depistat doi tineri care ar fi pus focul. Acestia au fost deja audiati in prezenta parintilor si au fost pusi in libertate. Redactia Nationalisti.ro

Elveţia se situează pe locul trei în lume în ceea ce priveşte numărul proprietarilor de arme de foc, estimându-se că există 3,4 milioane de arme la o populaţie de aproximativ 8 milioane de oameni, scrie Adevărul. Totuşi, în ciuda numărului mare de arme de foc, violenţele armate de pe stradă sunt extrem de rare în Elveţia. Într-un an există o crimă la 200.000 de locuitori, pe când în SUA, această cifră este de câteva ori mai mare. În Elveția serviciul militar este obligatoriu pentru toți tinerii între 18 și 34 de ani și care au o stare de sănătate corespunzătoare. După terminarea armatei aceștia sunt lăsați la vatră cu armele din dotare, pentru a fi păstrate la domiciliu. Fiecare rezervist are arma lui, în unele familii existând mai multe generații de puști de asalt sau pistoale, lăsate moștenire din tată în fiu. Această tradiție face parte din stategia națională de apărare a micului stat alpin. Deși în februarie 2011 forțele liberale au cerut ca toate armele de foc să fie stocate în arsenalele publice şi să fie stabilit un registru naţional de control al acestora, populația s-a împotrivit. Peste 56 la sută dintre elvețieni s-au opus prin referendum acestei moțiuni. Sursa: FrontPress.ro

Pe 18 mai in Elvetia, se va incerca legiferarea salariului minim pe economie printr-un referendum astfel incat acesta sa fie nici mai mare,nici mai mic de 3.240 euro sau 4.000 de franci elvetieni. Prin urmare Elvetia ar putea intra cu usurinta in Cartea Recordurilor ca fiind de departe tara cu cel mai mare salariu minim pe economie. Le Figaro spune ca idea vine din partea unor sindicate. Acestea ar fi de parere ca traiul la ei este mai scump si ca venitul  national ar fi impartit inechitabil intre membrii societatii. Desigur ei vor sa se remarce dar nu constientizeaza ca un asemenea tip de referendum nu ar avea rezultatele dorite. Si totusi, elvetienii nu vad bine aceasta initiative.   Se pare ca in prezent doar 9% din numarul salariatilor primesc sub 3.240 euro si ca fara reglementari federale  unele  companii au reusit sa atinga acest prag ales. Compania LIDL este citata de ziar, spunandu-se ca salariul platit angajatilor de catre companie, porneste de la 4.000 de euro in sus. Nu in ultim rand salariul mediu ar suferi presiuni  daca cel minim s-ar majora pentru ca el ar ajunge 7.275 euro/luna. Toti aproba faptul ca o tulburare a ordinii insitituite ar putea dauna societatii. Din sondaje se remarca faptul ca elvetienii nu doresc nici legiferarea unui salariu minim, nici stabilirea pragului de 3.240 euro. Mai précis, initiativa este respinsa de 52%, in timp ce 40% o sustin si doar 8% se declara indiferenti. Ei nu vor UE. Chiar ar putea pune stavila perfectionarii profesionale, doar daca un om necalificat stie ca ar avea un salariu de 1,83 ori mai mare ca un necalificat din Luxemburg, de 2,56 decat cel din Marea Britanie, de 7,30 ori decat in Spania, de 9,67 ori decat in Ungaria si chiar de 20,63 ori decat in …

Elveţienii au votat la sfârşitul săptămânii trecute limitarea numărului de imigranţi şi ruperea acordurilor de liberă circulaţie încheiate de micul stat alpin cu Uniunea Europeană. Acest lucru i-a impulstionat pe vecinii din nord, partidul eurosceptic Alternativa pentru Germania (AfD), care şi-a stabilit ca principal ţel scoaterea ţării din Zona Euro pentru evitarea adâncirii crizei financiare, a cerut un referendum similar.  “Elveţia este un bun exemplu pentru controlul imigraţiei în ţări care se expun la o nedorită imigaţie socială”, a declarat liderul AfD, Bernd Lucke. “Germania are nevoie de legislaţia unui drept la imigrare bazat pe calificarea şi capacitatea de integrare a imigranţilor”, a mai spus Lucke. “Partidele tradiţionale refuză să se ocupe de această temă, insistă în ignorarea ei. Dacă se va convoca un referendum, va ieşi la lumină ceea ce realmente gândeşte poporul german”, a continuat acesta. Aceste cuvinte ale liderului AfD au o anumită bază statistică, aminteşte agenţia de ştiri Rador. Imigrarea a devenit principala preocupare a germanilor, conform “Barometrului politic” al postului televiziunii germane ZDF publicat pentru ultima oară pe 17 ianuarie şi care reflectă o creştere puternică a tensiunii vizavi de acest subiect. Un procent de 22% dintre intervievaţi a semnalat problema ca fiind cea mai importantă, uşor înaintea situaţiei pieţei muncii şi cu mult peste chestiunea pensiilor, inflaţiei şi salariilor. Germania a primit în 2012 cel mai mare număr de imigranţi, din 1995 încoace, mai ales din cauza crizei din sudul Europei şi a extinderii UE. Imigraţia a crescut în 2012 până la 1,08 milioane de persoane, cu 13% mai mult faţă de 2011, conform raportului despre imigraţie din 2012 prezentat luna trecută de ministrul german de interne, Thomas de Maiziere. Euroscepticii de la Alternativa pentru Germania, un partid care militează pentru reducerea influenţei UE, a obţinut 4,7% la alegerile legislative de anul trecut, nereuşind …

Elveţienii au votat în proporţie de 50,3 la sută în favoarea limitării imigraţiei în micul stat alpin, în cadrul referendumului desfăşurat duminică. Referendumul, organizat la iniţiativa conservatorilor şi naţionaliştilor moderaţi de la Partidul Popular Elveţian, cunoscut şi sub denumirea de  Uniunea Democratică de Centru, a obţinut majoritatea dublă necesară pentru a fi validat, respectiv majoritatea cantoanelor şi majoritatea alegătorilor. Concret, acest referendum va pune capăt acordului de liberă circulaţie a persoanelor semnat cu Uniunea Europeană, informează Radio France Internaţional. Ţara ar urma să reinstaureze sistemul pe bază de cote şi contingente anuale, care exista înainte de acordul de liberă circulaţie. Aceste plafoane trebuie fixate în funcţie de “interesele economice globale ale Elveţiei şi de preferinţa naţională”. Victoria naţionaliştilor este cu atât mai mare cu cât aproape toate celălalte partide, organizaţiile stângiste şi patronatul au făcut campanie pentru respingerea textului supus votului popular. Elveţia, un stat de 8 milioane de locuitori, a acceptat să îşi deschidă piaţa muncii în 2002 pentru cele 500 de milioane de persoane active din UE. Valul de imigranţi a depăşit cu mult estimările, ajungând la zeci de mii de persoane, fapt ce a atras nemulţumirea formaţiunilor identitare din ţară. În urma rezultatului referendumului, Uniunea Europeană a trecut la ameninţări. Conform Mediafax, Bruxelles-ul a anunţat deja că dacă acordurile de liberă circulaţie vor fi anulate, toate celelalte acorduri care leagă Berna de UE vor fi denunţate. La aceste presiuni, liderii Partidului Popular Elveţian, cea mai importantă formaţiune din parlamentul elveţian, au replicat afirmând că este vorba despre o problemă de suveranitate naţională şi că ţara nu trebuie să se plieze pe dictatul european. În 2013, străinii reprezentau 23,5 la sută (1,88 de milioane de persoane) din populaţia Elveţiei. Înaintea acordurilor de liberă circulaţie cu UE, existau aproximativ 20 la sută străini în Elveţia. Dintre imigranţi, 1,25 de …

În Elveţia, la 9 februarie, va avea loc un referendum, în cadrul căruia cetăţenii vor trebui să răspundă la o întrebare legată de introducerea unor cote pentru migranţii din ţările Uniunii Europene. Consultarea populaţiei în această problemă a fost iniţiată de Partidul Popular Elveţian (SVP). Astfel, deputaţii propun introducerea unor cote atât pentru imigranţii din Orientul Apropiat, cât şi din statele din Uniunea Europeană, notează The Wall Street Journal. Iniţiativa partidului este susţinută de 43 la sută din populaţie. Interesul pentru această problemă este legat de creşterea nivelului de migraţie, care ameninţă cu şomaj şi creşterea poverii fiscale. Începând cu anul 2001, în Elveţia au imigrat 700 mii de persoane. Potrivit datelor oficiale, foşti migranţi reprezintă 23 la sută din cele opt milioane de locuitori ai ţării. Pentru a atrage la referendum mai mulţi cetăţeni, SVP promovează postere cu imaginea unor picioare în bocanci negri, care calcă stegul elveţian. Materialele electorale promovează şi un slogan: „Să oprim migraţia în masă!”. Campania este susţinută şi de cunoscutul politician şi om de afaceri elveţian Thomas Minder. În opinia lui, Elveţia nu dispune de infrastructura necesară pentru creşterea populaţiei. „Nu putem construi drumuri cu şase nivele şi trenuri cu trei nivele doar pentru a face faţă noilor veniţi. Nu vreau să trăiesc ca într-o cutie de conservă”, a declarat acesta într-un interviu. „Necesitatea atragerii a forţei de muncă străine în Elveţia nu trebuie să ne împiedice să limităm numărul străinilor care intenţionează să se stabilească aici”, a declarat Marcus Schmitt, un agent de local de asigurări, fiind întrebat dacă susţine decizia cu privire la limitarea migraţiei. În prezent, cetăţeni UE pot munci în Elveţia în cadrul acordului cu privire la libera circulaţie în Uniunea Europeană. Cetăţenii UE reprezintă două treimi din imigranţii din Elveţia. Deocamdată, există doar cote doar pentru imigranţii din statele …

Dacă privești cu atenţie o hartă a Uniunii Europene observi cu siguranţă o mare absenţă în rândul celor 28 de state membre. O ţară care are unul dintre cele mai ridicate niveluri de trai din lume și care nici nu se gândește să adere vreodată la UE. Deşi este situată în inima Europei, Elveţia nu este stat comunitar. Uniunea Europeană este principalul partener comercial al Elveției, însă această țară nu a fost niciodată integrată juridic în UE. Prin votul popular negativ dat Acordului privind Spațiul Economic European în decembrie 1992, Elveția este singura țară din vestul Europei, cu o economie majoră, care nu face parte din UE. Preocuparea de a atenua consecințele economice negative datorate neparticipării la piața unică europeană s-a concretizat prin semnarea, în 1999, a unui prim pachet de șapte acorduri bilaterale cu UE în domenii de interes comun: libera circulație a persoanelor, transportul aerian, transportul terestru, agricultura, barierele tehnice în comerțul internațional, piața de achiziții publice, cercetare-dezvoltare. O a doua serie de opt acorduri bilaterale au fost încheiate în 2004. Aderarea la Uniunea Europeană ar însemna transformãri importante la nivel economic pentru această ţară: – renunţarea la secretul bancar. Sistemul lor bancar se bazează pe păstrarea confidentialităţii clienţilor, iar foarte mulţi europeni cu afaceri mai puţin curate îşi ţin banii în băncile de aici, – înlocuirea francului elveţian cu euro, – creşterea TVA-ului, – participarea la raidurile militare europene, ceea ce ar dăuna statutului de neutralitate. La întrebarea de ce nu este Elveţia stat membru a răspuns într-un interviu şi Andeas Gross, proeminent om politic şi universitar elveţian: Motivul este istoria. Europa a trecut peste trei războaie. Elveţia a supravieţuit singură. Europa şi ceilaţi au eşuat, tot singuri. De aceea am învăţat că trebuie să cooperăm pentru a ne proteja. În momentul acesta Elveţia crede ca poate …

Zeci de poliţiştii din Germania, Olanda şi Elveţia au efectuat miercuri mai multe percheziţii domiciliare îndreptate împotriva a şase membri ai unei celule denumită “Vârcolac”, după grupurile de rezistenţă de gherilă germane de la sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial. Patru bărbaţi au fost interogaţi, alţi doi fiind deja încarceraţi în Elveţia. Aceştia sunt suspectaţi de autorităţ de constituire a unui grup terorist, care se presupune că ar lua în considerare atacuri violente, a anunţat procuratura federală din Germania. “Aparent, obiectivul grupului era de a distruge actualul sistem politic din Germania”, anunţă procuratura într-un comunicat de presă, care recunoaşte însă că nu deţine dovezi concrete care să indice pregătirea unor atacuri. Sursa: FrontPress.ro