“Jurnalism înseamnă să publici ceea ce cineva nu vrea să fie publicat. Orice altceva e publicitate.” - George Orwell

DETALII AICI.

educatie

  • Unde au dispărut 66 de mii de copii născuți în anul 2009!?

    unde au disp rut 66 de mii de copii n scu i n anul 2009 1

    România trăiește o adevărată dramă din punct de vedere demografic, iar asta se vede cel mai bine la examenele naționale susținute de elevi. Exodul masiv al românilor, combinat cu faptul că mulți elevi abandonează școala la vârste foarte fragede, ne aduc într-o situație extrem de gravă.

    Peste 161.500 de absolvenți ai clasei a VIII-a susțin luni prima probă a Evaluării Naţionale, cea de Limba şi literatura română.Pentru a vedea unde este problema trebuie să ne întoarcem în timp, la anul 2009. Potrivit Institutului Național de Statistică în anul 2009 s-au născut 228.338 de copii.

    Copiii născuți atunci ar fi trebuit să dea examenul de Evaluare Națională astăzi. Peste 66.000 de copii lipsesc, iar aici se ridică întrebarea de foc pentru Guvern: unde sunt acești copii și ce poate face pentru a-i recupera?

    Aproape 30% dintre copiii unei generații nu susțin examenele naționale.Drama se va accentua în următorii ani, asta pentru că anul 2009 a fost doar începutul exodului masiv al românilor. După criza din 2010, foarte mulți români au plecat în afara țării, iar în anii care vor urma, acest procent de 30% va crește considerabil.

    Vezi si: Neo-marxismul global continuă: Chirurgii trebuie să țină cont de etnie – prioritate vor avea minoritățile

  • Oana Moraru: “Şcoala este modul fiecărei țări de a avea grijă de sine şi de rănile ei”

    62172617

    Chiar şi în momente mari de criză, când copiii devin cea mai sălbatică manifestare a lor, văd că ne mințim în continuare.
    Toți copiii – chiar şi cei din familii bune, educate – au tendința, în grup, de a o lua razna într-un fel sau altul.

    Scopul şcolilor este să creeze, în jurul lor, printr-un management bine pus la punct, mecanisme de interceptare şi de reglare a tulburărilor de comportament, în formele lor incipiente, când nu sunt vizibile decât pentru ochiul expertului.

    În jurul copiilor din şcolile româneşti există cam tot atâta responsabilitate cât era înainte în marile cantine de stat. Toată lumea ciupea câte puţin din ingredientele care trebuiau să ajungă pe farfurie. Râmânea acolo un sos lung cu 2-3 cartofi fierți plutitori.
    Fiecare era pe cont propriu. Şi ăla care venea să împingă tava, tot pe riscul lui mânca.

    profesorii văd cum se rostogoleşte dezastrul. Sunt martori fie neinformați, fie needucaţi, fie nepăsători. Nu au în spate un management cu putere de decizie şi soluţii asumate de stat, de consilieri, psihologi. Nici ei nu bat din pinteni să îşi schimbe starea din cantină.
    Nici familiile nu sunt chemate la apel. Ele au drepturi să îşi trimită copiii în clase, indiferent de cât abuz e acasă şi de ce emoţii au de descărcat ulterior, lângă ceilalţi copii. Nu sunt ghidate, educate, responsabilizate de şcoli.

    Urâțenia asta este sub ochii noştri din anii de dinainte de ’89. La şcoala mea, scrijeleam toţi înjurături pe bănci. Colegii mei storceau buretele în cap profei de chimie. Pe la clasa a VII-a, făceau pipi de pe pervaz, din clasă, în grădina profilor. Despre sex vorbeam de atunci, în formele cele mai vulgare, cu multe abuzuri la adresa fetelor, pe care le făceau şi profii adesea. Hărțuire sexuală e şi la nivel universitar înalt, din plin. Şi atunci, şi acum.
    Eram cuminți şi respectuoşi doar când se uita cineva sau doar de frică.

    Azi, în mai toate colegiile mari bucureştene, copiii îşi expandează nivelul de conştiință cu tot felul de substanțe, vândute în pauză. Sunt gimnazii unde copii de 12-13 ani fac sex în baie. Ştiu cazuri şi de acum două săptămâni, şi de acum două decenii.
    Profesori cu probleme nervoase grave, păstraţi la catedre. Copii cu grave tulburări târâţi dintr-un an în altul.
    Niciun director nu vorbeşte despre asta. E politica gurii strâns închise şi a unui secretism bine susţinut de cadrele didactice, ca să nu îşi piardă şcoala reputaţia. Ruşinea versus blazonul, fațada.

    Toate mizeriile astea rămân uşor de ascuns pentru că toți copiii cresc, iar familiile care au ceva de zis ajung să iasă din şcoală şi să îşi dorească doar să uite. Vin alții noi, care au propriile iluzii, proaspete, inocente. E uşor de acoperit minciuna fiindcă e mereu ţinută cu oameni noi, care, când ajung să se dezmeticească, ies din şcoală oricum.

    Avem şi lucruri bune, profesori inspiraţi şi copii angelici? Daaa. Au ajuns mulți oameni bine din şcoala aia a mea, de cartier? Daa. Avem o incredibilă creştere a vocaţiei profesorale în țară? Daaa, a început să fie cool să fii profesor. Pe facebook, pe instagram, poate şi în clase.
    Dar rostul şcolii este să transforme coaja uscată a instinctelor groase, a sărăciei, a ignoranței, care sunt moştenirea fiecărei țări, de la părinții şi istoria ei.

    Şcoala este modul fiecărei țări de a avea grijă de sine şi de rănile ei. Este oglinda felului în care ne iubim pe noi înşine.
    Acum doar ne furăm şi ne acuzăm.
    Râmân cei doi cartofi fierţi la vedere, pentru ştiri şi comentarii de presă.
    Iar reforma e plănuită, scrisă şi rescrisă de oameni ca mine, care s-au obişnuit cu abuzul de mici, (în şcoala aia de cartier, care a dat şi bune, şi rele), şi care nu pot gândi în mare.

    Autor: Oana Moraru

  • SCOPUL EDUCAȚIEI

    scda

    Scopul educației nu este să-l facă pe elev să ajungă să câștige o leafă bună.

    Scopul educației nu este să conserve sistemul nostru de guvernământ și libertățile politice.

    Scopul educației nu este unirea tuturor popoarelor.

    Scopul educației nu este de a-i învăța o meserie pe cei tineri.

    Scopul educației nu este de a încuraja o căutare nesfârșită a adevărului.

    Scopul educației nu este de a-l pune pe elev în armonie cu cosmosul.

    Scopul educației nu este de a schimba conștiința elevilor și a-i pregăti pentru revoluția mondială.

    Scopul educației nu este de a-i pregăti pe elevi pentru a avea cariere productive.

    Scopul educației nu este de a integra diferite rase.

    Scopul educației nu este adaptarea socială a copilului.

    Scopul educației nu este de ne a păstra avansul tehnologic înaintea rușilor (sau a japonezilor).

    Scopul educației nu este de a crea buni cetățeni.

    Nu, scopul educației este cu mult mai diferit și mai înalt decât toate aceste lucruri. Scopul educației este de a-i face pe oameni creștini, oameni care să se schimbe prin restaurarea minților lor după imaginea Celui care i-a creat. sursa: ContraMundum

  • Şoc în Educaţie. Pedeapsa cu INCHISOAREA pentru studenţii frauduloşi

    edc

    Ministrul australian al Educaţiei, Dan Tehan, a prezentat recent un proiect de lege în care susţine o serie de măsuri împotriva studenţilor care trişează la examene. De asemenea, sancţiuni care pot merge până la privarea de libertate ar trebui să se aplice, potrivit ministrului, şi prentru studenţii care folosesc metode frauduloase pentru redactarea lucrarilor academice

    Potrivit proiectului vor fi sancţionaţi cu amenzi şi cei care ajută pe studenţi să înşele. În aceste cazuri amenzile vor fi de până la 210.000 de dolari, potrivit romaniatv.net

    Măsurile vin după ce au fost raportate foarte multe cazuri în care studenţii au apelat la servicii online de redactare a lucrărilor academice contra-cost.

    Potrivit unui sondaj realizat recent, aproape 70% dintre cadrele universitare din Australia suspectează că studenţii lor trisează sau îşi comandă lucrările de pe site-uri care oferă astfel de servicii.

    “Nu este corect ca studentii care fac toata munca singuri, care studiaza din greu, sa se confrunte cu concurenta din partea celor care folosesc servicii online de fraudare”, a spus Dan Tehan.

  • Plagiatorii eliminați de SRI declanșează un război politic!

    cdza 1

    „Această declaraţie a domnei ministru pare o antepronunţare în condiţiile în care nici măcar nu s-a făcut o evaluare a şcolii doctorale şi nici măcar nu am depus cererea de evaluare. Pe această cale vreau să mă adresez şi domnului Sorin Câmpean, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, să convoace o şedinţă pentru a avea o opinie în acest caz. Pentru că putem constata o imixtiune într-un proces care se dorea transparent. Dar acum mie mi se cere ca, până pe 5 aprilie, să depun dosarul de evaluare a scolii doctorale, dar deja am o sentinţă”, a mai declarat acesta.

    Ecaterina Andronescu a declarat recent că i se pare „neacceptabil” ca o școală doctorală în care 45 din cele 85 de teze de doctorat susținute în instituție sunt plagiate, să mai funcționeze.

    „Aici exprim un punct de vedere personal, pentru că ARACIS-ul trebuie să vină şi să spună analizând fiecare criteriu. Mie mi se pare inacceptabil ca o astfel de şcoală să mai funcţioneze, în condiţiile în care au asemenea situaţii”, a declarat Ecaterina Andronescu.

    În urmă cu trei ani, Emilia Şercan a explicat, în cadrul unui editorial, modul în care Ecaterina Andronescu l-a propulsat în carieră pe Oprea, fostul ministru al Afacerilor Interne.

    Şcoala Doctorală în Ordine Publică şi Siguranţă Naţională de la Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”a fost, practic, înfiinţată pentru a-l ajuta pe Oprea să primească titlul de doctor, susţinea jurnalista Emilia Şercan. Tot ziarista este cea care a demonstrat că întreaga lucrare a celui care pe atunci era ministru de Interne și vicepremier nu conținea niciun citat cu ghilimele. Teza de doctorat a lui Gabriel Oprea, intitulată „Plângerea prealabila – perspectiva istorica”, a fost susținută de Oprea în anul 2000, la Facultatea de Drept a Universității din București și îl are coordonator pe Ion Neagu, fost senator PSD, avocat penalist în portofoliul căruia se află clienți din lumea politică, de la Adrian Năstase la Dan Ioan Popescu și fost rector al Universității private Nicolae Titulescu.

    “2002 va rămâne în istoria educației din România ca anul de înfiinţare a primului domeniu doctoral care nu corespunde niciunei ştiinţe: Ordine Publică şi Siguranţă Naţională. La pachet cu acest nou sector “academic” au venit şi înfiinţarea primei şcoli doctorale de specialitate, la Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”, dar şi abilitarea primilor trei conducători de doctorat în această ramură de cercetare: Gabriel Oprea, Costică Voicu şi Ioan Dascălu. Ministrul Educației care a aprobat, prin ordin, toate aceste premiere este Ecaterina Andronescu.”, este unul din pasajele care au creat revoltă în rândul opiniei publice. – Sursa: Evenimentul Zilei

  • Proasta Romaniei, Viorica Dăncilă, UMILITĂ MAI DUR CA NICIODATĂ

    prr

    Vicepreședintele PNL, Laurențiu Leoreanu, i-a reproșat ministrului Educației, Ecaterina Andronescu, că are solicitări exagerate la adresa școlilor, în timp ce 4.500 de cadre didactice sunt necalificate iar 2.000 de profesori se află la vârsta pensionării, motivul pentru care încă mai profesează fiind reprezentat de lipsa personalului. La toate aceste probleme, se adaugă și cele ale școlilor profesionale care nu au dotările necesare pentru a face performanță.

    Liberalul a ironizat-o pe Viorica Dăncilă pentru numeroasele gafe pe care le-a făcut de când ocupă funcția de premier. Dacă Andronescu ar gestiona corect problemele ministerului Educației, școala românească nu ar mai scoate „Dăncile” sau „Dăncili”, a spus Leoreanu.

    „(…)De asemenea, potrivit scrisorii metodice menționate, profesorilor li se cere să aloce ore suplimentare pentru „activități de tip remedial, de consolidare, de performanță”, numai că nu se menționează cum vor fi recompensați profesorii pentru orele suplimentare pe care trebuie să le aloce pentru a îndeplini aceste recomandări. În plus, personalul didactic de conducere și auxiliar nu primește sporul de suprasolicitare neuropsihică pe care îl primesc cadrele didactice, creând discriminări și nemulțumiri în domeniu. Cum poate gestiona ministerul Educației situația posturilor vacante sau plata pentru orele suplimentare, în condițiile în care costul standard per elev pe anul 2019 nu este conform realității?”, a adăugat Leoreanu, joi, într-un comunicat de presă.

    Liberalul a susținut și faptul că se dorește creșterea numărului de locuri disponibile pentru școlile profesionale, dar că atelierele, laboratoarele și plata personalului calificat nu sunt asigurate de către Ministerul Educației, în fruntea căruia se află Ecaterina Andronescu.

    „Nu există un plan al ministerului pentru dotarea corespunzătoare a școlilor profesionale, situație gravă, mai ales în contextul în care această opțiune și așa nu este deloc atractivă pentru elevi. Sistemul este foarte birocratizat, profesorii sunt chinuiți cu întocmirea de tot felul de materiale ineficiente, în loc să fie lăsați să se preocupe de actul didactic propriu-zis. Fac un apel public adresat doamnei Ecaterina Andronescu: în loc să adreseze pretenții absurde profesorilor și să le piardă vremea cu scrisori goale de conținut, mai bine ar gestiona aceste problemele de bază ale sistemului. Ar fi singura soluție pentru a ne asigura, pe viitor, că școala românească nu va scoate “Dăncili” și “Dăncile”, a completat vicepreședintele PNL.

  • Ce li se pregătește profesorilor și elevilor. Schimbări majore în Educație:

    ecas

    Ecaterina Andronescu are planuri mari cu Educația din România și vorbește despre modelul pe care țara noastră ar trebui să îl adopte, în materie de bune practici.

    Ecaterina Andronescu e impresionată de modelul de Educaţie din Japonia, susţinând că şi-ar dori ca profesorii noştri să fie evaluaţi din 10 în 10 ani, exact ca în Țara Soarelui Răsare. De asemenea, Andronescu vorbeşte şi despre posibilitatea ca cei mai buni profesori din ţară să fie transferaţi la şcolile de prestigiu.

    „În legea japoneză două lucruri mi s-au părut importante. Şi anume, din trei în trei ani profesorii sunt mutaţi între şcoli de către autorităţile locale. Profesorii cei mai buni sunt trimişi în şcolile unde copiii au nevoie. Dar n-avem cum să aplicăm acest lucru la mentalitatea noastră, la modul în care ne raportăm şi la profesori, şi la autorităţi”, a declarat Ecaterina Andronescu.

  • Cealaltă față a emigrării

    camelia smicala

    Experiența Cameliei cuprinde tot spectrul suferințelor și umilințelor prin care poate trece o româncă medic, mamă a trei copii și cetățean străin în Finlanda. După atâtea povești cu emigranți români fericiți și sisteme occidentale de succes, m-am gândit că poate ar fi bine să cunoaștem și una despre cealaltă față a emigrării.

    Camelia Smicală Jalaskoski este o româncă de 44 de ani, absolventă a facultății de Medicină din Iași, specialist medicina de urgență, pe care a practicat-o la Spitalul Județean Neamț, din 1999 până în 2005, când s-a căsătorit cu un finlandez și a plecat în Finlanda împreună cu Andreea, fiica ei din prima căsătorie, pe atunci în vârstă de 4 ani.

    Toate bune și frumoase în țara de adopție până după prima sarcină și nașterea lui Mihai (ianuarie 2006), când Camelia a avut probleme medicale, iar soțul finlandez s-a dovedit a nu mai fi la fel de bun și frumos cum era înainte de căsătorie. Situația conflictuală între soți a escaladat în ianuarie 2007, după nașterea Mariei – cel de-al treilea copil, când soțul abuziv a început să-i bată, iar Camelia și copiii au ajuns la un Centru de siguranță, timp de o lună.
    Când am citit toate astea m-am gândit că, în locul ei, primul meu impuls ar fi fost să-mi iau copiii și să vin în țară, la părinți. Doar că asta se întâmpla în Finlanda, nu în România. Iar copiii aparțin în egală măsură soțului și, după cum vom vedea, statului finlandez, așa că nu poți să pleci cu copiii, unde și când ai chef.

    Ce a făcut Camelia? A învățat limba și s-a angajat ca medic la Tampere (Tullinkuluman Tyoterveys și TAYS). În aprilie 2010 a divorțat, copiii au primit domiciliul la ea și custodie comună. Aici începe partea a doua a coșmarului, căci, după cum spune ea, agresiunile soțului s-au mutat de-acasă la tribunal și la serviciile de protecția copilului. În 2015, când i-au fost luați copiii, cazul Cameliei a fost mediatizat extensiv de presa noastră. Nu vă mai prezint toate detaliile – le găsiți aici.
    În Finlanda, dacă ești româncă și ai copii, ar fi bine să te înțelegi cu tatăl lor. Altfel…
    Foarte pe scurt: tatăl a vrut custodia copiilor și a acuzat-o pe mamă că vrea să plece cu ei în România. Dar tatăl nu are nicio sursă de venit (de 6 ani) și le mai aplică și corecții, motiv pentru care Protecția copilului din Finlanda a considerat că cei doi minori nu sunt în siguranță la niciunul din părinți și i-a confiscat, pentru a-i da spre adopție.

    În prezent, Mihai (10 ani) e la un Centru de plasament, iar Maria (9 ani) la o familie adoptivă. Jalea mamei e de nedescris. Și-a consumat toate economiile în procesele cu fostul soț și se luptă singură cu tatăl copiilor și instituțiile, într-o lume ostilă, uitată de statul român, care nu i-a oferit niciun sprijin. Deși tocmai faptul că e cetățean român, din păcate, îi aduce doar neîncredere și suspiciuni.
    Părinții Cameliei, pensionari (tatăl ei e medic pediatru, la 70 de ani încă face gărzi, mama – farmacistă în Iași) asistă neputincioși de la sute de kilometri depărtare la drama fiicei și a nepoților. Experiența finlandeză a Cameliei cuprinde tot spectrul suferințelor și umilințelor prin care poate trece o româncă în Finlanda, medic, mamă a trei copii. După atâtea povești cu emigranți români fericiți, m-am gândit că poate ar fi bine să cunoaștem și cealaltă față a emigrării, iar Camelia mi-a povestit mai multe despre experiența ei în Finlanda:

    Medici și pacienți
    „În Finlanda nu există specializarea de medicină de urgență. Anul trecut au început un fel de specializare, care seamănă cu medicina de urgență. Practic, eu sunt singurul specialist de urgențe din Finlanda. M-am dus la profesorul de anestezie și m-am înscris la rezidențiat. Mi-au recunoscut 3 ani din specializare pe baza a ceea ce am facut în România. În 3 luni am învățat tot ce trebuia învățat și apoi am fost angajată și plătită ca medic anestezist plin, deși nu aveam examenul final dat. Mai aveam un an de făcut în a doua specializare, dar a trebuit să plec pentru că nu îmi ajungeau banii. Salariul în spitale e mic, iar gărzile sunt aproape gratis și obligatorii. Din 2010 lucrez la cea mai mare clinică de medicina muncii din Tampere, pe post de medic de urgență (Tullinkulma Oy Tampere).
    A fi medic în Finlanda e mult mai ușor decât ca medic în România. În primul rând, aici e deficit de medici și dacă prind unul, acesta e ridicat la rang de idol. Finlanda e singura țară, din câte știu eu, în care studenții fac gărzi și lucrează singuri în Urgențe. Pe hârtie apare că sunt în răspunderea unui medic, dar în realitate nu-i supraveghează nimeni. Culpa medicală e bine ascunsă și n-am auzit ca vreun medic să fie măcar sancționat. Nu există examen de rezidențiat. Te duci, vorbești cu un profesor, te acceptă și după aia ești de capul tău. Nu există o supraveghere a specializării, ci doar un examen formal, la final. Părerea mea personală e că medicii români sunt mult mai bine pregătiți. Aici arta diagnosticului s-a uitat și se bazează exclusiv pe aparatură. Am văzut oameni murind din cauza unor greșeli inadmisibile și nimeni nu a fost tras la răspundere. Mie mi-au uitat o bucată de placentă în uter după cezariană, la Spitalul Universitar. Trei luni au refuzat să mă consulte. Pacientul în Finlanda e doar o minge de ping-pong. Sistemul medical finlandez e la pământ. Lista de așteptare la medicul de familie e de câteva luni. În urgență, media de așteptare e de 6-7 ore și pleci acasă așa cum ai venit – dacă ai noroc. Investigațiile medicale sunt foarte lente, pot dura luni și chiar ani buni. Pentru că în Finlanda medicina e la pământ, angajatorii plătesc asigurări separate pentru angajați. Într-o astfel de clinică primești asistență medicală imediată.

    Educația
    Despre sistemul de educație nu vă pot spune decât opinia mea ca mamă a trei copii, cu 8 ani de experiență în domeniu (fiica mea cea mare trece în clasa a 9-a). Școala e diferită de cea din România – părerea mea că în sens negativ. Nivelul de pregătire în clasa a 8-a, în ceea ce privește matematica, fizica și chimia e cam pe la nivelul claselor 4-5 în România. Copilul meu care trece în clasa a 9-a nu a citit până acum nimic din literatura universală. Poate că unii ar spune că e mai bine așa, să nu obosim copiii cu prea multă carte. Eu sunt de altă părere. Tinerii finlandezi de la 12 ani în sus, în mare parte beau, se droghează, fac sex. Educația sexuală începe cu lux de amănunte din clasa a doua. Un număr mult prea mare de tineri finlandezi au depresii profunde și nu se pot integra în societate. De asemenea, un număr mare de tineri de 20 de ani sunt pensionați (!) pe caz de boală – de obicei, pentru depresie.
    Dascălii finlandezi sunt dedicați și își fac meseria cu pasiune (cel puțin așa sunt profesorii copiilor mei), dar sistemul nu-i ajută. Și în Finlanda profesorii au salarii extrem de mici.

    Nivelul de trai și viața de familie
    Nu apreciez viața finlandeză prea mult. Salariul e mare doar pe hârtie, statul îți ia peste jumătate. Puterea de cumpărare e în realitate mai mică decât în România. Totul este foarte scump. Oamenii sunt în general reci, chiar și între ei (cunoscuți, prieteni). Familia nu prea mai reprezintă nimic. Copiii sunt duși de la școală direct la diferite activități (hobby-uri) și în mare parte nu mai dorm acasă. Părinții au si ei hobby-urile lor, așa că viața de familie e aproape inexistentă. Copiii trebuie să parcurgă distanțe mari până la școală, iar iarna așteaptă de multe ori autobuzul zeci de minute în frig la temperaturi de minus 20 de grade.
    În Finlanda se dă o mâncare caldă la școală, doar că nu e „mâncabilă”. Copiii mei nu pun gura pe ea. Mâncarea în Finlanda are mult mai multe E-uri decât în alte țări, nimic din ce cumperi de la magazin nu are gust.
    Drepturile omului și drepturile copilului există doar pe hârtie. Sistemul de protecție a copilului este de tip dictatorial, încălcând grav drepturile copilului .
    Am vrut demult să mă întorc în România. Dar statul finlandez mă ține legată aici prin intermediul copiilor. Consider că viața în România, cu toate neajunsurile ei, e mult superioară celei din Finlanda.”

    Pe 26 mai, Camelia scria pe pagina ei de facebook: „Am fost azi la proces. Demoralizant. Îmi spun că n-am nicio șansă. Cu adevărat, pentru că nu îmi pot permite un avocat, n-avem nici o șansă!”

    Mihaela Doina RĂDULESCU

  • Alertă! Ecaterina Andronescu anunță dezastru total. Cine e de vină?

    ecaterina andronescu

    Ecaterina Andronescu deține pentru a patra oară funcția de ministru al Educației, fiind poate persoana care și-a lăsat cel mai mult amprenta pe acest domeniu, de la Revoluție și până în prezent.

    Acest lucru nu o face pe Andronescu să nu recunoască dezastrul din sistemul de învăţământ, fără să vorbească, totuşi, şi despre motivele care stau la baza acestei stări de fapt.

    „M-am uitat puţin pe cifrele pe care le avem acum în învăţământul preuniversitar. Dacă în anul 2003 aveam 4,3 milioane de elevi în învăţământul preuniversitar, astăzi avem 2,65 milioane. Adică este o cădere absolut dramatică. Cred că este cea mai mare problemă cu care se confruntă România. Dacă o promoţie avea în 2001, când am făcut proiectul de informatizare a repartizării elevilor de gimnaziu în liceu, 259 de mii de elevi, acum avem 150 de mii. Din cei 150 de mii care au dat evaluarea după clasa a opta, în anul 2018, 55 de mii, adică 36%, au luat note mai mici de 5. Nu cred că vreunul dintre dumneavoastră îşi imaginează că din cei 55 de mii putem avea absolvenţi de liceu cu diplomă de Bacalaureat ca să mizăm pe ei că vor opta pentru universităţi. Ca urmare, nu cred că vom avea mai mult de 60-70 de mii de absolvenţi de liceu peste trei ani de zile. Ce se va întâmpla cu universităţile noastre? Trebuie să găsim soluţii”, a declarat ministrul Educaţei în faţa corpului academic al Universităţii “Ovidius”.

    Una dintre soluţiile propuse de Ecaterina Andronescu este atragerea studenţilor străini, lucru care pe lângă faptul că ar răspunde internaţionalizării, ar genera taxe suplimentare şi ar face posibilă păstrarea în continuare a tuturor programelor de studiu.

    Despre factorii determinanţi pentru situaţia dezastruoasă din Educaţie vorbeşte însă profesorul universitar Mihaela Miroiu:

    „Ceea ce spune ministra Educaţiei aici este corect. Despre cauze însă tace. Despre cauzele exodului uriaş pe timp de pace. Cei care au plecat au vrut, printre altele, şcoli mai bune pentru copiii lor. Cu programe şi metode didactice omenoase şi formative. Cu profesori foarte bine recrutaţi, bine plătiţi şi trataţi corect şi cu respect. În învăţământul ultimelor două decenii au ajuns mai ales cei care nu au reuşit să găsească o slujbă cu studii superioare mai bine plătită. Au ajuns mai ales cei care aveau relaţii ca să obţină un serviciu pentru care nu aveau nici competenţe nici vocaţie. Inspectorii şi directorii au fost numiţi sau aleşi sub presiunea partidelor locale. Rectorii rezistă cât sunt obedienţi cu ministerul, iar decanii cât sunt obedienţi faţă de rector. Iar recrutarea celor mai tineri depinde de cei din urmă. Când oamenii au plecat din ţară au plecat şi din şcolile ei. Și mai ales şi din cauza lor. Vă spune asta un om care anul acesta a împlinit 40 de ani de profesorat,” a declarat Mihaela Miroiu, pe pagina sa de Facebook.

  • DECIZIE FARA PRECEDENT: Se schimbă LEGEA INVATAMANTULUI românesc: Câte clase vor deveni obligatorii

    invatamant

    Numărul de elevi din România a scăzut drastic în ultima perioadă, iar PSD și UDMR s-au gândit să schimbe această situație printr-un nou proiect. Acesta urmează să fie votat de Camera Deputaților.

    Potrivit jurnaliștilor digi24, sărăcia, șomajul, scăderea natalității și abandonul familial au dus la o scădere drastică a numărului copiilor care merg la școală. n 2016, doar 500.000 de copii cu vârste între 3 şi 6 ani au fost înscrişi la grădiniţă, aproximativ 60% din totalul lor. Aceleaşi statistici arată şi că numărul grădiniţelor a scăzut dramatic în ultimele două decenii: de la peste 10 mii în 1990, s-a ajuns la puţin peste o mie în 2016.

    Astfel, deputații vor ca până în 2020, ultimii doi ani de grădiniţă şi ultimii doi ani liceu să devină obligatorii.

    „Din punct de vedere al grădiniţei, dacă ar deveni obligatorie, automat, conform Legii Educaţiei şi costurile, mai ales cu masa, ar trebui suportate de Ministerul Educaţiei. Ar fi o măsură binevenită mai ales în sistemul rural”, spune Eugen Ilea, reprezentantul unei asociaţii de părinţi.

    VEZI SI: Mizeriile de la Antena 3

    Nici în licee, situaţia nu e mai bună. În anul 2016-2017, din 120 mii de elevi, 20% nu s-au prezentat la examenul de bacalaureat.

    „Este în vigoare articolul care spune foarte clar ca pâna în anul 2020 Ministerul Educației Naționale asigură extinderea învățământului obligatoriu la elevii de clasa a XII-a”, spune Liviu Pop, fost ministru al Educației, pentru DIGI24.

    Practic, prin acest proiect de lege iniţiat de deputaţi, se urmăreşte acelaşi lucru. Pe lângă clasele finale de liceu, grupa mijlocie şi grupa mare ar deveni obligatorii.

  • INCREDIBIL: Ministrul agramat al Educatiei a mai copt una: mai vrea un manual, dupa cel de Sport – NEBUNIA conduce ROMANIA!

    Ministrul Educatiei Liviu Pop a declarat, vineri, la Sibiu, ca materia Consiliere si orientare care a inlocuit clasica Dirigentie ”trebuie sa aiba manuale”, avand in vedere ca in orele respective se vor face cursuri de educatie juridica, educatie pentru sanatate, educatie pentru familie, educatie financiara sau educatie de mediu.

    Ministrul Educatiei Liviu Pop a discutat, vineri, intr-o conferinta de presa la Sibiu, despre problema manualelor, apreciind ca nu doar cele de Educatie fizica exista in premiera in Romania, ci si cele de Informatica pentru clasa a V-a, arata News.ro.

    Intrebat daca singura materie fara manual va ramane Dirigentia, Liviu Pop a precizat ca Dirigentia a fost inlocuita cu materia Consiliere si orientare si aceasta ar trebui sa aiba manuale.

    ”Consilierea si orientarea, va dau o veste buna: trebuie sa aiba manuale. La Consiliere si orientare – acea dirigentie de care stiti dumneavoastra – noi trebuie sa venim cu educatia juridica, de aceea am semnat acordul cu Ministerul Educatiei, educatia pentru sanatate, educatia pentru familie, educatie financiara, educatie de mediu. Acestea trebuie sa le facem in orele de Consiliere si orientare. Acea dirigentie pe care o stiti dumneavoastra si care acum este Consiliere si orientare este absolut necesara”, a spus ministrul Pop.

    VEZI SI: SCHIMBARE MAJORĂ! Cum va arăta noul buletin de identitate. Cardul de sănătate, DESFIINŢAT

    Potrivit acestuia, comsilierea profesionala si-a demonstrat utilitatea avand in vedere numarul mare de elevi care termina licee cu profil uman si urmeaza facultati tehnice sau invers, dar si elevii de clasa a VIII-a care se duc catre licee de la care, ulterior, incearca sa se transfere.

    ”Vedem care este numarul de elevi care termina clasa a XII-a si unde se duc in Universitate, in sensul in care termina la filiera teoretica si se duc in facultati tehnice sau invers. Vad un copil in clasa a VIII-a care, neavand suficienta orientare scolara, se indreapta in clasa a IX-a spre licee de la care ulterior cauta transfer sau se pierd pe parcurs. Acolo trebuie sa ne orientam mai mult la Consiliere si orientare si vom sustine programele scolare pentru clasele IX – XII unde este nevoie de mult mai multa consiliere profesionala”, a mai spus ministrul Educatiei.

    Ministrul a precizat ca sunt 108 discipline de clasa a V-a si doar pentru 25 dintre acestea s-au depus oferte de manuale de catre edituri. In data de 7 august se vva finaliza procedura si abia apoi se vor putea lansa noi licitatii pentru manuale, dar spune ca toti elevii de clasa a V-a vor avea ”manuale scolare aprobate de catre minister si publicate de edituri”. (sursa)

  • Educația la japonezi: Copiii de 4 ani circulă singuri cu metroul, nu sună nimeni la protecția copilului, elevii și profesorii fac curățenie în școli. Mamele își învață pruncii de mici să-și RESPECTE semenii

    De la 3 ani, copiii din Japonia merg neînsoțiți la grădiniță, de la 4 ani circulă singuri cu metroul. De mici sunt educați să fie modești, politicoși și să-și respecte semenii, astfel încât să nu îi deranjeze niciodată pe cei din jur.

    Deși sunt cunoscute pentru blândețea și armonia cu care își cresc copiii, mamele japoneze încearcă să îi responsabilizeze de la cele mai mici vârste. Copiii sunt crescuți pentru a deveni ulterior cetățeni model. Încă de la școală și până când termină liceul, elevii se ocupă exclusiv de curațenie. Personal care să se ocupe de curățenie există doar în aeroporturi și în marile corporații. În rest, în toate instituțiile publice, funcționarii se ocupă de această activitate.

    „Noi facem curățenie la școală. După prânz, cu cârpa, ștergem tot de pe podea și facem curățenie și la toaletă”, spune Chinatshu Kawamoto pentru Digi24, profesoară de limba japoneză, aflată în România.

    japonezi

    „În școlile japoneze nu există femeie de serviciu. Este iarăși un element care pe mine m-a surprins, în condițiile în care la noi copilul nici măcar tabla nu o șterge, pe principiul că trebuie ștearsă de doamna învățătoare”, spune Alexandra Jidiuc, expert în cultura niponă.

    „Mamele japoneze îi ajuta pe copii, dar mai mult îi încurajează: Hai! Tu poți să faci singur! Dar părinții români ajută copilul imediat, îl și îmbracă”, a constatat Chinatshu Kawamoto.

    Chiar dacă pentru europeni poate părea exagerat, mamele își lasă copiii să meargă singuri la grădiniță, încă de la vârsta de 3 ani. În prima zi îi conduc să le arate drumul, în a doua zi doar îl urmăresc și din ziua a treia cei mici sunt pe cont propiriu.

    Rolul mamei este acela de a învăța copilul să se descurce singur și de a forma un viitor adult responsabil. De aceea, nu va fi o surpriză pentru nimeni să vadă un copil de 4-5 ani care merge singur cu metroul. Mai mult, în Japonia, nici un părinte nu își duce copilul la școală cu mașina, precizează sursa citată.

  • Biserica + scoala = societatea de rahat pe care o vedem azi

    Școlile din România sunt populate majoritar de pupincuriștii lui Ceașcă și ai mafiei PSD-iste

    Una dintre explicațiile jafului practicat în Românica dupa 1989 este și faptul că școlile din România au produs cetățenii corupți care au devastat această țară. Toți hoții din politică au trecut printr-o școală. Adică, teoretic, au primit o educație. Au învățat să nu fure, să nu dea si să nu primească șpagă (hăăă, hăăă, hăăă). Era o glumă, evident. În școlile din Românica nu se învață nimic din toate acestea. Școala nu formează cetățeni educați, ci mai degrabă haitele de infractori și asistați sociali ce vor vota hoți și mafioți la alegeri. Știu din propria experiență că majoritatea celor care, teoretic, ar trebui să formeze cetățenii României democratice, prospere și civilizate de mâine au limba în curul lui Ceaușescu, sunt inclusiv membri ai partidului mafioților fără frontiere numit PSD, au o moralitate îndoielnică atunci când vine vorba de corupție. Sectorul bugetar a fost pepiniera corupților din Românica. Aici s-au format hoardele care au devastat această țară.

    Învățătoare care scriu cu greșeli gramaticale flagrante, pupincuriști ai dictaturii comuniste de la catedrele patriei, oameni ai mafioților din PSD, care știu la fel de bine limba română precum țiganul PSD-ist Vanghelie, dar lucrează într-o școală, asigură perpetuarea mafiei PSD-iste la putere, încă 1000 de ani în România

    Procentul imens obținut de PSD nu apare așa, din senin. Mașina de vot PSD-istă înglobează tot soiul de târâtoare corupte din învățământ, care mai scot niște parai cu ocazia alegerilor și care și-ar vinde țara la tarabă cu prima ocazie. În loc să pună mâna pe-o carte pentru a nu da rateuri ca învățători sau profesori, așa-zisele lumini ale satului românesc reprezintă de fapt o gloată fără orizont, identificabilă până la absorbție cu asistații sociali pe care-i reprezintă prin intermediul PSD. Pentru a înțelege încremenirea în proiectul bolșevic a unei țări numită România trebuie înțeles că școala este populată de indivizi fără lecturi minimale de specialitate, foști ingineri și gură-cască din sectorul de stat ceaușist care nu puteau rămâne, vorba aia, fără “coledgii”, plus țoape agramate, care, în schimbul unor șpăgi și a unor diplome obținute la facultăți de căcat, precum Spiru-Haret, deformează generațiile viitoare, cele care vor fi la fel de corupte precum cele de ieri.

    Biserica, slujită de paraziți ai societății, finanțați de stat, adică de noi toți, asigură continuitatea în prostie și înapoiere a României

    Biserica nu a schimbat un milimetru din moralitatea acestei țări, după 1989. A păpat, însă, sute de milioane de euro, în biserici goale și golite de Dumnezeu, în vilele, afacerile, mașinile de lux etc. ale preoților și ierarhilor bisericii. Și ca și cum asta nu ar fi de ajuns au intrat și în școli propovăduit întunericul și bigotismul extremist. Cel puțin pe aici dacă spui că Terra se rotește în jurul Soarelui sau că oamenii vor ajunge pe Marte ești privit cu o ură crâncenă, aceasta fiind cea mai clară dovadă că întunericul religios domină mintea majoritătii celor care, nu-i așa, sunt contemporanii celei mai importante revoluții informaționale și tehnologice din istorie. Și mai mult, programa pentru ora de religie ortodoxă, întocmită de mafioții din conducerea BOR, cuprinde adevăruri nesemnificative din religia creștină (multe dintre ele introduse de preoți de-a lungul secolelor spre huzurul personal), pe când adevărurile fundamentale ale creștinismului sunt marginalizate. Mergeți într-o școală și întrebați, de exemplu, cum a apărut rugăciunea fundamentală a creștinilor “Tatăl nostru” și veți constata că nu știe nimeni, sau maxim 5% dacă știu. Asta e Biserica, o afacere prosperă și nimic mai mult. Cum se poate numi România țară creștină în proporție de 99% din moment ce românașii se ucid unii pe alții, se tâlhăresc unii pe alții, se sapă unii pe alții, se urăsc unii pe alții etc. Pe când cehii, de exmplu, atei în proporție de 65% (vedeți pe Wikipedia) au mult mai puține din păcatele românașilor. Sincer, îmi vine să vomit atunci când văd că mafiotul, hoțul, jegul, gunoiul, pușcăriașul George Becali apară religia ortodoxă între două îndemnuri pur “creștine” precum “Să-mi sugă p …la toți muncitorii de la Antena 1” și “Nu vrei să mi-o sugi deontologic?”.

    Atunci când a murit mama, în 2011, preotul de pe aici, mare fan PSD-ist precum toată floarea ortodoxă iubitoare de arginți și trădătoare de Dumnezeu, afirmă la un moment dat: “Băsescu a distrus școala, biserica și armata, pilonii societății”. Săracu’ Băsescu, el a distrus tot în România, PSD-iștii fiind niște serafimi și heruvimi inocenți. Dar morala celor spuse de respectivul preot este alta: temelia jafului PSD-ist o reprezintă, într-adevăr, biserica și școala. O altă școală și o alta biserică ar fi condus la o altă Românie. Avem țara de căcat de azi, plină de hoți și mafioți, care au furat și distrus tot, deoarece avem o biserică da rahat, care se ocupă de afaceri, nu de modelarea întru Hristos a credincioșilor, și avem școala de rahat, populată de indivizi cu educație democratică precară, nostalgici ai comunismului criminal, unii dintre ei de-o incultură înfiorătoare, care nu pot produce cetățenii educați ai României de mâine. Sursa: asapteadimensiune.ro

    VEZI SI: Parlamentarii care au refuzat să rostească „Așa să-mi ajute Dumnezeu” la depunerea jurământului

  • MAJORARI de SALARII pentru bugetari. Pomana electorala inainte de alegeri?

    bugetari

    Aproximativ 650 de mii de bugetari se vor bucura de o majorare de salariu. Inainte de alegeri, parlamentarii s-au gadit ca o pomana din cand in cand nu strica.

    Asa ca au adoptat, luni, pe amendamente, legea pentru aprobarea OUG 20/2016 care aduce numeroase creşteri salariale. Cei mai fericiti vor fi cei care lucreaza in sistemul medical si in invatamant.

    Iata schimbarile care vor avea loc:

    Se vor majora salariile de baza incepand cu 1 decembrie 2016, pentru personalul din sanatate (inclusiv personalul administrativa) in medie cu 15%;

    Marirea salariilor de la aceeasi data, pentru personalul din asistenta sociala in medie cu 15%;

    Calcularea sporurilor ca procent aplicat la salariile majorate pentru personalul din sanatate si asistenta sociala;

    VEZI SI: TICHETE SOCIALE de 200 de lei de SARBATORI. Iata cine le va primi si ce trebuie sa faci pentru DOSAR

    De la 1 ianuarie 2017, de aceleasi schimbari ar trebui sa beneficieze si personalul din invatamant – didactic, nedidactic si auxuliar, +15%;

    Majorarea incepand cu 1 decembrie 2016, cu 25% a salariilor de baza pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.

    De astfel de schimbari se vor bucura si persoanele din sistemul de asigurari dar si personalul din cadrul Agentiei Romana de Salvarea de Vieti Omenesti pe Mare.

     

  • S-a stabilit structura anului şcolar 2015-2016: care sunt modificările

    an

    Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a publicat pe edu.ro structura anului şcolar 2015 – 2016.

    Anul şcolar 2015-2016 începe pe data de 1 septembrie 2015, se încheie pe data de 31 august 2016 şi se structurează pe două semestre, după cum urmează:

    Semestrul I
    Cursuri – luni, 14 septembrie 2015 – vineri, 18 decembrie 2015
    În perioada 31 octombrie – 8 noiembrie 2015, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă. Vacanţa de iarnă – sâmbătă, 19 decembrie 2015 – duminică, 3 ianuarie 2016 Cursuri – luni, 4 ianuarie 2016 – vineri, 29 ianuarie 2016 Vacanţa intersemestrială– sâmbătă, 30 ianuarie 2016 – duminică, 7 februarie 2016

    Semestrul al II-lea
    Cursuri – luni, 8 februarie 2016 – vineri, 8 aprilie 2016 Vacanţa de primăvară – sâmbătă, 9 aprilie 2016 – duminică, 17 aprilie 2016 Cursuri – luni, 18 aprilie 2016 – vineri, 17 iunie 2016

    Vacanţa de vară – sâmbătă, 18 iunie 2016 –duminică, 11 septembrie 2016

    În zilele libere prevăzute de lege, precum și în ziua de marți, 3 mai 2016, nu se organizează cursuri.

    Unitățile de învățământ și inspectoratele școlare vor marca prin manifestări specifice ziua de 5 octombrie – Ziua internațională a educației și ziua de 5 iunie – Ziua învățătorului, conform planificărilor existente la nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar.

    Săptămâna 4–8 aprilie 2016 din semestrul al doilea este săptămână dedicată activităților extracurriculare și extrașcolare, în cadrul programului numit „Şcoala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”, având un orar specific.

    Prin excepție de la aceste prevederi, la clasele de învățământ preșcolar și primar, programul „Şcoala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!” poate fi organizat în altă perioadă din semestrul al doilea, dar nu mai târziu de data de 27 mai 2016, la decizia consiliului de administrație al unității de învățământ, după consultarea cadrelor didactice și a beneficiarilor primari și secundari ai educației.

    Anul şcolar 2015-2016 are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare.

    Tezele din semestrul I al anului şcolar 2015-2016 se susţin, de regulă, până la data de 18 decembrie 2015.

    Tezele din semestrul al II-lea al anului şcolar 2015-2016 se susţin, de regulă, până la data de 20 mai 2016.

    În situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile climaterice locale speciale şi de specificul şcolii, inspectoratele şcolare pot aproba, la cererea conducerii unităţilor de învăţământ, modificări ale structurii anului şcolar stabilite prin prezentul ordin.

    Pentru clasele terminale din învățământul liceal, anul școlar are 37 de săptămâni, din care durata cursurilor este de 33 de săptămâni, 4 săptămâni fiind dedicate desfășurării examenului național de bacalaureat. Cursurile claselor terminale din învățământul liceal se încheie în data de 27 mai 2016.

    Pentru clasa a VIII-a, anul școlar are 36 de săptămâni, din care durata cursurilor este de 35 de săptămâni, o săptămână fiind dedicată desfășurării evaluării naționale. Cursurile claselor a VIII-a se încheie în data de 10 iunie 2016.

    Pentru clasele din învățământul liceal – filiera tehnologică, cu excepția claselor terminale, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ, în vigoare.

    Pentru clasele din învăţământul profesional, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare.

    Pentru învăţământul special – clasele a IX-a, a XI-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, durata cursurilor este de 37 de săptămâni, însumând 181 de zile.

    Stagiile de pregătire practică pentru care au optat absolvenții ciclului inferior al liceului, filiera tehnologică, cuprind 720 de ore care se desfășoară în perioada propusă de unitatea de învățământ organizatoare și aprobată de inspectoratul școlar, conform structurii anului școlar, cu respectarea vacanțelor.

    Pentru învăţământul postliceal (şcoală postliceală şi şcoală de maiştri), durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ, în vigoare. Art.2 (sursa)

    VEZI SI: Îndobitocirea populației prin Școală, Mass Media și Alimente toxice

  • CUM ESTE VAZUTA ROMANIA DE UNGURI: O ţară plină de oameni săraci şi ţigani cerşetori

    Cum este văzută România de unii profesori de limba română din Ungaria: O ţară plină de oameni săraci şi ţigani cerşetori

    ungur

    Jurnalista unguroiaca Eva Şimon explică într-un editorial publicat în revista “Foaia Românească” din Ungaria faptul că unii profesori de limba română din această ţară aleg să prezinte România într-un mod depreciativ, un loc al cerşetorilor.

    Potrivit jurnalistei Eva Şimon, unii profesori de limba română din Ungaria îşi învaţă copiii că „România este o ţară plină de oameni săraci şi de ţigani cerşetori”, iar odată ajunşi la mare în în ţara noastră, pe banii statului român, aceştia refuză să vorbească în româneşte.

    „Este o idioţenie ca un profesor de română să urască poporul român, cultura românească şi toată România. Înainte să fiu acuzată că este o invenţie, cu cea mai mare părere de rău mărturisesc că, din păcate, la noi există astfel de persoane. Şi pe deasupra, aceştia îşi primesc salariul lunar ca profesori şi se consideră intelectuali români. Cum altfel se explică faptul că numeroşi copii şi tineri de-ai noştri ajungând, de exemplu, în tabere din România, la mare, pe gratis, nu vor nici în ruptul capului să răspundă în limba română, se poartă cu aroganţa tipic ungurească în faţa altor tineri români din Moldova, Ucraina sau Serbia. Avem, din păcate, profesori de română, care în România văd numai o ţară plină de oameni săraci şi de ţigani cerşetori, iar când ajung totuşi să plece cu copiii în ţara vecină se duc în Erdély, unde poţi vorbi şi ungureşte, pentru că românii sunt un popor tolerant şi învaţă limba celor cu care trăiesc împreună, fie ei unguri sau şvabi. Nu dorim, Doamne fereşte, să generalizăm sau să spunem că majoritatea profesorilor români din Ungaria sunt aşa, dar nu ducem lipsă de aşa ceva”, mai susţine jurnalista în editorialul intitulat „O tâmpenie reală, cu urmări grave”.

    „Din păcate, şi dacă avem numai unul care gândeşte aşa e deja mult: pentru că gândirea lui distruge viitorul copiilor noştri, şi implicit viitorul comunităţii noastre româneşti din Ungaria. Acest profesor este exact ca mărul putred într-un sac cu mere sănătoase. Dacă nu e eliminat în timp, atrage după sine stricăciune şi mult rău”, adaugă Eva Şimon în editorialul din „Foaia românească”

    VEZI SI: Românii, tratați ca ulimii hoți și umiliți, la graniță cu Ungaria de politistii maghiari. Tu ce parere ai?

  • 10 metode prin care esti manipulat fara sa stii

    manipulare-media

    In caz ca esti putin atent la tot ce se intampla peste tot in momentul acesta, vei ajunge la concluzia ca se doreste ca omenirea sa functioneze “pe pilot automat”, adica li se distruge practic capacitatea de a gandi pentru ei insisi.

    De cand anumite persoane au preluat controlul asupra maselor, controlul mintii a fost orchestrat de catre aceia care studiaza comportamentul uman, pentru a-i determina pe acestia sa se conformeze vointei anumitor grupuri …sa spunem “elitiste”, masonice.

    In ziua de azi, am ajuns intr-o zona foarte periculoasa, in contextul in care s-a preluat controlul, iar daca oamenii nu se vor trezi la timp din somnul ignorantei, risca sa ajunga sclavii celor care se considera superiori.

    Controlul mintii se petrece atat la nivel tehnologic cat si psihologic. Totusi, studiile arata ca, doar prezentand aceste metode de control al mintii, efectele for fi diminuate, cel putin in cazul campanilor publicitare de control al mintii si al propagandei. Cel mai greu de invins ramane puterea militara, care continua sa fie din ce in ce mai puternica.

    1. Educatie – Aici controlul mintii este mai mult decat evident si se petrece intr-un mod de-a dreptul perfid. Este visul oricarui dictator, acela de a “educa” elevii dupa bunul lui plac, determinadu-l sa gandeasca asa cum vrea el. Aceasta componenta s-a aflat si la baza comunismului si a fascismului. Poti gasi o gramada de carti pe aceasta tema, despre cum masele pot fi controlate cu usurinta de catre asa-zisele elite. Cartea “The Deliberate Dumbing Down of America” ( Prostirea Deliberata a Americii), scrisa de Charlotte Iserbyt, un document gratuit pe care-l poti gasi pe Internet, este un exemplu in acest sens.

    2. Publicitate si propaganda

    Edward Bernays, parintele si inventatorul culturii consumerismului, a fost cel care a inceput sa convinga oamenii ca au nevoie de anumite lucruri, pentru a avea o imagine de sine mai buna. La inceput, acest lucru s-a petrecut cu produse ca tigarile, de exemplu. Edward Bernays chiar a notat in cartea sa, denumita Propanganda ( a fost lansata in 1928) ca “propaganda este arma invizibila a guvernului”. Acest lucru poate fi foarte usor de remarcat in asa zisul razboi impotriva terorii pe care il duce Guvernul. Iar cum asta nu era tot, mass media este aliata guvernului, tocmai de

    aceea mesajele emise de ei sunt foarte credibile in ochii oamenilor, dat fiind faptul ca informatia se propaga la nivel international. Din acest motiv, nimeni nu pare sa mai creada altceva decat ceea ce este prezentat de media, putini fiind cei care privesc dincolo de aparente.

    3. Programarea predictiva – Multi inca neaga acest concept, sustinand ca nu ar exista. Ar trebui ca toata lumea sa examineze documentatia pusa la dispozitie de Alan Watt si apoi sa traga concluzii. Acest gen de programare isi are originea in “elita de la Hollywood”, cei care prezinta prin filmele lor asa zisa directie a societatii in care traim. Fii putin atent la cartile si filmele pe care le considerai exagerate sau SF, apoi priveste stadiul in care se afla societatea. Pentru a-ti face o idee despre ce este vorba, ai putea sa urmaresti documentarul “Vigilant Citizen”, care-ti va explica mai bine simbolistica din filme, reclame, melodii, etc.

    4. Sport, Politica, Religie – Poate ca unii se vor simti ofensati la gandul ca religia si chiar politica, ar putea fi forme de manipulare a mintii. Miza este aceeasi: toti vor sa preia monopolul si sa impuna reguli. Tehnicile sunt destul de simple. Oamenii pot fi cu usurinta controlati gratie tendintei lor de a coopera atunci cand vine vorba de supravietuire. Asa ca, aceste metode de manipulare determina oamenii sa se alieze in echipe. Astfel, acestia devin competitivi si doresc sa lupte pentru dominatie si castig. S-a ajuns la un astfel de nivel incat, oamenii ar fi in stare sa ucida pentru sport, dar nu le pasa de aproapele lor, fiind manipulati prin media. Sistemul de valori al majoritatea oamenilor s-a prabusit.

    5. Mancare, Apa si Aer – Aditivii, toxinele si multe alte chimicale efectiv otravesc creierul, determinandu-i pe oameni sa fie docili si apatici, chiar. Florul prezent in apa poate diminua coeficientul de inteligenta. Aspartamul este o alta excitotoxina care poate omori celulele creierului din cauza excitatiei. Alaturi de mancarea nesanatoasa de tip fast-food, aceste obiceiuri nu fac altceva decat sa distruga omul, determinandu-l sa fie sedentar si lipsit de viata.

    Fara sa-si dea seama, majoritatea oamenilor duc o viata pasiva, aflandu-se intr-o stare de obedienta, dictata, practic, de elite.

    6. Medicamentele – Aici poate fi vorba despre oricare dintre substantele care pot produce dependenta, iar misiunea celor care doresc sa controleze mintile este aceea de a-i face pe subiecti sa fie dependenti de ceva. Psihiatria este cea mai mare arma in acest sens, dar fiind faptul ca ii catalogheaza pe oameni in functie de anumite comportamente si afectiuni. S-a ajuns pana acolo incat aproape toti oamenii sunt considerati “deranjati”, mai ales cei care pun la indoiala autoritatile. Medicamentele speciale au fost administrate celor care lucreaza in armata, dar acest a dus la tot mai multe sinucideri. Din nefericire, in America, peste 25% dintre copii iau medicamente care le afecteaza sistemul nervos, pe motiv ca acestia ar suferi de diverse afectiuni ale psihicului…

    7. “Testele militare” – Armata a fost piatra de capatai a testelor de control al mintii. Oamenii aflati in aceasta situatie sunt obisnuiti sa fie obedienti, ierarhiile si ordinele primite de la superiori fiind prezente in aceasta conjunctura.

    8. Electromagnetismul – Este demonstrat ca toata tehnologia care are la baza undele electromagnetice are un efect foarte mare asupra creierului. Telefoanele mobile, televizorul, calculatoarele au rolul de a contribui la acest control al mintii, dat fiind faptul ca aceste device-uri afecteaza creierul.

    9. Televizorul si computerul – Este clar ca televizorul programeaza mintile oamenilor, determinandu-i sa adoarma cat mai repede. Testele arata ca undele alfa ale creierului sunt afectate, producand un fel de hipnoza. Jocurile violente foarte des intalnite pe Internet, sunt la fel de periculoase, determind oamenii sa actioneze in mod violent, pe pilot automat. Astfel, se creeaza o paradigma, in care teroarea si violenta fizica “fac jocurile”.

    10. Nanoroboti – De la filmele horror, direct in creierul oamenilor! Nanorobii sunt pe drum. Deja se produc modificari la nivelul creierului din pricina acestor neuroinginerii. Acesti nanoroboti pot sa “rearanjeze” moleculele creierului! Cand va fi lansata aceasta tehnologie? In jurul anului 2020…

  • DEX-ul confirmă: romanizarea n-a avut loc (un articol de excepție!)

    dac

    DEX-ul sapă groapa romanizării chiar cu ajutorul etimologiilor sale, care nu pot ascunde un adevăr teribil: cuvintele de ,,origine latină” sunt în minoritate. Iată una din marile probleme ale custozilor romanizării.

    A inventa romanizarea n-a fost mare lucru. Ca teorie, de la tribune și în articole propagandistice, a mers bine. Povestea cu împreunările masive între legionari și femeile dace, care produceau în serie bebeluși ,,romanizați”, a mers bine. Și basna cu romanizarea celor optzeci și cinci la sută de daci liberi de către ciobani și negustori a mers fără probleme.

    Dar când au trebuit să alcătuiască instrumente științifice, dicționare explicative și etimologice, aici custozii romanizării s-au împotmolit.

    Etimologiile lor, oricât de tare le-ar fi tras de păr, ca să aibă o cât de subțirică spoială științifică, nu puteau susține nicidecum teoria romanizării dacilor. Cuvintele așa-zise latine se încăpățânau să fie puține.

    Și atunci au recurs la o altă găselniță. Au născocit împrumutuile din vecini. Nu că romanizatorii noștri i-ar fi iubit nespus pe slavi, turci sau maghiari.

    Împrumuturile trebuiau să susțină dogma romanizării.

    ,,Astfel, după Cihac, limba română are 20% elemente latine, 40% elemente slave, 20% turcești și încă 20% de alte origini. Prin urmare, 80% din lexicul limbii române ar fi constituit din împrumuturi – o situatie pe cât de bizară, pe atât de neadevărată”[i].

    Și cum din toate împrumuturile cele mai multe ne vin, conform DEX-ului, de la slavi, iată că avem alt miracol lingvistic descoperit de instrumentul cel mai ,,științific” al Academiei: după fantastica și nici pană azi dovedita romanizare, dacii au suportat și o slavizare masivă.

    Povestea cu romanizarea o înțeleg. A prins pentru că a fost brodată pe invazia lui Traian. Fascinați de ,,cultura superioară” a legionarilor, care recitau prin castre din Ovidiu și Vergiliu, dacii s-au lepădat de limba lor și au învățat latina. Aceeași fascinație i-a cuprins pe ciobani și negustori. Ei s-au oferit să fie profesori de latină în teritoriile dacilor liberi, desăvârșind astfel cel mai mare miracol lingvistic cunoscut vreodată în istoria omenirii – romanizarea dacilor în numai 160 de ani.

    Dar cel de-al doilea miracol – dezicerea de cuvintele latine și învățarea rapidă a celor slave – cum s-a produs?

    Doar la acești migratori nu se putea vorbi despre o ,,cultură superioară”? Și deci aici nu poate fi vorba de fascinație. Și-apoi acești migratori nu ne-au ocupat. Obosiți de drum, ei s-au așezat în jurul nostru, sedentarizându-se. ,,S-au strâns de pe drumuri”, cum se zice-n popor.

    Atunci cum ne-au umplut limba cu atâtea slavisme? Tot prin ciobani și negustori, trimiși în taină să ne slavizeze? După disperarea cu care custozii romanizării se apucă de orice pai, pentru a susține teoria care-i hrănește, nu m-aș mira dacă ar răspunde afirmativ la această întrebare.

    Să luăm însă o îndeletnicire de care oierii și negustorii erau străini.

    Țesutul. Conform DEX-ului, dacele au luat de la legionari verbul a țese, spata, ițele și sulul dintr-un sub(u)lum dat cu asterisc, adică reconstituit, deci inexistent în latina clasică.

    Apoi au așteptat jumătate de mileniu, ca să ia de la bulgari vătala, sucala, suveica, vârtelnița, războiul și scripetele. De la sârbi stativele. De la slavi (nu se știe de la care) au luat a nividi. De la vechii slavi (cum i-o fi întâlnit și pe ăștia?), țeavă. Deci au început să țese. Dar fără tălpigi, adică fără cele două pedale cu care se ridică și se coboară ițele. Vă închipuiți ce incomoditate! Așa le trebuie, dacă n-au vrut să le ia și pe acestea de la slavi. De ce i-au așteptat câteva sute de ani pe maghiari, ca să ia de la ei cuvântul talpă și apoi să formeze cuvântul tălpig? Rămâne însă un mister de unde au împrumutat femeile dace pânza care ieșea din stativele lor. Căci DEX-ul o dă cu ,,et. nec”.

    Așadar, din 15 termeni de bază legați de țesut, nici unul nu este geto-dac. Patru sunt latini. Unul necunoscut. Iar restul, împrumutați din vecini.

    Întrebarea este: vedeți cumva romanizare în domeniul țesutului cu zece cuvinte din vecini, unul necunoscut și numai patru latine?

    Dacă iei de bune împrumuturile din vecini, iarăși se iscă o întrebare.  De ce strămoașele noastre n-au luat acești termeni de la legionari? Iar dacă i-au luat, de ce s-au dezis de ei ca să ia alții de la slavi?

    Ce împrejurări istorice așa de speciale le-au silit să recurgă la gesturi așa de anormale?

    Organizau cumva bulgarii cursuri de țesut? Și mamele dace își trimiteau fiicele la ei? Iar când se întorceau în cătunele lor, tinerele cursante mergeau din casă-n casă și le convingeau pe mătușe să uite termenii vechi și să-i folosească pe cei bulgărești, fiindcă erau mai cu moț? Erau bulgărismele o modă în epocă și snoabele de la stative nu aveau altceva de făcut decât să-și polueze limba cu barbarisme?

    Logica și bunul simț refuză să creadă că noi n-am avut unelte de țesut și nume pentru ele pană la venirea slavilor. Ori, un împrumut lingvistic se justifică, mai ales în cazul gospodăriilor naturale țărănești, numai când se ia un obiect nou. Adevarul este că, neavând loc niciun fel de romanizare, dacele foloseau termenii geto-daci, pe care ii folosesc si azi țarancele noastre. Cand s-au sedentarizat, vecinii nostri i-au imprumutat din limba romană. În Dicționarul Etimologic al Limbii Române pe baza cercetărilor de indo-europenistică Mihai Vinereanu arată că, dintre termenii legați de țesut pomeniți mai sus, doar iță și război au origine incertă. Ceilalți au origine traco-dacă, provenind din diferite rădăcini proto-indo-europene.
    DEX-ul și metoda răsfoirii dicționarelor

    Mesajul subliminal, pe care caută să ni-l transmită autorii unor astfel de ,,miracole lingvistice” este: dincolo de romanizare noi nu avem rădăcini. Noi vorbim o limbă compusă din împrumuturi. Doamne ferește, să ne gândim la traco-dacă. Sau la proto-indo-europeana de la care provin mai multe familii de limbi indo-europene. Acelea o fi având etimologii și de acolo, dar româna, conform DEX-ului, nu!

    Este firesc să te întrebi: ce fel de metode științifice folosesc oamenii aceia când cercetează etimologia unui cuvânt? Metoda comparativ istorică? Cercetări de indo-europenistică? Logica? Bunul simț?

    Nici vorbă! În primul rând, etimologiile din DEX nu sunt rezultate ale cercetării. Ele sunt trase de păr.

    În al doilea rând, dogmă romanizării nu are nevoie de filologie comparată sau cercetări de indo-europenistică. Ea are o metodă specială. Metoda răsfoirii dicționarelor.  În ce constă ea?

    Răsfoitorii de dicționare se înconjoară cu dicționarele limbilor din jurul României și, când găsesc un cuvânt cu o înfățișare similară celui românesc, chiar dacă are alt sens, scriu că cel românesc e luat din acea limbă. De exemplu, se confecționează etimologia cuvântului ,,zârnă”, o plantă medicinală bine cunoscută de daci. Se purcede la răsfoirea dicționarelor. Nu-i găsită nici în latină, nici la slavii din jurul nostru, nici la maghiari. Atunci se răsfoiește dicționarul de slavă veche și se găsește acolo un cuvânt zruno. Nu are importanță că înseamnă grăunte. Și deci este incompatibil ca sens cu zârna[ii] noastră. Pentru răsfoitorii de dicționare compatibilitatea semantică este un lucru minor, peste care ei sar cu ușurință. Se dă verdictul: provine din slava veche.

    Metoda răsfoirii dicționarelor mai conține un procedeu inedit. Atunci când nu găsesc cuvântul românesc în niciun dicționar, se inventează unul în latină. Îi pun un asterisc, prin care fac trimitere la un cuvânt neatestat, dar reconstituit de răsfoitorii de dicționare. Ce vă mirați? Dacă s-a inventat fantastica și nici până azi dovedita romanizare, de ce nu s-ar inventa, în numele ei, și felurite cuvinte nici până azi atestate?

    Așa s-a întâmplat cu țâța românească. Când au ajuns la ea, răsfoitorii de dicționare n-au găsit-o la vecini. Parcă-l aud pe cititor întrebând: ,,Dar de ce n-au dat-o cu «et. nec.»?” Pentru că s-ar fi putut ,,hipertrofia” vocabularul cu ,,et. nec.” și atunci ar fi existat pericolul ca româna să fie considerată o limbă de ,,origine necunoscută”. Ceea ce nu era deloc în favoarea romanizării.

    Și atunci răsfoitorii de dicționare s-au gândit: născocim un substantiv latin titia. Îl dăm cu steluță, adică nu se găsește în dicționarul latin, dar autorii DEX-ului sunt siguri că ar fi putut exista, fie și numai pentru ca din el să provină ,,țâța” românească.

    Acum știu că vă întrebați nedumeriți: ,,Dar de la cine o fi auzit dacii cuvântul titia, dacă el nu exista în limba legionarilor?”

    Ce întrebare dacomanică! Răsfoitorii de dicționare nu trebuie puși în încurcătură cu întrebări de bun simț. Altfel te numesc ,,dacoman”, ,,tracoman”. Știți deja refrenul.

    În fine, ca să ne limpezim creierii de această ,,amețeală etimologică” (vorba lui B.P. Hasdeu), să consultăm Dicționarul Etimologic al domnului Mihai Vinereanu. Cu bunul simț și rigurozitatea-i specifice, el arată că titia latin nu este atestat. În schimb, radicalul cu același sens se întâlnește în mai multe grupuri de limbi indoeuropene. Cuvântul ,,țâță” provine de la un mai vechi radical proto-indo-european ,,tita”, ,,titia” similar cu ,,tata”,,,teta”. Prin urmare țâța românească este traco-dacă.

    Din exemplele de mai sus nu este greu să obsevăm că DEX-ul nu permite limbii române să aibă vreo conexiune cu indo-europeana sau proto-indo-europeana. Ne-a pus în față bariera romanizării, dincolo de care nu avem voie să trecem nici măcar cu gândul.

    Darămite cu cercetările!

    Cine încearcă să treacă această barieră este învinuit că promovează ,,teorii nocive”.
    A cui linie o ține DEX-ul?

    Și totuși, spiritele inteligente nu o să înceteze să-și pună întrebări numai de frica etichetelor manipulatoare inventate de custozii romanizării.

    Să vedem ce spune DEX-ul despre străvechea și vrednica noastră încălțăminte tradițională. Este clar că vine din timpuri imemorabile. Iar la cumpăna dintre ere și până dacii liberi i-au alungat pe legionari, opinca dacică s-a luptat pe viață și pe moarte cu sandala romană. Era ușoară, făcută dintr-o bucată de piele, încrețită pe la margini și legată de picior cu niște curelușe subțiri numite ,,nojițe”.

    Din Dicționarul Etimologic al domnului Vinereanu aflam că opinca provine din fondul balcanic. Cuvântul este atestat în română, albaneză și limbile slave de sud. Nojițele sunt, de asemenea, de origine traco-dacă. Deoarece albaneza și româna dăinuie pe aceste meleaguri de mii de ani, iar slavii de sud sunt veniți în secolul al VI-lea, este clar că ei au luat opinca fie din albaneză, fie din română. Acum știu că ardeți de nerăbdare să vedeți ce zice DEX-ul.

    El o ține pe-a lui. Le-am împrumutat. De la bulgari. Și opincile și nojițele.

    Vă închipuiți ce nedreptate?! DEX-ul refuză opincarilor până și dreptul de a avea un cuvânt propriu pentru opincă. Asta chiar că nu i-o pot ierta venerabilului nostru instrument ,,științific”.

    Cineva mi-ar putea reproșa: ,,Dar nu ți-i totuna de unde provine cuvântul «opincă»? De ce atâta consum de energie pentru a demonstra că-i dacic? Doar nu-i decât o simplă etimologie!”

    Ar fi o simplă etimologie, dacă DEX-ul ar spune adevărul. Dar mesajul subliminal transmis de etimologiile lui false este revoltător. Se știe că strămoșii noștri, geto-dacii, credeau în nemurirea sufletului, credință care era pentru ei un izvor de curaj și creativitate. Aveau tradiții puternice și o cultură bogată, pe care le apărau cu dârzenie. Herodot (sec. V î.e.n.) scria că ,,sunt cei mai viteji dintre traci”. Calendarul de la Sarmizegetusa arată că aveau cunoștințe avansate de astronomie. În dialogul Carmides Platon vorbește cu admirație despre medicina holistică a lui Zamolxe. Tăblițele de la Sinaia mărturisesc că aveau scrisul lor. Cele mai mari muzee din lume, de la Ermitaj la Vatican, găzduiesc statui ale dacilor în atitudini demne și inteligente.

    Și numai DEX-ul îi prezintă ca pe niște lași ce și-au abandonat limba maternă. Ca pe niște inculți lipsiți de spirit creativ. Având un dispreț masochist față de tot ce-i al lor. Popoarele normale își apărau țara și limba cu scutul și spada. Iar dacii ieșeau înaintea migratorilor cu căciula în mână și cerșeau cuvinte.

    ,,Dar e prea absurd: dacă te romanizezi, ia încaltea toate cuvintele de la romani. Nu aștepta o jumătate de mileniu, ca să iei opincă de la bulgari. Bine, să zicem că romanii nu aveau opinci. Atunci păstrează-ți cuvântul dacic. Hai să admitem că l-au păstrat. Dar nedumerirea e alta: cine i-a împins pe daci să ia opinca de la bulgari? Doar ei nu i-au ocupat pe daci!” ar spune un cititor isteț.

    Etimologii absurde ca aceasta, instrumentul ,,științific” al Academiei conține cu nemiluita.

    Recunosc: n-am întâlnit o carte mai absurdă ca DEX-ul. Nu vorbesc de definiții. Ele sunt neutre. Pentru că sunt universale.

    Dar când cobori în zona etimologiilor, este ca și când ai intra într-o mocirlă, care te înghite și te sufocă pe masură ce vrei să înțelegi ceva. DEX-ul pare un instrument științific inofensiv doar celor deprinși să creadă fără a cerceta. Dar pentru un pământean curios și cu imaginație este un lucru de râs și de plâns.

    De râs, când te întrebi, de exemplu, cum se face că brânza-i ,,et. nec.”, cașu-i latin, iar ciobanul turc? Nu vă mai spun că a fost un timp când ,,stâna” era slavă și ,,urda” maghiară. Acum vad că le dau cu ,,et. nec.”

    Și asta, în ciuda faptului că B.P. Hasdeu, încă în secolul al XIX-lea, în Originile păstoriei la români. Studiu de filologie comparată (1874) și Mihai Vinereanu în al său Dicționar Etimologic al Limbii Române pe baza cercetărilor de indo-europenistică (2008) arată că brânza, stâna și urda sunt de origine traco-dacă.

    În același studiu, Hasdeu arată că și cioban este dacic. Combătându-l pe Roesler, care nu ne știa limba, dar era sigur că l-am luat de la turci. În afară de multe alte argumente, Hașdeu îi amintea lui Roesler că turcii ,,reușiră abia în secolul XV a se apropia de hotarele Daciei, în timp ce cuvântul «cioban» figurează în cele mai vechi balade și doine române, foarte anterioare cunoștinței noastre cu Sublima Poartă”. Acest cuvânt se regăsește în numele multor localități românești, râuri, văi, măguri. De aceea, ,,a susține că abia după 1400 ciobanul se va fi introdus la români, încuibându-se apoi din capul locului în grai vulgar, în poezia poporană, în nomenclatura topică până-n creierii Carpaților, a afirma o asemenea anomalie ar fi ceva inadmisibil chiar dacă cuvântul ar avea o origine turanică, ceea ce nu este”[iii].

    Mihai Vinereanu a demonstrat în al său Dicționar Etimologic că Hasdeu a avut dreptate. Cioban este de origine traco-dacă și provine din radicalul proto-indo-european keu- ,,a observa, a privi, a păzi”[iv].

    Acum uitați-vă în DEX. El o ține pe-a lui. Ciobanul român este turc.
    Întrebarea firească este: a cui linie o ține DEX-ul? A marelui cărturar B.P. Hasdeu, care știa 14 limbi și făcea filologie comparată la anul 1874? Sau a imigraționistului Roesler, care susținea că dacii au fost măcelăriți până la ultimul, iar românii s-au format în sudul Dunării și au imigrat în Carpați abia după venirea maghiarilor?

    Acum ați înțeles de ce DEX-ul nu poate fi numit instrument științific?
    Un intelectual cât de cât informat și cu bun simț nu se poate împăca cu faptul că asemenea absurdități se află într-o carte tipărită cu blagoslovirea Academiei.

    Sau vorba lui B.P. Hasdeu, care se lupta și el cu etimologiile fanteziste al Societății Academice de atunci (aceasta afirma ca ,,cioban” provine din combinarea a două cuvinte latinești: opilio -,,stână” și cib – ,,vas”): ,,O asemenea duplă amețeală etimologică n-ar merita a fi menționată aice dacă n-ar însoți-o pretensiunea de a fi o doctrină academică”[v].

    Vă mirați că vorbeasc pe tonul acesta despre o lucrare la care mulți se uită cu pioșenie. Și eu m-am uitat odată. Dar de când am citit în dicționarul lui Șăineanu că brânza provine de la orașul elvețian Brienz, pioșenia mi-a dispărut ca luată cu mâna. Am înțeles că lipsa de logică se transmite ca o boală râioasă dintr-un dicționar academic în altul. Se mai renunță la câte o inepție gen brânza de la Brienz. Dar marea masă a etimologiilor trase de păr stă acolo neclintită.

    În numele Sfintei Dogme a Romanizării!

    Întrebarea este: ,,Până când?”

    Articol de Iulia Brânză Mihăileanu

  • CE AI SCHIMBA, în România, dacă ai avea puterea să faci asta?

    steag-cu-stema-romaniei_-background

    Toși cei care au guvernat România în ultimii 25 de ani au etalat un dispreț imposibil de înțeles pentru profesori și educație.

    Dascalii au ramas de caruța, cu salarii aproape la fel de mici ca cele ale medicilor, alta categorie total neglijata de politicieni. Salariile de mizerie pe care statul le platește dascalilor sunt completate cu o politizare excesiva și toxica a sistemului de învațamânt care produce tot felul de anomalii.

    Incompetenții sunt promovați pe criterii politice, în detrimentul celor care ar putea sa produca schimbari în bine în sistem.

    Incompetenții sunt promovați pe criterii politice, în detrimentul celor care ar putea sa produca schimbari în bine în sistem.

    Clasa politica ne-a tot spus, în cei 25 de ani de democrație originala româneasca, sa speram schimbari în bine de la liderii care au dominat-o în acest timp. Înainte de alegeri se cauta locomotive electorale și se vând „lideri” politici providențiali care promit sa rezolve toate problemele cu soluții minune. Dupa alegeri, societatea se uita la învingator ca la un Mesia de la care se așteapta sa rezolve toate problemele grave care ne afecteaza. Toși cei care fac asta greșesc pentru ca și acest tip de atitudine ne distruge viitorul.

    Nicun om nu poate sa faca, de unul singur, schimbarile de care avem nevoie pentru a duce o viața mai buna în țara noastra. Saptamâna trecuta am pus pe Facebook o întrebare simpla: Ce ai schimba, peste noapte, în România, daca ai avea puterea sa faci asta? Nu ma așteptam sa se adune sute de comentarii pe pagina personala și pe cea publica. Numitorul comun al raspunsurilor a fost nevoia de schimbare a mentalitații. Un singur om, chiar și genial, nu poate provoca o asemenea schimbare daca principiile în care el crede nu sunt înțelese, asumate și respectate de mii de alte persoane care își ghideaza dupa ele viața, zi de zi. Pentru a se ajunge aici e nevoie ca aceste principii sa fie sadite în societate prin școala, astfel încât noile generații sa ajunga sa creada în ele și sa le propage mai departe.

    În 25 de ani de democrație, noi nu am fost capabili sa formulam o lista simpla cu câteva valori esențiale pe care vrem ca școala sa le cladeasca în caracterele generațiilor pe care le educa. Nimeni nu a fost capabil sa formuleze o astfel de lista și apoi sa propuna un sistem prin care sa înceapa schimbarea mentalitații generale prin promovarea acestor valori de pe bancile școlii. Aici este momentul cheie al evoluției în care un singur lider politic inteligent poate face diferența, daca cere celor responsabili sa se puna la masa și sa gândeasca primul pas al planului de reconstrucție.

    Niciun plan nu se poate pune însa în aplicare cu un sistem care e nociv pentru oamenii de calitate. Cel mai bun plan, scris de cel mai genial om, este sortit eșecului daca ajunge pe mâinile unor persoane incapabile sa-l priceapa.

    În lipsa unui astfel de plan, educația funcționeaza fara rost la cote de avarie, cu oameni tot mai slabi și produce generații tot mai ratate. Suntem într-un cerc vicios care ne poate distruge total viitorul. Prima schimbare de care avem nevoie este sa pricepem toși riscul acesta uriaț la care ne expunem.

    Opiniile exprimate aparțin autorilor. Va rugam sa va publicati comentariile si pe FORUMUL ROMANILOR

  • PSD cheamă ţiganii în ajutor să îl voteze pe Victor Ponta

    tigani-vot

    Filiala judeţeană Cluj a Partidei Romilor “Pro Europa” a semnat un protocol de colaborare politică cu PSD Cluj, astfel încât tiganii din judeţ să îl sprijine la alegerile prezidenţiale pe Victor Ponta.

    Preşedintele Partidei Romilor “Pro Europa” Cluj, Aurel Roşianu, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că, în schimbul acordării sprijinului în alegerile prezidenţiale, romii îi cer lui Victor Ponta “crearea unei noi strategii de îmbunătăţire a situaţiei tiganilor din România în mai multe domenii”.

    “Am încheiat cu PSD Cluj un protocol de colaborare politică, cu scopul susţinerii de către romii din judeţ a candidatului social-democrat Victor Ponta la alegerile prezidenţiale. De asemenea, colaborarea vizează susţinerea PSD până în 2016. Filiala Cluj a Partidei Romilor cere candidatului Victor Ponta crearea unei noi strategii de îmbunătăţire a situaţiei romilor din România în diferite domenii, precum sănătate, educaţie, locuinţe, locuri de muncă”, a spus Roşianu.

    Potrivit acestuia, Victor Ponta ar trebui să sprijine romii în iniţierea şi implementarea unor programe de finanţare privind integrarea membrilor etniei în societate şi identificarea unor soluţii de stopare a migrării romilor în alte state.

    Liderul Partidei Romilor “Pro Europa” Cluj a susţinut că peste 15.000 de tigani din judeţ vor vota cu Victor Ponta la alegerile prezidenţiale.

    Preşedintele PSD, Victor Ponta, şi-a depus, miercuri, la Biroul Electoral Central, dosarul de înregistrare a candidaturii pentru alegerile prezidenţiale.

Back to top button