Tag Archives: detinut politic

DOLIU URIAS in presa romaneasca. A MURIT UN CUNOSCUT JURNALIST

Un anunț trist a fost făcut de Daniel Uncu. Acesta a anunțat că a murit ziaristul Mihai Creangă, cel care a făcut parte din grupul de disidenți ”Acțiunea R”. Aceștia au editat un ziar clandestin în perioada comunistă, fiind cu toții arestați și condamnați la închisoare. Cei arestați au fost eliberați în decembrie 1989, atunci când revoluționarii români au doborât dictatura ceaușistă. Mihai Creangă – care a condus ziarul ”România Liberă – a încetat din viață chiar în ziua de Crăciun. Avea 77 de ani. ”A murit ziaristul Mihai Creangă. În zi Sfântă, de Crăciun, a urcat la cele veșnice. Dumnezeu să il odihnească ! Mihai Creangă este cel care alături de tatăl meu, ziaristul Anton Uncu, de ziaristul Petre Mihai Bacanu, de Ștefan Niculescu Maier și de tipograful Alexandru Chivoiu a făcut parte dintr-un grup de disidenți grupul „Acțiunea R” (Acțiunea România) care prin puterea condeiului și a unui ziar clandestin s-a opus dictaturii comuniste și ceaușiste. Au fost toți arestați și condamnați la închisoare, decembrie 1989 fiind momentul eliberării acestora. Dintre toți, doar Ștefan Niculescu Maier și Petre Mihai Bacanu mai sunt în viață!”, a anunțat Daniel Uncu. ”Nicio clipă nu mi-am mai văzut colegii” Mihai Creangă a povestit calvarul prin care a trecut după ce a fost arestat. 93 de zile de detenție și apoi domiciliu forțat la Târgu-Jiu, scăpând de acest chin doar după 22 decembrie 1989. ”Am stat în arestul Securităţii – Direcţia a 6-a cercetări penale – 93 de zile şi a urmat un domiciliu obligatoriu la Târgu Jiu, din care am scăpat după 22 decembrie 1989. Aici (n.red. – la Sighet) sunt oameni care au stat ani grei în puşcărie şi în condiţii infinit mai dure decât cele în care am stat noi. Aş zice că, prin comparaţie, detenţia noastră a fost ca …

Citeste tot articolul

”Dragii mei, păstraţi-vă credinţa indiferent de ce va urma!” – Preot Dumitru Balasa

M-au luat în 1959, m-au dus la Securitate pe 16 septembrie. “Ai o puşcă acasă. Să ne dai puşca!” A fost un motiv. Ne-am dus până acasă, au făcut percheziţie, pe urmă m-au luat şi ne-au ţinut aci în Drăgăşani într-un beci acolo, nu ştiu cât. Ne-au dus într-o noapte la Piteşti. Şi acolo a început calvarul. Cea mai cumplită pedeapsă de pe lume! Chinuri, bătaie! De la ora 1 la 3 noaptea era oră de bătaie. Ce s-a întâmplat? De la ora 1 la 3 noaptea te băteau aşa, în prostie. Te scoteau doar în chiloţi, desculţ, îţi puneau ochelarii ăia chinezeşti la ochi şi te duceau într-o sală, acolo unde era numai ciment şi câţiva te băteau: ăsta-l bătea pe ăla, ăla îl bătea pe ăla. Pe noi ne bătea unul Cetăţeanu Dumitru. Şi ne cerea ca să declarăm că eu am cumpărat un pistol cu butie şi că Gh. Grecu a cumpărat un pistol Steier de la nemţi, că noi am vrut ca să împuşcăm pe Gheorghiu Dej. “Păi, domnule, eu pe Gheorghiu Dej nu l-am văzut decât în poză.” “Nu e nevoie, dar să declaraţi!” Păi cum era să declar, dacă nu era aşa? Cum să scriu eu treaba asta dacă nu era aşa? Sigur că da, a fost bătaie! După 6 luni de zile, Gh. Grecu a declarat săracul! Nu a mai putut să mai ţie. Şi la urmă mă luaseră pe mine. “Păi dacă ăsta a declarat! N-auzi? Ăsta spune că aţi vrut să împuşcaţi pe Gherghiu Dej!” Bine! Între timp îmi dă ăsta un pumn aşa în nas, şi am căzut cu capul pe ciment. Când am căzut cu capul de ciment, m-a podidit sângele pe nas şi atunci cu mâna căutam să iau sângele de pe nas ca să pot să respir, …

Citeste tot articolul

Ultimul condamnat la moarte din regimul Ceaușescu, deținut la Aiud: „Augustin Lazăr era parte a sistemului opresiv din Republica Socialistă România”

Aiud. Procurorul general al României nu crede că a greșit cu nimic atunci când a semnat ca deținuții politici să nu fie eliberați din pușcărie, fiindcă „nu s-au îndreptat”. Ne-a prezentat scuze în numele instituției pe care o conduce, de parcă Ministerul Public de azi are aceleași practici ca Procuratura comunistă. Și-a cerut public scuze și de la deținuții politici, formal, la tv, fiindcă hârtia și plicurile sunt scumpe pentru un demnitar cu 30.000 de lei leafă. Doar unii ziariști caută să afle ce s-a petrecut în anii ’80 la Aiud, răscolind arhive, căutând prin cărți, încercând să ajungă la câte un condamnat pedepsit pentru că s-a opus regimului Ceaușescu, a împrăștiat manifeste sau a încercat să fugă din țară. Alți jurnaliști îi execută pe „pușcăriașii” ăștia, susținând că au biografii dubioase, doar din dorința de a-l apăra pe Augustin Lazăr. L-am găsit pe fostul căpitan de cursă lungă, Florentin Scalețchi, condamnat la moarte în 1985, pentru complot împotriva statului, faptă prevăzută de art.167, al.1 Cod Penal, raportat la art 155 și art.164 CP. Aveți reprodus în aceste pagini un pasaj din hotărârea tribunalului privind condamnarea lui Scalețchi și a celor din lotul lui. După ce i s-a comutat pedeapsa, de la condamnare la moarte la 20 de ani de temniță, a stat închis din 1986 și până în 22 decembrie 1989 în penitenciarul Aiud. A fost în celulă și cu Iulius Filip. În interviul acordat Evenimentului zilei povestește lucruri trăite acolo, dar și despre torționarii și securiștii pe care i-a întâlnit. Din 1990 este președintele OADO – Organizația de Apărare a Drepurilor Omului, afiliată la ONU. Azi e profesor universitar de drept și continuă să militeze pentru o lege a lustrației. EVZ: Domnule Florentin Scalețchi, v-am citit cartea scrisă în 1994 despre condamnarea dv. la moarte, despre Aiud și …

Citeste tot articolul

Augustin Lazăr, reacţie după ce al doilea deținut politic îl acuză că i-a refuzat eliberarea condiționată

Augustin Lazăr reacţionează la dezvăluirile făcute publice joi seară la Sinteza Zilei, cu un al doilea deţinut politic din Penitenciarul Aiud care îl acuza că i-a refuzat eliberarea condiţionată şi a dispus pedepsirea sa din cauza unei poezii. Lazăr afirmă că nu avea atribuţii în domeniul disciplinat în penitenciar, iar apartenenţa la comisia de eliberări condiţionate nu înseamnă că a fost colaborator al Securităţii. ”Mesaj al procurorului general Augustin Lazăr În legătură cu anumite aspecte difuzate într-o emisiune televizată, arăt că resping orice afirmații potrivit cărora, în calitate de procuror delegat la Comisia de liberare condiționată a Penitenciarului Aiud, aș fi dispus sancționarea disciplinară a vreunei persoane condamnată penal, deținută în penitenciar, prin emiterea de rapoarte de pedepsire, solicitarea de astfel de rapoarte sau în orice altă modalitate. Sancționarea disciplinară a condamnaților, emiterea acelor rapoarte de pedepsire așa cum erau denumite, se realiza în temeiul art. 21 din Legea nr.23/1969 pentru executarea pedepselor exclusiv de către administrația penitenciarului, la acea dată unitate militară în subordinea Ministerului de Interne. Nu pot să nu constat cu amărăciune cum drama unor foști deținuți politici este folosită de persoane interesate pentru denigrarea mea, evident în contextul în care mi-am depus candidatura pentru un nou mandat de procuror general. Prin astfel de acțiuni se urmărește influențarea desemnării pentru următorii trei ani a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Nu am fost lucrător sau colaborator al Securității așa cum am mai arătat și cum Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a și stabilit. Potrivit art. 27 alin. (3) din Legea nr. 23/1969 privind executarea pedepselor, procurorul delegat al procuraturii județene în a cărui rază teritorială se afla penitenciarul era de drept președintele comisiei de propuneri în vederea liberării condiționate. Ca atare, participarea procurorului în aceste comisii era o obligație …

Citeste tot articolul

Ororile din închisorile comuniste, MARTURIE CUTREMURATOARE

Mironescu, fost deţinut politic, a vorbit despre ororile care se petreceau în penitenciarele din timpul regimului comunist. Ce înseamnă „caleașca” într-o puşcărie politică „Te prindeau doi de picioare şi te târau pe holurile de la Caransebeş, să le lustruieşti, până îţi ardeau pantalonii în fund. Unul se suia şi pe umărul tău”, a povestit fostul deținut politic în emisiunea Sinteza Zilei, de la Antena 3, într-o intervenție telefonică.. „Li se scoteau ochii, li se băga creionul pe vizeta celulei” „Eu nu am ajuns niciodată, dar se spunea că sub închisoare era locul de crimă. O mulţime de modalități de a chinui omul: căluşul, legatul de picioare în sus. Eu, fiind minor, am scăpat mai ieftin. Nu mă antrenam în discuţii, că îmi era frică. Mă duceau la muncă mereu, toate muncile. Împărţeam mâncare şi îi scoteam pe cei care erau la izolare, în lanţuri. După 10-15 zile, înţepeneau. Eu trebuia să mă duc să îi spăl, să-i curăţ. Era un chin, era o groază. S-au întâmplat tot felul de mizerii cu aceşti oameni nevinovaţi. Li se scoteau ochii, li se băga creionul pe vizeta celulei. Era un preot greco-catolic. L-a chemat la celulă, la vizetă şi subofiţerul i-a scos ochiul. Am văzut cum îi curgea ochiul, în jos, îi curgea sânge. Îmi aduc aminte toate chestiile astea”, a mai povestit Mironescu. „Procurorii semnau contracte cu securitatea” „Procurorul care se ocupa cu eliberarea condiţionată era cu sticla de coniac sub masă, mai lua câte o gură, ne mai înjura. Şi toţi cei majori făceau pedeapsa cap-coadă, până s-a dat Decretul din ’77 al lui Ceauşescu şi au scăpat toţi. Eu, minor, am scăpat cu 18 luni. Procurorii semnau contracte cu securitatea. Nu puteau să colaboreze pentru că erau ofiţeri de securitate. Acolo, unul dintre ofițeri nu purta uniformă albastră. Unul venea …

Citeste tot articolul

Cine este personajul MISTERIOS din DOSARUL de SECURITATE al lui Petre ȚUȚEA şi alte multe enigme dezvăluite de Evenimentul Zilei

A apărut numărul 13 al revistei Evenimentul Istoric. Cele 124 de pagini acoperă o paletă largă de subiecte, cele mai multe fiind bazate pe documente inedite consultate și publicate de colaboratorii revistei. Jurnalul generalului Iulian Vlad este un astfel de subiect, luna aceasta fiind tipărite în premieră scrisorile trimise de fostul șef al Securității din închisoare. Dezvăluirile din însemnările zilnice făcute de generalul Vlad scot la iveală un personaj necunoscut până acum publicului larg, dar și întâmplări și evenimente de importanță istorică. O altă temă, dictată oarecum și de faptul că mereu România va comemora în martie catastrofa naturală din 4 martie 1977, este cea a mitului ”celui mai iubit fiu al poporului”, construit în jurul lui Nicolae Ceaușescu. Cât a fost realitate, cât a fost calcul politic și cum vedeau presa și agențiile de spionaj străine rolul jucat de Ceaușescu imediat după tragedia de acum 42 de ani, toate lucrurile par altfel când sunt puse alături documente declasificate și presa uitată a vremii. Un alt dosar din care publicăm un capitol important este cel al urmării lui Petre Țuțea. Dosarul de la Securitate al celui supranumit „Socrate al Bucureștilor” arată cât de ușor ajungeai în atenția Direcției Securității Statului și ce desfășurare de forțe se producea de fiecare dată când fostul discipol al lui Nae Ionescu ieșea din casă. Securiști zeloși notau cu precizie ora ieșirii din casă, străzile pe care Țuțea mergea sau se plimba, autobuzele sau troleibuzele folosite, ba chiar și amănunte privitoare la comportamentul acestuia în mijloacele de transport în comun. Un simplu fragment din amplul dosar arată cât de ușor putea intra cineva în atenția filajului. Iată, însă, câteva fragmente dintr-o notă de filaj: „NOTA- privind filajul ob. „ȚONE” (Petre Țuțea – n. red.) efectuat în ziua de 23.X.1972 de la ora 7,00 la ora …

Citeste tot articolul

5 februarie 1953. Sârşitul cumplit al lui Iuliu Maniu

În zorii zilei de 5 februarie 1953 se stingea, într-o celulă a închisorii Sighet, liderul opoziţiei democratice anticomuniste din România, Iuliu Maniu, preşedintele Partidului Naţional Ţărănesc. Născut la 8 ianuarie 1873 la Şimleul Silvaniei, Iuliu Maniu şi-a făcut studiile superioare în drept la Budapesta şi Viena. Între 1898 şi1915 a fost avocat al Mitropoliei Române Unite din Blaj, iar în 1906 devine deputat în colegiul Vinţul de Jos, comitatul Alba. Va avea un aport important în evenimentele care au premergătoare unirii Ardealului cu Ţara, în 1918, participând ca delegat la adunarea de la Alba Iulia şi fiind ales preşedinte al Consiliului Dirigent, guvernul de tranziţie al Transilvaniei până la 4 aprilie 1920. În 1926, Partidul Naţional Român din Ardeal, al cărui lider era, fuzionează cu Partidul Ţărănesc, Iuliu Maniu devenind preşedintele acestui partid, iar la 8 noiembrie 1928 devine preşedinte al Consiliului de Miniştri, PNŢ obţinând 77,7% din voturi. În 1930 va avea un rol determinant în readucerea pe tronul României a lui Carol al II-lea, fapt pe care îl va regreta amarnic, ca urmare a politicii iresponsabile a acestui aventurier. În noiembrie 1937, va iniţia un pact de colaborare electorală cu Partidul “Totul pentru Ţară” (legionarii) şi cu Partidul Liberal – George Brătianu, reuşind astfel să învingă Partidul Naţional Liberal aservit intereselor lui Carol al II-lea. În 1938, Iuliu Maniu se manifestă ca ferm opozant faţă de suspendarea regimului democratic şi instaurarea unei dictaturi personale de către Carol al II-lea şi camarila sa. În mai 1938 va depune mărturie în procesul lui Corneliu Zelea Codreanu, făcându-i acestuia o caracterizare deosebită: “Urmărind personalitatea domniei sale, m-am convins că e de o sinceritate, de o consecvenţă şi de o onorabilitate care sunt foarte rare în viaţa noastră politică”. Va manifesta opoziţie faţă de egimul dictatorial al lui Ion Antonescu. A jucat …

Citeste tot articolul

5 februarie 1963. Moare Ion Mihalache, la închisoarea Râmnicul Sărat

În procesul-verbal semnat de medicul Aurel Dumitrescu se consemna că în cursul zilei de 4 februarie 1963, Mihalache a intrat „în stare comatoasă”, decedând ,,la orele 2.10 noaptea”, drept cauză a morţii fiind menţionată „insuficienţă circulatorie cerebrală – edem cerebral”. A doua zi, decesul a fost înregistrat la Sfatul Popular al oraşului Râmnicu Sărat la nr. 35/963, iar la 14 februarie s-a aprobat comunicarea decesului familiei. Tot din procesul verbal de constatare a decesului, aflăm că la 1 iunie 1962 Ion Mihalache „prezintă hemipareză (membrul inferior stâng și membrul superior stâng), fenomene care se remit. De remarcat însă că celelalte semne – dizartria – s-a menținut într-un grad atenuat”. Adresa nr. 136 din 5 februarie 1963, emisă de conducerea penitenciarului Râmnicu Sărat transmitea M.I. următoarele: „Vă facem cunoscut că în ziua de 5 februarie 1963 a decedat în penitenciarul Râmnicu Sărat numitul Ion Mihalache, fiul lui Iancu și al Ana, născut la 18 februarie 1882 în comuna Topoloveni, reg. Pitești, profesia învățător”.

Citeste tot articolul

TUPEU INCREDIBIL: Evreii au eliminat placa comemorativa a unui fost detinut politic anticomunist!

Liceul „Dragoş Vodă” din Sighet a fost martorul unor scene ciudate săptămâna trecută când elevii s-au trezit ca le este demontă o placă omagială a unui înaintaş de-al lor după ce tocmai fusese instalată, în prezenţa unei audienţe selecte a oraşului şi a liceului de elită. Foşti deţinuţi politici, supravieţuitori ai regimului de exterminare comunist, un sobor de preoţi şi foşti elevi ai liceului, împreună cu conducerea acestuia, au comemorat memoria luptătorului anticomunist Aurel Vişovan, fost profesor al liceului, si coordonator al grupului de elevi de la „Dragoş Vodă” participanți la rezistența anticomunistă și întemnițați la Sighet, Cluj, Târgșor, Canal, Gherla, şi alte închisori. Placa a fost amplasată pe coridor la etajul I al liceului, în apropierea fostului laborator de chimie unde aveau loc întrunirile secrete ale primului grup al „frăţiorilor de cruce”, vizitaţi inclusiv de celebrul partizan din munţi Ion Gavrilă Ogoranu, informează Asociația Urmașilor Luptătorilor Anticomuniști. După numărul de elevi arestați în prigoana comunistă, liceul “Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației ocupa locul II pe țară după liceul “Radu Negru” din Făgăraș. Din păcate, miercuri 25 iunie, placa a fost demontată în urma presiunilor exercitate de Institutul evreilor „Elie Wiesel”, al cărui director Alexandru Florian a considerat că aşa ceva este inadmisibil „în oraşul lui Elie Wiesel”, transmite sursa citată. „Decizia a provocat o profundă mâhnire în opinia publică anticomunistă din Maramureş”, a afirmat preot profesor Marius Vişovan, fiul fostului deţinut politic încarcerat de comunişti timp de 17 ani. Inscripţia de pe placă nu conţinea însă nimic antisemit aşa ca foştii dar si actualii elevi au ramas extrem de miraţi. Aceasta avea urmatorul conţinut (foto): „În această sală, care servea drept laborator de chimie au avut loc în perioada 1946-1948 întrunirile grupului de rezistenţă anticomunistă condus de profesorul Aurel Vişovan”. Institutul guvernamental „Elie Wiesel” a mai provocat recent uimire …

Citeste tot articolul

FOTO: Dr. Ion Sarion, rememorand iadul coloniilor penitenciare din Insula Mare a Brailei

Ieri, un reputat fost detinut politic anticomunist al AFDPR, filiala Buzau, Ion Sarion, a raspuns la o solicitare a TVR 2 de a se deplasa pe locul fostei colonii penitenciare de la Salcia, din Insula Mare a Brailei. Aici, in vecinatatea putinelor ruine ramase ale coloniei penitenciare, domnia sa a rememorat evenimentele pline de tragism care au avul loc in coloniile penitenciare de la Salcia, Periprava si Stoienesti. Prin bunavointa lui Alexandru Munteanu, producator la TVR 2, alaturi de echipa de filmare s-a deplasat si un jurnalist de la News Buzau. Grupul s-a deplasat apoi in satul Agaua (comuna Frecatei), unde se afla o cruce comemorativa a celor care si-au gasit sfarsitul in coloniile penitenciare in urma exterminarii prin munca fortata la  constructia digului existent aici. Trebuie sa spunem insa ca nici la ora actuala locurile terorii de tip stalinist nu sunt nici macar marcate pentru a pastra amintirea rezistentei si doar stradania meritorie a unor realizatori de emisiuni mai poate adauga ceva in Cartea Memoriei. Se pare ca acest popor vrea sa uite sau, mai grav, nici macar nu este interesat de sacrificilul celor care au visat la o societate normala, ancorata in valorile democratiei. Ion Sarion, actualmente medic primar la Spitalul de Psihiatrie din Sapoca, a fost arestat pe 25 septembrie 1958, fiind acuzat ca a fost membru al unei organizatii subversive din cadrul Facultatii de Medicina din Bucuresti. In fapt, acest grup de medicinisti  purta discutii politice si isi manifestau solidaritatea cu revolutionarii maghiari, care au denuntat regimul de tip stalinist, in contextul evenimentelor din 1956. Condamnat la 8 ani de  inchisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale”, domnul Sarion a fost inchis la Jilava – fortul 13, la Gherla si in coloniile de munca Periprava si Salcia si fost eliberat in 1964. Doctorul Ion Sarion a facut parte …

Citeste tot articolul

Dosarele privind „Fenomenul Pitesti”

CNSAS a publicat online dosarele privind “Fenomenul Piteşti” REEDUCAREA DE LA PITEŞTI Început în septembrie 1949, experimentul de la Piteşti a fost precedat de antecedentele de la penitenciarele Suceava şi Târguşor, unde s-a folosit pentru prima oară termenul de „reeducare”, intenţionându-se convertirea ideologică la noile comandamente ale puterii comuniste. La început legate inextricabil de anchetă, de descoperirea suspecţilor încă nearestaţi, convertirile, care erau finalizate printr-o declaraţie de desolidarizare, şi-au schimbat mai târziu recuzita şi miza. Evenimentele de la Suceava dovediseră că multe din „desolidarizări” puteau fi formale, în ciuda presiunilor şi regimului dur de anchetă. Cum „elementele” cele mai active, recalcitrante şi intratabile erau studenţii încarceraţi, apropiaţi sau membri ai Mişcării Legionare, s-a decis transferarea acestora la Piteşti şi debutul unei formule de „reabilitare pe baze noi”. Primele grupuri de studenţi deţinuţi au fost transferate la Penitenciarul din Piteşti pe 4 februarie 1949. Reeducarea de la Piteşti a fost strâns legată de evoluţia structurii de contrainformaţii din penitenciar, numită iniţial „Biroul Operativ” (martie 1949) şi ulterior Serviciul Inspecţii (mai 1950). Piteştiul a constituit prima încercare consolidată de aplicare a strategiilor informativ-operative, în mediu controlat, având ca principale mize destructurarea conştiinţelor şi obţinerea informaţiilor compromiţătoare, cu orice risc, independent de consecinţe. Strategiile informativ-operative ale Securităţii au fost transferate în rândul deţinuţilor prin practica recrutărilor şi a culegerii de informaţii, pe fondul unui scenariu ritual, marcat de cruzimi greu imaginabile. Coordonarea întregii acţiuni a fost făcută de Teohari Georgescu (ministrul de Interne), Marin Jianu (ministru adjunct al M.A.I.), Gheorghe Pintilie (şeful D.G.S.P.), Al. Nicolschi (subdirector general în D.G.S.P.), Iosif Nemeş (primul şef al Serviciului Operativ, înlocuit de lt.col. Tudor Sepeanu şi apoi de mr. Coman Stoilescu), colonelul Mişu Dulgheru (şeful Direcţiei Anchete Penale) şi Gavril Birtaş (şeful Direcţiei I, Informaţii Interne). Trebuie precizat, însă, că activitatea informativă a deţinuţilor n-a fost decât …

Citeste tot articolul

“Ne vom intoarce intr-o zi”: 39 de ani de la moartea poetului nationalist Radu Gyr

Astăzi se îmlinesc 39 de ani de la moartea lui Radu Demetrescu, cunoscut publicului larg după pseudonimul literar Radu Gyr, unul dintre cei apreciaţi poeţi naţionalişti români din generaţia de intelectuali care s-a format în perioada interbelică. Pentru opţiunile lui politice a făcut închisoare în timpul dictaturii regale a lui Carol al II-lea şi apoi a fost închis şi de regimul mareşalului Ion Antonescu. Ulterior a fost condamnat şi de comunişti. Radu Gyr s-a născut în anul 1905 la Câmpulung Muscel. Licenţiat în Litere, a debutat în anul 1924, odată cu apariţia volumului „Linişti de schituri”, volum care s-a bucurat de o mare apreciere, atât în rândul publicului cât si al criticii românesti. Colaborator statornic în perioada de după debut la revista “Universul literar” şi apoi la alte reviste de formaţie naţionalistă (“Gândirea”, “Gând Românesc”, “Sfarmă-Piatră”, “Decembrie”, “Vremea”, “Revista Mea”, “Revista Dobrogeană” şi altele, precum şi la ziarele filolegionare “Cuvântul”, “Buna Vestire” sau “Cuvântul Studentesc”), Radu Gyr a publicat numeroase articole, studii literare şi poezii. A fost comandant legionar al Olteniei iar în anul 1940, în timpul guvernării legionare, el a fost numit director general al teatrelor. În această calitate a luat iniţiativa înfiinţării Teatrului Evreiesc Baraşeum, singura instituţie de acest fel din Europa acelor vremuri. Tot el este şi autorul versurilor cântecelor “Sfântă Tinereţe Legionară”, “Imnul Moţa-Marin” şi “Imnul Muncitorilor”, devenite celebre în perioada interbelică datorită notorietăţii de care se bucura Mişcarea Legionară în rândul maselor la apogeul acesteia. Pentru activitatea sa politică a făcut închisoare în timpul dictaturii regale a lui Carol al II-lea, fiind internat în lagărul de la Miercurea Ciuc. Apoi a fost închis şi de regimul mareşalului Ion Antonescu. Este trimis pentru “reabilitare” în linia întâi pe Frontul de est, alături de alţi intelectuali legionari. După ce luptă cu arma în mână contra bolşevicilor, este rearestat …

Citeste tot articolul

Parchetul militar spune că NU va ancheta cazul Vişinescu. Ce se întâmplă cu dosarul torţionarului

Parchetul militar îşi declină competenţa în cazul torţionarului Alexandru Vişinescu, în cazul căruia Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a depus plângere penală. Şeful Parchetelor militare, procurorul militar Ion Vasilache, a explicat, miercuri, pentru gândul că, din 2007, competenţa pentru anchetarea acestor infracţiuni a fost mutată la Parchetul General. Parchetul General este acum condus de Tiberiu Niţu, Secţia de Urmăriri Penale este coordonată de procurorul Bogdan Licu iar secţia este condusă de procurorul Camelia Sutiman. Şeful parchetului militar sugerează că fapta s-a prescris IICCMER a trimis către procurori prima sesizare privindu-l pe torţionarul Alexandru Vişinescu. Sesizarea penală a fost trimisă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti. De anchetarea torţionarilor se va ocupă însă Parchetul General prin Secţia de Urmăriri Penale. Polonia, Ungaria, Israel şi Germania au demarat după al doilea război mondial adevărate campanii de identificare a torţionarilor nazişti. După 20, 30 sau chiar 70 de ani, ofiţerii nazişti consideraţi responsabili de crime odioase împotriva evreilor sunt şi acum identificaţi, anchetaţi, judecaţi şi trimişi după gratii. Polonia are un parchet specializat pentru anchetarea torţionarilor iar crimele acestor nu se prescriu. În Ungaria, în iunie 2013, procurorii maghiari l-au pus sub acuzare pe Laszlo Csatary, de 98 de ani, un fost ofiţer de poliţie care a abuzat evrei şi a ajutat la deportarea lor către lagărele naziste. În România, şeful parchetelor militare spune că infracţiunile torţionarilor s-ar fi prescris, însă este contrazis de o lege din 2012 care spune că infracţiuni precum genocidul, omorul deosebit de grav nu se prescriu. Parchetul militar şi-a declinat competenţa şi a trimis plângerea penală la Parchetul general, condus de Tiberiu Niţu. Şeful Parchetelor Militare, Ion Vasilache a declarat recent pentru The Economist că, în cazul Vişinescu, probabil termenul de prescripţie s-a împlinit. „Este necesar să se analizeze dacă termenul de prescripţie s-a …

Citeste tot articolul