Tag Archives: Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Scandal monstru – Trei asociații ale magistraților cer Comisiei Europene să intervină rapid în România

Trei asociaţii ale magistraţilor critică, într-o scrisoare trimisă reprezentanţilor Comisiei Europene, noile proiecte de legi ale justiţiei, afirmând că „toate progresele făcute de România în lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate sunt compromise şi se încearcă o controlare a activităţii celor două parchete specializate de către factorul politic, prin procurorul general”. „Prin aceste legi, sistemul judiciar se confruntă cu un regres inacceptabil, independenţa acestuia fiind serios pusă în pericol”, susţin acestea, solicitând intervenţia oficialilor Comisiei. Scrisoarea semnată de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asocaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie este adresată preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vicepreşedintelui Comisiei Europene Vera Jourova şi comisarului european pentru Justiţiei Didier Reynders. „Luptăm de aproape patru ani pentru independenţa justiţiei în România, dar fără implicarea Comisiei Europene, care ar fi trebuit să fie prima care să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în ceea ce priveşte distrugerea statului de drept în România şi nu a făcut acest lucru până acum, toate eforturile noastre vor deveni inutile şi toate cele trei decizii ale CJUE privind independenţa justiţiei în România vor rămâne fără efect. Mai mult, în România, la presiunile Curţii Constituţionale a României şi ale Inspecţiei Judiciare, judecătorii de rând ezită să aplice legea Uniunii Europene. Nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale reprezintă abatere disciplinară, o soluţie legislativă care permite ca deciziile Curţii de Justiţiei a Uniunii Europene să fie complet ignorate. S-a creat un climat de teamă printre judecători prin acţiunile disciplinare iniţiate de Inspecţia Judiciară împotriva judecătorului de la Curtea de Apel Piteşti care a îndrăznit să aplice decizia CJUE din 18 mai 2021, precum şi împotriva judecătorilor careu au propus şi/sau au sesizat CJUE, inclusiv reprezentanţi ai celor mai importante asociaţii profesionale ale judecătorilor şi procurorilor din România”, se arată în scrisoarea redactată în limba …

Citeste tot articolul

BREAKING. LISTA BOMBA a inculpaților pentru MARE CORUPȚIE care TREMURĂ după DECIZIA CJUE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat, marți, răspunsul cu titlu executoriu la mai multe întrebări ale judecătorilor naționali care au ajuns în impas cu dosarele penale de mare corupție după o decizie a CCR privind nelegala compunere a completurilor de judecată. Astfel, după decizia CJUE, judecătorii ICCJ, care au transmis întrebări CJUE pentru a se lămuri cu privire la turnura judecării în respectivele dosare, le pot repune pe rol și au posibilitatea de a își întemeia deciziile viitoare și pe baza deciziei CJUE. Astfel, doar la instanța supremă, opt dosare de mare corupție, unele dintre ele excesiv mediatizate, au fost suspendate succesiv până la acest moment în așteptarea răspunsurilor CJUE. Acum ele vor fi repuse pe rol iar magistrații ICCJ urmează să stabilească traseul fiecărui dosar în parte. Udrea, Mazăre, Vâlcov… Dosare grele ale DNA cu foști demnitari de seamă reintră în malaxorul Justiției pentru fi definitivate. Este vorba de dosarele de mare corupție Gala Bute, în care a fost condamnată definitiv Elena Udrea, dar a cărui decizie definitivă a fost anulată după decizia CCR. Un alt dosar cu greutate este cel al fostului demnitar Darius Vâlcov, fost consilier al fostului premier Viorica Dăncilă. Este vorba despre dosarul în care este judecat alături de Ninel Prina, fost primar de Slatina și alte persoane, pentru trafic de influență, spălare de bani și efectuare de operațiuni incompatibile cu funcția. Un alt dosar „atins„ de decizia CCR a fost dosarul fostului edil Radu Mazăre. În dosarul de mare corupție privind locuințele sociale Mazăre a fost achitat iar instanța supremă tranșa apelul procurorilor DNA. În acest dosar apărarea edilului a invocat și chestiuni de nelegalitate privind judecarea sa în lipsă, în perioada în care era fugit în Madagascar. Fostul ministru Niță și acuzatorii lui Berbeceanu Un alt fost ministru, Teodor Niță, va …

Citeste tot articolul

NEWS ALERT. Curtea de Justiție a Uniunii Europene, DECIZII ” istorice”. Toate statele membre UE sunt OBLIGATE sa le respecte

  Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și Comisia de la Veneția au adoptat, marți, 14 decembrie, „două decizii istorice” în relație cu încălcarea drepturilor persoanelor LGBTQIA+ în statele vecine României: Bulgaria și Ungaria, anunță asociația ACCEPT. Conform sursei citate, aceste decizii arată poziționarea fermă a instituțiilor Uniunii Europene și ale Consiliului Europei în favoarea respectării drepturilor LGBTQIA+ ca drepturi ale omului în domeniul vieții de familie și în educație. Concret, potrivit ACCEPT, CJUE a stabilit că dreptul european în materia liberei circulații obligă statele membre UE să recunoască statutul parental al familiilor de același sex atunci când acest statut este recunoscut deja de un alt stat membru. Comisia de la Veneția declară că modificările din legislația ungară care afectează persoanele LGBTQIA+ sunt incompatibile cu standardele internaționale privind drepturile omului. Sursa: cotidianul.ro

Citeste tot articolul

News alert. UE dă România în judecată la Curtea Europeană de Justiție

Comisia Europeană a decis joi să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene din două motive: nerespectarea normelor UE privind combaterea poluării industriale și neîndeplinirea obligației de a adopta un program de control al poluării atmosferice. Potrivit unui comunicat al Comisiei, în primul caz, România nu a asigurat funcționarea a trei instalații industriale cu deținerea unei autorizații valabile în temeiul Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE) pentru a preveni sau a reduce poluarea. Directiva privind emisiile industriale stabilește norme menite să prevină și să reducă emisiile industriale nocive în aer, apă și sol și să prevină generarea de deșeuri. În temeiul directivei, instalațiile industriale trebuie să dețină autorizații pentru a putea funcționa. În absența unei autorizații, nu poate fi verificată respectarea valorilor-limită de emisie, iar riscurile pentru mediu și sănătatea umană nu pot fi evitate în mod eficace. Trei instalații industriale din România nu dețin încă o autorizație care să garanteze că emisiile lor în aer nu depășesc valorile-limită de emisie stabilite de legislația UE. În al doilea caz, România nu și-a adoptat primul program național de control al poluării atmosferice în temeiul Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici („Directiva PNE”). În temeiul Directivei PNE, statele membre au obligația să elaboreze, să adopte și să pună în aplicare programe naționale de control al poluării atmosferice. Programele respective ar trebui să cuprindă măsuri pentru atingerea unor niveluri de calitate a aerului care nu generează efecte negative semnificative sau riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu. Directiva prevede angajamente de reducere a emisiilor statelor membre în ceea ce privește cinci poluanți atmosferici (dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili nemetanici, amoniac și particule fine în suspensie – PM2,5). Statele membre trebuie să transmită anual rapoarte privind acești poluanți. România ar fi trebuit …

Citeste tot articolul