Tag Archives: curtea constitutionala

Augustin Zegrean. ”Este normal să aplici legislația europeană” Augustin Zegrean, fostul președinte al Curții Constituționale, consideră că modificările din Legile justiției nu schimbă mare lucru, susținând că toți judecătorii din statele UE aplică legislația europeană. Mai mult, fostul președinte al CCR afirmă că este nevoie de o constituție a Uniunii Europene și de o unificare a legislațiilor în cele 27 de state. Acesta mai arată, ca exemplu, că, în România, contrabanda este pedepsită mai mult decât crima, în timp ce în țările UE pedepsele sunt mult mai blânde. Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, consideră că tot vacarmul creat în jurul Legilor Justiției ar fi o exagerare, dat fiind că legislația europeană este oricum deasupra tuturor constituțiilor statelor din UE. ”Deciziile Curții Constituționale niciodată nu vor fi contrare legislației europene, pentru că cei de la CCR se uită cu mare atenție la legislația europeană înainte de a pronunța o decizie. Ei verifică la Curte conformitatea legilor noastre cu Constituția noastră. Judecătorul, dacă consideră că legislația românească este contrară legislației europene face o cerere prealabilă la Curtea Europeană de Justiție, în care să întrebe dacă legea română este conformă cu legislația UE, iar răspunsul se primește cam în 2 ani. Dacă nu este conformă, România va trebui să adapteze legislația, iar judecătorul care a pus întrebarea va putea să aplice direct legislația europeană. Legislația europeană este deasupra tuturor constituțiilor statelor din UE. Dacă legislația noastră este prost făcută, asta înseamnă că este sub legislația UE”, ne-a declarat Augustin Zegrean. Acesta arată că deciziile Curții nu se referă la o speță anume, ci la o lege anume, și legea aceea nu are cum să mai fie aplicată dacă este declarată neconstituțională, pentru că ea este pusă deoparte, este scoasă din fondul legislativ al României. Iar judecătorul care nu va ține cont de …

Fostul președinte Traian Băsescu a luat o decizie importantă după ce i-au fost retrase privilegiile cuvenite foștilor președinți. Acesta le-a pierdut ca urmare a deciziei din luna martie a Instanței Supreme privind colaborarea sa cu Securitatea. Traian Băsescu a atacat la Curtea Constituţională, prin intermediul instanţei de judecată, modificările aduse Legii 406/2001, prin care i-au fost retrase privilegiile cuvenite foştilor preşedinţi, respectiv vilă de protocol de la RA-APPS şi dispozitiv de protecţie al SPP. Fostul președinte ar putea să-și recapete privilegiile Curtea de Apel Bucureşti a admis o cerere a lui Traian Băsescu şi a dispus sesizarea CCR cu excepţia de neconstituţionalitate privind o sintagmă din Legea 406/2001, care prevede că foştii preşedinţi îşi pierd privilegiile dacă au în justiţie o decizie definitivă că au colaborat cu fosta Securitate comunistă. Hotărârea a fost luată în cadrul unui proces în care Traian Băsescu a solicitat suspendarea deciziei SPP prin care i-a fost retras dispozitivul de protecţie. Băsescu a pierdut în primă instanţă procesul, însă a obţinut din partea Curţii de Apel Bucureşti sesizarea Curţii Constituţionale. Dacă judecătorii de la CCR vor declara neconstituţionale modificările aduse Legii 406/2001, atunci Traian Băsescu îşi va recăpăta privilegiile. Judecătorul Amer Jabre, care a dispus sesizarea CCR, notează de altfel că există o „îndoială serioasă” cu privire la constituţionalitatea modificărilor aduse Legii 406/2001, solicitând şi analizarea unui articol din Codul administrativ. „Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate privind: – art. 2, alin.1, lit.t si art.14, alin.1 din Legea nr.554/2004, în măsura în care se interpretează în sensul că instanţa de contencios administrativ nu poate dispune suspendarea executării unui act administrativ, atunci când există o îndoială serioasă în privinţa constituţionalităţii actului cu putere de lege în baza căruia a fost emis actul administrativ – Legea nr.243/2021; – art.1, alin.3 …

Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituțională cu privire la OUG 71/2022 prin care s-a rescris articolul 155, alin. (1) din Codul Penal privind întreruperea prescripției răspunderii penale. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de avocata Silvia Uscov, care o reprezintă pe Elena Udrea. Textul vizat: „(1) Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului.” Guvernul a modificat prin OUG art. 155 din Codul penal după ce precedenta formă a declarată neconstituțională în întregime, cu efectul eliminării oricărui temei legal pentru întreruperea prescripției răspunderii penale. Avocata Silvia Uscov a invocat trei argumente de natură extrinsecă în susținerea excepției de neconstituționalitate: 1. Încălcarea art. 1 și art. 2 din Constituția României – nu a fost respectată voința poporului român exprimată prin Referendumul din 26 mai 2019; 2. Încălcarea art. 115 alin. 4 din Constituție – nu se justifică situația extraordinară și caracterul urgent; 3. Încălcarea art. 61 alin. 1 coroborat cu art. 1 alin. 3-5 și art. 115 alin. 6 din Constituție – încălcarea principiului cooperării loiale și interdicția reglementării prin ordonanță de urgență în anumite domenii. Astfel, în considerentele cererii de sesizare a CCR se amintește că românii au votat la referendumul din 2019 împotriva modificării legilor din acest domeniu prin ordonanță de urgență. Potrivit jurisprudenței CCR, deși un referendum consultativ nu produce efecte juridice directe, rezultatul acestuia nu poate fi ignorat, pentru că reprezintă voința poporului român. „Consecința firească este declararea neconstituționalității OUG nr. 71/2022, respectiv a art. 155 alin. 1 C pen., astfel cum a fost modificat prin această ordonanță de urgență, pentru că nu a respectat disp. art. 1 și art. 2 din Constituția României, Guvernul României ignorând voința suverană a poporului român cu ocazia adoptării lui”, se arată …

Curtea Constituțională a declarat neconstituțional art. 155 alin. (1) din Cod penal, care prevede că întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză. În funcție de motivarea care urmează să fie redactată, decizia are potențialul de a pune capăt unor practici abuzive ale organelor de cercetare penală și, implicit, să ducă la încetarea unor procese penale. Ce este prescripția răspunderii penale Prescripția răspunderii penale presupune stingerea raportului juridic penal după trecerea unui anumit interval de timp de la data săvârșirii faptei sancționate penal. Această instituție a dreptului penal nu se aplică infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de război, omorului, omorului calificat, sclaviei, traficului de persoane, traficului de minori, proxenetismului, violului, agresiunii sexuale, actului sexual cu minor și torturii. Pentru celelalte infracțiuni există termene legale (art. 154 Cod penal) dincolo de care tragerea la răspundere penală nu mai este posibilă (art. 396 alin. 6 Cod procedură penală). După întreruperea acestor termene prin întocmirea de acte procedurale într-o cauză penală, încep să curgă noile termele de prescripție. Precedentul din 2018 Curtea Constituțională a stabilit, printr-o decizie din 2018, considerată interpretativă, că întreruperea prescripției nu se poate face prin „îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”, ci este nevoie de o procedură asemănătoare celei din vechiul cod penal. Astfel, nu este de ajuns ca un act de procedură să fie comunicat oricărui participant la procesul penal pentru ca prescripția să fie întreruptă, ci este nevoie ca actele de procedură să fie comunicate suspectului sau inculpatului. În practică, nici Parlamentul nu a modificat articolul din Codul Penal în acord cu decizia Curții, nici organele de cercetare penală nu au aplicat întocmai decizia din 2018. S-a ajuns astfel ca norma din art. 155 alin. (1) să fie atacată din nou la CCR, pe motiv că nu îndeplinește criteriile …

  Curtea Constituțională a declarat neconstituțional un articol din Codul Penal care permite procurorilor să întrerupă cursul prescripției prin administrarea de noi probe. CCR a declarat neconstituțional a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.155 alin.(1) din Codul penal. Potrivit acestui articol, ”cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”. Potrivit specialiștilor în drept penal consultați de G4Media.ro, decizia CCR i-ar putea ajuta pe toți inculpații în cazul cărora anchetele sau procesele au trenat ani de zile iar faptele riscă acum să se prescrie. Altfel spus, procesul se închide din cauza că a trecut o perioadă mult prea mare de timp în interiorul căreia justiția nu a reușit să pronunțe o soluție. ”Practic nu va mai fi operabilă prescripția specială. Practic, după decizia CCR, dacă procurorul nu obține o condamnare definitivă în interiorul termenului general de prescripție de 5, 8, 10 sau de 15 ani, procesele se închid prin prescripție”, au declarat pentru G4Media.ro un avocat specializat în drept penal. Potrivit unor surse judiciare, pe lista potențialilor beneficiari ai deciziei CCR se numără Elena Udrea, Tudor Pendiuc (fostul primar al Piteștiului), Laurențiu Duță (fostul șef CNSAS), Sorin Blejnar (fostul șef al ANAF). Potrivit surselor g4media.ro, dosarele cu impact mediatic aflat pe rolul marilor instanțe sunt amenințate de o soluție de încetare a procesului penal pe motivul împlinirii termenului de prescripție generala, cum este cazul Hidroelectrica, în care sunt judecate Elena Udrea și Ioana Băsescu. ”Este o decizie care schimbă radical modul de abordare a cauzelor, și în principal a cauzelor mari și vechi”, au explicat pentru G4Media.ro specialiști în drept penal. Dacă ministrul justiției promovează în următoarele zile o ordonanță de urgență care prevede cazurile de întrerupere a cursului prescripției, aceasta ar fi soluția salvatoare, a declarat un alt magistrat pentru G4Media.ro. Sursa: comisarul.ro

Curtea Constituțională dă o lovitură abuzurilor din Justiție prin decizia de joi, prin care articolul din Codul Penal ce prevede întreruperea prescripției răspunderii penale a fost declarat neconstituțional. Curtea Constituțională a decis în ședința de joi, 26 mai, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, cu majoritate de voturi, admiterea excepției de neconstituționalitate și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.155 alin.(1) din Codul penal. Prin decizia luată, CCR a dat o lovitură năucitoare fabricanților de dosare: Art. 155 alin. 1 din Codul penal a fost declarat neconstituțional. Ca atare, procurorii nu mai pot invoca întreruperea cursului prescripției prin întocmirea unui act de urmărire penală în mod discreționar. Joaca de-a prescripția a permis șantajul judiciar și încărcarea instanțelor cu un număr uriaș de dosare care, în loc să fie închise, erau relansate oricând voia un procuror, potrivit luju.ro. Decizia CCR elimină prescriptia speciala, procedeu de care unii procurori ar fi abuzat, mai arată publicația menționată. „Joacă de-a prescripția a permis șantajul judiciar și încărcarea instanțelor cu un număr uriaș de dosare care, în loc să fie închise, erau relansate pe ultima sută de metri dacă așa voia un procuror. Foarte mulți politicieni, magistrați, oameni de afaceri și personalități publice au fost ținuți sub presiune cu dosare care trebuiau de mult închise pe motiv de prescripție, doar pentru că, prin simplă îndeplinire a unui act, un procuror putea să mărească termenul de prescripție cu câțiva ani. Decizia Curții Constituționale a României a venit după excepția ridicată de Înalta Curte de Casație și Justiție, la sesizarea avocatului Vladimir Ciolacu din Baroul Brașov”, mai arată luju.ro. Art. 155 alin. (1) din Codul penal – potrivit căruia “cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză” – a fost declarat neconstituțional de CCR joi, 26 mai 2022. CCR a …

Curtea Constituțională a Spaniei a decis într-un dosar penal că plata unei datorii prin sex oral (felatio) poate fi valabilă, scrie abc.es. Înalta Curte nu apreciază dacă invocarea sexului oral ca modalitate de plată a unei datorii este legală sau nu pentru că înțelege că „nu are suficientă importanță constituțională”, așa că a închis dosarul. În acest fel, susține o rezoluție a Tribunalului din Palma di Mallorca, care nu a considerat infracțiune stingerea unei datorii bănești între adulți prin relații sexuale. Secțiunea 2 a Tribunalului din Palma a hotărât că plata unei datorii contractate voluntar cu felație sau „a deveni xiribeva [prostituată] a creditorului în timp ce împrumutul era plătit” nu este o infracțiune și, din acest motiv, a respins contestația formulată de victimă.

Conflictul dintre Guvern și Parlament pe tema moțiunii de cenzură a fost judecat de Curtea Constituțională a României (CCR), marți, la trei zile după Congresul PNL, în care a fost ales președinte premierul în funcție, Florin Cîțu. Judecătorii CCR au decis că există conflict juridic între Guvern și Parlament, dar se solicită Parlamentului să deruleze procedura, iar moțiunea de cenzură să fie votată. Conflictul juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, sesizat de Guvern privind modul în care Parlamentul a declanşat moțiunea de cenzură depusă de USR PLUS și AUR împotriva Cabinetului Florin Cîțu este judecat, marți, de CCR. Guvernul a acuzat că nu au fost respectate procedurile în privinţa semnăturilor şi a înştiinţării Executivului în ziua depunerii documentului în Parlament. Guvernul a cerut CCR să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care a fost iniţiată şi depusă moţiunea de cenzură, respectiv din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care moţiunea de cenzură iniţiată şi depusă contrar Constituţiei a fost comunicată ulterior Guvernului. Executivul a cerut CCR să constate că, atât sub aspectul condiţiilor de validitate pentru iniţierea moţiunii de cenzură, cât şi sub cel al obligaţiei comunicării acesteia către Guvern la data depunerii împiedică continuarea derulării procedurii parlamentare prin trecerea la etapele prezentării şi dezbaterii moţiunii de cenzură. Sursa: stiripesurse.ro

Minune, CCR i-a dat dreptate lui Klaus Iohannis. A respins sesizarea lui Adrian Nastase privind retragerea ordinului „Steaua Romaniei” Curtea Constitutionala a Romaniei a respins, joi, sesizarea ridicata de fostul premier Adrian Nastase in procesul in care solicita anularea decretului semnat de presedintele Klaus Iohannis prin care i-a fost retras Ordinul National „Steaua Romaniei” in grad de Mare Cruce, au precizat, pentru Agerpres, oficiali ai CCR. Curtea de Apel Bucuresti a sesizat CCR, urmare a solicitarii lui Adrian Nastase in procesul in care acesta i-a chemat in judecata pe Klaus Iohannis si pe Ludovic Orban, privind neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 17 lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului 11/1998 pentru reinstituirea Ordinului National „Steaua Romaniei” si ale art. 51 lit. a) din Legea 29/2000 privind sistemul national de decoratii al Romaniei. Potrivit art. 17 lit. a) din OUG 11/1998, „calitatea de membru al Ordinului National ‘Steaua Romaniei’ se poate pierde in urmatoarele situatii: condamnarea, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de libertate”. Art. 51 lit. a) din Legea 29/2000 privind sistemul national de decoratii al Romaniei prevede: „Calitatea de membru al unui ordin se poate pierde in urmatoarele situatii: condamnarea, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la pedeapsa privativa de libertate”. Presedintele Klaus Iohannis a semnat, pe 11 decembrie 2019, decretul privind retragerea Ordinului National „Steaua Romaniei” in grad de Mare Cruce, conferit lui Adrian Nastase prin Decretul 960 din 28 noiembrie 2002.

Lovitură teribilă încasată de către coaliţie! PNL-USR PLUS şi UDMR au primit motivarea de la CCR în cazul demiterii Avocatului Poporului. Judecătorii constituţionali au explicat de ce Parlamentul nu are voie să o demită pe Renate Weber. Lovitură în plin pentru coaliţia de Dreapta care conduce România. Decizia de a o revoca pe Renate Weber din funcţia de Avocat al Poporului nu este pe placul celor de la CCR. Mai mult, Curtea Constituțională a României (CCR) a făcut publică motivarea în cazul Avocatului Poporului. Decizia de revocare a lui Renate Weber a fost neconstituțională. Lovitură teribilă pentru coaliţie Cei de la CCR spun că legea care reglementează revocarea, ca modalitate de încetare a unui mandat, trebuie să stabilească cu certitudine cazurile în care intervine această sancțiune, menționând expres ipotezele obiective, determinate sau determinabile, care pot declanșa procedura de revocare. Mai mult, legea trebuie să prevadă procedura în cadrul căreia se analizează cererea de revocare și după a cărei parcurgere organul competent poate dispune revocarea. Aceasta trebuie să prevadă titularul dreptului de a cere revocarea, organul competent să cerceteze faptele imputate şi vinovăţia persoanei a cărei revocare se cere sau garanțiile exercitării dreptului la apărarea a acesteia (încunoștințarea persoanei a cărei revocare se cere, audierea sa publică înainte de revocare, posibilitatea de a propune probe în apărarea sa, termenele procedurale etc.). Nu în ultimul rând, legea trebuie să reglementeze dreptul la recurs în faţa unei instanțe independente şi imparţiale, deci posibilitatea persoanei revocate de a contesta măsura revocării, în condițiile art.21 din Constituție referitor la liberul acces la justiție. Pentru a-şi putea exercita atribuţia de control al legalităţii și temeiniciei măsurii revocării, instanţa trebuie să cunoască raţiunile pentru care a fost dispusă revocarea, iar această motivare trebuie să fie intrinsecă actului de revocare. Obligaţia autorităţii emitente de a motiva actul constituie …

Curtea Constituţională a României a constatat că Parlamentul nu a făcut decât o interpretare eronată a normelor legale referitoare la procedura de numire a unor noi Consilii de administraţie la Societatea Română de Televiziune (SRTv) şi Societatea Română de Radiodifuziune (SRR), aplicându-le cu încălcarea principiului constituţional care consacră caracterul obligatoriu al respectării legilor. Curtea constituţională a admis joia trecută sesizarea Partidului Social Democrat şi a decis că Hotărârile Parlamentului privind numirea directorilor generali interimari ai SRTv şi SRR sunt neconstituţionale. Motivarea în cazul TVR, AICI! (.pdf) Curtea precizează în motivarea privind numirea la Societatea Română de Televiziune că, adoptând hotărârea criticată, Parlamentul a încălcat dispoziţiile legale incidente în cauză, respectiv art.19 şi art.20 din lege, invocând aplicabilitatea dispoziţiilor art.21 alin.(3), care reglementează o situaţie specială, respectiv situaţia tranzitorie în care procedura de numire a consiliului de administraţie care nu este definitivată de către Parlament în decursul legislaturii în care a fost declanşată este reluată după constituirea noului Parlament. “Or, este evident că interimatul funcţiei de director general al SRT dispus prin Hotărârea 31/2021 urmează a se exercita pe durata legislaturii în care procedura de numire a unui nou consiliu de administraţie a fost declanşată, ipoteza constituirii unui nou Parlament în acest interval fiind exclusă”, se precizează în document. Mai mult, Curtea constată că situaţia de fapt şi de drept nu atrage nici incidenţa dispoziţiilor art.46 alin.(8) din lege, care au ca premisă demiterea consiliului de administraţie ca urmare a respingerii rapoartelor de activitate ale SRT, întrucât în cauză nu s-a constatat lipsa de cvorum legal de şedinţă a plenului Camerelor reunite ale Parlamentului, care ar fi îndreptăţit birourile permanente ale celor două Camere să numească directorul general interimar. “Curtea observă că, deşi Parlamentul în întregul său şi fiecare dintre cele două Camere ale acestuia se bucură de deplină autonomie în …

Decizie de ultimă oră! CCR a hotărât că starea de alertă este constituțională. Curtea Constituţională a României s-a pronunţat, marţi, pe sesizările asupra Legii 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Co-preşedintele AUR George Simion declara că este neconstituţională instituirea stării de alertă în baza Legii 55/2020. El şi-a exprimat convingerea că şi judecătorii CCR vor constata acelaşi lucru, deoarece situaţia sanitară nu ar mai impune această măsură. „Vrem să anunţăm că mâine se va judeca la Curtea Constituţională, începând cu ora 9.00, sesizarea legată de neconstituţionalitatea Legii 55/2020, în integralitatea ei. Este un demers făcut de doamna avocat Silvia Uscov, la care noi am depus la dosar argumente pentru neconstituţionalitate. Credem că starea de alertă bazată pe Legea 55 este neconstituţională. Măsurile de relaxare aşa-spuse, din ultima perioadă, vin şi în urma acestui proces la CCR. S-au comis multe abuzuri, încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale românilor. Această stare de alertă nu a ajuns niciodată să fie votată în Parlamentul României şi fără control parlamentar nu a existat procedura de confirmare a stării de urgenţă. De aceea, mâine, la CCR, se va face dreptate”, declara George Simion, într-o conferinţă de presă în luna mai. Liderul deputaţilor AUR a mai preciazat starea de alertă este în vigoare „doar pentru a satisface anumite grupuri de interese din domeniul achiziţiilor medicale”. Sursa: ortodoxinfo.ro

Simptome? Testat pozitiv pentru Covid-19? Spitalizat? Nicio problemă în România, unde Curtea Constituțională (CCR) garantează libertatea de mișcare a tuturor bolnavilor infectați, scrie Le Monde (poate necesita abonament). O decizie a înaltei instanțe, publicată pe 2 iulie, consideră carantina instituită de guvern „o privare reală de libertate” și „o restricție a drepturilor fundamentale”. Cu alte cuvinte, toate măsurile luate de guvern pentru a conține pandemia sunt considerate neconstituționale, trage concluzia autorul articolului din Le Monde. Românii spitalizați ca urmare a contaminării cu Covid-19 pot pleca acum la cerere. Peste 600 de pacienți – din cei 7.810 spitalizați – s-au întors acasă. Autoritățile nu mai au niciun mijloc legal pentru a-i împiedica să intre în contact cu alte persoane. “Nu-i putem opri să plece!” spune Beatrice Mahler, directorul spitalului Marius-Nasta din București. Noi medicii încercăm să le explicăm riscurile. Dar băiatul de 24 de ani care tocmai a plecat ne-a asigurat că nu va intra în contact cu alte persoane și și-a sunat părinții care au venit să-l ia… ” Ludovic Orban, premierul liberal, este supărat. Decizia CCR îi paralizează guvernul și îl privează de toate mijloacele de gestionare a pandemiei. “Nu este prima dată când instanța constituțională a încercat să ne împiedice să avem grijă de sănătatea și viața cetățenilor noștri”, a spus el. Instanța a anulat toate amenzile date persoanelor care nu au respectat starea de urgență. Nu pot recomanda decât ca românii să respecte hotărârile guvernului pentru a se proteja. Să nu țină cont de hotărârile Curții Constituționale și fiți responsabili până când Parlamentul va da o nouă lege.” Apelul disperat al premierului nu i-a convins pe cei 600 de infectați să rămână în spital. Ei s-au întors la familiile lor și se plimbă liber, în timp ce numărul de infecții urcă puternic. “Timp de câteva luni, am …

Curtea Constituțională (CCR) a respins marți, cu unanimitate de voturi, ordonanța de urgență adoptată anul trecut de Guvernul Dăncilă, prin care s-a introdus prevederea ca vânzarea cartelelor de telefon prepay să fie posibilă doar cu buletinul, actualii posesori de astfel de cartele având timp până la 1 septembrie 2020 să se identifice. Actul normativ a fost declarat neconstituțional ”în ansamblul său”. Sesizarea a fost depusă la CCR de către Avocatul Poporului, Renate Weber, care a reclamat că OUG-ul „afectează drepturile, libertăţile şi îndatoririle cetăţeneşti”. Potrivit comunicatului de presă prin care Curtea a anunțat respingerea ordonanței de urgență, unul dintre motivele deciziei a fost că ”Guvernul nu a motivat în cuprinsul actului normativ criticat situația extraordinară a cărei reglementare nu putea fi amânată și nici urgența reglementării, limitându-se la a justifica oportunitatea și necesitatea reglementărilor, aspecte care nu se circumscriu criteriilor de constituționalitate prevăzute de art.115 alin.(4) din Constituție, așa cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudența constantă a Curții Constituționale”. ”Mai mult, Curtea a constatat că principala modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.111/2011 adusă prin actul supus controlului de constituționalitate, respectiv cea referitoare la achiziționarea serviciilor de telefonie destinate publicului la puncte mobile pentru care plata se face în avans, a fost amânată de două ori, mai întâi până la 31 decembrie 2019, apoi până la 31 martie 2020, în condițiile în care Ordonanța de urgență a Guvernului nr.62/2019 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, în data de 3 septembrie 2019, fapt care dovedește inexistența urgenței reglementării”, se mai arată în comunicatul transmis de CCR. În 2014, o Lege care viza identificarea utilizatorilor de cartele telefonice preplătite și a utilizatorilor de rețele Wi-Fi a fost declarată neconstituțională. Judecătorii Curții CCR au considerat atunci că modul în care sunt protejate datele personale ale utilizatorilor nu …

Codul Administrativ, adoptat prin ordonanţă de urgenţă de Guvernul Dăncilă, a trecut de CCR, deşi în trecut judecătorii au respins prevederi controversate din această lege, cum e cazul pensiilor speciale pentru unii aleşi locali. Codul Administrativ a fost subiect de dispută între partidele în ultimii trei ani, timp în care, după trecerea sa de Parlament, a fost declarat neconstituţional o dată, iar în aprilie 2019 a fost la un pas să fie adoptat iarăşi, dar formaţiunile parlamentare au ajuns la consens: respingerea acestuia şi înlocuirea cu un alt proiect similar. Însă proiectul similar nu a mai ajuns la Parlament, iar Guvernul Dăncilă a ales să dea ordonanţă de urgenţă pentru Codul Administrativ. Motivaţia: atacarea la CCR devenea dificilă, iar aleşii locali, care cereau pensii speciale şi pentru ei, erau potoliţi cu un an înainte de alegeri. Dar Avocatul Poporului, adică Renate Weber, a atacat legea la CCR. De această dată, judecătorii de la CCR nu au mai declarat neconstituţional Codul Administrativ. „În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ sunt constituţionale, în raport de criticile formulate”, precizau judecătorii Curţii Constituţionale, într-un comunicat scurt. INTEGRITATEA GUVERNANŢILOR Practic, prin acceptarea Codului Administrativ este dată undă verde ocupării de funcţii în Guvern a persoanelor care au probleme integritate sau sunt incompatibile. Restricţia a fost păstrată doar în cazul existenţei unei condamnări definitive. De asemenea, aleşii locali vor avea dreptul la pensii speciale din ianuarie 2021. Mai precis, primarii, viceprimarii, preşedinţii de consilii judeţene şi vicepreşedinţii de consilii judeţene vor avea dreptul la pensie de serviciu, fiind remuneraţi în funcţie de numărul lor de mandate duse până la capăt. În trecut, Curtea Constituţională mai hotărâse, prin două decizii din 2016, că pensiile …

Curtea Constituţională a admis, cu majoritate de voturi, o excepţie de neconstituţionalitate şi a constatat că dispozițiile articolului 139 alineatul 3 din Codul de procedură penală sunt constituționale numai „în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991”, potrivit unui comunicat al CCR. Excepția a fost ridicată de fostul președinte al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, condamnat luni, 3 februarie, la 3 ani de închisoare cu executare într-un dosar de corupție în care este acuzat că a primit mită peste 62.000 de lei. La cererea lui Zgonea, Tribunalul București a ridicat excepția de neconstituționalitate la data de 31 mai 2018. Articolul 139 alineatul 3 din Codul de procedură penală are următorul conţinut: „Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege.” Pe de altă parte, CCR a declarat constituţional articolul 11, alineatul 1, litera d) din legea SRI nr.51/1991: „(1) Informaţii din domeniul securităţii naţionale pot fi comunicate: (…) d) organelor de urmărire penală, când informaţiile privesc săvârşirea unei infracţiuni.” Avocatul Elenina Nicuţ şi un procuror care a dorit să îşi păstreze anonimatul au explicat pentru G4media.ro ce presupune decizia CCR. “Sub rezerva faptului că, la acest moment, discutăm exclusiv pe baza minutei, decizia CCR de azi pare a interzice utilizarea ca probe în procesul penal a înregistrărilor făcute în baza Legii 51/1991, rezultat al culegerii de informaţii. O posibilă explicaţie ar fi că o asemenea activitate este anterioară procedurii penale şi, prin urmare, nu oferă garanţiile celei din urmă. …

Liviu Dragnea are astăzi emoții mari. El așteaptă un răspuns care l-ar putea salva de închisoare. Totul depinde, însă, de decizia judecătorilor. Curtea Constituțională ar urma să se pronunțe astăzi asupra constituționalității completurilor de trei de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Sesizarea pe acest subiect a fost depusă la finalul lunii martie de vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, delegat atunci la conducerea Camerei de către președintele de atunci, Liviu Dragnea. Judecătorii CCR au amânat până acum de 5 ori luarea unei decizii. În sesizarea depusă, Florin Iordache a sesizat un posibil conflict de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție. El a contestat faptul că nu a fost respectată legea cu privire la constituirea completurilor de trei judecători, de la ÎCCJ, specializate în fapte de corupție. Dacă judecătorii se vor pronunța favorabil asupra sesizării, atunci s-ar putea ajunge la rejudecarea unor dosare soluționate cu condamnări în primă instanță. După ce în componența Curții au intrat trei judecători noi, aceștia vor asculta din nou punctele de vedere ale Parlamentului și Înaltei Curți. De la ultimul termen, în componența Curții Constituționale au intrat judecătorul Simina Tănăsescu, propunerea președintelui și judecătorii Gheorghe Stan și Cristian Deliorga, ambii propuși de coaliția PSD-ALDE. Conform unor surse, cei trei judecători noi ar fi deja familiarizati cu dosarul și este posibil ca miercuri judecătorii Curții Constituționale să ia o decizie. Trebuie amintit că Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanță în iunie 2018, de completul de 3 de la ÎCCJ la 3 ani și 6 luni de închisoare, decizie menținută și în a doua instanță. Fostul lider PSD ar putea beneficia de constatarea unui eventual conflict constituțional, însă totul depinde și de motivarea judecătorilor CCR. De altfel, fostul șef al PSD a tot sperat la o decizie favorabilă pâna la …

Dragnea bifează o nouă victorie, după ce a fost condamnat pentru o perioadă de 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Curtea Constituțională a luat o decizie importantă pentru fostul lider al PSD. Curtea Constituțională a respins, astăzi, sesizarea PNL privind invalidarea mandatului de parlamentar al lui Liviu Dragnea, fost preşedinte al Camerei, pe motiv că social-democratul a fost condamnat pentru o infracţiune de natură electorală. ”PNL solicită CCR invalidarea mandatului de parlamentar pentru Liviu Dragnea. (…) Ca atare, PNL s-a întors cu doi ani şi jumătate la punerea în acord a Regulamentului Camerei Deputaţilor, deciziilor CCR şi Legii privind organizarea referendumului şi constatăm că acestea trei sunt în contradicţie cu decizia Camerei Deputaţilor de validare a mandatului de deputat al lui Liviu Dragnea. Cu alte cuvinte, PNL a făcut o sesizare de neconstituţionalitate a hotărârii Parlamentului prin care mandatul lui Liviu Dragnea a fost validat”, declara, pe 13 mai, liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan. Deputatul Gabriel Andronache a explicat motivele sesizării la CCR. „Contestaţia se referă la hotărârea (…) din 2016 a Camerei Deputaţilor prin care au fost validate mandatele tuturor deputaţilor. Noi nu sesizăm CCR cu privire la întreaga hotărâre a Camerei, ci doar cu privire la punctul 36 paragraful 4 din această hotărâre, respectiv validarea mandatului de deputat al lui Liviu Dragnea. Motivul este prevăzut de articolul 7 din Regulamentul Camerei Deputaţilor în care se spune că o condiţie esenţială care trebuie realizată în sens negativ, adică nu trebuie îndeplinită, este cea referitoare la faptul de a fi sau nu condamnat pentru fraudă electorală cel care urmează să fie validat ca deputat. Dacă ne uităm, vom vedea că domnul Dragnea a fost condamnat pentru o infracţiune de natură electorală, dacă studiem Codul penal sau doctrina de specialitate vom vedea că infracţiunile din cadrul procesului electoral …

Ziua de luni, 20 mai, este una plină de emoţii pentru preşedintele PSD. ÎCCJ şi CCR trebuie să decidă asupra unor cauze care vizează în mod direct viitorul lui Liviu Dragnea. ÎCCJ ia în discuţie, luni, dosarul în care Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani și jumătate de închisoare, după ce procurorii au cerut completului sesizarea CCR cu două excepții de neconstituționalitate, iar instanța a decis să le acorde avocaților timp să își pregătească apărarea. Judecătorii au anunțat că termenul de pe 20 mai ar putea fi ultimul, însă dacă se admite sesizarea CCR, procesul s-ar putea lungi până în toamnă. Tot luni, Curtea Constituţională a României (CCR) trebuie să se pronunţe în legătură cu lipsa completurilor de trei judecători specializate în fapte de corupţie de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Sesizarea a fost făcută de Florin Iordache, în calitate de preşedinte delegat al Camerei Deputaţilor. Dacă sesizarea va fi admisă, Liviu Dragnea ar putea scăpa de condamnarea în prima instanţă în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia pentru Protecţia Copilului Teleorman, iar judecata s-ar relua pe fond. Însă tot luni judecătorii CCR trebuie să dea o decizie privind sesizarea PNL în cazul prevederilor Regulamentului Camerei Deputaţilor referitoare la delegarea atribuţiilor preşedintelui către vicepreşedinţi. Regulamentul i-a permis lui Florin Iordache să sesizeze Curtea pe tema completurilor specializate în corupţie de la instanța supremă. Dacă sesizarea PNL va fi admisă, automat sesizarea lui Florin Iordache va fi anulată. Aceste evenimente cruciale pentru scena politică ar putea fi însă acoperite mediatic de un alt eveniment anunţat pentru luni. Radu Mazăre, condamnat definitiv la 9 ani de închisoare cu executare, urmează fie adus în România, sub escorta Poliției, după ce autoritățile din Madagascar au admis solicitarea de extrădare din partea țării noastre, potrivit Poliției Române.

Zi decisivă pentru Liviu Dragnea și nu doar pentru el. Mâine, Curtea Constituțională se va pronunța asupra legalității formării completelor de trei judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție. De această decizie depinde dacă se reiau zeci dintre procese, printre care unele vizează nume mari din politică, inclusiv pe Liviu Dragnea, președintele PSD. Liviu Dragnea, președintele PSD, dar și multe alte nume importanate din politică, află mâine dacă mai primesc o șansă la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra legalității formării completelor de trei judecători de la ÎCCJ. Un astfel de complet l-a judecat și condamnat la 3 ani și 6 luni și pe șeful PSD, ceea ce înseamnă că dacă va fi calificat ca ilegal, cazul lui Dragnea va fi rejudecat. Curtea Constituțională s-a pronunțat astăzi în cazul celor 17 sesizări de neconstituționalitate care vizează OUG 14/2017, ordonanță care a abrogat controversata OUG 13/2017 de modificare a codurilor penale, prin care erau dezincriminate total sau parțial mai multe infracțiuni. Curtea a constatat că OUG 14 nu este neconsituțională. Și OUG 13, spun o parte dinstre juriști ar fi avut efecte pozitive pentru Liviu Dragnea și alți politicieni, deși aceștia neagă. Sursa:capital.ro

Legea pensiilor pare o telenovelă fără sfârșit. Curtea Constituțională a discutat miercuri, 13 martie, sesizarea PNL și USR cu privire la Legea pensiilor și a decis să o întoarcă în Parlament, declarând-o parțial neconstituțională. Prin sesizarea făcută, PNL și USR au susținut că este neconstituțională condiţionarea dreptului la pensie al angajatului de îndeplinirea de către angajator a obligaţiei fiscale de achitare a contribuţiilor reţinute angajatului prin stopaj la sursă. Astfel, este deschisă posibilitatea încălcării dreptului constituţional la pensie al angajatului, fără ca acest lucru să fie determinat de neîndeplinirea unei obligaţii aflată în sarcina angajatului, susţin semnatarii. De asemenea, PNL și USR susțin că prin legea propusă se instituie o discriminare nejustificată între persoanele cu dizabilități care urmează să beneficieze de pensie, fiind aplicată o măsură de reducere a stagiului de cotizare minim doar pentru o anumită categorie de persoane și nu pentru toți cetățenii cu nevoi speciale. Tot opoziția spune că, în plus, este instituită o condiție obligatorie pentru persoanele care urmează să beneficieze de pensie de invaliditate de a îndeplini un stagiu minim de cotizare de minimum 15 ani, fapt care generează situații în care persoanele în cauză sunt discriminate și supuse unui dublu standard.

Decizie aproape incredibilă în țara condusă de președintele cu cele mai clare convingeri anticorupție din Europa. Un fost premier al Franței, condamnat pentru corupție, a fost propus de camera inferioară a Parlamentului pentru poziția de membru al Curții Constituționale (fr. Conseile Constitutionelle). Camera inferioară a Parlamentului Franţei (fr. Assemble Nationonle), prin preşedintele său, l-a propus pe fostul premier Allain Jouppe pentru poziţia de membru al Curţii Constituţionale, scrie LeMonde. Potrivit sursei citate, actualul primar al oraşului Bordeaux şi-a anunţat deja demisia din funcţia pe care o deţine, însă nu a spus încă motivele. “ Cu mare emoţie mă pregătesc să renunţ la prerogativele de primar şi preşedinte al Metropolei Bordeaux, care mi-au adus atât de multă bucurie. Îmi voi expune motivele în cadrul unei conferinţe de presă”, a transmis Jouppe, într-un comunicat. Jouppe, alături de alţi doi politicieni, propuşi de preşedinte şi de Senat, vor trebui să treacă, mai întâi prin audieri în faţa comisiilor juridice şi a plenului Parlamentului Francez, într-o procedură aproape similară cu cea folosită şi în România. În 2004, Allain Jouppe a fost condamnat pentru corupţie. Anterior, el ocupase funcţia de prim ministru al Franţei. El este un membru marcant al partidului Republican din Franţa.

Operatorii sunt obligaţi să instituie măsurile organizatorice, tehnice şi de procedură pentru a furniza persoanei vizate informaţiile necesare potrivit prevederilor art. 13 şi art. 16 – 21 şi pentru a asigura transmiterea unui răspuns în legătură cu prelucrările desfăşurate în condiţiile prevăzute de art. 11 sau în legătură cu notificarea persoanelor vizate în cazul apariţiei unui incident de securitate”, arata proiectul. “În ziua de 20 noiembrie 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.a) teza întâi din Constituție și al art.11 alin.(1) lit.A.a) și art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecția de neconstituționalitate a Legii privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale și combaterea infracțiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative și de siguranță, precum și privind libera circulație a acestor date, în ansamblul său, precum și, în special, dispozițiile art.12 alin.(1)-(5), art.13, art.14, art.15 alin.(1)-(5) și art.16 din aceasta, obiecție formulată de un număr de 63 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale şi combaterea infracţiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative şi de siguranţă, precum şi privind libera circulaţie a acestor date, în ansamblul său, precum și, în special, dispozițiile art.12 alin.(1)-(5), art.13, art.14, art.15 alin.(1)-(5) și art.16 din aceasta, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României”, transmite CCR.

Italienii au pregătit un Cod Etic prin care interzic intrarea în guvern a francmasonilor. Buciumul: ‘Codul etic’ al programului prezentat vineri de Ligă şi Mişcarea 5 Stele prevede că ‘nu pot intra în guvern’ persoane condamnate penal, care sunt în proces (de judecare) pentru infracţiuni grave sau care fac parte din ‘francmasonerie’. Patea cu sunt in proces de judecare lasă loc de abuz. Dacă procesul este în derulare, nu înseamnă că au fost condamnați. Dacă italienii au instuții care acționează la ordin politic sau ordin al serviciilor, cum e DNA la noi, înseamnă că această lege permite ca orice politician incomod căruia i se fabrică un dosar și este trimis în judecată pe baza dosarului să fie înlăturat din funcție. Marele Orient al Italiei (Grande Oriente d’Italia /GOI/) a reacţionat rapid, reamintind că ‘francmasonii jură solemn credinţă Republicii Italiene şi se angajează să respecte normele şi legile ei’. ‘Ideea introducerii unei clauze antifrancmasoni în contractul dintre Liga şi M5S este contrară principiilor constituţionale. Aceasta aminteşte de legile fasciste pe care francmasonii le-au denunţat dintotdeauna şi care reprezintă consecinţele unei derive liberticide periculoase’, susţine Marele Orient al Italiei într-un comunicat. Francmasonii au avut un rol semnificativ în perioada interbelică, și după aceea, prin susținerea intereselor iudeo-bolşevice, fapt care explică de ce s-ar opune legii “fasciste”. Legea anti-masonerie este justificată. Și România a avut odată un discurs anti francmason din cauza căruia tovarășul a fost asasinat și țara răpită de interese internaționaliste. Organizaţia evocă în acest context articole din Constituţie care se opun acestei discriminări şi menţionează numele membrilor săi care s-au distins în istoria ţării, de la Garibaldi la Goffredo Mameli, autorul imnului italian. ‘Cei care gândesc să utilizeze în scopuri politice o campanie împotriva francmasonilor pentru a-i împiedica să-şi exercite drepturile fundamentale comit un abuz şi trebuie să-şi asume responsabilitatea’, …

Klaus Ioahnnis a spus miercuri că nu va promulga Legea referendumului în forma în care i-a fost trimisă, având nemulțumiri în legătură cu aceasta. Șeful statului a precizat că va cere și punctul de vedere al Curții Constituționale a României (CCR). „Așa cum a ajuns acum la mine nu va fi promulgată. Am oarece nemulțumiri în privința ei și voi cere opinia Curții Constituționale”, a declarat Iohannis, conform News.ro. Această declarație vine în ciuda faptului că Președintele nu se mai poate opune promulgării Legii, dat fiind faptul că prin Constituție, șeful statului poate face acest lucru doar o singură dată. Plenul Camerei Deputaților a adoptat în 4 aprilie, în calitate de for decizional, cu 195 de voturi “pentru”, 71 de voturi „împotrivă” și 6 abțineri, Legea referendumului, trimisă la reexaminare de către președinte Klaus Iohannis. 14 parlamentari PNL și 13 de la USR au contestat deja legea la Curtea Constituțională. Fără adoptarea acestui act normativ, Referendumul pentru Familie nu poate fi organizat de către Parlament. Demersul Președintelui vine într-un moment în care sute de persoane s-au raliat unui mesaj semnat de 13 personalități care îi cer lui Iohannis să nu se mai opună Referendumului pentru Familie. În aprilie, Iohannis anunțase că nu este nicio grabă cu organizarea Referendumului pentru Familie, deși semnăturile au fost depuse și validate de CCR de aproape doi ani. În octombrie 2016, Iohannis a spus că demersul constituțional al celor 3 milioane de români ar fi „fanatism religios”.

Iata cine îl consiliază pe Florin Iordache! Da, este Daniel Morar, fostul procuror-șef al DNA și actual judecător la Curtea Constituțională! Fotografia a fost făcută vineri, în jurul prânzului, la restaurantul Parlamentului. VEZI SI: ATENTAT LA SIGURANTA NATIONALA! Dragnea a negociat direct cu Viktor Orban ce CEDĂRI va face în Transilvania pentru a-și trece legile SCĂPĂRII!

ROMANIA IESE IN STRADA CONTRA LUI LIVIU DRAGNEA SI A MAFIOTILOR DIN PSD! Asaltul asupra justitiei a inceput. O mare parte din romani nu s-au deranjat la vot. Daca nu s-au deranjat la vot se vor deranja de acum in strada pentru ca vor trebui sa apere democratia si justitia in strada. Din pacate Liviu Dragnea & Co sunt atat de rupti de realitate incat nu inteleg ca Romania ii uraste. Cele doua milioane de pensionari senili, asistati sociali si bugetari a/i/morali nu vor misca un deget sa ii salveze de avalansa pe care sunt pe cale sa o provoace. VEZI SI: Nepoata lui Pandele, prezentata de Dragnea la Antena 3 ca o tanara „foarte, foarte bine pregatita”. A avut 5.35 la Romana la Bac iar acum este deputat CLUJUL IESE PRIMUL IN STRADA Miercuri, 11 Ianuarie de la ora 18, ne vedem in Piata Unirii din Cluj-Napoca. Iesim in strada pentru a cere demisia lui Victor Ciorbea din functia de Avocat al Poporului dupa decizia acestuia de a ataca legea 90/2001 la Curtea Constitutionala, lege care interzice persoanelor condamnate penal sa ocupe functia de premier al Romaniei. E revoltator si inadmisibil simplu fapt ca am ajuns sa ,,discutam” despre posibilitatea ca intr-o tara europeana, o persoana condamnata penal sa poata ocupa cele mai importante functii de conducere ale statului. Integritatea nu e negociabila, iar respectarea legii 90 cu atat mai putin. Sa fie clar pentru toata clasa politica: Societatea civila nu va accepta erodarea respectului fata de lege si atacuri la adresa statului de drept. Evenimenul a fost organizat pe Facebook – detalii aici. / Sursa: Reportaje.live VEZI SI: Liviu Dragnea, naș la MUSULMANĂ, Florin Iordache, naș la ARAB! Aceste SPECIEMENE NE CONDUC datorita „DESTEPTILOR” care au votat PSD!

AXA IOHANNIS-CIOLOȘ-SOROS ȘI-A DAT ARAMA PE FAȚĂ DE NEPERMIS: 3 milioane de români care susțin Inițiativa, sunt aruncați de Președintele Iohannis în rândul FANATICILOR RELIGIOȘI. Președintele comunităților evanghelice din România, unul dintre reprezentanții de seamă ai celor care susțin inițiativa Pro-Familie, cel care l-a întrebat public pe Iohannis despre această inițiativă, a fost repezit ca ultimul răufăcător şi făcut albie de porci, doar pentru că a îndrăznit să-l întrebe despre ea: Iohannis: “Este greșit să dăm ascultare sau să mergem pe calea fanatismului religios și a solicitărilor ultimative”. Acuzația este mai mizerabilă, decât cea făcută de Hillary Clinton, care i-a catalogat pe susținătorii lui Donald Trump ca fiind “niște deplorabili irecuperabili” În ciuda faptului că a spus că nu vrea să se pronunțe pe fond despre inițiativă, Nervozitatea şi Agresivitatea VĂDITĂ a Președintelui care a mers până la o jignire gravă, l-a dat de gol şi a arătat nu numai că e Total Împotriva acestei inițiative, (ceea ce e dreptul lui), dar a scos la iveală ce crede el şi (mai ales) cum îi califică el, pe cei care susțin inițiativa. Este de nepermis ca președintele în funcție să numească, fie şi indirect, 3 milioane de cetățeni care şi-au exercitat un drept constituțional perfect legal despre care el are o părere opusă ca fiind “fanatici religioşi” Şi a făcut asta, doar pentru că aceștia, printr-unul dintre reprezentanții lor, i-au cerut să se pronunțe, în calitatea pe care o are de Garant al Constituție, asupra Căsătoriei, o instituție fundamentală garantată de Constituție. Modul în care a reacționat denotă o Intoleranță şi o Discriminare de neimaginat. Mai mult, acești 3 milioane de cetățeni chiar dacă l-au întrebat printr-unul din reprezentanții lor, “ce părere are în calitatea de Garant al Căsătoriei”, nu au impus nimănui nimic şi nici nu i-au catalogat pe alții …

REVOLTATOR: KLAUS IOHANNIS TINE CU HOMOSEXUALII! Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, întrebat în legătură cu propunerea Coaliţei pentru Familie de revizuire a Constituţiei, că “este greşit să dăm ascultare sau să mergem pe calea fanatismului religios şi a solicitărilor ultimative”, fiind adeptul toleranţei şi al deschiderii. “Nu am ce să-i răspund. În chestiunea revizuirii Constituţiei încă nu este rândul meu să mă exprim. Însă în acest context cred că este foarte important să reiterez un lucru în care cred fiindcă eu provin dintr-o minoritate etnică şi religioasă, eu cred că trebuie să revenim la ceea ce se numeşte toleranţă şi acceptarea celuilalt, acceptarea celuilalt cu bune şi cu rele. Nu suntem toţi la fel, nu toate gupurile etnice şi toate grupurile religioase sunt la fel. Este greşit să dăm ascultare sau să mergem pe calea fanatismului religios şi a solicitărilor ultimative. Eu nu cred în ele şi nu le sprijin. Sunt adeptul toleranţei, al încrederii şi deschiderii spre celălalt”, a spus preşedinte întrebat în legătură cu solicitarea preşedintelui Alianţei Evanghelice din România de a-şi exprima punctul de vedere referitor la propunerea Coaliţiei. La 20 iulie, Curtea Constituţională a dat aviz pozitiv pentru iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei, în sensul în care aceasta respectă limitele revizuirii, însă judecătorii nu s-au pronunţat pe fondul problemei-definirea căsătoriei ca uniune între femeie şi bărbat- nici asupra oportunităţii. Decizia a fost luată în unanimitate şi, drept consecinţă, iniţiativa poate intra în dezbaterea Parlamentului, unde este însă nevoie de o majoritate calificată pentru a fi adoptată. În cazul în care ar fi aprobată de Parlament, propunerea trebuie să fie suspusă şi unui referendum naţional.

Judecatorii Curtii Supreme canadiene au decis, vineri, sa legalizeze sinuciderea asistata, in anumite conditii, in intreaga tara. Guvernul federal are patru luni la dispozitie pentru a regulariza prin lege sinuciderea asistata, scrie Reuters. Doctorii din provincia Quebec pot sa acorde deja asistenta pacientilor terminali care vor sa se sinucida, potrivit unei legi in vigoare inca din luna decembrie. Pana la sfarsitul lunii aprilie, practica va fi legiferata in intreaga tara, iar Canada intra in lista scurta a statelor unde pacientii terminali pot cere ajutorul medicului pentru a muri. Eutanasierea este legala in Belgia, in vreme ce un pacient poate sa apeleze la sinucidere asistata in Olanda, Elvetia si statele americane California, Oregon, Washington si Vermont. Diferenta intre eutanasiere si sinucidere asistata consta in faptul ca, in cazul ultimei, medicamentul care provoaca moartea este prescris de doctor, dar administrat de pacient.

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis, miercuri, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind securitatea cibernetică a României este neconstituţională, în ansamblul ei, anunță Mediafax. “Curtea a reţinut că întregul act normativ suferă de deficienţe sub aspectul respectării normelor de tehnică legislativă, coerenţă, claritate, previzibilitate, precum şi sub aspectul respectării procedurii legislative, prin lipsa avizului Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, elemente de natură a determina încălcarea art.1 alin.(5) din Constituţie, care consacră principiul legalităţii, şi a prevederilor art.119 din Legea fundamentală, referitoare la atribuţiile CSAT”, se arată într-un comunicat de presă al CC. De asemenea, Curtea a constatat încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în articolul 1, alineatele 3, 4 şi 5 referitoare la principiul statului de drept, principiul separaţiei puterilor în stat, respectiv principiul legalităţii, în articolul 21, alineatele 1 şi 3, referitor la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, în articolul 26 privind viaţa intimă, familială şi privată şi în articolul 28 referitor la secretul corespondenţei, din perspectiva lipsei garanţiilor necesare respectării acestor drepturi, precum şi în articolul 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. “Astfel, Curtea a constatat neconstituţionalitatea mai multor prevederi ale legii, printre care cele privind definirea noţiunii de «deţinători de infrastructuri cibernetice» (art.2 din lege), desemnarea Serviciului Român de Informaţii ca autoritate naţională în domeniul securităţii cibernetice (art.10), lipsa garanţiilor legale (autorizarea de către o instanţă judecătorească) aferente respectării obligaţiei deţinătorilor de infrastructuri cibernetice de a permite accesul reprezentanţilor autorităţilor competente la datele deţinute, relevante în contextul solicitării (art.17), lipsa reglementării prin lege a criteriilor în funcţie de care se realizează selecţia infrastructurilor cibernetice de interes naţional, cât şi a modalităţii prin care se stabilesc acestea (art.19), autoritatea care efectuează auditarea de securitate cibernetică (art.20 lit.c), lipsa reglementării prin lege a …

Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit că organele judiciare și cele cu atribuții în domeniul siguranței naționale nu mai au acces și nu mai pot utiliza datele obținute și stocate în baza Legii “Big Brother”, până la adoptarea de către Parlament a unui nou act normativ privind reținerea datelor. CCR a publicat miercuri motivarea deciziei din 8 iulie prin care a fost declarată neconstituțională Legea 82/2012 privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, precum și pentru modificarea și completarea Legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice. Curtea precizează că, având în vedere și Hotărârea din 8 aprilie 2014 a Curții de Justiție a Uniunii Europene, odată cu publicarea în Monitorul Oficial a prezentei decizii, devine lipsită de temei juridic, atât din punct de vedere al dreptului european, cât și al celui național, activitatea de reținere și folosire a datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicații electronice accesibile publicului sau de rețelele de comunicații publice. “Concret, aceasta înseamnă că de la publicarea deciziei CCR furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului nu mai au nici obligația, dar nici posibilitatea legală de a reține anumite date generate sau prelucrate în cadrul activității lor și de a le pune la dispoziția organelor judiciare și ale celor cu atribuții în domeniul siguranței naționale. Prin excepție, pot fi reținute de către acești furnizori doar datele necesare pentru facturare sau plăți pentru interconectare ori alte date prelucrate în scopuri de comercializare doar cu consimțământul prealabil al persoanei ale cărei date sunt prelucrate, așa cum prevede Directiva 2002/58/CE, în vigoare”, susțin judecătorii. Corelativ, reține CCR, până la …

Deşi i-a trecut „glonţ” pe lângă onoarea PSD-ului exemplul foarte recent al felului în care, nu doar neghiobiile şi trădările, ci şi aroganţele se plătesc, recte condamnarea amatorului de chinezării (politice) Adrian Năstase, repus, nu în codul guvernării, ci în cel al barelor vărgate, actualul premier nu s-a dezumflat din starea de flatulenţă şi fudulie. Ba, chiar dacă pe biroul judecătorilor CCR se găsea ultimul dintre cele trei proiecte pe care PSD şi-a construit guvernarea, celălalte două piloane-proiect pe care se sprjina mamutul pesedist fiind deja năruite (revizuirea Constituţiei şi regionalizarea), Victor Ponta a ales să stea departe de marile decizii în ziua decisivă. O zi inportantă pentru continuitatea existenţei sale la guvernare, dar, mai ales, pentru credibilitatea părţii social-democrate a guvernului. Astfel, în singura zi în care chiar ar fi trebuit să stea în ţară, starleta de la Palatul Victoria a plecat pe margini de drum numai de el ştiute. Şi poate că nu a fost un gest de laşitate, ci a plecat pentru că se baza pe faptul că are între judecătorii CCR un „Toni” care va grebla un vot corespunzător. Dar nu este mai puţin credibil faptul că a tulit-o tocmai pentru că s-a simţit ca un lotru speriat de felul în care s-a văzut „afară” cum fură el pe dinăuntru statul de drept. Şi a şters-o, iepureşte, pentru a nu da ochii cu Victoria Nuland, asistentul secretarului de Stat al SUA, care, umblă vorba în târg, a venit să afle răspunsul la întrebarea pusă de Joe Bidin în timpul vizitei lui Ponta la Casa Albă: „Victor, ce vrei tu să faci pentru România?”. Celebra vizită în care, pentru o poză în holul de vizitatori de la Casa Albă, Victor Viorel Ponta a mezat gazele de şist din țară. Iar acum, deşi venea America la el, a …

Curtea Constituţională a decis, astăzi, cu majoritate de voturi, că articolul din Codul Penal prin care a fost înlăturată prescripţia răspunderii penale pentru omor este constituţional. Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat că torţionarilor nu li se aplică prescripţia infracţiunilor comise.”Cu majoritate de voturi, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a articolului 125 din Codul Penal. Concret, să zicem, cum s-a spus în presă, prescripţia infracţiunilor comise de torţionari, cum spuneaţi dumneavostră, nu se împlineşte, deci nu se aplică prescripţia. Faptele nu se prescriu. Adică, mai exact, faptele de crimă, de exmplu, nu sunt prescriptibile, nici răspunderea penală, nici executarea pedepsei”, a spus Augustin Zegrean, potrivit Agerpres. În 21 noiembrie, CCR a decis repunerea pe rol pentru 12 decembrie a excepției ridicate de Nicolae Jr. Trebuian, care a contestat constituționalitatea dispozițiilor art. 125 alin.3 din Codul penal. Anterior, în 15 octombrie, CCR a amânat soluționarea excepției din cauza imposibilității constituirii completului de judecată. Excepția a fost dezbătută prima dată în ședința publică din 24 septembrie. În octombrie, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și-a exprimat îngrijorarea privind posibila blocare a dosarelor Revoluției ca urmare a soluționării unei excepții de neconstituționalitate de către Curtea Constituțională a României. Președintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru, a transmis la acea dată judecătorilor CCR o scrisoare privind situația care ar fi creată odată cu admiterea excepției de neconstituționalitate a Legii 27/2012. “Legea 27/2012 are implicații inclusiv în ceea ce privește cercetarea și judecarea persoanelor responsabile pentru decesele înregistrate în contextul evenimentelor din decembrie 1989. O admitere a excepției de neconstituționalitate în cauza legată de imprescriptibilitatea infracțiunilor pentru care nu s-au împlinit încă termenele de prescripție ar însemna ca persoanele responsabile pentru infracțiunile de omor nu vor mai putea fi trase la răspundere penală. Consecința ar fi că faptele de la …