ÔÇťJurnalism ├«nseamn─â s─â publici ceea ce cineva nu vrea s─â fie publicat. Orice altceva e publicitate.ÔÇŁ - George Orwell

DETALII AICI.

crime

  • VIDEO: Viata de lux de dupa inchisoare a Generalului Stanculescu. Cat castiga in cazinou omul condamnat pentru reprimarea Revolutiei

    generalul-stanculescu

    Cu un aer de milionar excentric, intr-un costum gri metalizat, fumand incontinuu si intr-o forma de zile mari, fostul general Victor Atanasie Stanculescu, recent eliberat din puscarie, a povestit cum pariaza in cazinouri ca sa se relaxeze.

    Marturisirea a facut-o la Academia Romana, unde a participat, luni, la centenarul Regelui Carol I alaturi de politicieni, dar si de membrii ai Casei Regale. Stanculescu, a fost condamnat la 15 ani de inchisoare pentru reprimarea sangeroasa a Revolutiei de la Timisoara.

    Degajat, fostul ministru al Apararii, acum in varsta de 86 de ani, a recunoscut ca are o viata de noapte zbuciumata. Ii place sa mearga la cazinou, atat in Romania cat si in strainatate.

    Stanculescu: De ce sa nu merg in cazinou? Am fost si la Monte Carlo la cazinou, am fost si la Londra. Ultima data am fost ieri dupa amiaza. Ma deconectez de viata si de televiziunile care te sufoca cateodata.

    Reporter: Cat castigati?

    Stanculescu: Sume mici, nu am castigat mai mult de 300 de lei.

    Reporter: Ati pierdut sume mari?

    Stanculescu: Nu, n-am pierdut niciodata.

    Stanculescu ne-a dezvaluit si planurile de vacanta. Spune ca la iarna are de gand sa mearga in croaziera in Caraibe, mai exact in Insulele Virgine.

    Acolo e varul meu. Am planificat mai la iarna, cand vin toti bogatasii americani si eu fiind acolo cu varu-meu, care are o gazda buna… Sper sa fie bine“, a explicat Stanculescu.

    Fostul general Victor Atanasie Stanculescu a participat, luni, la un simpozion despre Regele Carol I organizat la Academia Romania. Au fost de fata premierul Victor Ponta sau Altetele Lor Regale principii Radu si Nicolae.

    Generalul Stanculescu afiseaza aerul unui om relaxat. Imaginea sa din prezent nu are nicio legatura cu cea de acum 5 luni, cand era purtat intre tribunal si puscarie, cu fes pe cap si pardesiu. Stanculescu a ispasit 5 ani din cei 15 primiti in dosarul Revolutiei de la Timisoara.

    El a fost eliberat conditionat. Procurorii au demonstrat ca Stanculescu a facut parte din comandamentul care a inabusit Revolutia de la Timisoara si a exercitat cu “vadit exces de zel” ordinele primite de la Ceausescu. Au murit atunci mii de oameni. – Sursa: Stirile ProTV

  • Complicitatea la tortur─â din 13-15 iunie ’90 ├«i poate aduce condamnarea lui Ion Iliescu

    complicitatea_la _tortura_din

    Agonie ╚Öi extaz pentru Ion Iliescu ├«n dosarul mineriadei. Decizia definitiv─â de ieri a CEDO care d─â frisoane celor care se ╚Ötiu vinova╚Ťi va redeschide dosarul penal prin infirmarea unora sau tuturor dispozi╚Ťiilor procurorilor de p├ón─â acum. Instan╚Ťa de la Strasbourg a constatat ieri o ├«nc─âlcare a aspectului procedural privind articolul 3 (interzicerea torturii ╚Öi tratamentelor inumane sau degradante). Pentru infrac╚Ťiunea de tortur─â, procurorii rom├óni au scos de sub urm─ârire ├«n 2009 sau au dat NUP pentru to╚Ťi inculpa╚Ťii ╚Öi cerceta╚Ťii, motiv├ónd, conform legii rom├óne╚Öti c─â┬á faptele nu erau prevazute de legea penal─â la momentul s─âv├ór╚Öirii acestora.

    ├Äntre timp, mai precis ├«n 17 mai 2010, Marea Camer─â a CEDO a dat o decizie care va fi luat─â ├«n considerare de procurori ├«n cazul infrac╚Ťiunii de tortur─â care nu era prev─âzut─â ├«n acel moment ca infrac╚Ťiune de legea penal─â. Este vorba de cauza Kononov versus Letonia. Vassili Kononov a adresat o pl├óngere Cur┼úii de la Strasbourg, ├«n care a invocat violarea drepturilor sale protejate de articolul 7 al Conven┼úiei, consider├óndu-se victima aplic─ârii retroactive a legii penale, pe motiv c─â actele pentru care a fost acuzat nu constituiau, la data comiterii lor, fapte incriminate de dreptul intern sau de dreptul interna┼úional.

    La 24 iulie 2008, cu o majoritate de patru voturi la trei, o camer─â a Cur┼úii (Fosta Sec┼úie a Treia) a pronun┼úat o hot─âr├óre prin care a constatat c─â Letonia a violat articolul 7 al Conven┼úiei ┼či a decis c─â petentul este ├«ndrept─â┼úit la desp─âgubiri ├«n valoare de 30.000 euro, cu titlu de satisfac┼úie echitabil─â. Guvernul leton a solicitat trimiterea cauzei la Marea Camer─â.

    ├Än hot─âr├órea sa, pronun┼úat─â la 17 mai 2010, Marea Camer─â a statuat, cu o majoritate de paisprezece voturi la trei, c─â decizia instan┼úelor letone de condamnare a petentului pentru crime de r─âzboi nu constituie o violare a Conven┼úiei. Motivarea┬á a fost c─â urm─ârirea penal─â ╚Öi condamnarea lui Kononov de c─âtre instan╚Ťele din Letonia, bazate pe dreptul interna╚Ťional ├«n vigoare la data comiterii actelor de care el a fost acuzat nu puteau fi considerate imprevizibile. ├Än concluzie, ├«n momentul ├«n care au fost comise, actele reclamantului au constituit infrac╚Ťiuni definite cu accesibilitate ╚Öi previzibilitate suficient─â de legile ╚Öi obiceiurile r─âzboiului.
    A╚Öadar se pune ├«ntrebarea: Ion Iliescu putea prevedea ├«n 1990 c─â tortura este infrac╚Ťiune ├«n legile interna╚Ťionale? ╚śi chiar dac─â nu era prev─âzut─â ├«n legisla╚Ťia rom├óneasc─â el ar fi putut prevedea c─â cineva care tortureaz─â putea la un moment dat s─â fie urm─ârit penal ╚Öi condamnat pentru aceste fapte abominabile?┬á R─âspunsul e ├«n mod clar afirmativ, av├ónd ├«n vedere calitatea sa de demnitar.
    De altfel pe asta au mizat ╚Öi procurorii care i-au trimis ├«n judecat─â pe Vi╚Öinescu ╚Öi Ficior pentru genocid ╚Öi crime ├«mpotriva umanit─â╚Ťii chiar dac─â aceste fapte nu erau prev─âzute de legea penal─â rom├óneasc─â la momentul comiterii. Le dorim celor trei octogenari s─â se ├«mprieteneasc─â dup─â gratii. – Sursa: Ziarul Curentul

  • Droguri, furturi, crime, Ferentari. Cartierul din Bucuresti unde tiganii isi numara anii de puscarie in locul celor de scoala

    ferentari

    Ferentari, cel mai rau famat cartier din Capitala, se afla pe locul 4 in topul celor mai urate destinatii din lume pe care turistii sunt sfatuiti sa le ocoleasca.

    Aproape 2.000 de masini au fost furate in Ferentari si 378 de oameni omorati, sustin jurnalistii englezi, care au plasat zona de ghetouri in acest clasament, ingrijorator pentru autoritatile din Bucuresti.

    Mizerie, droguri, saracie, furturi si crime – toate au facut din Ferentari un cartier sordid, intrat in primele zece zone din lume in care e mai bine sa nu ajungi niciodata. Topul este facut de ziaristii de la Daily Mail, care au vazut ca in Ferentari, pe orice strada, sunt gunoaie in putrefactie, iar mirosul este insuportabil.

    Renumele zonei vine se pare si din faptul ca foarte multi hoti s-au nascut aici si dupa ce dau lovitura se intorc acasa, iar arestarile se fac in Ferentari.

    Printre blocurile ocolite de reabilitare, ghenele lipsesc, iar gunoiul se arunca pe geam. Copii de 3-4 ani isi fac veacul printre drogati, betivi si sobolani. In Ferentari adultii se lauda ca au fost la inchisoare mai des decat la scoala, iar generatiile tinere par sa urmeze “modelul”.

    Daniel a crescut in Ferentari si ne povesteste ca aici a invatat legile strazii. Politistii spun ca daca ar opri la intamplare cativa locuitori, sigur ar da peste unul sau doi care au fost inchisi. Doru are si el cazier. Agentul care ne-a insotit prin Ferentari il stia de 15 ani.

    Despre generatia de acum si cat de periculos e cartierul, barbatul nu vrea sa spuna mare lucru: “Astia de acum: panarame. Sunt niste unii care se drogheaza, pai era aseara unu, dormea in mijlocul gunoaielor, avea o lumanare langa el, mort era, terminat. Si, in plus, nu mai e Ferentariul ce era. Astia dau din gura, beau si se drogheaza, daca te dai la ei fug ca si cainii”.

    Ziua e liniste. Ici, colo apar locatari dornici de vorba in speranta ca fac rost de bani.

    Ureche a primit ultima condamnarea pentru trafic de droguri. A iesit din puscarie in 2005, dar de droguri nu s-a lasat.

    Noaptea in Ferentari e alta lume. Strazile pustii in timpul zilei se aglomereaza brusc. Scartait de roti, manele, grupuri pe la colturi de bloc, ici, colo cate un echipaj de politie. Arestarile cu girofar si trupe speciale in Ferentari sunt deja o obisnuita, iar locatarii din ghetou fac parada de filmulete pe internet.

    Daca nu stii pe nimeni, nu poti sa intri, de exemplu, pe Aleea Livezilor: o zona de ghetouri, fara iluminat stradal. Aici se vand droguri spune politia. Masinile intra si ies necontenit iar cine are nevoie de marfa e preluat imediat.

    Prin cartier umbla vorba ca multi indivizi care stau pe strada ar face parte dintr-un clan. Si politistii spun ca zona Ferentari este sub puterea Camatarilor – Sile si Nutu – doi dintre cei mai cuoscuti si influenti interlopi din Romania. Statisticile politiei arata ca in Ferentari in ultimul an, au fost 686 de infractiuni, din care 52 de talharii si 567 de furturi.

  • Jack Spintec─âtorul, identificat cu ajutorul testelor ADN. A fost un EVREU polonez

    jack-the-ripper

    Identitatea criminalului ├«n serie Jack Spintec─âtorul, din Londra secolului al 19-lea, a fost descoperit─â dup─â 126 de ani de la ┼čirul de crime care a ├«ngrozit metropola britanic─â, gra┼úie testelor ADN f─âcute pe materia organic─â de pe un ┼čal al unei victime, informeaz─â dailymail.co.uk. Acesta a fost un EVREU polonez.

    Unul dintre cele mai mari mistere, care le-a dat b─âtaie de cap criminali┼čtilor mai mult de un secol ┼či a fost transpus ├«n numeroase c─âr┼úi ┼či filme, d├ónd na┼čtere unei serii de teorii unele mai bizare dec├ót altele, a fost ├«n sf├ór┼čit descifrat, gra┼úie tehnologiilor moderne care permit testele ADN.

    B─ârbatul responsabil pentru cel pu┼úin cinci crime petrecute ├«n Londra, ├«n toamna anului 1888, a fost identificat ├«n persoana imigrantului evreu polonez Aaron Kosminski, unul dintre cei ┼čase suspec┼úi ancheta┼úi la momentul respectiv.

    Probele ADN au demonstrat fără dubiu că Jack Spintecătorul este evreul Aaron Kosminski, care a ajuns la Londra la începutul anilor 1880, emigrând din ţara sa natală împreună cu familia din cauza pogromului rus.

    Kosminski lucra ca frizer, potrivit documentelor autorit─â┼úilor londoneze, ┼či suferea de o boal─â mental─â, cel mai probabil schizofrenie paranoid─â. Documentele medicale ale vremii arat─â c─â b─ârbatul avea halucina┼úii auditive ┼či ├«l descriu totodat─â ca fiind un misogin cu ├«nclina┼úii patologice spre masturbare.

    Descoperirea identit─â┼úii lui Jack Spintec─âtorul, cum a ajuns s─â fie supranumit criminalul considerat ├«n epoc─â ├«ncarnarea diavolului, a fost posibil─â dup─â ce un colec┼úionar a cump─ârat un ┼čal, ├«n 2007, la o licita┼úie cu obiecte care au avut leg─âtur─â cu ┼čirul de crime.

    Russel Edwards, un britanic interesat de misterul crimelor de foarte mul┼úi ani, a cump─ârat acest ┼čal, de┼či mul┼úi al┼úi exper┼úi ├«n seria de crime nu i-au atribuit niciodat─â vreo importan┼ú─â acestui obiect vestimentar.

    Edwards a descoperit c─â obiectul fusese luat de un poli┼úist care a participat la ancheta crimelor ┼či oferit so┼úiei sale. Timp de peste un secol, ┼čalul a r─âmas ├«n familia poli┼úistului, ├«n mod suprinz─âtor f─âr─â s─â fie sp─âlat vreodat─â. ┼×alul s-a aflat ├«n posesia Muzeului de Criminalistic─â din Londra din 1991 p├ón─â ├«n 2007, f─âr─â s─â fi fost testat vreodat─â pentru urme de ADN sau s─â fie expus. ├Än 2001, a revenit ├«n familia anchetatorului crimelor din 1888. Cinci ani mai t├órziu, un test ADN a fost efectuat asupra ┼úes─âturii, pentru un documentar al televiziunii Channel 4, dar rezultatele au fost neconcludente.

    Dup─â ce a fost cump─ârat ├«n 2007 de Russel Edwards, entuziastul criminalist amator a f─âcut mai multe cercet─âri pentru a afla provenien┼úa exact─â a ┼čalului. Dup─â ce a avut confirmarea c─â obiectul a fost g─âsit l├óng─â cadavrul ultimei victime a lui Jack Spintec─âtorul, ├«n 2011 Edwards a apelat la ajutorul unui expert criminalist ┼či a efectuat mai multe analize de mare precizie, pentru a identifica existen┼úa unor eventuale pete de s├ónge sau alt material genetic pe ┼úes─âtur─â. Rezultatele au fost uimitoare. Expertul a identificat urme de s├ónge ┼či de sperm─â. Cercet─ârile ulterioare au relevat prezen┼úa ADN-ului ├«ndeajuns de bine p─âstrat pentru a putea compara probele cu codul genetic al urma┼čilor victimei ┼či a rudelor unora dintre b─ârba┼úii b─ânui┼úi a fi criminalul.

    ├Än 2012, anchetatorii au reu┼čit s─â g─âseasc─â o rud─â a criminalului, cele mai multe indicii din epoc─â indic├ónd faptul c─â frizerul polonez era cel mai probabil Jack Spintec─âtorul. Rezultatele ADN au confirmat dup─â aproape doi ani de cercetare ┼či teste c─â sperma g─âsit─â pe ┼čal era a lui Aaron Kosminski, iar astfel misterul a fost deslu┼čit la 126 de ani de la oribilele crime.

    Aaron Kosminski avea 23 de ani c├ónd a comis crimele ┼či locuia cu cei doi fra┼úi ai s─âi ┼či cu o sor─â a sa foarte aproape de locul unde a fost g─âsit─â una dintre victime. ├Än ciuda faptului c─â fusese identificat de un martor ca fiind prezent ├«n locul unde a fost ucis─â una dintre femei, poli┼úia londonez─â nu a avut, ├«n 1888, sufieciente dovezi pentru a-l acuza oficial. A fost arestat pentru 24 de ore, iar apoi a fost internat pentru tot restul vie┼úii sale ├«ntr-un azil pentru persoane cu boli psihice. A decedat pe 24 martie 1919.

    Lipsa unui vinovat ├«n seria de crime a dus la apari┼úia multor teorii ┼či suspectarea chiar a unor membri ai familiei regale britanice ca fiind Jack Spintec─âtorul. Printre numele celebre b─ânuite a fi autorii crimelor se num─âr─â nepotul reginei Victoria, Prin┼úul Albert Victor, Duce de Clarence, pictorul postimpresionist Walter Sickert, fostul prim-ministru liberal britanic William Gladstone ┼či chiar scriitorul Lewis Carroll, autorul celebrei c─âr┼úi “Alice ├«n ┼óara Minunilor”.

  • NOUA ORDINE MONDIAL─é

    Vladimir_Putin_awesome_sunglasses
    Conceptul de ordine mondial─â, a┼ča cum este el cunoscut ├«n epoca modern─â, este ├«n criz─â, avertizeaz─â Henry Kissinger, fostul secretar de stat american din timpul administra┼úiilor Nixon ┼či Ford, omul care a jucat un rol crucial ├«n politica extern─â a SUA ├«n perioada 1969-1977.

    Libia este ├«n plin r─âzboi civil, fundamentali┼čtii islamici construiesc, prin crime ┼či teroare, un a┼ča zis Califat ├«n Siria ┼či ├«n Irak, t├ón─âra democra┼úie din Afganistan este aproape paralizat─â, iar rela┼úia Occidentului cu China este divizat─â ├«ntre promisiuni de colaborare ┼či acuza┼úii dure. ├Än tot acest timp, Rusia ├«ncearc─â s─â ├«┼či restabileac─â influen┼úa asupra fostului spa┼úiu sovietic, iar mijloacele prin care face acest lucru sunt cum nu se poate mai dure, dup─â cum o dovede┼čte criza de propor┼úii din Ucraina. ÔÇŁRu┼čii ┼či ucrainenii sunt aceea┼či na┼úiuneÔÇŁ, a declarat de cur├ónd pre┼čedintele Vladimir Putin. ÔÇŁPartenerii Rusiei ar trebui s─â ├«n┼úeleag─â c─â este cel mai bine s─â nu se pun─â cu noiÔÇŁ, a continuat Putin, amintindu-le tuturor c─â Rusia este ├«n acest moment una dintre cele mai mari puteri nucleare ale planetei. “Vreau s─â v─â reamintesc c─â Rusia este una dintre cele mai mari puteri nucleare. Aceasta este o realitate, nu sunt doar vorbe”, a afirmat Putin. “Ne consolid─âm mijloacele militare ┼či for┼úele armate. Ele devin tot mai compacte ┼či mai eficiente ├«n acela┼či timp. Ele devin mai moderne prin furnizare de armament de ultim─â genera┼úie. Continu─âm s─â construim acest poten┼úial ┼či vom face astfel ┼či pe viitor”, a mai spus pre┼čedintele rus.

    ÔÇ×Ideea de ordine mondial─â s-a bazat aproape exclusiv pe concepte ale societ─â┼úilor occidentaleÔÇŁ

    ├Äntr-o analiz─â publicat─â de Wall Street Journal, Henry Kissinger vorbe┼čte despre conceptul de ÔÇ×ordineÔÇŁ, a┼ča cum a fost el ├«n┼úeles dup─â Al Doilea R─âzboi Mondial, despre motivele pentru care s-a ajuns la actuala criz─â ┼či despre solu┼úiile la care ar putea apela marile puteri. De mult─â vreme, spune acesta, ├«ncercarea de a stabili o ordine mondial─â s-a bazat aproape exclusiv pe concepte ale societ─â┼úilor occidentale. Eforturile f─âcute de americani ┼či de europeni pentru a stabili regulile universale ale jocului au dat roade din multe puncte de vedere. Mare parte din suprafa┼úa lumii se afl─â acum sub controlul unor state independente ┼či suverane. R─âsp├óndirea democra┼úiei ┼či a guvern─ârii participative au devenit o aspira┼úie comun─â, dac─â nu o realitate universal─â. Re┼úelele de comunicare global─â ┼či cele financiare opereaz─â ├«n timp real.

    ÔÇ×Din 1948 ┼či p├ón─â la ├«nceputul secolului XXI, a fost ├«nregistrat un scurt moment ├«n istoria omenirii ├«n care se putea vorbi despre o ordine mondial─â incipient─â, bazat─â pe un amalgam de idealism american ┼či concepte europene tradi┼úionale asupra ideii de stat ┼či de echilibru al puterilor. Dar regiuni extinse ale lumii nu au ├«mp─ârt─â┼čit niciodat─â conceptul occidental de ordine ┼či l-au acceptat doar ├«n mod formal. Acest lucru devine acum vizibil ├«n criza din Ucraina sau ├«n Marea Chinei de Sud. Ordinea stabilit─â ┼či proclamat─â de Vest este acum la un punct de cotitur─âÔÇŁ, scrie Kissinger ├«n articolul adaptat dup─â cartea sa, ÔÇ×World OrderÔÇŁ, care urmeaz─â s─â fie publicat─â pe 9 septembrie. Cauzele sunt multiple, crede acesta.┬á ├Än primul r├ónd, Europa a creat o structur─â, Uniunea European─â, care transcede statul ┼či duce o politic─â extern─â bazat─â pe soft-power, adic─â pe principii care ├«┼či propun maximizarea influen┼úei f─âr─â a recurge la argumente economice sau militare. Dar UE folose┼čte ideea de legitimitate f─âr─â a o completa cu o strategie ┼či permite astfel posibilitatea apari┼úiei unui vid de autoritate, cre├ónd un dezechilibru al for┼úelor de-a lungul grani┼úelor sale, apreciaz─â fostul secretar de stat. ├Än tot acest timp, p─âr┼úi din Orientul Mijlociu s-au dizolvat ├«n structuri sectariene sau etnice, ├«n conflict una cu cealalt─â, mili┼úii religioase, for┼úe armate care violeaz─â, dup─â bunul plac, grani┼úele ┼či suveranitatea, produc├ónd fenomenul unor structuri statale e┼čuate, incapabile s─â-┼či controleze propriul teritoriu.

    Cum ar putea arăta noua ordine mondial în opinia lui Kissinger

    O alt─â problem─â este conflictul dintre economia interna┼úional─â ┼či institu┼úiile politice na┼úionale, care sl─âbe┼čte, de asemenea, ├«n opinia lui Kissinger, scopul comun necesar pentru o ordine mondial─â. ┼×i astfel, apare la nivel interna┼úional un paradox: prosperitatea depinde de succesul globaliz─ârii, dar procesul produce o reac┼úie politic─â care ac┼úioneaz─â adesea ├«mpotriva propriilor aspira┼úii. Iar al treilea neajuns al actualei ordini mondiale este, dup─â p─ârerea fostului secretar de stat american, absen┼úa unui mecanism eficient prin care marile puteri s─â se consulte ┼či s─â colaboreze ├«n cele mai importante probleme.

    ÔÇ×C─âutarea unei ordini mondiale ├«n era contemporan─â va necesita o strategie coerent─â, care s─â stabileasc─â o ordine ├«n interiorul diferitelor regiuni ┼či s─â fac─â aceste ordini s─â rela┼úioneze ├«ntre ele. Acestea nu sunt neap─ârat compatibile una cu cealalt─â. Triumful unei mi┼čc─âri radicale poate aduce ordine ├«ntr-o regiune ┼či instabilitate ├«n toate celelalte. Domina┼úia militar─â dintr-o singur─â ┼úar─â, chiar ┼či atunci c├ónd aduce aparen┼úa unei ordini, poate produce o criz─â ├«n tot restul lumii. O ordine mondial─â ├«n care statele s─â ├«┼či afirme demnitatea ┼či guvernan┼úa participativ─â ┼či s─â colaboreze la nivel interna┼úional dup─â reguli prestabilite, trebuie s─â fie speran┼úa ┼či sursa noastr─â de inspira┼úie. Dar progresul ├«nspre acest scop trebuie sus┼úinut printr-o serie de stadii intermediareÔÇŁ, spune Henry Kissinger.

    Întrebările la care trebuie să răspundă SUA

    El crede c─â SUA sunt ├«ntr-un moment la care trebuie s─â-┼či r─âspund─â la o serie de ├«ntreb─âri, dac─â vor s─â joace un rol responsabil ├«n evolu┼úia viitoare a lucrurilor. ÔÇ×Ce vrem s─â prevenim, ├«n orice condi┼úii ┼či dac─â este necesar de unii singuri? Ce vrem s─â ob┼úinem, chiar dac─â nu suntem sus┼úinu┼úi de niciun efort multilateral? Ce vrem s─â ob┼úinem sau s─â prevenim doar dac─â suntem sus┼úinu┼úi de o alian┼ú─â? ├Än ce nu ar trebui s─â ne implic─âm, chiar dac─â suntem ├«ndemna┼úi de un grup sau de o alian┼ú─â? Care este natura valorilor c─âtre care vrem s─â ne ├«ndrept─âm? ┼×i c├ót din aplicarea acestor valori depinde de circumstan┼úe? Pentru SUA, asta ├«nseamn─â s─â g├óndeasc─â la dou─â niveluri contradictorii. Celebrearea principiilor universale trebuie s─â fie dublat─â de realitatea istoriei, culturii ┼či a viziunii asupra propriei securit─â┼úi a celorlalte regiuniÔÇŁ, conchide Kissinger.

    Articol de Raluca Ion – Redactor Ziarul Gandul

  • Eliberarea Bucurestiului: Jafuri, crime si violuri in capitala Romaniei (I)

    Eliberarea Bucurestiului: Jafuri, crime si violuri in capitala Romaniei

    communist-crimes

    Dupa lovitura de stat de la 23 august, o delegatie imputernicita de guvernul nou constituit al generalului Sanatescu este trimisa la Moscova pentru a semna armistitiul cu puterile aliate. Insa, vor mai trece aproape trei saptamani pana cand reprezentantii romani sunt convocati la Kremlin.

    Chemati in miez de noapte, sunt surprinsi la un moment dat sa auda la o ora asa tarzie batand clopotele. Si mai nedumeriti sunt de loviturile de tun care incep aproape in acelasi timp cu un spectaculos foc de artificii. Primiti in cele din urma de Molotov, ministrul de externe al Uniunii Sovietice le spune cu adanca satisfactie ca este sarbatorita eliberarea Bucurestiului.

    Reprezentantii guvernului roman erau stupefiati. Trupele romane eliminasera contingentele germane din capitala inca de la sfarsitul lunii august si atunci cu ajutorul aviatiei americane. Dar pentru sovietici nu mai conta, ei puteau scrie acum istoria dupa propria lor vrere. Dupa cum a si spus profetic scriitorul Mihail Sebastian, istoria nu face daruri.

    Sosirea sovieticilor in Bucuresti

    Regimul comunist roman si-a insusit apoi lovitura de stat de la 23 august. Jumatate de secol s-a spus ca a fost o insurectie armata orchestrata de comunisti, sprijiniti de armata sovietica care a eliberat capitala si apoi intreaga tara. De fapt, cand trupele lor au intrat in Bucuresti, nu au mai gasit picior de german.

    Corneliu Coposu isi aminteste cum i-a primit pe rusii sositi in capitala pe 28 august ca a avut:

    “Am avut ‘onoarea’ sa-i primesc, pentru ca n-a vrut nimeni altcineva! S-au temut! Trebuia sa-i primeasca primarul provizoriu al Capitalei, Dombrovschi. El insa a spus: ‘Eu nu ma duc. Ca pun astia mana pe mine!’ Eram secretar general al Consiliului de Ministri si m-am dus eu, impreuna cu fiica lui Dombrovschi, Nina, care stia ruseste si i-am asteptat acolo, la marginea Colentinei. I-am asigurat ca sunt bine primiti, ca nu vor avea probleme!

    Ei n-au tras nici un foc de arma nici in Bucuresti si nici altundeva, pentru ca nemtii erau luati prizonieri de armata noastra. Dar aceasta nu i-a impiedicat sa dea un comunicat a doua zi ca ‘dupa lupte crancene, glorioasa armata sovietica a eliberat Bucurestiul’! A fost un singur mort la ocuparea Bucurestiului, un sublocotenent (sovietic n.red.) care s-a imbatat si s-a impuscat din greseala.”

    Trei zile mai tarziu, pe 31 august, a fost organizata intrarea propriu-zisa, Mihail Sebastian scriind in jurnalul sau:

    “Defilare de tancuri grele sovietice, pe Bulevardul Carol, sub ferestrele casei unde ne-am refugiat. Spectacol grandios. Oamenii astia prafuiti, obositi, destul de prost imbracati cuceresc lumea. Pe urma un lung sir de camioane cu soldati romani, fosti prizonieri in Rusia, astazi inarmati si echipati, luptand in Armata Rosie. Sunt tineri, veseli, excelent echipati. Se vede bine ca nu vin din lupta. Detasament de parada, care astepta probabil intrarea in Bucuresti. Lumea in strada e inca buimacita. Mari explozii de entuziasm, dar si anumita rezerva.”

    Detasamentul la care face referire Mihail Sebastian forma celebra divizie Tudor Vladimirescu, ai carei soldati fusesera recrutati din randurile prizonierilor romani de razboi de la Stalingrad. Cand a avut loc rasturnarea regimului antonescian, cu totii sunt imbarcati in peste o suta de camioane si trimisi grabnic inspre Bucuresti. Sovieticii o vedeau ca o dovada a propriei lor ingaduinte pentru un popor invins. Cat de mare a fost ea se va putea vedea, insa, in anii urmatori.

    Speriati, cei mai multi dintre bucuresteni i-au primit cu inima indoita. Desi se mai putea vedea cate un zambet stingher pe ici-acolo, singurii cu adevarat bucurosi erau comunistii. Unii proaspat scapati din inchisoare, precum Gheorghiu-Dej, iar altii suficient de norocosi incat reusisera sa ramana in libertate pe durata razboiului, s-au chinuit sa-i mobilizeze pe bucuresteni incat sa le faca sovieticilor o primire tovaraseasca.

    Numai ca, omul de rand nu spera decat ca, prin bunavointa aratata, poate ei la randul lor o vor primi. Cei mai optimisti, dar naivi, se gandeau ca trecusem in tabara invingatorilor.

    Un oras sub teroare

    Ce a urmat povesteste tot Mihail Sebastian: “Soldati rusi violeaza femei, opresc masini in strada, dau jos pe sofer si pasageri, se urca la volan si dispar. Magazine pradate. Dupa-masa, la Zaharia, au navalit vreo trei si au rascolit casa de fier, de unde au luat ceasornice”.

    Pe 2 septembrie mai noteaza ca a vazut: “azi-dimineata o tancheta sovietica fugarind o masina particulara pe care voia s-o confiste. Incidentele de strada continua. Trecatori busculati ca sa dea ceasul. Ceasul e ideea fixa a soldatului rus”.

    Si iarasi pe 2 octombrie: “pe cand se intorceau de la teatru unde jucasera 3 spectacole, Nora si Mircea au fost atacati de un soldat rus. Cu revolverul la tampla Norei, le-a luat o suta de mii de lei si… un ceas.”

    Satirizand aceasta predilectie a lor, celebrul actor Constantin Tanase a facut celebra epigrama “Rau era cu der, die, dai/Da-i mai rau cu davai ceas/De la Nistru pan’ la Don/Davai ceas, davai palton/Davai ceas, davai mosie/Haraso, tovarasie.” In mai multe randuri a fost arestat, amenintat si moare un an mai tarziu, existand unele suspiciuni ca ar fi fost ucis.

    Si scriitorul Barbu Cioculescu isi aminteste de un episod tragic: “Un tip inca mai inalt decat Bonyhadi ii pusese pistolul in tampla, cerandu-i ceasul. Sotia tipase, rusul trasese. Andrei Bonyhadi fusese adus pe scari, cu creierii scurgandu-i-se pe trepte, horcaind, fusese luat cu salvarea, operat. Decedase, in zori. ‘Rusii tai, pe care atata ii iubeai’, se caina vaduva. Dar nu pentru multa vreme. Cineva, de fata aflator i-a atras atentia ca e cazul sa-si tina gura”.

    Bonyhadi, un afacerist oarecum celebru, devenise un sustinator al cauzei comuniste dupa 23 august 1944, iar ironia a facut a ca el sa fie ucis tocmai de cei care o intruchipau. Desigur, in numarul din 8 octombrie 1945 al Scanteii se deplangea moartea lui “in urma unui atac miselesc al reactiunii”.

    Pe langa el, nenumarati alti oameni au fost ucisi in acele zile. Totusi, aceste intamplari erau doar o mica parte din ce avea sa vina. Mai tragic e ca in urmatorii ani, nu soldatii sovietici se vor murdari de sange. Ii vor lasa tocmai pe romani.

    VEZI SI:┬áCrimele comuni┼čtilor evrei comise ├«mpotriva rom├ónilor ├«n 1940

  • CRIMELE COMISE DE EVREI in Gaza amplifica “ANTISEMITISMUL” in Franta

    Protest al francezilor faţă de curentul antisemit din ţară
    Protest al francezilor faţă de curentul antisemit din ţară

    Fran┼úa se confrunt─â cu un puternic curent antisemit, dup─â ce Parisul a devenit scena mai multor conflicte ├«ntre manifestan┼úii pro-palestinieni ┼či comunitatea evreiasc─â, ├«n contextul confrunt─ârilor dintre Israel ┼či Palestina, avertizeaz─â publica┼úia Financial Times.

    ├Än urm─â cu o lun─â, la finalul unei demonstra┼úii pa┼čnice ├«mpotriva ac┼úiunilor Iraelului ├«n F├ó┼čia Gaza, confrunt─ârile dintre o parte a comunit─â┼úii evreie┼čti din Paris ┼či manifestan┼úii pro-palestiniei au devenit violente chiar l├óng─â o sinagog─â din capitala francez─â. ├Än ziua urm─âtoare, c├óteva sute de demonstran┼úi pro-palestinieni, ├«narma┼úi cu b─âri de metal, au atacat o sinagog─â ┼či o b─âc─ânie ├«n Sarcelles, o suburbie din nordul Parisului. Acest atact a urmat altor ac┼úiuni de aceea┼či natur─â, ├«nt├ómmplate cu doar o s─âpt─âm├ón─â ├«nainte.

    ├Än Fran┼úa se afl─â cea de-a doua comunitate de israelieni din lume ca m─ârime, dup─â cea din Statele Unite ale Americii. Potrivit Societ─â┼úii Franceze pentru Protejarea Comunit─â┼úii Evreie┼čti, media anual─â a actelor antisemite este de ┼čapte ori mai mare dec├ót ├«n anii ÔÇÖ90.

    Ultimele confrunt─âri au atras aten┼úia liderilor. Premierul francez Manuel Valls a numit ÔÇ×intolerabileÔÇť incidentele recente, ad─âug├ónd c─â ÔÇ×atacul asupra unui evreu doar pentru c─â este evrei echivaleaz─â cu atacul asupra Fran┼úeiÔÇť. Iar liderul comunit─â┼úii evreie┼čti din Fran┼úa, Shimon Samuels, spune c─â nu a sim┼úit o amenin┼úare mai mare ├«n ultimele decenii. ÔÇ×Atingem noi limiteÔÇť, le-a spus Shimon Samuels jurnali┼čtilor de la Financial Times.

    Catalizatorul acestor indezirabile confrunt─âri este, desigur, conflictul din Orientul Mijlociu, al─âturi de frustrarea ┼či furia pe care acesta o produce ├«n r├óndul celor 6,5 milioane de musulmani care tr─âiesc ├«n Fran┼úa ÔÇô aproape 10% din ├«ntreaga popula┼úie, dup─â datele celor de la FT.
    protest-franta-boycott-israel
    ├Än ultimii 35 de ani, Fran┼úa a cunoscut trei valuri puternice de antisemitism, iar fiecare dintre ele coincide cu escaladarea tensiunilor dintre Israel ┼či statele vecine, spune Samuels.

    Andrew Hussey, care conduce Institutul Universit─â┼úii din Londra de la Paris, spune c─â antisemitismul de ast─âzi are r─âd─âcini ad├ónci care se leag─â de trecutul colonial al ┼ú─ârii. ├Än plus, ura fa┼ú─â de israelieni a g─âsit un teren fertil ├«n con┼čtiin┼úa tinerilor musulmani, pe fondul nemul┼úumirii lor tot mai mari. ÔÇ×De fiecare dat─â c├ónd un grup se simte amenin┼úat ├«n Fran┼úa, antisemitismul devine un mijloc potrivit de a-i blama pe al┼úii pentru lipsa ta de viziuneÔÇť, spune Hussey.

    ÔÇ×La ├«nceput, am sim┼úit c─â sunt francez, dar apoi am deschis ochii. Dac─â e┼čti ata┼čat de ┼úara ta, ├«ns─â nu e┼čti acceptat de aceea┼či ┼úar─â, care-i sensul?ÔÇť, spune Ibrahim, 29 de ani, n─âscut ├«n Fran┼úa din p─ârin┼úi imigran┼úi algerieni. T├ón─ârul nu a participat la demonstra┼úii, ├«ns─â-i ├«nvinuie┼čte pe israelieni pentru ceea ce nume┼čte ÔÇ×lipsa de oportunit─â┼úiÔÇť.

    ÔÇ×La angajare au prioritate albii, apoi evreiiÔÇť, spune unul dintre prietenii s─âi. ÔÇ×Noi suntem l─âsa┼úi ├«n urm─â, al─âturi de comunitatea afro-american─âÔÇť, continu─â altul. ÔÇ×Suntem arabi. Iar arabii nu-i plac pe evreiÔÇť, spune, senten┼úios, altul.

    Conflictul din Gaza a generat incidente care aveau ca surs─â antisemitismul ┼či ├«n alte state din Europa, incluz├ónd chiar Marea Britanie ┼či Germania. ├Än Fran┼úa, curentul antisemit ┼či amenin┼úarea pe care o simt evreii a deternimat peste 1.400 de membri ai comunit─â┼úi s─â plece ├«n Israel, ├«ntre ianuarie ┼či martie. Num─ârul este de patru ori mai mare dec├ót ├«n aceea┼či perioad─â a anului trecut. – Sursa: Ziarul Adevarul

  • Ce mai zic UCIGASII DE COPII…

    gaza-crying-toddler-in-front-of-his-jabaliya-house-destroyed-by-jews-850

    Aici aveti o serie de citate ale EVREILOR care par s─â mearg─â ├«mpotriva minciunilor mass-mediei ce afirma c─âIsraelului ├«i pas─â de civili ╚Öi atacul din Gaza este doar ├«ncercarea de a ucide terori╚Öti ├«n timp ce Hamas folose╚Öte civilii ca scuturi umane.”

    Acest articol este bun de raspandit pe Facebook si pe alte retele sociale pentru ca spune mai mult decat o mie de stiri.

    Lumea trebuie sa afle cine sunt adevaratii criminali!

    (in cazul in care mai preluati articole va rugam sa precizati sursa acestui website cu hyperlink)

     

    Jews-in-their-own-words

     

  • Hillary Clintron sustine GENOCIDUL comis de ISRAEL in GAZA si se plange de “antisemitism”

    Hillary_Netanyahu-1024x758

    Intr-un interviu cu propagandistul evreu Jeffery Goldberg, acordat pentru The Atlantic, Hillary Clinton a aratat lumii ca a fost iarasi o curva pentru Israel. Aceasta a luat apararea genocidului comis asupra palestinienilor in Fasia Gaza de evrei si a dat vina pe Hamas cu privire la faptul ca Israelul ucide femei si copii cu bombe si rachete primite de la americani.

    Aceasta femeie este o tarfa ordinara, fapt pentru care evreii o pun iar sa candideze pentru presedentia Statelor Unite ale Americii.

    Din ziarul Times of Israel:

    Former US secretary of state and potential presidential candidate Hillary Rodham Clinton issued a staunch defense of Israel over its conduct of the war against Hamas, placed full ultimate responsibility on Hamas for the deaths of children and other innocent people, and defended Prime Minister Benjamin NetanyahuÔÇÖs insistence on maintaining security control in the West Bank in the next few years

    In an┬áinterview published Sunday by Jeffrey Goldberg for The Atlantic, she also urged an ÔÇťoverarchingÔÇŁ US strategy to confront Islamic terrorism, equating this struggle to the one the US waged against communism.

  • Premierul Israelului despre CRIMELE din Gaza: AU FOST “JUSTIFICATE”

    bn

    Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat ca mortile din Fasia Gaza, provocate de bombardamentele israeliene, sunt “justificate” si ca Israelul este pregatit sa isi extinda armistitiul din Fasie si dupa incheierea actualei intelegeri, care ia sfarsit la ora 08.00, vineri.

    Israelul si-a “exprimat disponibilitatea de a extinde armistitiul in termenii actuali”, a precizat un oficial israelian, referindu-se la termenii armistitiului agreat marti, scrie The Independent.

    Moussa Abu Marzouk, lider al gruparii palestiniene Hamas, a reactionat imediat, precizand ca “nu exista niciun acord de extindere a armistitiului”.

    Benjamin Netanyahu si-a aparat actiunile in Gaza si a dat vina pe Hamas pentru bilantul mortilor. Bombardamentele intense au fost necesare, potrivit acestuia, pentru a raspunde atacurilor Hamas. “A fost justificat. A fost proportional”, a aratat acesta.

    Declaratia vine in contextul in care aproape 1.900 de palestinieni, majoritatea civili, au fost ucisi in cele aproape patru saptamani de bombardamente israeliene.

    Netanyahu a declarat ca regreta “fiecare” moarte a unui civil, insa Hamas este responsabil deoarece a lansat rachete din zonele populate.

    Luni a avut loc o “pauza umanitara” in bombardamente, solicitata de Israel, in cursul careia palestinienii au incercat sa ajunga la locuintele lor si sa faca rost de mancare.

    Marti a intrat in vigoare un armistitiu de 72 de ore, in cadrul caruia fortele israeliene s-au retras complet din Fasia Gaza.

    Purtatorul de cuvant al armatei, Peter Lerner, a scris pe Twitter: “Dupa distrugerea a 32 de tunele ale teroristilor, de la ora locala 08.00, armata israeliana va implementa un armistitiu de 72 de ore, de pe linii defensive, din exteriorul Fasiei Gaza”.

  • TG. JIU: Un b─ârbat a scos la v├ónzare un abajur “din piele de evreu”!

    HumanSkinLampshade

    NU VA MAI LASATI MANIPULATI DE MEDIA CONTROLATA DE EVREI!

    Mass-media controlata de evrei iarasi minte cu nerusinare. Probabil scopul pentru care o face este ca in ultima perioada romanii si-au dat seama de masacrul comis de jidovi contra palestinienilor si au organizat proteste contra Israelului.

    Normal, evreii au decis iarasi sa apeleze la presa pentru a sensibiliza populatia indobitocita si credula. Saracutii de ei.. victime ale Holocaustului… auzi tu… abajur din pielea lor… iti vine sa plangi…

    Ultima porcarie debitata cu scopul de a emotiona populatia o puteti afla mai jos:

    Antena3 :

    Un anunţ cumplit îi oripilează pe oameni. Un bărbat din Târgu Jiu a scos la vânzare un abajur din piele de om. Mai precis, din pielea unei victime a Holocaustului.

    Cere cel pu┼úin 20 de mii de euro pe el ┼či spune c─â dac─â se arat─â clien┼úi interesa┼úi, mai scoate ├«nc─â dou─â la fel la v├ónzare. ├Ämpreun─â cu propriul certificat de autenticitate.

    Cum era de a┼čteptat, lumea nu se ├«nghesuie s─â cumpere. Ba chiar oamenii spun c─â nu ├«n┼úeleg cum ar putea fi cineva interesat de a┼ča ceva. Abajurul pare unul de groaz─â. Iar tragediile omene┼čti care ├«l ├«nso┼úesc nu fac altceva dec├ót s─â ├«i creasc─â pre┼úul.

    NOTA: acest video este preluat de la alt post TV, insa si pe Antena1 si 3 modul de prezentare era asemanator.

  • EVREU LUNETIST pe Instagram: “Azi am ucis 13 copii palestinieni”

    kike-sniper-killing-children

    Israel – STAT TERORIST

    David D. Ovadia, un lunetist evreu, a postat recent pe Instagram un mesaj unde se lauda ca a ucis 13 copii palestinieni.

    Dupa cum vedeti, evreii sunt cu adevarat un popor de curajosi, fiind dispusi sa-si “riste vietile” pentru a masacra acesti copii cu scopul de a proteja “pamamantul primit de la Dumnezeu in Bibilie”.

    Este normal asa ceva?

    Nu uitati sa cititi si urmatoarele articole:

     

  • EVREII filmati in timp ce canta de bucurie despre uciderea copiilor palestinieni

    evrei-israel

    La sf├ór┼čitul s─âpt─âm├ónii trecute a avut loc ├«n Tel Aviv o contra-demonstra┼úie a ultra-na┼úionali┼čtilor evrei ┬á├«mpotriva unui miting pacifist care condamna invazia din┬áF├ó┼čia Gaza. Manifestan┼úii, majoritatea tineri cu steaguri israeliene, au fost filma┼úi de un jurnalist local ├«n timp ce c├óntau cu bucurie despre uciderea copiilor palestinieni ┼či cereau transformarea F├ó┼čiei Gaza ├«ntr-un ÔÇťcimitirÔÇŁ.

    Versurile cele mai controversate sunt cele prin care se ├«ndeamn─â la genocid:┬áÔÇťOle, ole, ole, m├ónine nu e ┼čcoal─â / Nu mai e nici un copil ├«n GazaÔÇŁ.

    Nu este uitat nici parlamentarul israelian de origine arab─â Ahmed Tibi. Acesta este fost consilier al fostului pre┼čedinte al Autorit─â┼úii Palestiniene,┬áYasser Arafat, ┼či membru al partidului TaÔÇÖal al minorit─â┼úii palestiniene din Israel. ┬áÔÇťAhmed Tibi, vreu s─â ┼čtii / C─â urm─âtorul copil ce va muri va fi al t─âuÔÇŁ, este mesajul extremi┼čtilor evrei la adresa parlamentarului, catalogat ca fiind ÔÇťteroristÔÇŁ.

    ├Än alt─â strof─â a c├óntecului este atacat ┼či parlamentarul Haneen Zoabi, membru al partidului antisionist Balad.

    De la ├«nceperea conflictului din Gaza, peste 1.150 de palestinieni ┼či-au pierdut via┼úa, inclusiv 230 de copii, conform ONU. Deasemenea peste 6.700 de persoane au fost r─ânite. Pe de alt─â parte, 53 de solda┼úi israelieni ┼či 3 civili evrei au murit.

  • Raluca Zenga isi doreste ÔÇťstergerea Israelului de pe fata pamantuluiÔÇŁ

    zenga

    Raluca Zenga isi doreste ÔÇťstergerea Israelului de pe fata pamantuluiÔÇŁ: ÔÇťCe naiba cauta la noi in tara turistii israelieni, acesti monstri care voteaza bombardarea civililor?ÔÇŁ

    Aflat─â ├«n concediu la Marea Neagr─â, Raluca Zenga, so┼úia fostului portar al clubului Inter Milano ┼či fost antrenor al Stelei, s-a ar─âtat indignat─â de comportamentul turi┼čtilor evrei de pe Litoralul rom├ónesc, ├«n contextul atrocit─â┼úilor comise de armata israelian─â ├«n timpul opera┼úiunilor din F├ó┼čia Gaza, care au f─âcut deja peste 1000 de mor┼úi, printre care foarte mul┼úi copii.

    Aceasta a postat luni pe pagina personal─â de Facebook o imagine cu un tat─â palestinian care ├«┼či duce pe bra┼úe unul dintre copiii uci┼či de rachetele israeliene. ├Än comentariul postat al─âturi de fotografia impresionant─â, Raluca Zenga se ├«ntreab─â cum de au devenit rom├ónii at├ót de ospitalieri cu ni┼čte ÔÇťmon┼čtriÔÇŁ.

    ÔÇťPe plan personal, daca ati vazut astazi o postare a sotului meu, familia noastra se afla acum la un hotel la Marea Neagra... Am avut neplacuta surpriza sa constat ca hotelul este plin de israelieniÔÇŽ obezi, galagiosi, vulgari. Spre dezgustul meu ma intreb ce naiba cauta la noi in tara?! Am devenit asa ospitalieri cu monstrii astia care voteaza pentru bombardarea civililor si se distreaza postand pe Instagram ÔÇťselfieÔÇŁ de pe colinele din Sderot cu distrugerea apocaliptica din Gaza?!?!ÔÇŁ, a scris rom├ónca pe site-ul de socializare.

    ÔÇťCa sa intelegeti ce fel de oameni sunt israelienii (majoritatea) 86,5% NU sunt de acord cu incetarea focului in GazaÔÇŽ Adica sunt in continuare insetati de sange palestinianÔÇŽ fie el si de pruncÔÇŽ Sunteti niste psihopati dezgustatori, niste calai care pozati in victimeÔÇŽ Ceea ce isi doresc aceste bestii este exterminarea poporului palestinian, cu orice pret!ÔÇŁ, a continuat aceasta.

    Acestea nu┬ásunt primele┬ápost─âri ale Raluc─âi Zenga ├«n ceea ce prive┼čte r─âzboiul din Gaza dintre mili┼úiile Hamas ┼či Armata Israelian─â.

    zenga1

    ÔÇťAm tacut cu amaraciune mai multe zileÔÇŽ Cateodata stau departe de Facebook ca sa nu mai vad astfel de orori intamplandu-se sub ochii nostri, neputinciosiÔÇŽ Dar astazi s-a intamplat din nou ceva atat de absurd, de sinistru, de monstruosÔÇŽ incat nu poate fi ignorat! Israelul infernal a bombardat un teren de joacaÔÇŽ 10 copilasi ucisi pe locÔÇŽ si apoi si-a continuat raidul catre spitalul Al Shifa! DE CE BESTII SPURCATE ISRAELIENE?! Nu va ajunge cat sange de copil ati varsat?! Va detesta o lume intreaga! Eu personal va doresc o moarte crunta si v-as sterge de pe fata pamantului!ÔÇŁ, a mai scris zilele trecute Raluca Zenga.

    Acestea sunt doar c├óteva din lu─ârile de pozi┼úie de la ├«nceperea ostilit─â┼úilor ale rom├óncei stabilite ├«n Dubai. Majoritatea post─ârilor sunt ├«nso┼úite de fotografii cu civili palestinieni omor├ó┼úi de solda┼úii israelieni ┼či de rachetele lansate de pe mare sau din aer.

    zenga2

    Deasemenea Raluca Zenga mai m─ârturise┼čte c─â roste┼čte zilnic c├óte o rug─âciune pentru palestinienii nevinova┼úi uci┼či ├«n r─âzboi.

    ÔÇťDe cand a inceput sangeroasa si imorala ofensiva israeliana impotriva populatiei din Gaza, mai spun o rugaciune in fiecare seara pentru copiii si oamenii nevinovati din aceasta biata fasie de pamantÔÇŽÔÇťDoamne, fereste copilasii┬ádin calea bombelor si rachetelor. Doamne, ajuta-i sa gaseasca adapost din calea macelului si sa scape. Doamne, fa o minune si opreste crimele de razboi si atrocitatile!ÔÇŁ ┬áSpre tristetea mea Dumnezeu nu pare sa ma asculte, in fiecare zi pier alti copiiÔÇŽ┬áOdihneste-te in pace micuta Salma si iarta-ne ca nu am putut face nimic pentru a opri aceste bestii!ÔÇŁ, a scris aceasta s─âpz─âm├óna trecut─â cu ocazia mor┼úii unei feti┼úe din F├ó┼čia Gaza.

    ├Än cele 21 de zile de conflict au murit ├«n total 1.088 de palestinieni, marea lor majoritate fiind civili, informeaz─â un purt─âtor de cuv├ónt al Ministerului S─ân─ât─â┼úii din Gaza. Dintre ace┼čtia 251 sunt copii ┼či 50 persoane ├«n v├órst─â. Alte 6.470 de persoane au fost r─ânite, printre ele num─âr├óndu-se ┼či 1.980 de copii ┼či 259 de b─âtr├óni.

    Pe de alt─â parte, ├«n conflict au murit ┼či 53 de solda┼úi israelieni, cu toate c─â Hamas sus┼úine c─â a f─âcut peste 100 de victime ├«n r├óndul militarilor, dup─â invazia F├ó┼čiei Gaza.

    zenga3

    Raluca ┼či Walter Zenga, fostul portar al na┼úionalei italiene, au o rela┼úie din 2003 iar ├«n 2009 s-au c─âs─âtorit ┼či religios. Au doi copii ┼či de c├ó┼úiva ani locuiesc ├«n Dubai.┬á

    Zenga s-a afirmat ├«n Rom├ónia, ini╚Ťial ca antrenor la FC Na╚Ťional Bucure╚Öti, trec├ónd apoi la Steaua. ├Än vara lui 2005, dup─â ce a fost concediat de Steaua ├«nainte de terminarea sezonului, Zenga a semnat cu Steaua Ro╚Öie Belgrad, reu╚Öind s─â c├ó╚Ötige o dubl─â cup─â-campionat ├«n Serbia ╚Öi Muntenegru. A mai antrenat cluburi din Turcia, Italia ┼či Emiratele Arabe Unite.┬á├Än┬áseptembrie 2007 a fost numit antrenor la Dinamo Bucure╚Öti, ├«nlocuindu-l pe Mircea Rednic, dar nu rezist─â pe banc─â dec├ót p├ón─â ├«n noiembrie 2007. Mai antreneaz─â ├«n ┼úara sa natal─â, pentru a reveni ├«n Peninsula Arabic─â. Din 2013 este┬áantrenor al echipei Al Jazira (Abu Dhabi). Sursa: Frontpress

  • VIDEO: EVREII canta si danseaza in timp ce binecuvanteaza obuze pentru a UCIDE COPILASI

    evrei-criminali

    Orice parte o privesti a evreului… este mai bolnava ca ultima! In videoclipul de mai jos aveti evrei ce canta si danseaza “vomitiv” in timp ce “binecuvanteaza” obuzele care sunt folosite pentru uciderea copiilor palestinieni.

    Ziarele si televiziunile din ziua de azi mint cu nerusinare cu privire la faptul ca palestinienii sunt teroristi. In mod cert, Hamas nu executa acest tip de “dans murdar” in apropierea rachetelor inainte de lansare.

    Vedeti si dvs. ce bolnavi si nenorociti sunt evreii:

    VEZI SI:┬áCRIMELE COMISE DE EVREI in Gaza amplifica ÔÇ×ANTISEMITISMULÔÇŁ in Franta

  • Atac infiorator in Gaza: Evreii au bombardat o scoala ONU – zeci de morti si raniti

    stopis

    Cel putin 15 persoane au fost ucise si 200 ranite cand obuzele trase de armata israeliana au lovit o scoala ONU din nordul Fasiei Gaza, ce era utilizata ca adapost de palestinieni.

    Scoala din Beit Hanoun a fost bombardata joi si potrivit unor surse neconfirmate s-ar fi inregistrat 30 de morti in urma violentelor, scrie Al Jazeera.

    Secretarul general ONU, Ban Ki Moon, s-a declarat “oripilat” de atac si a condamnat bombardamentul in care, spune acesta, au murit multi copii, femei precum si personal ONU.

    Organizatia umanitara a ONU in Gaza, UNRWA, discutase in prealabil cu armata israeliana si furnizase coordonatele scolii, pentru a putea organiza evacuarea.

    “Le-am dat israelienilor coordonatele GPS precise ale adapostului din Beit Hanoun. Incercam sa coordonam o fereastra de evacuare si nu ne-a fost acordata”, a spus reprezentantul UNRWA in Gaza, care a numit incidentul “tragic si ingrozitor”.

    Robert Turner, directorul UNRWA, a afirmat ca israelienii nu au emis nicio avertizare inainte de atac: “Acesta este un adapost de urgenta. Locatia a fost transmisa israelienilor. Era o instalatie gestionata de noi, monitorizata ca sa ne asiguram ca ne pastram neutralitatea. Cerem mereu partilor sa se asigure ca civilii nu sunt raniti”.

    Israelul a mai atacat scoli ONU, motivand ca aici se ascund palestinieni inarmati, iar ONU a criticat, in trecut, gruparile palestiniene, pentru ca folosesc scolile Natiunilor Unite pentru a ascunde luptatori si arme.

    Incidentul de joi este a patra situatie in care un imobil ONU este bombardat de Israel, in cele 17 zile de cand a inceput bombardarea Fasiei. Cel putin 730 de palestinieni au murit si peste 4.500 au fost raniti in aceasta perioada.

  • Tor┼úionarul Vi┼činescu, de la genocid la crime ├«mpotriva umanit─â┼úii

    6197

    Tor┼úionarul Alexandru Vi┼činescu nu mai este acuzat de genocid, ci de crime ├«mpotriva umanit─â┼úii. Fostul comandant al Penitenciarului R├ómnicu S─ârat s-a prezentat miercuri la sediul Parchetului General pentru a lua la cuno┼čtin┼ú─â schimbarea acuza┼úiilor care i se aduc potrivit noului Cod Penal, a anun┼úat avocatul tor┼úionarului, Dan Petre:

    ÔÇťA fost chemat pentru a i se aduce la cuno┼čtin┼ú─â schimbarea ├«ncadr─ârii juridice, din infrac┼úiunea de genocid ├«n infrac┼úiunea din Noul Cod Penal, respectiv crimecontra umanit─â┼úii ÔÇť

    Pe 3 septembrie 2013 a fost ├«nceput─â urm─ârirea penal─â ├«mpotriva lui┬áAlexandru Vi┼činescu pentru genocid, dar potrivit noului Cod Penal, acuza┼úiile au fost schimbate. Alexandru Vi┼činescu risc─â deten┼úia pe via┼ú─â sau ├«nchisoare de la 15 la 25 de ani.

    Alexandru Vi┼činescu este acuzat c─â ├«n perioada 1956-1963, ├«n calitate de comandant al Penitenciarului R├ómnicu S─ârat, a supus de┼úinu┼úii politici la condi┼úii de existen┼ú─â inumane.┬áTratamentele aplicate de fostul tor┼úionar au dus la distrugerea fizic─â a celor ├«nchi┼či pe criterii politice. Fostul comandant al ├«nchisorii de la R├ómnic i-ar fi supus pe de┼úinu┼úii politici la b─ât─âi ┼či alte violen┼úe, i-ar fi lipsit de hran─â ┼či medicamente.

  • Genocidul din Rwanda: atunci cand oamenii devin mai rai decat demonii

    Acum, ├«n luna aprilie se ├«mplinesc dou─âzeci de ani de la declan┼čarea unuia dintre cele mai ├«ngrozitoare genocide pe considerente etnice din istoria recent─â. ├Äntre lunile aprilie ┼či iulie 1994, etnicii majoritari hutu din Rwanda au ucis peste 800.000 de oameni, marea majoritate a victimelor apar┼úin├ónd minorit─â┼úii tutsi. ├Änceput ├«n capitala Kigali de c─âtre bande ├«narmate de extremi┼čti hutu, genocidul s-a r─âsp─ândit rapid ├«n ├«ntreaga ┼úar─â cu violen┼ú─â ┼či ur─â neb─ânuit─â de nimeni din afara grani┼úelor rwandeze. Oamenii au fost incita┼úi de autorit─â┼úile locale ┼či de guvernul compus din etnici hutu, ca fiecare s─â h─âituiasc─â, s─â mutileze ┼či s─â ucid─â orice minoritar ├«nt├ólnit. R─ânile trecutului au fost ├«ntr-at├ót de cumplite ├«nc├ót nu au trecut nici ast─âzi.

    Republica Rwanda este una dintre cele mai mici ┼ú─âri de pe Continentul Negru, fiind situat─â partea central-estic─â a Africii. Cu toate c─â are o suprafa┼ú─â mic─â, Rwanda este bogat─â ├«n resurse naturale ┼či are un poten┼úial economic remarcabil. ├Än ciuda acestor atuuri, ┼úara a r─âmas timp de zeci de ani blocat─â ├«n s─âr─âcie, suprapopulare, guvernat─â ineficient ┼či m─âcinat─â de numeroase conflicte tribale.

    Popula┼úia ┼ú─ârii const─â din trei mari triburi, majoritatea de 84% din popula┼úie apar┼úine etnicilor hutu, triburile tutsi compun circa 14% din popula┼úie, restul de 2% apar┼úin├«nd altor triburi insignifiante din punct de vedere demografic. ├Än ciuda faptului c─â etniile hutu ┼či tutsi prezint─â numeroase similarit─â┼úi culturale ┼či au avut o istorie comun─â, ura ┼či rivalitatea dintre cele dou─â etnii este una veche ┼či atroce. ├Änainte ca Belgia s─â transforme ├«n trecut ┼úinuturile rwandeze ├«ntr-una dintre coloniile sale africane, triburile tutsi dominau economic ├«ntreaga regiune ├«n ciuda faptului c─â erau o minoritate etnic─â.

    De fapt, ├«n ultimii 500 de ani, ei au i-au dominat inclusiv politic pe etnicii hutu care de┼úineau p─âm├ónturile de aici. C├ónd Rwanda a fost colonizat─â pentru prima oar─â de c─âtre europeni, ace┼čtia au descoperit c─â indigenii care aveau cele mai multe turme de vite se numeau tutsi, iar cei care se ocupau cu agricultura se autointitulau hutu. Identitatea etnic─â a rwandezilor era ┼či ├«nc─â este determinat─â tradi┼úional pe baz─â patriliniar─â, care ┼úine cont doar de etnia tat─âlui. Deci ├«ntr-un mariaj mixt dintre hutu ┼či tutsi, copilul este considerat a fi tutsi, dac─â tat─âl s─âu este un etnic tutsi. Chiar ┼či ast─âzi ├«n Rwanda, etnicitatea individului este trecut─â pe cardul de identitate al acestuia.

    Germanii au fost primii coloni┼čti europeni care au ocupat ┼úara ├«n anul 1894 ┼či lor li se datoreaz─â ├«ntr-o oarecare m─âsur─â acutizarea urii interetnice de aici.

    Aceasta deoarece administra┼úia colonial─â german─â a studiat caracteristicile rasiale ale rwandezilor ┼či a decis c─â etnicii tutsi ar avea mai multe caracteristici fiziologice europene, caracterizate printr-o nuan┼ú─â mai deschis─â a culorii pielii ┼či o medie a ├«n─âl┼úimii peste cea a etnicilor hutu. Pentru germanii de atunci, aceste argumente au fost suficiente ├«nc├ót s─â cread─â c─â tutsi sunt mai evolua┼úi ┼či mai inteligen┼úi, prin urmare i-au responsabilizat pe ace┼čtia pun├óndu-i ├«n posturi de conducere peste triburile hutu.

    Dup─â ce Germania a pierdut Primul R─âzboi Mondial, belgienii au preluat controlul Rwandei. ├Än anul 1933, ace┼čtia au ├«nt─ârit diferen┼úa social─â dintre cele dou─â categorii, oblig├ónd ca fiecare b─â┼čtina┼č s─â-┼či declare identitatea pentru a avea un control mai mare asupra lor.

    Mai mult de at├ót, autorit─â┼úile belgiene au preluat ┼či continuat modelul administrativ al ┬ágermanilor ┼či cu toate c─â etnicii tutsi reprezentau doar 10% din popula┼úia ┼ú─ârii, belgienii i-au f─âcut pe ace┼čtia ┼čefi peste majoritarii hutu. Fapt care i-a ├«nfuriat teribil pe cei din urm─âÔÇŽ

    Ura a continuat să crească odată cu trecerea timpului. Perioada colonială a ţării a exacerbat tendinţa etnicilor tutsi de a-i oprima pe hutu, creând astfel o stare de tensiune care a explodat în violenţe sporadice încă dinainte ca Rwanda să devină independentă.

    O revolt─â hutu din anul 1959 a for┼úat un num─âr de peste 300.000 de tutsi s─â fug─â din ┼úar─â, afect├ónd ┼či mai mult statutul de minoritate al celor r─âma┼či. ├Än anul 1961, fac┼úiunile victorioase hutu l-au for┼úat pe regele tutsi s─â abdice ┼či s─â fug─â ├«n exil, dup─â care au declarat ┼úara drept republic─â. Dup─â un referendum supervizat de ONU ├«n acela┼či an, Rwanda ┼či-a declarat oficial independen┼úa pe data de 2 iulie 1962.

    Genocidul vine la ora 8:30 dimineaţa

    Pe data de 6 aprilie 1994 , la ora 8:30 diminea┼úa, Juvenal Habyarimana, pre┼čedintele ├«n exerci┼úiu al Rwandei se ├«ntorcea ├«n ┼úar─â de la o ├«nt├ólnire din Tanzania, c├ónd o rachet─â sol-aer i-a lovit avionul pe c├ónd acesta se preg─âtea s─â aterizeze pe aeroportul din Kigali.┬áNu a existat niciun supravie┼úuitor.

    Pre┼čedintele Habyarimana fusese un etnic hutu care condusese un regim autoritar, regim care a exclus orice etnic tutsi din aparatul de stat. Situa┼úia se schimbase ├«ns─â cu un an ├«n urm─â, c├ónd pe data de 3 august 1993, pre┼čedintele rwandez semnase Acordul din Arusha, un act ├«n urma c─âruia se angajase pe plan interna┼úional, c─â va permite ┼či etnicilor tutsi participarea la guvernare. Fapt care i-a sup─ârat foarte tare pe extremi┼čtii hutu.

    Cu toate c─â nu s-a aflat cu siguran┼ú─â cine a fost responsabil de asasinat, extremi┼čtii hutu au profitat la maximum de moartea pre┼čedintelui. La nici 24 de ore de la decesul acestuia, extremi┼čtii hutu au preluat puterea ┼či i-au ├«nvinuit pe tutsi de asasinarea pre┼čedintelui.┬áA fost motivul care a dezl─ân┼úuit o ur─â atavic─â, veche de secoleÔÇŽ

    Uciderile au ├«nceput ├«n capitala Kigali, odat─â cu apari┼úia pe str─âzi a mili┼úiilor tribale Interahmwe (Cei ce ucid dintr-o lovitur─â, ├«ntr-o traducere aproximativ─â), compuse din tineri hutu antrena┼úi ┼či sus┼úinu┼úi de armat─â. Interahamwe au ├«nceput masacrul prin blocarea tuturor drumurilor ┼či ┼čoselelor, astfel ├«nc├ót s─â nu scape nimeni.

    Dup─â care au ├«nceput s─â intre ├«n casele tuturor locuitorilor capitalei ┼či s─â verifice cardurile de identitate ale tuturor. Cei care aveau ghinionul s─â fie tutsi erau uci┼či ┼či tortura┼úi. Majoritatea au fost executa┼úi cu topoare, b├óte, macete ┼či cu┼úite, deoarece r─âzbun─âtorii hutu credeau c─â cei din triburile rivale nu merit─â s─â strici gloan┼úe pe eiÔÇŽ

    ├Än urm─âtoarele zile ┼či s─âpt─âm├óni, str─âzile capitalei erau ├«n┼úesate de cadavre.

    Pe data de 7 aprilie, extremi┼čtii hutu au ├«nceput s─â elimine membrii guvernului ┼či aparatului de stat. Ceea ce a ├«nsemnat c─â to┼úi tutsi, ba inclusiv etnicii hutu din guvern care erau modera┼úi, au fost decapita┼úi sau spinteca┼úi de vii. Inclusiv primul ministru a avut o astfel de soart─â crunt─â. C├ónd cei zece solda┼úi belgieni din trupele de men┼úinere a p─âcii au ├«ncercat s─â-l protejeze pe premier, au fost lin┼ča┼úi de mul┼úimea furioas─â. Vestea i-a ├«ngrozit at├ót de mult pe oficialii din Bruxelles, ├«nc├ót ace┼čtia au decis retragerea trupelor din Rwanda.

    ├Än urm─âtoarele s─âpt─âm├óni, rata violen┼úelor avea s─â-┼či ating─â apogeul. Cum echipele mor┼úii intraser─â deja ├«n arhivele de documente ┼či ┼čtiau unde tr─âie┼čte fiecare tutsi, acestea au pornit o sistematic─â v├ón─âtoare de oameni ├«n ├«ntreaga ┼úar─â. B─ârba┼úi, b─âtr├óni, copii, femei nu a contat!┬áTo┼úi au fost m─âcel─âri┼úi ├«n mas─âÔÇŽ

    Cum gloan┼úele deveniser─â deja rare, majoritatea etnicilor tutsi au fost uci┼či cu toporul sau maceta. Unora dintre victime li s-a dat ÔÇ×posibilitateaÔÇŁ de a alege s─â-┼či cumpere glon┼úul cu care urmau s─â fie ucise, pentru a sc─âpa astfel de o moarte lent─â ┼či agonizant─â.

    ├Än mod cumva nea┼čteptat, un mare num─âr de femei hutu au luat parte cu frenezie la ucideri. Un raport post-genocid remis de c─âtre African Rights indic─â faptul c─â femeile au jucat un rol deosebit de activ ├«n execu┼úii. Femeile hutu din toate categoriile sociale, inclusiv profesoare, medici sau femei de afaceri au ucis cu cruzime b─ârba┼úi, femei ┼či copii, ├«n uralele ├«ncurajatoare ale extremi┼čtilor de aceea┼či etnie cu ele. Unele femei hutu ┼či-au ucis victimele strangul├óndu-le sau zdrobindu-le capetele cu pietre, ├«n timp ce altele, consilierele prim─âriei din Kigali le-au indicat mili┼úiilor hutu locurile unde se ascundeau refugia┼úii tutsi pe care ar fi trebuit s─â-i ad─âposteasc─â. Multe surori medicale din Spitalul Universitar din Butare le-au dat mili┼úiilor ┼či solda┼úilor hutu liste cu numele pacien┼úilor ┼či propriilor colegi care erau tutsi. Cu consecin┼úe u┼čor de imaginat.

    Violul ┼či tortura ca arme de distrugere ├«n mas─â

    ├Än niciun conflict intertnic recent, violurile ┼či torturile nu au jucat un rol at├ót de important precum ├«n genocidul din Rwanda. Prin defini┼úia-i cumplit─â, violul sistematic ┼či planificat pe timp de r─âzboi, este o arm─â psihologic─â teribil─â folosit─â pentru a teroriza ┼či umili femeile, fetele ┼či familiile ┼či comunit─â┼úile inamice. ├Än anul 1994 aproape fiecare adolescent─â tutsi din Rwanda care a supravie┼úuit genocidului, a fost violat─â. Zeci de mii de femei au fost violate ├«n repetate r├ónduri. Agresiunile sexuale din acest col┼ú de lume au fost inimaginabile. ┼×i totu┼či s-au ├«nt├ómplat ├«n realitateÔÇŽ

    Au fost mii de femei care au fost violate de c├óte 100-150 de solda┼úi pe r├ónd, p├ón─â c├ónd unele au murit de hemoragii interne, iar altele au r─âmas cu sechele permanente ale aparatului genito-urinar. Multe fete ┼či femei au fost torturate cumplit dup─â ce au fost violate, fiind ucise ├«n chinuri. Multor victime li se t─âiau s├ónii sau li se introduceau cu for┼úa ├«n vagin cu┼úite, cuie sau cioburi de sticl─âÔÇŽ

    Homo homini lupus est. Varianta african─â

    Sute de tutsi au ├«ncercat s─â scape de m─âcelurile sistematice, refugiindu-se ├«n biserici, spitale, ┼čcoli sau cl─âdiri guvernamentale. Bisericile ┼či spitelele, care au fost dintotdeauna locuri de protec┼úie pe timp de r─âzboaie, s-au transformat ├«n abatoare umane ├«n Rwanda. Unul dintre cele mai atroce episoade ale genocidului a avut loc ├«ntre 15-16 aprilie 1994, ├«n Biserica Romano-Catolic─â din Nyarubuye, situat─â la circa 100 kilometri de Kigali.

    Aici, primarul localit─â┼úii, un etnic hutu i-a ├«ncurajat pe tutsi r─âma┼či s─â se ascund─â ├«n interiorul bisericii, asigur├óndu-i c─â nu va divulga nim─ânui prezen┼úa lor. Imediat dup─â asta, primarul a telefonat mili┼úiilor hutu spun├óndu-le c─â le-a preg─âtit ÔÇ×ni┼čte ┼čobolani ├«n altarÔÇŁ. A doua zi a sosit o ma┼čin─â de teren cu o echip─â mic─â de solda┼úi. Masacrul a ├«nceput cu grenade ┼či arme automate, dar v─âz├ónd num─ârul mare de refugia┼úi, solda┼úii au pus m├«na pe macete ┼či b├óte. ┼×i a┼ča, m─âcelul s-a dovedit obositor, a┼ča c─â cei patru solda┼úi au f─âcut cu schimbul, o echip─â odihnindu-se ├«n timp ce cealalt─â continua s─â loveasc─â. A durat peste dou─â zile p├ón─â c├ónd miile de tutsi din biseric─â au fost uci┼či. S├óngele acestora acoperea nu numai zidurile dar ┼či tavanul bisericiiÔÇŽ

    Astfel de masacre au avut loc ├«n toat─â ┼úara, un val de intensitate fiind ├«ntre 11 aprilie ┼či ├«nceputul lunii mai. Pentru a-i umili pe tutsi ┼či dup─â moarte, du┼čmanii lor nu au permis ca mor┼úii s─â fie ├«ngropa┼úi. Cadavrele au fost l─âsate s─â se descompun─â ├«n puternicul soare african sau s─â fie m├óncate de c├óini, hiene ┼či ┼čobolani. Multe cadavre au fost aruncate ├«n r├óuri ┼či lacuri pentru a-i trimite astfel pe tutsi ÔÇ×├«napoi ├«n EtiopiaÔÇŁ, cu trimitere la o credin┼ú─â popular─â conform c─âreia tutsi erau str─âini veni┼úi din Etiopia.

    Mass media local─â a jucat un rol foarte important in escaladarea urei interetnice. Cotidianul central Kangura, oficina controlat─â de extremi┼čtii hutu a r─âsp─ândit ura timp de zeci de ani. ├Än luna decembrie a anului 1990, ziarul a publicat chiar o list─â intitulat─â ÔÇ×Cele Zece Porunci ale oric─ârui HutuÔÇŁ. Conform acestora, orice hutu care se ├«nsura cu o tutsi era considerat tr─âd─âtor, ┼či toate pozi┼úiile statale ┼či cele din armat─â trebuiau s─â fie de┼úinute doar de hutu.

    O alt─â tribun─â a r─âului s-a dovedit a fi postul local de radio RTLM care r─âsp├óndea zilnic mesaje de ur─â ┼či dispret social. Odat─â cu ├«nceperea genocidului, de la microfoanele acestui post de radio se auzeau zilnic zeci de apeluri pentru ÔÇ× a t─âia copacii cei ├«nal┼úiÔÇŁ o fraz─â cheie care ├«nsemna ├«nceperea uciderilor. De la acest post de radio se transmiteau numele celor h─âitui┼úi precum ┼či adresele unde puteau fi g─âs┼úi, numele rudelor ┼či propriet─â┼úilor acestora.

    Tot de la acest post de radio, erau citite triumf─âtor ├«n fiecare sear─â numele celor uci┼či ├«n ziua respectiv─â. Radio RTLM a fost platforma media care i-a incitat chiar ┼či pe hutu modera┼úi s─â ia parte la m─âceluri. Altfel membrii forma┼úiunilor Interahamwe le d─âdeau o singur─â op┼úiune: s─â ucid─â tutsi al─âturi de ei, sau s─â fie uci┼či pentru tr─âdarea cauzei hutuÔÇŽ

    C├ónd t─âcerea marilor puteri doareÔÇŽ

    Spre ├«nceputul lunii iulie, Frontul Patriotic din Rwanda, compus din etnici tutsi care tr─âiau de decenii exila┼úi ├«n Uganda a reu┼čit cumva s─â restabileasc─â par┼úial ordinea ├«n ┼úar─â, ajutat ┼či de faptul c─â setea de r─âzbunare fusese ostoit─â, majoritatea etnicilor tutsi fiind uci┼či iar restul fugind la timp din ┼úar─â. Armata a reu┼čit s─â fac─â un guvern de coali┼úie na┼úional─â cu Pasteur Bizimungu un etnic hutu ca pre┼čedinte ┼či Paul Kagame, un etnic tutsi drept prim ministru. Partidul fostului pre┼čedinte Habyarimana, care a orchestrat crimele a fost scos ├«n afara legii ┼či a fost adoptat─â o nou─â constitu┼úie care elimina orice referin┼ú─â la etnie.

    De trist─â amintire s-a dovedit a fi reac┼úia marilor puteri de atunci, ├«n frunte cu Statele Unite, care la acea dat─â era lider incontestabil mondial, puteri mondiale care s-au ab┼úinut ├«n mod ru┼činos s─â intervin─â efectiv ├«n Rwanda, mul┼úumindu-se cu emiterea de comunicate ┼či declara┼úii ├«n care ÔÇ×condamnau profund violen┼úeleÔÇŁ.

    Mai mult dec├ót at├ót, Consiliul de Securitate al ONU a votat ├«n aprilie 1994 retragerea tuturor trupelor de men┼úinere a p─âcii din Rwanda, fapt care a aruncat ┼úara ├«n r─âzboi civil ┼či genocid de propor┼úii nemaiv─âzute. Trupele franceze care au intrat ├«n Rwanda din Zair ├«n luna iunie ┼či-au limitat interven┼úia la crearea unei zone umanitare ├«n sud-vestul ┼ú─ârii salv├ónd astfel mii de vie┼úi, dar permi┼ú├ónd ├«n acela┼či timp fuga a numero┼či responsabili de crime ├«mpotriva umanit─â┼úii. ├Än s─âpt├óm├ónile de dup─â ├«ncheierea genocidului, multe figuri proeminente ale comunit─â┼úii interna┼úionale s-au lamentat cu privire la nep─âsarea lumii cu privire la atrocit─â┼úile care au avut loc.

    Declara┼úia fostului secretar general al ONU, Boutros Boutros-Ghali este elocvent─â ├«n aceast─â direc┼úie:┬áÔÇ×Insuccesul nostru ├«n Rwanda este de zece ori mai mare dec├ót insuccesul pe care l-am avut ├«n fosta Yugoslavie. Asta deoarece ├«ntreaga comunitate interna┼úional─â era implicat─â ┼či interesat─â de evolu┼úia situa┼úiei din fostele ┼ú─âri yugoslave. Rwanda nu a interesat pe nimeniÔÇŁ.

    În luna octombrie, 1994 a fost lansat în Tanzania Tribunalul Internaţional pentru Crime Împotriva Umanităţii din Rwanda. Un an mai târziu, tribunalul a inculpat un număr de oficiali rwandezi de rang înalt pentru implicarea lor în genocid. Dar procesele avansează lent, cu multe victime care refuză să dezvăluie numele torţionarilor. În anul 2008 au fost condamnaţi trei oficiali din armata rwandeză pentru participare la genocid.

    Insignifiant pentru cifrele reale ale catastrofei: Pe timpul genocidului, un num─âr de 6 b─ârba┼úi, femei sua copii au fost uci┼či ├«n fiecare or─â. Aceast─â rat─â a omorurilor a durat peste trei luni. Exist─â ├«ntre 300.000-400.000 supravie┼úuitori ai m─âcelurilor. Au fost uci┼či peste 800.000 de oameni. ├Äntre 250.000-500.000 femei au fost violate. Drept rezultat au ap─ârut 20.000 de copii nedori┼úi ├«n urma violurilor. Mai mult de 67% din femeile violate au fost infectate cu SIDA. Au r─âmas peste 50.000 de v─âduve ┼či circa 75.000 de orfani.

    Mai mult de jum─âtate dintre copii care au supravie┼úuit genocidului nu se pot duce la ┼čcoal─â din cauza s─âr─âciei generalizate ┼či un num─âr de peste 40.000 de supravie┼úuitori au r─âmas f─âr─â case ┼či ad─âposturi fiind for┼úa┼úi s─â tr─âiasc─â fiecare dup─â cum poate. ┼×i cifrele ap─ârute ├«n urma rapoartelor au fost confirmate de c─âtre to┼úi cei care au studiat ┼či anchetat genocidulÔÇŽ De Nicu Parlog

    CITESTE SI:┬áThe Romanians are coming ÔÇô Vin TIGANII peste REGINA

  • VASILE LAVRIC – barbatul arestat pentru ca ar fi ucis si ingropat 3 surori in curtea casei – VIDEO

    61500049.jpg

    Vasile Lavric, barbatul din Radauti suspectat ca si-a ucis sotia si pe cele doua surori ale acesteia, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, potrivit unei decizii luate marti de Tribunalul Bucuresti, la propunerea procurorilor.

    Decizia instantei, care nu este definitiva, a fost contestata de Lavric la Curtea de Apel Bucuresti.

    Trei surori din Radauti care s-au iubit cu acelasi barbat si au disparut cu ani in urma sunt in centrul unei anchete care a fost redeschisa de procurori.

    Acestia au gasit cateva oase in curtea individului, care a fost casatorit cu una dintre femei si a facut copii cu ea si cu o sora de-a ei. Anchetatorii au aflat ca suspectul isi batea nevasta si l-au retinut pentru tentativa de omor. Cand s-a vazut incatusat, barbatul a sustinut ca i s-a facut rau si a fost dus cu ambulanta la spital. Omul care ar putea avea legatura cu disparitia misterioasa a celor trei surori are un trecut complicat. A mai fost casatorit de doua ori, iar ambele sotii au murit.

    Vasile Lavric pare sa fie cheia cazului complicat al disparitiei celor trei surori din Radauti. Femeile, toate iubitele lui, sunt de negasit de noua ani, si inca de la inceput barbatul a fost considerat suspect. Anchetatorii nu au avut atunci probe care sa il incrimineze insa au redeschis cazul pentru ca au aparut indicii noi.

    Vasile Lavric, suspect: “Sunt in Italia”.

    Relatia amoroasa dintre Vasile si cele trei surori coincide in mod straniu cu disparitia lor. Cea mai mare dintre ele, Nicoleta a fost sotia barbatului si-au avut un copil impreuna. In paralel, Vasile s-ar fi iubit si cu sora ei mai mica, de 16 ani, Iuliana. Ea este si cea care a disparut prima, ultima data fiind vazuta urcandu-se in microbuzul barbatului.

    Cativa ani mai tarziu, in timp ce era insurat cu Nicoleta, Vasile a avut o relatie si cu a treia dintre surori, Ramona, care i-a facut si un copil. In mod straniu, la scurt timp sotia lui, Nicoleta dispare dupa ce amandoi au plecat cu masina intr-o vizita. Cateva luni mai tarziu a disparut si Ramona. Vasile a sustinut mereu ca nu are nici o vina.

    “Ma simt nevinovat si nu am avut nici o problema. Ma acuza pentru ca noi de mult timp nu sintem in relatii bune. Nu au disparut de la mine, ci de la mine au plecat”
    , sustinea Vasile Lavric.

    Atunci, in 2005, barbatul a fost suspectat de omor, dar politistii nu au gasit suficiente probe ca sa-i demonstreze vinovatia, mai ales ca Vasile a trecut si testul cu detectorul de minciuni.

    Acum, insa dupa noua ani anchetatorii au facut sapaturi in curtea casei, dar si in hala in care Vasile si-a amenajat un atelier auto. Acolo, au gasit mai multe fragmente de oase. Au cercetat apoi microbuzul individului, masina in care tanara disparuta in 1995, cand avea 16 ani, a fost vazuta pentru ultima oara de parinti. Din vehicul au ridicat mai multe probe.

    “De la bun inceput am stiut ca-i adevarat pentru ca mai ales Nicoleta a fost o mama desavarsita. Isi iubea copilul, era imposibil sa-l abandoneze si sa nu aiba grija de el. Toate femeile pe care le-a avut, pe toate le-a schingiuit, le-a batut si le-a omorat. Asta e adevarul” a povestit o vecina.

    Mai mult, procurorii au aflat ca in 2000, sotia lui, Nicoleta, a ajuns in spital dupa ce a fost batuta crunt de suspect. Motiv pentru care acum el este retinut pentru tentativa de omor, desi sustine ca este nevinovat.

    “A doua sotie se presupune, deocamdata, ca a fost lovita in cap. Zice dumnealui ca a alunecat si ca cazut cu capul intr-o margine de soba. Sustine ca nu e vinovat”, a relatat avocatul Ovidiu Dragan.

    Convinsa ca individul nu era strain de disparitia fetelor, mama lor a cerut ani de zile cu insistenta anchetarea lui. Femeia sustine ca politistii nu au luat-o in seama.

    “M-au batut, m-au dat in judecata, au facut ce au facut si tot ei au castigat, ca eu nu am avut bani sa ma duc prin tribunale. M-au scos afara din politie, ca daca mai vin ma aresteaza, ma baga la beci” a povestit mama fetelor.

    Vasile a fost adus de procurori la Bucuresti. Marti, in timp ce se afla in arest i s-a facut rau si a fost dus la spital. Insa medicii spun ca nu sufera de nici o afectiune care sa ii puna viata in pericol.

  • Atitudinea antirom├óneasc─â a evreilor bol╚Öeviza╚Ťi din Basarabia

    Atrocitatile-sovietice-in-Basarabia-cadavre-in-curtea-sediului-NKVD-Chisinau

    Separate de Rom├ónia, ├«n urma raptului teritorial din 28 iunie 1940, Basarabia, nordul Bucovinei ╚Öi ╚Üinutul Her╚Ťa, au fost ocupate abuziv de Armata Ro╚Öie ╚Öi au fost incorporate la statul sovietic, p├ón─â ├«n iunie 1941.

    Odat─â cu ocuparea acestui str─âvechi p─âm├ónt rom├ónesc, un num─âr de 3. 776. 309 de cet─â╚Ťeni rom├óni treceau la Uniunea Sovietic─â, dintre care 54,49% rom├óni, 10,34% ru╚Öi, 15,50% ruteni ╚Öi ucraineni, 7,27% evrei, 4,91% bulgari, 3,31% germani ╚Öi 5,12% de alt─â etnie.

    Pe acest fond de mare durere resim╚Ťit─â de ├«ntregul popor rom├ón apare cel pu╚Ťin bizar─â aprecierea din Raportul Secretariatului C.C. al P.C.R. din 10 martie 1941:

    ÔÇ×Mar╚Öul triumf─âtor al eroicei Armate Ro╚Öii ├«n Basarabia ╚Öi Bucovina de Nord, eliberarea Basarabiei ╚Öi a Bucovinei de Nord de sub jugul capitali╚Ötilor ╚Öi mo╚Öierilor rom├óni, ├«nt├ómpinarea cu un adev─ârat delir de c─âtre popoarele Basarabiei ╚Öi Bucovinei de Nord a Armatei Ro╚Öii glorioase, manifestarea iubirii ad├ónci fa╚Ť─â de poporul sovietic, Partidul Bol╚Öevic, fa╚Ť─â de conduc─âtorul ╚Öi eliberatorul popoarelor, tovar─â╚Öul Stalin, a avut un avut un r─âsunet ╚Öi o influean╚Ť─â deosebit de mare ├«n masele de la ora╚Öe ╚Öi sate din Rom├ónia.ÔÇŁ ÔÇô CC al P.C.R.

    Exist─â multe materiale de arhiv─â referitoare la situa╚Ťia civililor din Basarabia ├«n intervalul 28 iunie ÔÇô 3 iulie 1940. Numeroase documente militare, cum ar fi jurnalele de opera╚Ťii, d─âri de seam─â, rapoarte informative, telegrame, etc., ╚Öi civile (rapoarte administrative, de poli╚Ťie, jurnale personale) indic─â participarea unora dintre evreii basarabeni la ac╚Ťiunile antirom├óne╚Öti ╚Öi prosovietice.

    Cercet─âtorii care subliniaz─â relevan╚Ťa acestor documente se refer─â la ac╚Ťiuni precum: arborarea steagurilor ro╚Öii, manifest─âri de simpatie fa╚Ť─â de for╚Ťele sovietice, mitinguri de prietenie ├«n cinstea armatei sovietice, ofense aduse ├«nsemnelor na╚Ťionale rom├óne╚Öti, monumentelor ╚Öi bisericilor, confiscarea unor bunuri apar╚Ťin├ónd armatei sau diverselor institu╚Ťii civile, participarea la ac╚Ťiunile trupelor sovietice de dezarmare a utilit─â╚Ťilor ╚Öi subunit─â╚Ťilor rom├óne╚Öti, maltrat─âri de militari rom├óni, chiar ╚Öi asasinate. Se mai arat─â c─â aceste ac╚Ťiuni au fost mai frecvente ├«n localit─â╚Ťile urbane ├«n care popula╚Ťia evreiasc─â era mai numeroas─â ÔÇô Soroca, Chi╚Öin─âu, B─âl╚Ťi, Ismail etc. ÔÇô sau ├«n satele situate pe rutele de retragere a marilor unit─â╚Ťi rom├óne. Unii istorici argumenteaz─â c─â marele num─âr de asemenea documente incriminatoare reflect─â o realitate istoric─â: evreii din Basarabia erau antirom├óni.

    Rapirea_BasarabieiOcupan╚Ťii au format ╚Öi instruit celule comuniste formate majoritatea din minoritari. Acestea au fost preg─âtite din timp ╚Öi ├«n mod special ├«n vederea ├«mpiedic─ârii opera╚Ťiilor de evacuare a bunurilor apar╚Ťin├ónd institu╚Ťiilor de stat ╚Öi ale armatei rom├óne din Basarabia. Grupurile de minoritari au ac╚Ťionat aproape identic ╚Öi au avut ca scop: oprierea transporturilor de materiale spre g─âri prin blocarea str─âzilor cu mase compacte de a╚Öa-zi╚Öi demonstran╚Ťi; refuzul de a afectua transporturi din partea celor care de╚Ťineau mijloace de transport; blocarea g─ârilor ╚Öi garniturilor trenurilor de evacuare prin orice mijloace, inclusiv folosirea armelor de foc; sechestrarea de bunuri ├«n drum spre gar─â sau pe peronul g─ârii.

    ├Än ziua de 9 septembrie, la Chi╚Öin─âu, colonelul medic ├«n rezerv─â Cerchez Nicolae, martor la ac╚Ťiuni aparent dezordonate ╚Öi f─âr─â nici un plan al comitetelor ╚Öi bandelor de minoritari, declara autorit─â╚Ťilor rom├«ne la Ungheni, cu ocazia repatrierii: ÔÇ×Imediat ce a plecat ultimul tren de evacuare din acea sear─â, 28 iunie, din Chi╚Öin─âu, a invadat peronul sta╚Ťiei ca scoas─â din p─âm├ónt o mul╚Ťime entuziasmat─â de copii, oameni maturi, care aclamau pe Stalin agit├ónd steaguri ╚Öi panglici ro╚Öii. Se aprinseser─â luminile ╚Öi felinarele de la intrarea sta╚Ťiei dinspre Tighina iar mul╚Ťimea a crezut c─â vine delega╚Ťia sovietic─â ╚Öi s-a repezit cu elan ╚Öi urale ╚Öi aclama╚Ťii spre ├«nt├ómpinare. Copii de 16 ÔÇô 17 ani, evrei, se agitau nebune╚Öte. Delega╚Ťia sovietic─â a venit mai t├órziu, ├«n patru tancuri, dup─â ce se ├«nnoptase de totÔÇŁ.

    La Soroca, evreii ├«narma╚Ťi au atacat camioanele Cercului de Recrutare, ├«mpiedic├ónd evacuarea. ├Än darea de seam─â a acestuia se men╚Ťiona printre altele: ÔÇ×Al treilea transport ├«n care s-a pus ├«ntreaga arhiv─â a Cercului, toat─â arhiva Subinspectoratului preg─âtirii premilitare Soroca ╚Öi tot bagajul ╚Öi efectele persoanale ale ofi╚Ťerilor activi ╚Öi ├«n rezerv─â, precum ╚Öi tezaurul Administra╚Ťiei Financiare Soroca nu s-a putut efectua din urm─âtoarele cauze: la ora 14,30 bande ├«narmate de evrei au trecut malul Nistrului ╚Öi au ├«nfipt steaguri ro╚Öii cu emblema sovietic─â chiar pe mal pe direc╚Ťia de acces ├«n ora╚Ö; alte dou─â bande de aproximativ 200-300 de evrei ├«narma╚Ťi cu revolvere s-au adunat ├«n centrul ora╚Öului la poarta Cercului de Recrutare; tot ├«n acest timp au trecut Nistrul aproximativ 3 plutoane de cavalerie sovietic─â care, ├«nconjurate de bandele de evrei, au pus st─âp├ónire pe Prefectur─â, Prim─ârie ╚Öi oficiul P.T.T., iar a patra grup─â s-a ├«ndreptat spre depozitul de benzin─â unde se g─âsea la alimentare autocamionul al 3-lea. Autocamionului i s-au t─âiat cauciucurile ╚Öi tot con╚Ťinutul lui a fost desc─ârcat ╚Öi jefuitÔÇŁ.

    Devastarea coloanelor de retragere ale armatei ╚Öi administra╚Ťiei rom├óne╚Öti au avut ca scop ├«mpiedicarea evacu─ârii depozitelor militare ╚Öi a averii statului rom├ón. Aproape c─â nu a existat unitate a armatei rom├óne care s─â nu fi fost atacat─â ╚Öi s─â i se ├«ncetineasc─â ritmul de mar╚Ö.

    atr

    Pe fondul acestor intampl─âri, regele Carol al II-lea nota la 29 iunie 1940: ÔÇ× Excese de orice fel ale popula╚Ťiei minoritare, mai ales evreii, care-i atacau ╚Öi-i insultau pe ai no╚Ötri, au fost ofi╚Ťeri batjocori╚Ťi, unit─â╚Ťi dezorganizateÔÇŁ, la 30 iunie: ÔÇ×Incidente, mai ales cu popula╚Ťia evreiasc─â au avut loc pretutindeni. Din aceast─â cauz─â evacu─ârile ├«n multe locuri au fost imposibile, s-au ├«mpu╚Öcat func╚Ťionari, s-au atacat chiar unit─â╚Ťi militareÔÇŁ. La i iulie: ÔÇ× Tot acelea╚Öi ╚Ötiri asupra exceselor ╚Öi agresiunilor din partea evreilor ╚Öi comuni╚Ötilor. Ele se fac mai ales asupra ofi╚Ťerilor care sunt adesea b─âtu╚Ťi ╚Öi degrada╚ŤiÔÇŁ. S-au regele mai nota la 3 iulie 1940: ÔÇ× ╚śtirile din Basarabia sunt foarte triste. Ast─âzi a fost ultima zi a evacu─ârii ╚Öi a fost declarat─â zi de doliu na╚Ťional. Evreii ╚Öi comuni╚Ötii s-au purtat ├«ntr-un mod oribil. Asasinatele ╚Öi molest─ârile m─â fac sa m─â tem s─â cred c─â se jor produce reac╚Ťii primejdioaseÔÇŁ. La 6 iulie : ÔÇ×╚śtirile din ╚Ťar─â sunt ├«ngrijor─âtoare, purtarea evreilor din Basarabia ╚Öi Bucovina a fost a╚Öa de rea cu ocazia evacu─ârii ├«nc├ót a provocat o reac╚Ťie ╚Öi o indignare care se manifest─â prin excese, asasinate, devast─âriÔÇŁ.

    Este adev─ârat ╚Öi faptul c─â ├«n momentul ocupa╚Ťiei sovietice au existat ╚Öi rom├óni care i-au primit cu bucurie pe sovietici ├«n Basarabia, iar ├«n acest sens regele Carol al II-lea nota la 30 iunie 1940: ÔÇ×╚śtirile din Basarbia sunt tot mai triste. Din p─âcate am avut dreptate cu a╚Öa numita reorganizare a F.R.N., mul╚Ťi dintre conduc─âtorii de acolo s-au ar─âtat complet bol╚Öeviza╚Ťi, fiind cei dint├ói care au primit cu drapele ro╚Öii ╚Öi flori trupele sovietice.
    F─âc├ónd referire la aceste violen╚Ťe ╚Öi culpa evreilor, ├«n capitolul dedicat atitudinii ╚Öi ac╚Ťiunilor manifestate de evrei ├«n timpul evacu─ârii Basarabiei, ├«n raportul final al Comisiei Interna╚Ťionale pentru studierea Holocaustului, se stabilea ├«nc─â de la ├«nceput c─â:┬áÔÇ×Un cli╚Öeu dominant ├«n istoriografia rom├óneasc─â despre perioada 28 iunie ÔÇô 3 iulie 1940 este cel potrivit c─âruia evreii din Basarabia s-au comportat vexatoriu fa╚Ť─â de autorit─â╚Ťile ╚Öi de trupele rom├óne ├«n retragere. Aceast─â credin╚Ť─â, de╚Öi fals─â, a fost folosit─â pentru a justifica ac╚Ťiunile ulterioare antievreie╚Öti ale rom├ónilorÔÇŁ.

    De╚Öi existen╚Ťa unor multitudini de surse care ├«i invinuie╚Öte pe evrei nu este comb─âtut─â, ├«n raportul final al Comisiei pentru studierea Holocaustului se pune sub semnul ├«ntreb─ârii m─âsura ├«n care acestea ar fi izvoare obiective.

    atr

    Este un fapt istoric c─â, ├«n cursul retragerii trupelor rom├óne, grupuri de locuitori sau indivizi de diferite na╚Ťionalit─â╚Ťi, inclusiv etnici rom├óni din Basarabia au comis acte reprobabile ├«mpotriva militarilor rom├óni care se cereau condamnate f─âr─â nici o indulgen╚Ť─â.

    Sursa: Napoca News

Back to top button