Tag Archives: comisia europeana

UE dă puteri sporite ONG-urilor. Undă verde pentru falimentarea companiilor

Ursula von der Leyen pregătește armata de ONG-uri Deși s-a dovedit absolut nocivă pentru economie și societate, Comisia Europeană avansează periculos cu politica Green Deal. Ultima găselniță este reducerea la jumătate a valorii limită pentru particulele de suspensie, coroborată cu facilitarea accesului la justiție pentru ONG-uri. Astfel, organizațiile de mediu, care au creat atâtea probleme în România, vor putea să inițieze procese colective împotriva companiilor, dar și a primăriilor și să ceară despăgubiri pentru poluare. România riscă să intre cu totul în faliment, dacă propunerea aberantă a Comisiei Europene se va legifera. Pe motiv că este îngrijorată de efectele poluării asupra sănătății, Comisia Europeană vrea să reducă cu mai mult de jumătate valoarea-limită anuală pentru particulele fine în suspensie (PM2,5). Potrivit acesteia, revizuirea va garanta faptul că persoanele care au probleme de sănătate din cauza poluării aerului vor avea drept la compensații în cazul încălcării normelor UE privind calitatea aerului. ”Aceste persoane vor avea, de asemenea, dreptul să fie reprezentate de organizații neguvernamentale prin acțiuni colective prin care să li se acorde compensații pentru prejudiciile cauzate. Propunerea va aduce, de asemenea, mai multă claritate în ceea ce privește accesul la justiție, sancțiunile eficace și o mai bună informare a publicului cu privire la calitatea aerului. Noua legislație va sprijini autoritățile locale prin consolidarea dispozițiilor privind monitorizarea calității aerului, realizarea de modelări în domeniu și elaborarea unor planuri îmbunătățite privind calitatea aerului”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene. Reducerea particulelor fine în suspensie ține de o înaltă tehnologizare a companiilor și poate fi posibilă în țările cele mai dezvoltate. În România, însă, o asemenea măsură ar însemna posibilitatea ONG-urilor, bine înfipte în țara noastră, de a falimenta sectorul economic, prin obținerea în justiție a unor despăgubiri uriașe, pe care nimeni nu le va putea achita. OMS își bagă coada Revizuirea …

Citeste tot articolul

Comisia Europeană sare la gatul lui Putin după ce a oprit conducta Nord Stream

Comisia Europeană acuză Gazprom că a oprit furnizarea de gaze prin conducta Nord Stream din Marea Baltică către Germania folosind pretexte false. Totuși, nemții transmit că aprovizionarea cu gaze este asigurată, în pofida deciziei gigantului rus Gazprom de a prelungi oprirea gazoductului. „Anunţul Gazprom că închide din nou (Nord Stream) sub pretexte false este o altă confirmare a nefiabilităţii sale ca furnizor. Este, de asemenea, o dovadă a cinismului Rusiei, deoarece preferă să arunce gaze în loc să onoreze contracte”, a scris vineri seara pe Twitter un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Potrivit producătorului de turbine Siemens Energy, o scurgere de petrol nu justifică din punct de vedere tehnic oprirea gazoductului Nord Stream, decisă de Gazprom după ce ar fi descoperit astfel de scurgeri într-o turbină. Comisia Europeană, acuzații pentru Rusia după ce a oprit conducta Nord Stream Gazprom a anunţat vineri seara că gazoductul Nord Stream, care urma să fie repus în funcţiune sâmbătă după o perioadă de întreţinere, va fi în cele din urmă oprit „complet” până la repararea unei turbine a acestui gazoduct vital pentru aprovizionarea europenilor. Anunţul Gazprom riscă să accentueze îngrijorarea ţărilor europene, care încearcă să evite o criză energetică în iarna care se apropie şi acuză Moscova că utilizează gazele ca armă pentru a se răzbuna pentru sancţiunile occidentale după ofensiva rusă în Ucraina. Nord Stream 1, care trece pe sub Marea Baltică pentru a furniza Germaniei și altora gaz, funcționa la doar 20% din capacitate înainte ca fluxurile să fie oprite timp de trei zile în această săptămână pentru mentenanță. Gazprom a susținut că sancțiunile Uniunii Europene au dus la probleme tehnice care au împiedicat-o să poată furniza întregul volum de gaz contractat prin conductă. Gigantul rus Gazprom a anunțat miercuri că și-a suspendat „în totalitate” livrările de gaz către Europa prin …

Citeste tot articolul

Comisia Europeană avertizeaza: în lunile următoare, ar putea fi reintroduse masuri anti COVID-19

Comisia Europeană a avertizat vineri, 2 septembrie, că, în lunile următoare, ar putea redeveni necesară reintroducerea unor măsuri menite să încetinească răspândirea COVID-19, inclusiv purtarea măştii şi limitarea reuniunilor, relatează agenția EFE. C.E. a reiterat apelul la vaccinare pentru a ţine pandemia sub control, anticipând, de asemenea, că o provocare în acest sezon ar putea fi şi gripa, pe lângă COVID-19. ”Ultimii doi ani au demonstrat că UE se poate confrunta cu un nou val de COVID-19”, ce coincide cu revenirea din concedii, cu redeschiderea şcolilor şi scăderea temperaturilor, menţionează executivul comunitar într-un raport asupra modului în care statele UE trebuie să se pregătească pentru a răspunde unei noi înmulţiri a cazurilor de COVID-19 ce ar putea surveni toamna aceasta şi iarna care vine. În plus, este probabil ca ”UE să se confrunte cu un sezon cu o circulaţie activă a altor virusuri respiratorii, inclusiv gripa”, ceea ce va presupune ”o provocare pentru sistemele de sănătate naţionale deja suprasolicitate”, semnalează acelaşi raport. Prin urmare, Comisia Europeană recomandă statelor membre să continue campaniile de vaccinare ”folosind vaccinurile în prezent disponibile pentru a reduce spitalizările, îmbolnăvirile grave şi decesele”, iar pentru momentul când vor fi disponibile vaccinurile adaptate variantelor coronavirusului să se ”dezvolte programe naţionale de vaccinare care să descrie ce vaccinuri trebuie folosite pentru anumite grupuri de populaţie”, dând prioritate celor din categoriile de risc, precum vârstnicii, persoanele cu comorbidităţi sau cele imunodeprimate. Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a aprobat joi vaccinurile anti-COVID-19 produse de companiile Pfizer-BioNTech şi Moderna care au fost adaptate pentru a oferi protecţie împotriva Omicron, varianta coronavirusului SARS-CoV-2 devenită dominantă în această perioadă în Europa. Dar, pe lângă vaccinare, executivul comunitar subliniază şi importanţa ”măsurilor non-farmaceutice” pentru frânarea pandemiei, inclusiv purtarea măştii şi limitarea reuniunilor. ”Dacă astfel de măsuri se aplică înaintea sau la începutul următorului val, …

Citeste tot articolul

Se `rupe de UE`! Acuzații grave la adresa șefilor din Bruxelles

Preşedintele polonez Andrzej Duda a declarat luni că ”acordurile cu Comisia Europeană au fost rupte”, acuzând această instituţie că nu a respectat înţelegerea de a debloca Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Poloniei în schimbul desfiinţării camerei disciplinare pentru judecători, relatează agenţia EFE, potrivit agerpres. ”Rezultă că cuvântul dat nu contează pentru Comisia Europeană, pentru reprezentanţii ei şi nici pentru unii politicieni din instituţiile europene. Aceasta este, din nefericire, o politică brutală”, a remarcat preşedintele polonez. Andrzej Duda a făcut referire directă şi la un anunţ conform căruia patru asociaţii europene ale judecătorilor au contestat decizia Comisiei Europene de a aproba reforma judiciară prezentată de Polonia în iunie. ”Aceasta ar trebui să facă să sune alarma şi în alte ţări europene. Aşa cum se poate vedea, cercurile judiciare pur şi simplu doresc puterea”, consideră preşedintele Poloniei. La rândul său, premierul polonez Mateusz Morawiecki, aflat în vizită în Franţa, i-a reproşat preşedintelui francez Emmanuel Macron că Polonia se află sub ”sancţiuni mai dureroase decât cele aplicate Rusiei”, făcând referire la amenzile impuse ţării sale de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în urma disputelor dintre Varşovia şi Bruxelles pe tema reformelor judiciare. ”Am citit într-un articol că există două ţări lovite de sancţiuni. Polonia a primit milioane de refugiaţi ucraineni şi, cu toate acestea, este lovită de sancţiuni mai dureroase decât cele împotriva Rusiei”, a spus Morawiecki la Paris. El a fost fost totuşi primit călduros de Macron la Elysee, în pofida divergenţelor persistente privind statul de drept. După îndelungi negocieri cu Comisia Europeană, guvernul polonez a ajuns la un acord cu aceasta în luna iunie ce prevede desfiinţarea camerei disciplinare pentru judecători create în cadrul reformelor judiciare criticate de executivul comunitar, în schimbul aprobării de către Bruxelles a PNRR-ului polonez, în baza programului european de relansare post-pandemie …

Citeste tot articolul

E alertă medicala in Europa: Măsuri DURE pentru a limita infectările cu variola maimuței

Comisia Europeană a anunțat că este pregătită să ia măsuri mai drastice după ce OMS a declarat stare de urgență globală din cauza variolei maimuței. Aproape 17.000 de cazuri au fost înregistrate în Europa în doar câteva luni, iar boala s-a transmis și la copii. Comisia Europeană a anunțat, sâmbătă, că este pregătită să intensifice răspunsul blocului comunitar în faţa variolei maimuţei, după ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat stare de urgenţă mondială din cauza creșterii alarmante a numărului de cazuri în Europa. „Astăzi, OMS a declarat variola maimuţei ca fiind o urgenţă de sănătate publică la nivel mondial. Am monitorizat în mod activ situaţia încă din prima zi, iar vaccinurile împotriva variolei maimuţelor sunt deja livrate către statele noastre membre. Suntem pregătiţi să intensificăm răspunsul UE’“, a scris comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, pe contul său de Twitter. Multe cazuri în Europa Variola maimuței este endemică în Africa, dar a apărut la finele lunii mai și în Europa, care acum a devenit epicentrul infectărilor. Au fost înregistrate aproape 17.000 de cazuri și cinci decese. Spania este cea mai afectată țară, cu 2.835 de cazuri, urmată de Germania (1.924), Franţa (912), Regatul Ţărilor de Jos (656) şi Portugalia (515), majoritatea cazurilor implicând „grupuri de bărbaţi care au relaţii sexuale cu bărbaţi cu vârste între 18-50 de ani”. În România primul caz de variola maimuței a fost despitate în 13 iunie. Numărul infectărilor a ajuns la 20, ultimul caz fiind depistat chiar astăzi. ”În afara Africii 99% din cazurile raportate sunt la bărbaţi”, a declarat miercuri dr. Rosamund Lewis, principalul expert al OMS, potrivit Agerpres. Au apărut cazuri și la copii Nivelul de alertă a fost ridicat și din cauza faptului că variola maimuței a fost depistată până acum la șase copii, semn că se poate transmite la persoanele …

Citeste tot articolul

Informația momentului la nivel european. Comisia Europeană a dat ordinul! E vizata si Romania

Comisia Europeană a dat ordinul. Se schimbă regulile în Europa, având în vedere situația actuală declanșată de războiul din Ucraina. Toată lumea trebuie să știe ce va urma. Această decizie va avea un impact major şi în România, având în vedere că vorbim despre un domeniu-cheie pentru ţara noastră. Informația momentului la nivel european. Comisia Europeană a dat ordinul! Se anunță schimbări majore în domeniul agriculturii în rândul statelor membre ale UE. Într-un comunicat de presă, Executivul comunitar anunță că a propus o derogare temporară pe termen scurt de la regulile din Politica Agricolă Comună (PAC). Sunt vizate regulile referitoare la rotaţia culturilor şi menţinerea unor elemente neproductive pe terenurile arabile. Această măsură vine la cererea statelor membre UE, arată sursa citată, care vorbește și despre impactul unei astfel de decizii. Impactul noii măsuri propuse de Comisia Europeană Conform Executivului comunitar, impactul depinde de alegerile pe care fiecare stat membru al UE îl face, dar și de fermieri. „Impactul acestei măsuri va depinde de alegerile făcute de statele membre şi de fermieri, dar va majora capacitatea UE de producţie a cerealelor destinate produselor alimentare”, arată sursa citată. Totodată, Executivul comunitar estimează că o suprafaţă de 1,5 milioane de hectare va putea fi reintrodusă în producţia de cereale comparativ cu situaţia actuală. „Fiecare tonă de cereale produsă în UE va contribui la creşterea securităţii alimentare la nivel mondial”, subliniază executivul comunitar. Menționăm faptul că înainte de a fi adoptată oficial, propunerea făcută de Comisia Europeană urmează să ajungă la statele membre ale UE pentru a putea fi consultată. Sursa: capital.ro

Citeste tot articolul

Uniunea Europeana dă ULTIMATUM Ungariei

Comisia Europeană a acordat Ungariei termen de o lună să răspundă îngrijorărilor sale cu privire la statul de drept, înainte de a cere guvernelor Uniunii Europene să suspende o parte din fondurile pe care Ungaria le va primi în cadrul bugetului din perioada 2021-2027 al blocului comunitar, relatează Reuters. Noul termen limită face parte dintr-un proces UE, numit ”mecanismul de condiţionalitate”, menit să protejeze interesele financiare ale UE împotriva încălcării statului de drept de către un guvern UE. Este separat de alte proceduri privind statul de drept pe care UE le-a lansat împotriva Ungariei. Comisia consideră că banii UE sunt în pericol în Ungaria din cauza corupţiei, care poate lua forma unor licitaţii pentru proiecte finanţate de UE la care participă un singur ofertant, care are de obicei legături cu partidul de guvernământ De asemenea, executivul UE are îngrijorări cu privire la independenţa sistemului judiciar, a presei şi a organizaţiilor neguvernamentale. Premierul ungar, Viktor Orban, a respins în trecut preocupările UE şi SUA cu privire la corupţia din Ungaria, dar oficiali ungari de rang înalt au declarat în ultimele săptămâni că Budapesta este dispusă să colaboreze cu Bruxelles-ul pentru a rezolva îngrijorările sale. Ungaria s-a oferit săptămâna aceasta să reducă numărul de licitaţii publice la care participă un singur ofertant la 15% din numărul total. De asemenea, Budapesta s-a oferit să permită instanţelor să ordone procurorilor să urmărească cazurile chiar dacă procurorii au decis să nu procedeze astfel şi să facă procesul de legiferare din Ungaria mai transparent şi mai incluziv. Din cauza îngrijorărilor sale cu privire la bugetul UE, Comisia a lansat ”mecanismul de condiţionalitate” în aprilie. În cele din urmă, ar putea duce la suspendarea celor 21 de miliarde de euro alocaţi Ungariei din bugetul UE. Comisia a anunţat, vineri, că l-a mandatat pe comisarul pentru buget Johannes …

Citeste tot articolul

Blocarea Rusiei a bagat dihonia in Europa: Planul UE, sortit eşecului?

Propunerea UE care vizează diminuarea folosirii gazelor cu 15% în statele membre, pentru a se pregăti în eventualitatea unor întreruperi suplimentare ale livrărilor de gaze din Rusia, se confruntă cu rezistenţa guvernelor, sporind temerile privind aprobarea planului, transmite Reuters, scrie AGERPRES. Miercuri, Comisia Europeană a propus ca toate statele membre să reducă folosirea gazelor cu 15% între 1 august 2022 şi 31 martie 2023, faţă de media din ultimii cinci ani. Obiectivul este voluntar, dar UE îl poate face obligatoriu dacă Bruxelles-ul declară un risc substanţial de deficit de gaze. La reuniunea diplomaţilor din statele membre UE, cel puţin 12 din 27 de state membre şi-au exprimat temerile în privinţa propunerii, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Principalul punct nevralgic este dacă UE ar trebui să aibă puterea de a face obiectivul obligatoriu. Danemarca, Franţa, Irlanda, Italia, Malta, Ţările de Jos, Polonia şi Portugalia sunt printre ţările care spun că Bruxelles-ul nu ar trebui să poate face asta înainte ca statele membre să-şi exprime poziţia şi, posibil, opoziţia. „Statele membre vor să aibă capacitatea de a activa mecanismele de criză, nu este ceva ce ar trebui să facă Comisia Europeană”, susţine o sursă. Conform propunerii, Executivul comunitar va consulta Grupul de coordonare al gazelor format din reprezentanţii ţărilor înainte de a face obiectivul obligatoriu. Până acum, ţările UE şi-au redus cererea combinată de gaze cu doar 5%, în pofida lunilor de tensiuni privind livrările din Rusia şi a creşterii preţurilor, a anunţat comisarul pentru energie, Kadri Simson. Secretarul pentru Energie din Portugalia, Joao Galamba, a declarat că ţara sa „este total împotriva” planului UE. „Nu ţine cont de diferenţele dintre state”, a declarat el pentru publicaţia Expresso. Şi Guvernul spaniol a anunţat că se opune reducerii consumului de gaze cu cel puţin 15%, dorit de …

Citeste tot articolul

Lovitură URIASA pentru oamenii din MApN, MAI și SRI: Comisia Europeană cere reforma pensiilor militare

Comisia Europeană a cerut oficial României să includă și pensiile militare în reforma sistemului de pensii, care se va baza pe principiul contributivității, potrivit unor surse guvernamentale citate de Economedia. Statul român lucrează, în prezent, la o nouă lege a pensiilor, împreună cu Banca Mondială și cu Comisia Europeană, ca parte a reformelor asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Noua lege va merge strict pe criteriul contributivității. În cadrul reformei, statul a introdus toate pensiile bazate pe contributivitate, dar și toate pensiile speciale în afară de cele ale militarilor. Pensiile militare nu au fost incluse, deoarece statul român consideră în prezent că acestea nu sunt pensii speciale, ci sunt pensii „de serviciu” sau pensii „ocupaționale”. Asta deși mare parte dintre acestea nu sunt plătite pe principiul contributivității, ci sunt completate de la bugetul de stat. Potrivit sursei ctiate, Comisia Europeană a cerut oficial României să includă în reforma sistemului de pensii și pensiile militarilor. Economedia notează că Guvernul reface acum componența comitetului interministerial pentru reforma sistemului de pensii din România, astfel încât la negocieri să ia parte și Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale și Serviciul Român de Infomații, instituții care au case sectoriale de pensii. Intrarea în vigoare a noii legi privind sistemul de pensii, care înlocuiește dispozițiile Legii nr. 127/2019 are termen în PNRR în primul trimestru din 2023, în timp ce intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale are termen în PNRR în ultimul trimestru din acest an. Sursa: stiripesurse.ro

Citeste tot articolul

Comisia Europeană a luat DECIZIA. Lovitură TOTALA pentru Vladimir Putin!

Reprezentanții Comisiei Europene se pregătesc să anunțe o lovitură dură pentru Vladimir Putin! Dezvăluirea a fost făcută de mai mulți înalți oficiali europeni. Lovitură cumplită pentru Vladimir Putin! Comisia Europeană a luat decizia anului Mai precis, reprezentanții Comisiei Europene se pregătesc să anunțe că au dat undă verde candidaturii Ucrainei la Uniunea Europeană, potrivit informațiilor transmise de Politico, care citează înalți oficiali europeni. Totuși, următorul pas pentru Ucraina va fi și mai dificil, deoarece trebuie să primească un vot favorabil din partea celor 27 de state membre ale UE. Dezvăluirea făcută de un fost prim-ministru al Rusiei În altă ordine de idei, Mihail Kasianov, prim-ministrul Rusiei din perioada 2000-2004, a lansat un avertisment grav. Acesta susține că următoarele țări se află pe listă, în cazul în care Ucraina va pierde războiul. Fostul premier în vârstă de 64 de ani a declarat recent că nu și-a imaginat vreodată că fostul său șef va declanșa un război împotriva Ucrainei. Totuși, Mihail Kasianov spune că a înțeles că amenințările lui Vladimir Putin vor deveni realitate în momentul în care liderul de la Kremlin i-a convocat pe ceilalți oficiali de rang înalt din consiliul de securitate al Rusiei cu trei zile înainte de invazie. „Îi cunosc pe acești oameni și, uitându-mă la ei, mi-am dat seama că Putin nu e pe treaba lui. Nu din punct de vedere medical, ci în termeni politici”, a declarat Mihail Kasianov. De asemenea, acesta a lansat și un avertisment grav. Kasianov susține că statele baltice vor intra în vizorul Moscovei, în cazul în care Ucraina pierde războiul. „Dacă Ucraina cade, statele baltice vor fi următoarele”, a subliniat fostul premier rus. În acest context, acesta subliniază că este într-un dezacord „categoric” cu ideea că Vladimir Putin nu ar trebui „umilit” şi se opune unor îndemnuri ca Ucraina să accepte …

Citeste tot articolul

Europa în fața unei DECIZII ISTORICE. Ursula von der Leyen face anunțul

Comisia Europeană urmează să anunțe care este decizia sa cu privire la statutul de țară candidată la aderarea la UE al Ucrainei. Ulterior, statele membre vor lua o decizie finală, care este considerată a fi una istorică. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că statele membre ale Uniunii Europene se vor afla la summitul din 23-24 iunie în faţa unei decizii istorice cu privire la eventuala candidatură a Ucrainei în vederea aderării Uniunea Europeană, transmite DPA, citată de Agerpres. „Sper că peste 20 de ani, când vom privi în urmă, vom putea spune că am făcut lucrul corect. Provocarea va fi aceea de a ieşi din summitul UE din 23 şi 24 iunie cu o poziţie unificată ce reflectă amploarea acestei decizii istorice. Ucraina a realizat multe în ultimii ani, dar rămân multe lucruri de făcut. Recomandarea noastră va reflecta cu grijă acest aspect“, le-a declarat Ursula Von der Leyen jurnaliştilor în timpul călătoriei de întoarcere după o vizită efectuată la Kiev, potrivit sursei citate. Decizie crucială Comisia Europeană va anunța, la finalul săptămânii viitoare, care este decizia sa cu privire la obținerea statulului de candidat la aderarea la Uniunea Europeană a Ucrainei. Urmează apoi consultatea statelor membre care va avea loc la summitul din 23-24 iunie. În urmă cu câteva zile, ministrul ucrainean al dezvoltării regionale, Oleksii Cernişov, a declarat că se aşteaptă ca, la summitul de la Bruxelles de la finalul acestei luni, cele 27 de ţări membre ale UE să aprobe acordarea statutului de candidat pentru Ucraina dacă săptămâna viitoare Comisia Europeană va face o recomandare în acest sens. Zelenski speră într-un răspuns favorabil Acordarea statutului de ţară candidată la aderare nu e deloc o aderare în sine, ci punctul de plecare al unui proces de negociere destinat să dureze mai mulţi ani pentru …

Citeste tot articolul

Bubuie un nou scandal: UE, SOMATIE pentru Ungaria!

Comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a cerut Ungariei să suspende prețurile discriminatorii la combustibil pentru vehiculele cu numere de înmatriculare străine. În caz contrar, țara riscă să fie dată în judecată, potrivit unui document al Comisiei Europene, consultat de Reuters. Acesta este un nou motiv de dezacord între Comisia Europeană și Ungaria. Tensiunile dintre Bruxelles și prim-ministrul ungar, Viktor Orban, au crescut în ultimele luni, mai ales pentru că Budapesta a blocat mult timp negocierile pentru un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. La începutul acestui an, Ungaria a decis că vehiculele cu o greutate de peste 7,5 tone și camioanele cu plăcuțe de înmatriculare străine care cântăresc peste 3,5 tone nu sunt eligibile pentru a cumpăra combustibil subvenționat la prețul de 480 de forinți (1,31 dolari) pe litru, ci trebuie să plătească prețul pieței. Breton a spus că acest lucru înseamnă că vehiculele cu numere de înmatriculare din alte țări UE ar trebui să plătească cu 50-60% mai mult pentru combustibil față de vehiculele cu numere de înmatriculare maghiare, ceea ce reprezintă o discriminare indirectă și este împotriva normelor UE. „Vă cer să ne furnizați un răspuns cu privire la justificarea și perioada de valabilitate a acelor măsuri, care ar putea constitui încălcări ale legislației UE”, a spus Breton într-o scrisoare către ministrul Tehnologiei din Ungaria. „De asemenea, vă cer să suspendați aplicarea acestor măsuri până când va fi asigurată conformitatea acestora cu legislația UE”, a continuat el. Breton a adăugat că CE își rezervă dreptul de a lansa proceduri urgente pentru încălcarea dreptului comunitar, care pot duce până la acțiuni în instanță împotriva Ungariei și la eventuale amenzi. Ungaria a spus că măsura a fost luată din cauza „turismului pentru combustibil” și de creșterea traficului de tranzit, care a dus la creșterea consumului de combustibil. Sursa: …

Citeste tot articolul

Viktor Orban pregateste terenul pentru o noua lovitură in UE

Ungaria intenţionează să ajungă la un acord cu UE până la sfârşitul acestui an pentru a obţine acces la fondurile de redresare post-pandemie în valoare de miliarde de euro, relatează vineri Reuters, citând declaraţii acordate agenţiei ungare de presă MTI de noul ministru ungar pentru afaceri europene, informează Agerpres. Comisia Europeană, executivul UE, a blocat accesul Ungariei şi Poloniei la aceste fonduri, invocând încălcarea normelor liberale democratice de către cele două guverne prin restrângerea drepturilor migranţilor, femeilor şi comunităţii LGBTI şi întărirea controlului statului asupra media şi justiţiei, aminteşte Reuters. Ministrul fondurilor europene, Tibor Navracsics, a asigurat în declaraţiile acordate joi seara MTI că Budapesta va face tot posibilul pentru a semna un acord asupra planului de redresare „în al doua jumătate a anului sau spre sfârşitul acestui an”. El a menţionat că este vorba totuşi de un proces „complicat”, adoptând un ton mai puţin optimist decât marţi, când Ungaria a indicat că negocierile se află în faza finală. Comisia Europeană şi-a reiterat la rândul său poziţia în sensul că Budapesta trebuie să-şi intensifice eforturile de combatere a corupţiei, în vederea deblocării fondurilor. „Comisia îşi ia foarte în serios rolul de a veghea la respectarea statului de drept”, a subliniat o purtătoare de cuvânt. În ce o priveşte, Polonia a înregistrat săptămâna aceasta o victorie politică, Comisia acordându-i acces la aproape 36 miliarde de euro, sumă ce era blocată pe fondul disputei dintre Varşovia şi Bruxelles legat de reforma justiţiei. Validarea planului, în valoare de 35,4 miliarde de dolari în cazul Poloniei, miercuri, a provocat nemulţumiri în rândul executivului european şi a dus la organizarea unui vot, fapt rar în cadrul CE. Bruxellesul era sub presiune să-şi dea acordul, în contextul nevoilor Poloniei, care găzduieşte cel mai mare număr de refugiaţi ucraineni în UE (circa 3,5 milioane) şi serveşte drept …

Citeste tot articolul

Comisia Europeană: România NU îndeplinește nici măcar un criteriu pentru a adera la euro

Şase din cele şapte ţări care nu folosesc euro, inclusiv România, care stă cel mai rău, nu sunt încă pregătite să adopte moneda europeană, a declarat miercuri Comisia Europeană într-un raport citat de Reuters. Croaţia, spune Comisia, îndeplineşte toate criteriile pentru a începe să folosească moneda europeană din 2023. Comisia Europeană a ajuns miercuri la concluzia că Croaţia este pregătită să adopte moneda euro la 1 ianuarie 2023, ceea ce va aduce numărul statelor membre din zona euro la douăzeci, se arată într-un comunicat publicat miercuri de Executivul comunitar. Concluzia este prezentată în Raportul de convergenţă din 2022, care evaluează progresele realizate de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia în direcţia aderării la zona euro. Acestea sunt cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro. Potrivit concluziilor raportului, doar Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea preţurilor, Bulgaria şi Croaţia sunt cele două state membre care îndeplinesc criteriul cursului de schimb, Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung, iar toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, cu excepţia României, care este singurul stat membru care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv. Mai jos sunt prezentate elementele-cheie ale evaluării celorlalte ţări în funcţie de criteriile UE BULGARIA Legislaţia băncii centrale a ţării nu este compatibilă cu legislaţia din zona euro referitoare la Banca Centrală Europeană, iar inflaţia din Bulgaria este prea mare. Bulgaria îndeplineşte cerinţele privind finanţele publice, rata de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung. REPUBLICA CEHĂ Legile privind banca centrală a acestei ţări nu sunt compatibile cu legislaţia din zona euro referitoare la Banca Centrală Europeană, inflaţia este prea ridicată şi nu îndeplineşte cerinţa privind cursul de schimb. Însă îndeplineşte criteriile privind finanţele publice …

Citeste tot articolul

Comisia Europeana schimbă foaia! S-au concretizat detaliile unui nou PLAN

Comisia Europeană a concretizat detaliile unui plan de creştere a capacităţii UE de energie regenerabilă şi de reducere a dependenţei acesteia de combustibilii fosili ruşi, recunoscând, în acelaşi timp, că instalaţiile existente pe cărbune ar putea fi utilizate pentru ”mai mult decât se aştepta iniţial”, transmite CNBC, anunță news.ro. Miercuri, a fost publicat un document care subliniază obiectivele Comisiei pentru planul REPowerEU, subliniind importanţa economiilor de energie, diversificarea importurilor de energie şi accelerarea a ceea ce a numit ”tranziţia europeană la energie curată”. În total, Comisia Europeană prevede investiţii suplimentare de 210 de miliarde de euro între 2022 şi 2027. În ceea ce priveşte cota surselor regenerabile în mixul energetic al UE, Comisia a propus ca obiectivul actual de 40% până în 2030 să fie crescut la 45%. Propunerile Comisiei au venit în aceeaşi zi în care guvernele Danemarcei, Germaniei, Ţărilor de Jos şi Belgiei au declarat că vor viza o ţintă combinată de cel puţin 65 de gigawaţi de capacitate eoliană offshore până în 2030. Până la jumătatea secolului, acestea urmăresc o capacitate de 150 GW. În ceea ce priveşte combustibilii fosili, situaţia este una dificilă. Rusia a fost anul trecut cel mai mare furnizor al UE atât de uleiuri petroliere, cât şi de gaze naturale, potrivit Eurostat. Dorinţa UE de a se îndepărta de hidrocarburile ruseşti în urma invaziei Ucrainei de către aceasta din urmă înseamnă că va trebui să găsească petrol şi gaze din alte părţi ale lumii pentru a acoperi lipsurile de aprovizionare. Comisia a spus că vor fi necesare investiţii de 1,5 până la 2 miliarde de euro pentru a asigura aprovizionarea cu petrol. Pentru a importa suficiente gaze naturale lichefiate şi gaze de conductă din alte surse, până în 2030 vor fi necesare aproximativ 10 miliarde de euro. Toate cele de mai sus vin …

Citeste tot articolul

Lovitură pentru România de la Comisia Europeana. News alert

Comisia Europeană a anunţat joi că a declanşat o procedură de infringement împotriva Luxemburgului şi a României pentru transpunerea incorectă a legislaţiei UE privind mandatul european de arestare, informează un comunicat al executivului comunitar. „Unele prevederi ale deciziei cadru privind mandatul european de arestare nu au fost transpuse corect, privind de exemplu limitele de timp pentru luarea unei decizii privind executarea unui mandat de arestare european sau predarea unei persoane solicitate”, se menţionează în comunicatul CE. Practic, cele două ţări au primit o scrisoare de punere în întârziere şi au la dispoziţie două luni pentru a notifica executivul comunitar pentru aplicarea măsurilor solicitate, în caz contrar riscând trimiterea unui aviz motivat. Mandatul european de arestare este o procedură judiciară simplificată transfrontalieră pentru predarea unei persoane a cărei extrădare este solicitată pentru punerea sub acuzare sau executarea unei sentinţe. Operaţional de la 1 ianuarie 2004, mandatul european de arestare a înlocuit lungile proceduri de extrădare care existau anterior între statele membre. CE a trimis scrisori de punere în întârziere unui număr de 24 de state membre pentru netranspunerea completă sau parţială a unora dintre prevederile deciziei cadru, mai informează Comisia în comunicatul citat. Sursa: stiripesurse.ro

Citeste tot articolul

Nucleara pentru Vladimir Putin! I se pregătește lovitura supremă

Nucleara pentru Vladimir Putin! Acesta e sfârșitul economiei ruse. În prezent, guvernele statelor membre UE se apropie de un acord privind noile sancțiuni economice împotriva Rusiei, ce includ un embargou total asupra petrolului rusesc. Potrivit agenției de presă Reuters, guvernele statelor membre UE au programat noi discuții pentru luni ca să stabilească cum vor asigura surse noi de petrol statelor dependente de energia rusă. Ambasadorii UE s-au întâlnit zilnic pentru a discuta detaliile celui de-al șaselea pachet de sancțiuni economice împotriva Rusiei. „Consiliul este unitar în ceea ce privește necesitatea de a adopta un al șaselea pachet de sancțiuni. S-au făcut progrese foarte semnificative în ceea ce privește majoritatea măsurilor”, a transmis Comisia Europeană. Derogări pentru Ungaria, Slovacia și Cehia În prezent, punctul de blocaj este reprezentat de aprovizionarea cu petrol a Ungariei, Slovaciei și Republicii Cehe, state europene fără ieșire la mare, ce depind de țițeiul rusesc livrat prin conducte din epoca sovietică și care se confruntă cu o provocare pentru a asigura surse alternative. „Mai avem încă de lucru pentru a finaliza, într-un spirit de solidaritate, garanțiile care sunt necesare pentru condițiile de aprovizionare cu petrol a statelor membre care se află în prezent într-o situație deosebită în ceea ce privește aprovizionarea prin conducte din Rusia”,a explicat Comisia Europeană. Comisia Europeană a propus, vineri, modificări asupra embargoului petrolier pentru a acorda Ungariei, Slovaciei și Republicii Cehe timp suficient să își schimbe sursele de aprovizionare cu energie. În plus, propunerea modificată ar oferi Ungariei, Slovaciei și Republicii Cehe ajutorul necesar să își modernizeze rafinăriile pentru a procesa petrolul din alte părți. Potrivit sursei citate, termenele prelungite au fost calculate în funcție de timpii de construcție pentru modernizarea conductelor. Ungaria și Slovacia reprezintă doar 6% din importurile de petrol ale Uniunii Europene din Rusia, iar scutirile nu ar schimba impactul …

Citeste tot articolul

DECIZIE RADICALA Comisia Europeană a dat în judecată Romania!

România, alături de alte nouă state europene, au fost date în judecată de Comisia Europeană pentru nerespectarea legii cu privire la comunicațiile electronice. Potrivit acestui cod, europenii au dreptul la o conexiune la internet rapidă și fiabilă, indiferent de locul din UE în care călătoresc. Comisia Europeană a luat o decizie radicală cu privire la nerespectarea Codul european al comunicațiilor electronice și de a comunica Comisiei măsurile naționale prin care acesta a fost transpus în legislația națională. Miercuri, a fost făcută o sesizare în acest sens împotriva Spaniei, Croației, Letoniei, Irlandei, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei și Suediei. Codul european al comunicațiilor electronice permite oricărui european o conexiune la internet fiabilă și rapidă, oriunde ar călători. Acest cod modernizează normele UE în domeniul telecomunicațiilor în beneficiul consumatorilor și al industriei, prin stimularea concurenței, mobilizarea investițiilor și consolidarea pieței interne și a drepturilor consumatorilor. Transpunerea Codului european al comunicațiilor electronice s-a încheiat la finalul lui 2020. La mai puțin de două luni de la atingerea termenului de transpunere, Comisia Europeană a inițiat 24 de proceduri de punere în întârziere. Pe 23 septembrie 2021, au fost trimise avize motivate adresate unui număr de 18 state membre. Până în prezent, Spania, Croația, Letonia, Lituania, Irlanda, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Suedia nu și-au îndeplinit obligația care le revine în temeiul Codului european al comunicațiilor electronice de a comunica Comisiei măsurile naționale de transpunere. În aceste condiții, Comisia Europeană a sesizat, miercuri, Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la neîndeplinirea de către cele 10 țări a obligației menționate. România ar putea primi sancțiuni financiare pentru nerespectarea legilor UE În temeiul articolului 260 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în cazul în care un stat membru nu transpune în legislația națională, în termenul prevăzut, o directivă adoptată de Parlamentul European și …

Citeste tot articolul

Este FARA PRECEDENT: CE activează ‘opțiunea nucleară’ împotriva Ungariei. Breaking news!

Comisia Europeană (CE) a trecut la acţiune împotriva Ungariei, la două zile după victoria în alegeri a suveranistului Viktor Orban, şi a anunţat că a declanşat o procedură care ar putea priva Budapsta de fonduri europene, din cauza unor acuzaţii de corupţie, relatează AFP. Lansarea acestei proceduri fără precedent a fost anunţat marţi de către preşedinta CE Ursula von der Leyen, în Parlamentul European (PE), care a aplaudat această iniţiativă, informează News.ro. Şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, Gergely Gulyas, a acuzat Comisia de ”comiterea unei erori” şi de faptul că vrea să-i pedepasească pe alegătorii ungari din cauză că nu votat cum vrea Bruxellesul în alegerile de duminică. Polonia, alt stat membru al Uniunii Europene (UE) aflat în conflict cu Bruxellesul în probleme de stat de drept, a scăpat unei asemenea proceduri, pentru moment. Comisarul european însărcinat cu Bugetul, germanul Johannes Hahn, ”a dscutat cu autorităţile ungare şi le-a informat că vom trmite o scrisoare de avertisment în vederea activătii mecanismului”, a anunţat von der Leyen într-o sesiune de interpelare în PE. Ea nu aprecizat ce conţine scrisoarea. Însă, într-o scrisoare pe care a trimis-o în noiembrie Budapestei, CE şi-a exprimat îngrijorarea faţă de probleme privind licitaţiile publice, conflicte de interese şi corupţie. O luptă insuficientă împotriva corupţiei este, de asemenea, motivul pentru care CE a blocat planul de relansare economică post-covid al Ungariei – subvenţii europene în valoare de 7,2 miliarde de euro. Discuţii cu Budapesta în această privinţă ”nu permit în prezent să se găsească un teren de înţelegere”, a denunţat Ursula von der Leyen. Viktor Orban – felicitat de către preşedintele rus Vladimir Putin, căruia îi este apropiat – i-a atacat pe ”birocraţii de la Bruxelles” în discursul în care a revendicat victoria în alegeri duminică, şi pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Bruxellesul a …

Citeste tot articolul

Atac fără precedent la adresa Rusiei! Comisia Europeană intervine în conflictul din Ucraina

Situația devine din ce în ce mai tensionată între Rusia și Occident. Deși marii lideri susțin că se încearcă o negociere, autoritățile de la Moscova continuă să adune forță militară la frontiera cu Ucraina. Comisia Europeană intervine în acest conflict și lansează acuzații fără precedent la adresa Rusiei. Încalcă legislaţia internaţională și amenință suveranitatea Ucrainei. Acțiunile autorităților de la Moscova nu sunt deloc pe placul Uniunii Europene. În timp ce își iau măsuri de precauție în cazul izbucnirii unui conflict militar, liderii alianței încercă totuși să negocieze cu Rusia pentru a menține pacea între aceștia și Occident. Comisia Europeană aduce acuzații grave la adresa Federației Ruse, susținând că aceștia încalcă legislaţia internaţională, precum şi alte acorduri la care este parte. Într-o postare făcută publică, ei susțin că Kremlinul amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Mai mult decât atât, Rusia a susținut și o campanie de dezinformare, a cărei țintă este de a influența opinia publică, susține CE. Potrivit liderilor europeni, acțiunile autorităților de la Moscova reprezintă un risc la adresa ordinii internaționale bazate pe norme „De la momentul anexării ilegale a peninsulei Crimeea în anul 2014 și până la momentul agresiunii militare aflate acum în desfășurare împotriva Ucrainei, Rusia a susținut și a coordonat o campanie de dezinformare controlată de către stat. Ținta: populația rusă, țările vecine ale Rusiei, UE și alte națiuni, cu scopul de a influența opinia publică. De exemplu: Mit: „Tensiunile curente sunt rezultatul unui comportament constant agresiv al Ucrainei și al aliaților săi din vest. Rusia nu face decât să-și apere interesele legitime și nu poartă responsabilitatea acestui conflict.” De fapt, Rusia continuă să încalce legislația internațională și alte acorduri internaționale la care este parte. Anexând în mod ilegal peninsula Crimeea și comițând acte de agresiune armată împotriva Ucrainei, Rusia încalcă cel puțin 12 tratate …

Citeste tot articolul

Anunţul care zguduie Europa! Comisia Europeană propune TAXE NOI. Nici Romania nu scapa

Comisia Europeană a făcut o propunere surprinzătoare privind economia. CE sugerează implementarea a trei noi taxe în Uniunea Europeană pentru a contribui la rambursarea împrumuturilor guvernamentale comune ale țărilor membre, făcute în urma epidemiei provocată de coronavirus. România nu poate scăpa nici ea de aceste noi taxe. Există șanse mari ca în Uniunea Europeană să fie implementate trei taxe noi. Miercuri, Comisia Europeană a propus impunerea a trei noi taxe în UE pentru a contribui la rambursarea împrumuturilor guvernamentale comune ale țărilor membre, făcute pentru normalizarea economiei afectată de apariția COVID-19. În prezent, împrumutul comun valorează 800 de miliarde de euro. Taxă pentru CO2 Comisia Europeană a vizat inițial problema poluării, propunând o taxă pentru dioxidul de carbon emis de combustibilii din clădiri şi autoturisme. Inițiativa a venit pe fondul unei noi pieţe a carbonului, utilizând sistemul actual de comercializare a certificatelor de emisii de CO2 al UE, care impun costuri pentru CO2 produs de nave şi care creşte plăţile existente ale companiilor aeriene, conform Reuters.com. Conform CE, un sfert din veniturile din CO2 ar urma să ajungă la bugetul UE, furnizând 12 miliarde de euro pe an în perioada 2026-2030. Trebuie menționat faptul că, acum, o parte semnificativă din banii obținuți din taxa de CO2 revin guvernelor naţionale. Taxă pentru emisiile de carbon A doua propunere a Comisiei Europene vizează implementarea unei taxe pe emisiile de carbon la importurile de bunuri din ţări cu standarde slabe de mediu. Astfel că trei sferturi din banii obținuți ar urma să ajungă la bugetul UE, furnizând 1 miliard de euro pe an în perioada 2026-2030. Taxă pentru marile companii din Europa A treia taxă ar oferi bugetului UE o cotă de 15 % din profiturile reziduale ale marilor companii multinaţionale, care vor fi „redomiciliate” în ţările membre UE în urma acordului G20 …

Citeste tot articolul

Toţi românii vaccinaţi trebuie să ştie asta! Bomba zilei despre certificatul verde

S-a decis cât este valabil certificatul verde! Decizia a fost luată de Comisia Europeană. Măsura se va aplica de la 1 februarie 2022. Toți cei care sunt vaccinați cu două doze trebuie să știe ce s-a stabilit la nivelul UE. Boosterul prelungește valabilitatea documentului. Este decizia momentului luată în cazul certificatului verde! Comisia Europeană a stabilit ca cei care au făcut doar doze de vaccin să aibă un document valabil nouă luni după vaccinarea cu al doilea ser, în cazul călătoriilor dintr-o țară în alta. Boosterul va prelungi, însă, valabilitatea certificatului. Măsura intră în vigoare de la 1 februarie 2022 Persoanele vaccinate complet anti-COVID nu vor mai avea niciun beneficiu dacă nu fac și doza booster, nici pentru sănătate, nici pentru libera circulație. Ursula von der Leyen a vorbit despre vaccinarea la nivel european. Șefa Comisiei Europene a arătat că varianta Omicron se răspândește într-un ritm rapid și există riscul potențial de a scăpa vaccinurilor noastre, cel puțin parțial. „Știm că sistemele noastre de sănătate sunt depășite în acest moment și această situație este în parte legată de numărul mare de pacienți nevaccinați. Prin urmare, concluzia este că răspunsul nu poate fi decât să sporim vaccinarea, să includem copiii care au peste 5 ani (în schema de vaccinare – n.red.), să luăm măsuri de protecție sporite. Acesta este răspunsul pe care trebuie să-l dăm noii variante”, a precizat Ursula von der Leyen. S-a decis limitarea valabilităţii certificatului verde Cu privire la certificatul verde, președinta Comisiei Europene a vorbit despre un acord cu privire la doza booster, dar și cu privire la valabilitatea certificatului verde. Acesta a explicat că doza booster este recomandată la șase luni după vaccinarea completă, iar certificatul va rămâne valid încă trei luni după aceea (respectiv 9 luni de la vaccinarea completă – n.red.)” a spus Ursula …

Citeste tot articolul

News alert. Comisia Europeană sprijină si invită migranții în UE

Comisia Europeană a dat publicităţii o nouă declaraţie în sprijinul migrației, în care se afirmă, printre altele, că „migrația răspândește cunoștințele, contribuie la creștere, la inovare și la dinamismul social. UE are nevoie de migraţie, deoarece astfel se poate gestiona deficitul de competențe care este în creştere”. Prin aceste cuvinte şi altele similare explică Comisia Europeană că migrația este un lucru pozitiv și, prin urmare, ar trebui legalizată. Potrivit Guvernului ungar, oricare astfel de document sau declarație este o nouă scrisoare de invitație pentru migranți, potrivit Jurnalului televiziunii publice ungare M1. Matteo Salvini, liderul Ligii, a părăsit tribunalul din Palermo însoţit de avocatul său, unde vineri a continuat procesul cu audierea martorilor. Parchetul îl acuză, printre altele, pe fostul ministru de Interne de luarea ostaticilor prin faptul că în 2019 a interzis acostarea unei nave, pline de migranți, în Italia. La ieşirea din instanţă, politicianul a spus că este mândru de ceea ce a făcut și că își asumă responsabilitatea. „Au vrut să vină în Italia deși li s-a interzis acostarea navei, iar în cele din urmă este judecat tocmai acel ministru care și-a apărat țara”, a afirmat Matteo Salvini, care a adăugat că în timpul mandatului său de ministru de Interne și-au pierdit viaţa pe mare mai puțini oameni în comparaţie cu câţi au murit în acest an, aşa că ar merita mai degrabă mulţumiri. Procesul lui Salvini a început în septembrie. Din cauza deciziei fostului ministru de Interne, nava ONG-ului spaniol Open Arms a așteptat douăzeci și unu de zile lângă Lampedusa cu 147 de migranți la bord. Spania a oferit mai multe porturi pentru Open Arms, dar aceasta a respins ajutorul. Imigranții au reușit în sfârșit să debarce în Italia. De atunci au trecut doi ani, şi aproximativ jumătate dintre imigranți nici nu mai există, iar doi …

Citeste tot articolul

News alert! România a scos UE din sărite: Comisia Europeană intră PESTE CAMPANIA de vaccinare

Comisia Europeană și reprezentanța acesteia în România au anunțat că vor lansa o campanie de comunicare privind vaccinarea, pentru a sprijini eforturile autorităților naționale de combatere a pandemiei de COVID-19. Potrivit unui comunicat al CE, campania va consta într-un spot de 40 de secunde care se va difuza atât pe posturile de televiziune, cât și pe posturile de radio din România. Acesta conține mărturii ale unor oameni care au pierdut persoane dragi din cauza pandemiei de COVID-19. Spotul TV va fi difuzat pe o perioadă de șapte săptămâni. „Este urgent să reducem decalajele din UE în materie de vaccinare. Odată cu sosirea variantei Omicron, vaccinarea, inclusiv cu doza de rapel, este mai importantă ca niciodată. În România, doar 39% din populație este în prezent vaccinată complet, iar ritmul vaccinării continuă să scadă. Lacunele în materie de vaccinare nu numai că sporesc riscurile de forme grave ale bolii, spitalizare și pierderi de vieți omenești, ci lasă loc și unor variante mai severe și mai transmisibile. Acesta este un risc nu numai pentru România, ci și pentru UE în ansamblu. Avem suficiente vaccinuri sigure și eficace pentru a vaccina complet, inclusiv cu doza de rapel, întreaga populație din UE, și trebuie să ne asigurăm că acestea sunt utilizate. Și să nu uităm: protejându-ne, îi protejăm și pe ceilalți – pe copiii, părinții și bunicii noștri”, a declarat Stella Kyriakides, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară. În plus, Comisia Europeană a anunțat că oferă informații ample cu privire la vaccinuri și vaccinare, de exemplu pe platformele de comunicare socială, pentru a încuraja dezbaterea în cunoștință de cauză cu privire la rolul vaccinării în combaterea pandemiei. Până în prezent, în medie, 78% din adulții din UE sunt vaccinați. Există însă diferențe mari între ratele de vaccinare în statele membre ale UE. În România, …

Citeste tot articolul

CU LIBERA EXPRIMARE CUM RĂMÂNE? Comisia Europeană vrea ca insultele „homofobe” sau misogine să fie pedepsite cu închisoarea. Se dorește instituirea de noi reguli și în România

Comisia Europeană (CE) vrea să modifice unul din textele fondatoare ale UE pentru a combate mai dur violența împotriva femeilor, LGBT și altor minorități, potrivit unui document consultat de către Politico.eu. Comisia intenționează să prezinte miercuri planul prin care „hate speech” (discursul urii) și violența bazată pe ură să devină infracțiuni la nivelul întregii Uniuni Europene, inclusiv în România. Noi reguli ar da dreptul Comisiei să inițieze directive prin care să fie pedepsită misoginia și insultele împotriva minorităților sexuale, atât pe internet cât și offline. Propunerea survine în contextul unor mișcări sociale de extremă stângă precum campania #MeToo și protestele Black Lives Matter. Pedepsirea „hate speech”, obligatorie pentru toate țările UE, inclusiv în România Schimbările riscă să creeze un nou conflict între Bruxelles și guvernele de la Varșovia și Budapesta, unde minoritățile au fost supuse unor presiuni guvernamentale în ultimii ani, iar încercările UE de a impune o protecție legală au fost întâmpinate cu obiecții ferme. „În ultimele decenii, a existat o amplificare acută a discursului bazat pe ură („hate speech”) și a infracțiunilor bazate pe ură („hate crime”) în Europa”, se spune în proiectul Comisiei, care subliniază exacerbarea acestui tip de discurs de la începutul pandemiei de coronavirus. „Ura pătrunde printre ideile acceptate de societate, țintind indivizi și grupuri de oameni care împărtășesc sau despre care se crede că împărtășesc o caracteristică comună, precum rasa, etnia, limba, religia, naționalitatea, vârsta, sexul, orientarea sexuală, identitatea de gen, expresia de gen, caracteristicile sexului sau orice altă caracteristică fundamentală”, se arată în text. Documentul ar putea fi prezentat public în zilele următoare, fiind un prim pas către un plan mai amplu de revizuire a normelor UE privind combaterea ofenselor generate de ură. O viitoare propunere menită să curme violența împotriva femeilor atât online, cât și offline este programată pentru luna martie. De …

Citeste tot articolul

News alert. UE dă România în judecată la Curtea Europeană de Justiție

Comisia Europeană a decis joi să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene din două motive: nerespectarea normelor UE privind combaterea poluării industriale și neîndeplinirea obligației de a adopta un program de control al poluării atmosferice. Potrivit unui comunicat al Comisiei, în primul caz, România nu a asigurat funcționarea a trei instalații industriale cu deținerea unei autorizații valabile în temeiul Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE) pentru a preveni sau a reduce poluarea. Directiva privind emisiile industriale stabilește norme menite să prevină și să reducă emisiile industriale nocive în aer, apă și sol și să prevină generarea de deșeuri. În temeiul directivei, instalațiile industriale trebuie să dețină autorizații pentru a putea funcționa. În absența unei autorizații, nu poate fi verificată respectarea valorilor-limită de emisie, iar riscurile pentru mediu și sănătatea umană nu pot fi evitate în mod eficace. Trei instalații industriale din România nu dețin încă o autorizație care să garanteze că emisiile lor în aer nu depășesc valorile-limită de emisie stabilite de legislația UE. În al doilea caz, România nu și-a adoptat primul program național de control al poluării atmosferice în temeiul Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici („Directiva PNE”). În temeiul Directivei PNE, statele membre au obligația să elaboreze, să adopte și să pună în aplicare programe naționale de control al poluării atmosferice. Programele respective ar trebui să cuprindă măsuri pentru atingerea unor niveluri de calitate a aerului care nu generează efecte negative semnificative sau riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu. Directiva prevede angajamente de reducere a emisiilor statelor membre în ceea ce privește cinci poluanți atmosferici (dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili nemetanici, amoniac și particule fine în suspensie – PM2,5). Statele membre trebuie să transmită anual rapoarte privind acești poluanți. România ar fi trebuit …

Citeste tot articolul

ULTIMA ORA de la Bruxelles. Lovitură totală pentru libera circulație în UE

Vești de ultimă oră la nivel european cu doar câteva săptămâni înainte de vacanța de iarnă. În contextul îngrijorărilor generate de apariția noii tulpini a coronavirusului, Omicron, Comisia Europeană anunță că țările membre ale UE trebuie să își revizuiască zilnic restricțiile de călătorie. Totodată, oficialul de la Bruxelles mai precizează că provocarea este una dublă, adăugând că Europa se confruntă cu o creștere a cazurilor de COVID-19 și un număr tot mai mare de infecții cu varianta Omicron pe care Organizația Mondială a Sănătății a numit-o ​​ca o variantă îngrijorătoare din cauza multiplelor sale mutații. „Ne confruntăm în acest moment cu o dublă provocare”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o conferință de presă. „Pe de o parte, suntem în mijlocul celui de-al patrulea val… Pe de altă parte, ne confruntăm cu o nouă amenințare, care este noua variantă Omicron”, a mai spus aceasta. În acest context, Comisia Europeană anunță că cei 27 de membri ai UE trebuie să intensifice campaniile de vaccinare, aproximativ 66% din populația totală a UE fiind acum vaccinată. Totodată, sursa citată mai precizează că vaccinurile pentru copiii între cinci și 11 ani vor fi eligibile începând cu 13 decembrie. Europa, în fața unei provocări duble În ceea ce privește situația dozelor de vaccin la nivel european, Von der Leyen a mai spus că, având în vedere că BionTech/Pfizer și Moderna se pregătesc să livreze 360 de milioane de doze suplimentare până la sfârșitul lunii martie, există doze suficiente pentru administrarea boosterului. pentru ca răspândirea virusului și impactul acestuia să fie limitate. „Trebuie să acționăm rapid și hotărât pentru a limita răspândirea virusului și a atenua impactul”, a declarat și Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară. Totodată, ea a adăugat că anumite cazuri trebuie impuse și alte măsuri eficiente. „Acolo unde …

Citeste tot articolul

Se trece la ORA DE IARNA. Nu se mai aplică ceea ce știam

România trece la ora de iarnă în acest weekend, în noaptea de 30 spre 31 octombrie. Vestea bună este că românii vor dormi cu o oră în plus pentru că ora 4.00 va deveni ora 3.00.Cu ce riscuri vine această schimbare? Trecerea la ora de iarnă 2021. Comisia Europeană a cerut renunțarea la ora de iarnă, dar încă nu avem un răspuns oficial. Responsabilii au declarat că din anul 2022 există posibilitatea să renunțăm la această schimbare. Parlamentul European a votat, la 26 martie 2019, renunţarea la schimbarea orei de două ori pe an, începând cu 2021. Fiecare stat decide care este ora potrivită pentru cetățeni.Statele membre care aleg să rămână permanentla ora de vară trebuiau să aplice ultima schimbare în acest sens în ultima duminică din martie a anului 2021. Țările care preferau să rămână la ora standard urmau să schimbe ora pentru ultima dată în ultima duminică din luna octombrie 2021. Trecerea la ora de iarnă 2021. Ora de iarnă vine cu noi schimbări Trecerea la ora de iarnă 2021. Medicii au descoperit că această schimbare vine la pachet cu perturbări ale organismului, iar bătrânii și copiii suferă cel mai tare. Corpul și mintea omului se adaptează la ora nouă în aproximativ 2 săptămâni și nu este indicată suprasolicitarea. Specialiștii au mai transmis că este bine să renunți pentru o perioadă la cafea și orice alt energizant pentru sănătate. O parte din populație s-a plâns de insomnie, stare de oboseală, durere de cap, dar și anxietate după această schimbare bruscă. „Activitatea fizică ar trebui să fie nelipsită pentru că ajută foarte mult, cu alte cuvinte, contactul cu natura. La vârtsnici adaptarea este mai dificilă pentru că la ei contează foarte mult şi numărul de ore de somn şi mesele fixe şi mai ales medicaţia. Practic se dă medicaţia …

Citeste tot articolul

Profesorul Dan Dungaciu, despre PNRR: „Dacă eu te plătesc, vreau să aud și muzica”

Comisia Europeană a adoptat în luna septembrie o evaluare pozitivă a Planului de redresare şi rezilienţă al României, care va putea primi, astfel, din partea UE granturi în valoare de 14,2 miliarde euro şi împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde euro în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR). Profesorul Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, în cadrul unei emisiuni la DC News TV, a analizat PNRR, considerând că Planul poate fi folosit de Uniunea Europeană și ca instrument de control al politicii externe și de securitate. Inclusiv în ceea ce privește înzestrarea militară. Federalizare prin PNRR Totodată, Dan Dungaciu e de părere că PNRR e un instrument de federalizare a UE, fără să se folosească acest cuvânt care în mentalul colectiv are conotații negative. „Observăm azi, cum e cazul Poloniei și Ungariei, că PNRR-ul poate fi un instrument de corectare al politicilor interne. Dar ce ne face să credem că în viitor Planurile nu vor deveni un instrument de corectare al politicilor externe? Statele din centrul și estul Europei au programe de guvernare prin această finanțare masivă. Ori dacă eu te plătesc, vreau să aud și muzica. Aici sunt germenii viitoarei federații a Uniunii Europene. România nu are nicio partitură și nu joacă nimic, asta e cert. Dar pe lângă noi mai sunt și alte state. PNRR-ul nu a fost făcut pentru noi, dar el e cel mai interesant instrument de federalizare inventat de europeni, fără însă să fie folosit cuvântul federalizare. Cuvântul federalizare dacă îl pui în sondaje are conotații negative. Prin PNRR UE își permite să mai spună statelor și ce trebuie să facă. Dacă cineva ne va spune nouă în viitor, dacă vrem bani de la Bruxelles, în domeniul politicii de securitate trebuie să cumpărăm din afara UE doar …

Citeste tot articolul

ULTIMA ORĂ Măsuri FARA PRECEDENT ale Comisiei Europene în criza prețurilor la energie și gaze

Comisia Europeană a adoptat miercuri o decizie prin care permite statelor membre să ia decizii radicale pentru a preveni o criză a prețului la facturile de energie, potrivit unui comunicat de presă. Astfel, pentru a gestiona creșterea ”excepțională” a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene, Comisia Europeană arată că statele membre pot luă următoarele măsuri: • acordarea de sprijin de urgență pentru venit consumatorilor afectați de sărăcia energetică, de exemplu prin bonuri valorice sau plata parțială a facturilor, care pot fi acoperite din veniturile EU ETS; • autorizarea reportării temporare a scadenței facturilor; • luarea unor măsuri de protecție pentru evitarea deconectării de la rețea; • prevederea unor reduceri temporare și specifice ale nivelurilor taxelor și impozitelor pentru gospodăriile vulnerabile; • acordarea de ajutoare întreprinderilor sau industriilor, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat; • consolidarea razei de acțiune internaționale în domeniul energiei pentru a asigura transparența, lichiditatea și flexibilitatea piețelor internaționale; • investigarea eventualelor comportamente anticoncurențiale pe piața energiei și însărcinarea Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) să consolideze în continuare monitorizarea evoluțiilor de pe piața carbonului; • facilitarea unui acces mai larg la contractele de achiziție de energie din surse regenerabile și sprijinirea acestora prin măsuri de însoțire. Sursa: comisarul.ro

Citeste tot articolul

Cutremur în Europa! Comisia Europeană vine cu decizia momentului. Anunț crucial pentru România

Comisia Europeană se implică direct și vine cu decizia momentului în ceea ce privește prețul la energie. Instituția europeană vrea să ia măsuri pentru a contracara creşterea preţurilor energiei fără să încalce regulile blocului comunitar. Comisia Europeană va crea un set de măsuri pe care statele membre le vor putea lua pentru a contracara creşterea preţurilor energiei fără să încalce regulile blocului comunitar, a anunţat miercuri Executivul UE. Decizia vine în contextul în care oamenii se confruntă cu creşteri puternice ale facturilor în apropierea iernii, transmite Reuters. Preţurile energiei au crescut puternic în Europa, de peste trei ori în Spania şi alte ţări, producţia scăzută de energie regenerabilă şi preţurile mai mari ale carbonului în UE. Comisarul pentru energie Kadri Simson a spus că Bruxelles-ul va crea recomandări pentru a ajuta ţările să ia măsuri faţă de creşterea preţurilor, în următoarele săptămâni. Ce va cuprinde setul de măsuri pe energie ”Am propus astăzi miniştrilor să creăm un set de măsuri mai astructurat, care considerăm că va fi util tuturor statelor membre pentru a rezolva situaţia actuală”, a declarat Simson miercuri, în urma întâlnirii miniştrilor Energiei din ţările UE. Setul va ajuta guvernele să evalueze opţiunile pentru a răspunde rapid creşterilor de preţuri în cadrul regulilor UE”, a spus Simson, adăugând că pot reduce taxa pe valoarea adăugată şi accizele sau să utilizeze spirijinul direct pentru a proteja consumatorii de costurile mari. Preţurile de referinţă ale gazelor din Europa au crescut cu peste 250% din ianuarie, pe fondul redeschiserii economiilor în jurul lumii, după carantinele legate de Covid-19, cererea mare din Asia reducând livrările în Europa. Creşterile au transmis unde de şoc în industriile dependente de gaze, care includ de la generarea de energie la producătorii de dioxid de carbon utilizat în producţia de alimente. Se cer decizii urgente Spania a …

Citeste tot articolul

Lovitură totală de la UE pentru România! Decizia luată chiar astăzi la Bruxelles

România este din nou luată la ochi de Bruxelles. Comisia Europeană a demarat o nouă procedura de infringement împotriva țării noastre, de data aceasta în sectorul agro-alimentar. Bucureștiul nu este singurul vizat de această procedură, ci mai multe state europene. România este din nou luată la ochi de Bruxelles. Este acuzată că nu a aplicat legile care interzic practicile neloiale în sectorul agro-alimentar. Bucureștiul are acum la dispoziţie două luni pentru a răspunde la scrisoarea de punere în întârziere şi a lua măsurile necesare. România este din nou luată la ochi de Bruxelles. Este pe listă alături de alte 11 țări Comisia Europeană a decis marţi să demareze procedura de infringement împotriva mai multor state membre, printre care şi România, pentru că nu au transpus în legislaţia naţională regulile care interzic practicile comerciale neloiale în sectorul agro-alimentar, informează un comunicat de presă. Directiva UE 2019/633 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar asigură protecţia tuturor fermierilor europeni, precum şi a furnizorilor mici şi mijlocii, împotriva a 16 practici comerciale neloiale impuse în mod unilateral de un partener comercial. Termenul limită pentru transpunerea acestei directive în legislaţia naţională era 1 mai 2021. Executivul comunitar a decis să trimită scrisori de punere în întârziere Austriei, Belgiei, Ciprului, Cehiei, Estoniei, Franţei, Italiei, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei şi Slovaciei prin care le cere să adopte şi să înştiinţeze Comisia cu privire la adoptarea măsurilor relevante. Practici comerciale neloiale care urmează a fi interzise Aceste state membre au acum la dispoziţie două luni pentru a răspunde la scrisorile de punere în întârziere şi a lua măsurile necesare. În lipsa unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat. Directiva UE 2019/633 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar contribuie …

Citeste tot articolul

DEZVĂLUIRI INCREDIBILE Comisia Europeană critică Guvernul pentru reforme, Cristian Ghinea l-a ascuns de Florin Cîțu

Comisia Europeană ar fi trimis Guvernului României un document critic referitor la reformele pe care ar vrea să le facă. Dezvăluirea incredibilă îi aparține lui Marcel Ciolacu. Liderul PSD afirmă că ministrul Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, ar fi secretizat documentul și nu l-ar fi trimis nici măcar premierului Florin Cîțu. ”E noaptea minții! Ne amanetează viitorul în niște reforme pitite în fișete”, a tunat Ciolacu. ”În loc să-și vadă de ce au de făcut, ei umblă prin țară să își facă campanie electorală. E noaptea minții! Au dispărut după moțiune și stau prin ședințe. Avem reforme adunate câte Spania, Italia, Germania și Franța. Comisia nu a cerut aceste reforme. Ghinea a secretizat criticile de la Comisia Europeană, nici la Guvern nu au ajuns. Ei ne amanetează viitorul în niște reforme pitite în fișete. Azi au primit documentul în care li se fac praf reformele. Ne amanetează viitorul cu reforme pe care nu le cunoaștem. Abia prin octombrie o să stea cineva de vorbă cu noi.”, a spus Marcel Ciolacu, joi seara, la România TV, în emisiunea lui Victor Ciutacu.

Citeste tot articolul

DOCUMENT Comisia Europeană UMILESTE Romania. News alert

Florin Cîțu se lăuda că MCV va fi ridicat, dar Bruxellesul are o altă variantă! Comisia Europeană va continua să monitorizeze îndeaproape evoluţia situaţiei din România prin intermediul MCV, până la îndeplinirea obiectivelor de referinţă şi, în paralel, va continua să colaboreze cu România, aşa cum colaborează şi cu celelalte state membre, în contextul mecanismului general privind statul de drept, indică CE în raportul privind evoluţia situaţiei din România în materie de reformă a sistemului judiciar şi luptă împotriva corupţiei, în contextul angajamentelor asumate de aceasta în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV). Potrivit documentului, care a fost adoptat marţi, de la ultimul raport MCV din 2019 se înregistrează o tendinţă pozitivă, astfel cum arată parametrii obiectivelor de referinţă ale MCV. Comisia salută faptul că, în 2021, s-a dat un impuls reînnoit reformei şi remedierii regreselor înregistrate în perioada 2017-2019. ” Îndeplinirea tuturor recomandărilor care nu au fost încă puse în aplicare este esenţială pentru procesul de reformă şi pentru ca România să încheie procesul MCV”, menţionează CE. Comunicatul Comisiei Europene: ”Comisia Europeană a adoptat astăzi cel mai recent raport al său privind evoluția situației din România în materie de reformă a sistemului judiciar și luptă împotriva corupției, în contextul angajamentelor asumate de aceasta în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare (MCV). Raportul adoptat astăzi face un bilanț al progreselor înregistrate în cadrul MCV din octombrie 2019 până în prezent și evaluează progresele înregistrate în vederea îndeplinirii celor 12 recomandări din ianuarie 2017 și a celor opt recomandări suplimentare din noiembrie 2018. Îndeplinirea tuturor recomandărilor care nu au fost încă puse în aplicare este esențială pentru procesul de reformă și pentru ca România să încheie procesul MCV. De la ultimul raport MCV din 2019 se înregistrează o tendință pozitivă, astfel cum arată parametrii obiectivelor de referință ale …

Citeste tot articolul

Este ORDIN de la Comisia Europeana. Se REDUC aceste PENSII

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a vorbit joi, 14 mai, despre cerințele Comisiei Europene cu privire la reforme. Conform celor spuse de Cristian Ghinea, „indexarea pensiilor” și „reducerea pensiilor speciale” se află în prim plan. Cerințele Comisiei Europene cu privire la reforme Cristian Ghinea a participat joi, 14 mai, la şedinţa de guvern în care au fost trasate obiectivele şi termenele pentru toţi miniştrii implicaţi în redactarea şi negocierea Planului Național de Reziliență și Relansare (PNRR) cu Comisia Europeană. „Comisia Europeană ne-a cerut să clarificăm ambiţia cu privire la reforme. PNRR este un instrument de reformă. Pentru asta a fost inventat. Vorbim despre reforma pensiilor. Avem un deadline să trimitem legea în Parlament anul acesta şi nişte elemente care presupun indexarea pensiilor clară, bazată pe obiective statistice, nu pe decizii din pix şi pe decizii politice. România se angajează să aibă o politică matură în această privinţa. De asemenea, reducerea pensiilor speciale în limitele pe care le permite CCR. Reforma companiilor de stat. Vom elimina acele excepţiile băgate de PSD-ALDE în anii anteriori. Vom face auditul tuturor companiilor de stat şi vom elimina numirile politice. A fost o recomandare clară a Comisiei Europene”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru B1TV. Companiile de stat, o sursă de a aduce bani la buget Totodată, acesta punctat că „trebuie să facem din companiile de stat o sursă de a aduce bani la buget”, ci nu „o sursă de a se scurge bogăţie din averea publică”. „Vor fi supravegheate de către un departament special de la SGG care va face politica statului român în ceea ce priveşte companiile de stat. Vom crea această entitate la SGG care va avea indicatori de performanţă pentru toate companiile de stat şi vom avea un plan de reformă, închideri acolo unde este cazul şi legare a …

Citeste tot articolul