Tag Archives: codul muncii

BANI în loc de CONCEDIU pentru angajati. Care este CONDITIA

Discuţiile legate de ceea ce se întâmplă cu concediile de odihnă apar întotdeauna în rândul angajaţilor mai ales la final de an când aceştia constată că nu şi-au efectuat toate zilele de concediu disponibile pentru anul în curs. Iată ce spune legea despre zilele de concediu. Angajaţii care nu şi-au luat cele 20 de zile legale minime de concediu de odihnă în 2021 pot solicita angajatorului să le acorde până la jumătatea anului 2023, scrie ZF. Ce prevede Codul muncii pentru angajaţi, în ceea ce priveşte concediile de odihnă: Art. 144. Intangibilitatea dreptului la concediu de odihnă (1) Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor. (2) Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări. Art. 146. Efectuarea ş compensarea concediului de odihnă (1) Concediul de odihnăse efectuează în fiecare an. (2) În cazul în care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parţial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual. (3) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă. Conform prevederilor Codului Muncii, zilele de concediu neefectuate în anul 2021 se pot lua până la data de 30 iunie 2023. Sursa: stiripesurse.ro

Citeste tot articolul

Vestea momentului pentru toți angajații din România! Breaking news

Conform unui proiect de modificare a Codului Muncii adoptat recent, angajații ar putea beneficia de noi variante de muncă în contextul pandemiei de coronavirus. În Codul Muncii ar putea fi introduși noi termeni, precum „Banca orelor de muncă”, săptămâna comprimată sau munca la dispoziţia angajatorului. Conform proiectului inițiat de către USR, angajatorul poate stabili un program de munca flexibil, bazat pe banca orelor de muncă efectuate de un salariat, cu acordul său, la solicitarea salariatului în cauză. De asemenea, angajatorul şi salariatul stabilesc prin contractul de muncă durata timpului de muncă, exprimată ca numărul total de ore ce urmează a fi prestat de salariat într-o lună, aceasta reprezentând „banca orelor de muncă”. Ce înseamnă banca orelor de muncă Conform proiectului, angajatorul poate stabili un program de munca flexibil, bazat pe banca orelor de muncă efectuate de un salariat, cu acordul său, la solicitarea salariatului în cauză. „Banca orelor de muncă” reprezintă durata timpului de muncă, exprimată ca numărul total de ore ce urmează a fi prestat de salariat într-o lună. În funcţie de această durată, se va stabili dacă salariatul lucrează cu normă întreagă sau cu timp parţial. Trebuie menționat că activitatea salariatului va putea fi desfășurată fie de la sediul firmei, fie de la domiciliu, fie dintr-un loc distinct, folosind mijloacele tehnologice de comunicare la distanţă. De asemenea, angajatorul va contoriza zilnic orele petrecute la muncă, în ceea ce se numeşte banca orelor de muncă, iar media orelor de lucru nu va putea depăşi 40 de ore pe săptămână. Ce este săptămâna de lucru comprimată În cazul săptămânii de lucru comprimate, angajatorul poate stabili un program de muncă flexibil, cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauză. Trebuie menționat că repartizarea programului de lucru este stabilită de angajator şi salariat prin contractul de muncă astfel încât din comprimarea zilelor …

Citeste tot articolul

Iohannis a semnat! ATENȚIE la noua modificare din Codul Muncii! Angajații care fac ore suplimentare pot fi AMENDATI

Președintele Klaus Iohannis a promulgat joi o modificare a Codului Muncii, care vizează sancționarea angajaților care depășesc numărul orelor suplimentare prevăzute de lege cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei. Legea intră în vigoare la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Principala modificare vizează faptul că amenzile se vor acorda pentru fiecare angajat care depășește numărul orelor suplimentare prevăzute de lege, față de situația prezentă în care amenda era acordată angajatorului, indiferent de numărul angajaților care lucrează peste program mai mult decât permite legea. Noua lege intră în aplicare la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, relatează Hotnews. Conform noilor reglementări, art. 260 alin. (1) lit. i) din Codul muncii prevede: „Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte: (…) i) nerespectarea dispozițiilor privind munca suplimentară, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei”. Actualul Cod al Muncii prevede ca durata maximă legală a timpului de muncă să nu depășească 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Prin excepție, durata respectivă poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiția ca media orelor de muncă, pe o perioadă de de 4 luni calendaristice, să nu depășească 48 de ore pe săptămână. Pentru anumite activități sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, pot fi negociate perioade mai mari de 4 luni, dar nu peste 6 luni. Tinerii în vârstă de până la 18 ani nu pot presta muncă suplimentară. Inițiatorii noii legi semnalau în expunerea de motive că, potrivit dispozițiilor art. 120 – 124 din Codul Muncii există și alte posibile încălcări ale regimului muncii suplimentare cum ar fi: efectuarea de ore suplimentare fără acordul salariaților; neplata orelor suplimentare sau neînregistrarea corespunzătoare a acestora; plata sporului prevăzut de lege pentru efectuarea muncii suplimentare, cu nerespectarea regimului prioritar al compensării …

Citeste tot articolul

ANUNT IMPORTANT despre pensii: Toți românii trebuie să cunoască aceste detalii

Conform legislației muncii în vigoare, angajatorii au posibilitatea să stabilească, atunci când angajează o persoană, o perioadă de probă, ce poate avea, în funcție de natura postului ocupat, durate diferite. Această perioadă de probă este menită verificării aptitudinilor persoanei angajate, dar se pote considera vechime în muncă? Legislaţia muncii stabileşte dacă perioada de probă stabilită la angajarea unei persoane noi se consider vechime în muncă. “Perioada de probă constituie vechime în muncă”, se precizează în legea care stabileşte cadrul legal al muncii din ţara noastră, respectiv Legea nr. 53/2003. Cei aflaţi în perioada de probă au aceleaşi drepturi pe care le au şi cei care au depăşit această perioadă. Mai exact, în timpul perioadei de probă, salariaţii se bucură de toate drepturile prevăzute de legislaţia muncii, dar au şi toate obligaţiile prevăzute în această legislaţie. Codul muncii stabileşte perioadele maxime de probă: -cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie; -cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere; -cel mult 30 de zile pentru verificarea aptitudinilor profesionale ale persoanelor cu handicap, scrie avocatnet.ro.

Citeste tot articolul

REVOLTATOR: PSD a DECIS – PENSII SPECIALE mai mari ca ale medicilor si profesorilor pentru FEMEILE DE SERVICIU, OSPATARII si SOFERII din PARLAMENT

Strigător la cer! PSD le-a făcut femeilor de serviciu, ospătarilor și șoferilor din Parlament pensii speciale mai mari ca ale medicilor și profesorilor! De-a lungul anilor, majoritatea parlamentarilor PSD au votat legi care au făcut ca femeile de serviciu de la Parlament (care trebuie să aibă minim 8 clase) să beneficieze de pensii speciale. Mai mult, funcționarii publici parlamentari incluzând șoferii, personalul de serviciu, ospătarii etc. beneficiază de pensie la 60 de ani, nu la 65 cum e în sistemul public. Și nu numai ele, ci întreg “personalul din structurile Parlamentului care desfășoară activități administrative, de gospodărire, investiții, întreținere-reparații și de deservire, pentru care încadrarea în muncă se face prin contract individual de muncă, potrivit Codului muncii.” Adică toți angajații din Casa Poporului beneficiază de condiții de pensionare similare celor primite de magistrați: o pensie reprezentând 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate adică salariul brut, inclusiv sporurile, indemnizația de conducere, salariul de merit etc. Funcționarii publici parlamentari incluzând șoferii, personalul de serviciu, ospătarii etc. beneficiază de pensie la 60 de ani, nu la 65 cum e în sistemul public. (Sursa) VEZI SI: PSD-istul sef, Dragnea, VALETUL lui COLDEA! DEZVĂLUIRE EXPLOZIVĂ despre COMISIONUL CELEBRU făcut de LIDERUL PSD

Citeste tot articolul

Se schimba CODUL MUNCII: Vesti foarte IMPORTANTE pentru ANGAJATI

Codul Muncii urmează să se schimbe radical, conform unui nou proiect de lege aflat în dezbatere publică. Se prevăd condiții mai dure pentru angajatori și modificări în ceea ce privește contractul de muncă. Concret, vorbim despre șase schimbări în ceea ce privește munca la negru sau gri. Prima schimbare se referă la definirea clară a acestora, după cum urmează: -primirea la muncă a unei persoane, fără încheierea contractului individual de muncă în ziua anterioară începerii activităţii. -neînregistrarea contractului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii. -primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat. -primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial, A doua schimbare este aceea conformă căreia contractul de muncă încheiat în formă verbală va fi valabil, echivalent cu cel încheiat în scris şi considerat încheiat pe perioadă nedeterminată. Angajatorii vor putea fi sancţionaţi de Inspecţia Muncii dacă au angajaţi fără forme legale cărora le-au promis că le încheie contracte de muncă, dar nu au făcut-o, scrie economica.net. VEZI SI: Salariul TAU RAMANE ASA dar parlamentarii isi MARESC PENSIILE! Iti place asa? A treia modificare: actul adiţional la contractul individual de muncă va fi încheiat înainte de producerea efectelor juridice ale modificării, nu în 20 de zile lucrătoare după producerea modificării, cum prevede acum Codul Muncii, efectele producându-se pentru viitor şi nu retroactiv, cum este stipulat în prezent. A patra schimbare adusă Codului Muncii: Guvernul vrea să le acorde angajatorilor sancţionaţi pentru muncă nedeclarată posibilitatea de a achita jumătate din minimul amenzii aplicate pentru muncă nedeclarată, dacă o plătesc în 48 de ore de la comunicare. A cincea schimbare prevede amenzi care pot ajunge până la 20.000 de lei …

Citeste tot articolul