Tag Archives: cnsas

Dosarul cu documentele de colaborator al Securității al fostului președinte Traian Băsescu a fost ținut la sertar în mod intenționat de către Germina Nagâț, informează Cotidianul. Germina Nagâț este omul de bază din cadrul serviciului Investigații al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S.), poziție din care nu a putut fi schimbată în ultimii 18 ani. Nici promovarea sa în cadrul Consiliului C.N.S.A.S. nu a determinat-o să părăsească conducerea secției de Investigații. Întrebările privind dosarul „uitat” al lui Traian Băsescu nu pot ține de hazard, ci mai mult de o operațiune controlată, cel mai probabil, de SRI. Nu trebuie să uităm de faptul că există o plîngere penală pentru declarații mincinoase pe proprie răspundere făcute de Traian Băsescu în 2019 (cu ocazia alegerilor europarlamentare) în privința colaborării sale cu Securitatea. Dosarul cu plângerea penală a Grupului de Investigații Politice, pentru infracțiunea lui Traian Băsescu de declarație mincinoasă pe proprie răspundere stă de un an și jumătate ascuns într-un sertar al unei procuroare care așteaptă prescrierea faptei. Este vorba despre procuroarea Dana Matei, aceasta fiind sora lui Ionuț Matei, cel care a fost șeful componentei de Securitate de la ICCJ. Procuroarea Dana Matei a fost detașată la SRI pînă de curând, după care a fost mutată la Parchetul General, unde a primit dosarul lui Traian Băsescu. Toate aceste informații demonstrează faptul că a existat totuși un mecanism care a funcționat la ordin, exact cum s-a întâmplat la C.N.S.A.S. cu necercetarea dosarului de colaborator al fostului președinte. Colaborarea strînsă a SRI cu Mihai Demetriade și Mădălin Hodor indică o implicare activă a SRI în cadrul instituției numită C.N.S.A.S. Numai că Mădălin Hodor, Demetriade și Cioflîncă fac parte din grupul Germinei Nagâț. Acestora li se adaugă Andrei Ursu, cetățean american, succesorul eroului anticomunist Gheorghe Ursu, ucis în beciurile poliției. De profesie inginer, acesta …

Cercetătorii CNSAS Mădălin Hodor și Mihai Demetriade, doi apărători consacrați ai legilor securității și a emisiunii TVR care spăla fosta Securitate, astăzi susțin cursuri postuniversitare la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazu”, cea care formează ofițeri SRI, ofițeri din Ministerul Apărării, de Interne sau de Justiție, informează G4Media. „Vă comunicăm că domnii Mihai DEMETRIADE și Mădălin HODOR susțin activități didactice în cadrul programului postuniversitar de educație permanentă DEMOCRAȚIE ȘI TOTALITARISM. Programul a debutat în martie 2021”, a transmis SRI marți un răspuns către sursa citată. Hodor a căutat să rupă, în spațiul public, legătura între serviciile secrete și conceperea proiectelor legilor securității. Încercarea lui Hodor de a absolvi serviciile secrete de orice implicare în conceperea proiectelor de lege a avut loc în contextul în care Serviciul de Informații Externe a recunoscut că serviciul a fost consultat de administrația prezidențială și Guvern, iar drafturile sunt tocmai rezultatul acestor consultări: „În procesul de evaluare, revizuire și actualizare a actelor normative din domeniul securității naționale, Serviciul a fost consultat de Departamentul Securității Naționale din Administrația Prezidențială și de Secretariatul General al Guvernului, proiectele postate fiind variante de lucru rezultate din aceste consultări, ce urmează a parcurge procesele legislative prevăzute de lege”, transmitea SIE. Hodor susținea că nu crede că „cineva întreg la minte din serviciile secrete românești din zilele noastre poate să pună așa ceva pe hârtie”, iar publicarea drafturilor”a fost o operațiune tocmai pentru a stârni scandal și a opri promovarea noului pachet de legi ale siguranței naționale”. Demetriade și Hodor și legăturile cu Securitatea și SRI O emisiune TVR care spăla Securitatea comunistă a fost susținută de Hodor, dar sancționată de CNA și scoasă din grilă de programe. Mai mult decât atât, Mădălin Hodor i-a apărat vehement pe Sorin Cîmpeanu, Lucian Bode și Nicolae Ciucă în scandalurile din presă în care …

Traian Băsescu a primit o nouă lovitură în urmă cu puțin timp. CNSAS a recunoscut un lucru extrem de important în ceea ce-l privește pe fostul șef al statului. Este vorba de existența încă din 2006 a unor documente care au stat la baza deciziei justiției, potrivit căreia, fostul președinte a fost colaborator al Securității. Lovitură puternică pentru Traian Băsescu. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a admis oficial că apropiați ai fostului președinte, care au făcut parte din Consiliu, ar fi ținut în sertar dovezile despre Băsescu, care fusese informator al Securității în anii comunismului. Această dezvăluire a fost făcută de Active News și dezbătută, ulterior, la Antena 3 de către Mihai Gâdea. Potrivit concluziei care se desprinde în urma unei anchete efectuate de CNSAS și puse la dispoziția publicației citate, instituția a admis că Germina Nagâț, fosta șefă a direcției Investigații a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în prezent membră a colegiului din partea USR, a avut cunoștință încă din 2006 despre documentele care au stat la baza deciziei justiției că Traian Băsescu a fost colaborator al Securității. „Fapta este penală și confirmă suspiciunile asupra acestei spețe, emise de mai mulți jurnaliști veterani. Ancheta CNSAS arată că, la data respectivă Germina Nagâț, director al Direcției Informații, avea cunoștință despre documentele preluate de la SRI, atât din decizia 310 încă din 2006, cât și de la ELLO, baza de date electronică internă a CNSAS”, a arătat sursa amintită. Detalii despre documentele privind colaborarea cu Securitatea Totodată, au fost puse la dispoziția CNSAS, de către fostul președinte Emil Constantinescu și Mugur Ciuvică, documentele preluate în comisia mixtă, în 2006, referitor la Traian Băsescu, se mai arată în raport. Toate documentele care au condus la investigația din 2019 se aflau în arhiva CNSAS încă din perioada 2005-2008, ceea ce înseamnă …

Faptul că Serviciul Român de Informaţii (SRI) nu a predat arhiva fostei Securităţi în primii ani după Revoluţia din 1989 a fost „o greşeală” şi a făcut ca tranziţia spre democraţie „să fie atât de grea şi de încercată”, afirmă directorul SRI, Eduard Hellvig. Declaraţia este făcută în contextul în care Serviciul Român de Informaţii se pregăteşte să predea Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii (CNSAS) ceea ce a mai rămas din arhiva fostei Securităţi. „România a eşuat la acest capitol, din punctul meu de vedere. (…) Faptul că noi nu am predat arhiva fostei Securităţi unei instituţii, după 1989, în primii ani, a făcut ca această tranziţie spre democraţie să fie atât de grea şi de încercată în România. Îmi asum ceea ce spun. Cred că a fost o greşeală, a fost o greşeală pe care pot să o înţeleg pragmatic din punct de vedere politic pentru cei care au făcut atunci, dar pentru mine, ca cetăţean care eram în stradă şi luptam pentru drepturi şi libertăţi civile şi pentru democraţie, cred că a fost o greşeală. Sunt momente când e nevoie de decizii dure, care să despartă apele”, a afirmat şeful SRI, la podcastul Serviciului Român de Informaţii, scrie Agerpres.ro. El a adăugat că în acest caz „nu există o explicaţie onestă pe care cineva să o dea astăzi, în care să spună de ce nu aţi predat arhiva”. Totodată, a subliniat că „nu Serviciul Român de Informaţii este doar moştenitorul întregii arhive a Securităţii”. „Aceasta a fost o anatemă şi o strategie extrem de inteligentă prin care să se împingă toată povestea arhivelor către SRI. Eu nu am nicio problemă să predau absolut orice are SRI-ul, dar aştept ca societatea românească, în întregime, să-şi regăsească toate dosarele vechii Securităţi la CNSAS. De ce spun aceasta? Pentru …

  Cu toţii am remarcat faptul că fostul președinte Traian Băsescu a evitat de câteva luni să mai iasă cu declarații în public, preferând tăcerea în locul atitudinii combative aşa cum ne-a obişnuit. Pe data de 5 noiembrie secţia de contencios administrativ de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va începe judecarea recursului formulat de fostul președinte în dosarul în care demnitarul a fost declarat în primă instanţă colaborator al Securităţii. Reamintim că în septembrie 2019, Traian Băsescu a fost declarat oficial colaborator al Securității. Traian Băsescu, recurs în dosarul în care a fost declarat în primă instanţă colaborator al Securităţii Secţia de contencios administrativ de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit la începutul anului pentru data de 5 noiembrie 2021 începerea judecării recursului formulat de Traian Băsescu în dosarul în care fostul preşedinte a fost declarat în primă instanţă colaborator al Securităţii, scrie Agerpres. ”Nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de şef al statului român ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcţie prin referendum şi nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia”, prevede textul adoptat. Traian Băsescu: ”Voi vorbi după procesul meu” Traian Băsescu a explicat prin răspunsul lui și tăcerea pe care a preferat-o în ultimul timp: ”Vă mulțumesc pentru telefon și pentru interes, dar mi-am impus să mă țin departe de orice declarații, măcar pentru o perioadă. De patru luni de zile nu mai vorbesc cu presa, așa vreau să fac și în continuare, până la procesul meu. După aceea, nu va fi nici o problemă, o să răspund presei cum am făcut și până acum”, a declarat Traian Băsescu pentru Fanatik. Pe …

Documentele CNSAS, SIE şi MAE spulberă mitul “anticomunistului” Mihai Şora: Ceea ce era de aşteptat s-a întîmplat! „Evenimentul zilei” a publicat zilele acestea cîteva documente excepţionale despre trecutul lui Mihai Şora, care pulverizează tot ce a susţinut pînă acum filosoful despre anticomunismul său, afişat şi în acel clip publicitar controversat. Ca urmare a investigaţiilor făcute la CNSAS, SIE şi MAE, autorul articolului, Victor Roncea, publică documentele care confirmă ceea ce spusese cu mult timp în urmă marele dramaturg Eugen Ionesco, într-o consemnare a lui Barbu Brezianu: „Mă întreabă ce cred despre Șora. – Nimic bine! – În 1940 și ceva era la Paris, era comunist și m-a îndemnat să colaborez cu românii iar Rodicăi i-a propus chiar să lucreze la Ambasadă. Firește că a refuzat. Este un suspect. Să afle toată lumea. Să nu fie ascunsă atitudinea lui de atunci. De la mine să se știe. Când a vrut sa revină în Franța nu i s-a mai dat voie. A fost turnător”! Setul de documente este pur şi simplu devastator şi răstoarnă complet portretul pe care mulţi s-au învîrtoşat să i-l zugrăvească lui Mihai Şora, acela de mare anticomunist, de victimă a Securităţii şi de simbol al mişcării „de dreapta” de tip #Rezist. Să le analizăm pe rînd, căci multe informaţii au apărut acum pentru prima oară, ele fiind ascunse de ochii lumii în dosarele care au existat dintotdeauna fie la CNSAS, fie la MAE. Vezi: Bolșevicul Mihai Șora a ajuns cetățean de onoare al Bucureștilor MIHAI ŞORA A CERUT DE LA PARIS SĂ FIE ANGAJAT LA MINISTERUL INFORMAŢIILOR Primul document este şi cel care devoalează şi prima mistificare. Pe Wikipedia, despre perioada franceză a lui Mihai Şora, se scria pînă acum: „Între anii 1945 și 1948 activează ca cercetător la Centre national de la recherche scientifique din Paris”. Iată însă …

Traian Băsescu şi-a văzut dosarul de la CNSAS cu doar câteva zile înainte alegerilor europene şi ar fi recunoscut că notele informative olografe îi aparţin, spun pentru Europa Liberă surse din instituţie. Dosarul a fost înregistrat miercuri la Curtea de Apel Bucureşti, transmite news.ro. Anterior, Colegiul CNSAS a aprobat Nota de constatare. Aceasta conţine, potrivit informaţiilor Europa Liberă, descrierea documentelor găsite în diverse dosare despre Traian Băsescu, copii ale notelor informative, atât olografe, cât şi cele redactate de ofiţerul de Securitate în urma discuţiilor cu ”sursa”, istoricul dosarului şi corespondenţa dintre diverse instituţii. Faptul că Traian Băsescu a recunoscut că este scrisul său pe acele note informative nu este obişnuit, spune sursa. În general, cei care sunt într-o astfel de situaţie fie neagă, fie spun că sunt falsuri şi cer expertize grafologice. Aşa cum a scris Europa Liberă, Traian Băsescu nu are angajament cu Securitatea, lucru spus şi de acesta ulterior ( ”colaborare, colaborare, dar nu există angajament”). Pe de altă parte, Băsescu a negat faptul că ar fi avut numele de cod ”Petrov”, aşa cum a afirmat Antena 3. Sursele Europei Libere au dezvăluit că Traian Băsescu are un dosar de reţea, dar că acesta conţine doar coperţile pe microfilm, iar notele informative ale acestuia au fost descoperite în dosarele altor persoane care aveau dosare de urmărire informative (DUI). Traian Băsescu ar fi fost racolat în perioada în care era student la Institutul de Marină din Constanţa. CNSAS a făcut, în 10 mai, precizări legate de procedură, în cazul dosarului privind stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii pentru Traian Băsescu, la o zi după ce a decis trimiterea dosarului în instanţă şi după ce în presă au apărut informaţii pe această temă. CNSAS menţionează inclusiv că o persoană poate fi considerată colaborator/lucrător al Securităţii numai în urma pronunţării, de …

Aflat în Statele Unite ale Americii de peste patru decenii, ultimul român condamnat la moarte de către statul român, Constantin Răuță, a fost de acord să-i acorde un interviu publicației on-line Bugetul.ro, în cadrul căruia ne-a dezvăluit care au fost legăturile cu DIE (Direcția de Informații Externe), cine a ordonat uciderea sa, câți bani a primit Mafia din New York pentru a-l omorî sau cum a încercat Serviciul de Informații Externe (SIE) să-l racoleze după Revoluție. R: Cum ați fost racolat de DIE? În ce an și în ce context? C.R.: Folosiți termenul de „racolat”. Eu am fost „transferat” de la IPROCHIM, unde am fost repartizat, după ce am terminat Facultatea de Electronică și Telecomunicații (Politehnica București) și unde am făcut mai multe proiecte cu instalații electronice pentru industria chimică. Am fost apoi transferat la Ministerul Chimiei (nou-înființat la acea vreme, pe Splaiul Independenței, vizavi de Uzina Grozăvești, pentru un nou Centru de Calcul pe minister), probabil, datorită faptului că am proiectat și instalat un calculator pentru procesul chimic la Combinatul Pitești. Acolo, la Minister, am văzut la avizier un anunț legat de un concurs pentru burse UNESCO de specializare în calculatoare la reprezentanța IBM de la Athenee Palace. În acel timp (prin 1969), UNESCO nu mai acorda burse în România, decât dacă candidatul dădea un examen cu o firmă de specialitate din occident. Am mers să iau o bursă (tocmai strânsesem niște bani, după o muncă grea și multă la program suplimentar plătit, cu proiecte numeroase și am depus pentru un apartament proprietate personală, ce începuseră să se aprobe și doream să iau o bursă ca să pot lua cu și o mașină). Am mers și, cum întrebările erau foarte simple, am luat DOUĂ burse, una în Italia și alta în Franța. Probabil că asta a atras atenția DIE …

Dosarul lui a fost distrus în zilele de 22-23 decembrie 1989. Un proces verbal aflat în arhivele CNSAS, privitor la arderea mai multor dosare din arhivele fostei Securităţi, a fost făcut public în premieră. Asupra Patriarhului Daniel a planat dintotdeauna suspiciunea că a avut legături cu fostul regim politic dictatorial, numai că reprezentanţii Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii i-au dat la 16 octombrie 2007 decizie de necolaborare cu Securitatea ca poliţie politică. Conform unui proces-verbal întocmit la 23.12.1989 de către Serviciul de Informaţii Externe, publicat în premieră pe site-ul www.safielumină.ro, „Subsemnaţii col. Oprescu Puiu şi cpt. Mirel Stăniloiu au procedat în ziua de 22 şi 23 decembrie 1989 la distrugerea prin ardere şi tocare a următoarelor dosare din contul personal”. Urmează apoi o listă cu 34 de dosare, printre care şi dosarul cu numărul 36046 al lui „Dobrescu”, adică Ciobotea Ilie. În lipsa dosarului integral distrus în zilele Revoluţiei, nu se poate cunoaşte calitatea exactă a lui Ilie Ciobotea (n.r. – numele mirean al lui Daniel Ciobotea) în scriptele fostei Securităţi: dacă a fost informator, dacă a făcut poliţie politică sau dacă a fost urmărit de Securitate. Surse din cadrul CNSAS confirmă că documentul făcut public în cadrul articolului „Adevărul ne va face liberi“, de către jurnaliştii angrenaţi în proiectul Să fie lumină, este autentic. Sursele spun că dosarele respectivilor prelaţi, care au fost folosiţi în acţiuni în afara spaţiului României, chiar au fost arse la 23 decembrie şi apoi au întocmit un proces-verbal pentru a justifica lipsa lor. Ce spune Patriarhia Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, a precizat faptul că „Acest document despre care s-a mai vorbit cândva şi asupra căruia s-a oferit şi un răspuns la vremea respectivă, readus acum în discuţie de persoane consacrate deja ca detractori hiperactivi ai Bisericii, indică doar distrugerea …

Mai multi angajati din cadrul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) si afaceristi implicati in mega-dosarul prin fraudarea CNAS erau membri ai Masoneriei. Discutiile dintre acestia arata o adevarata retea de prietenii creata in jurul CNAS. Detaliile stau in cele 3.000 de volume ale dosarului, care a ajuns in arhiva Curtii de Apel Bucuresti. In total, sunt anchetate 59 de persoane, intre care fostul presedinte al Casei de Sanatate, Marian Burcea, si alti membri ai conducerii CNAS si ai Casei de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti (CASMB) . De asemenea, au fost trimise in judecata 31 de firme si asociatii. “Trebuie sa-l avertizam pe dl chestor” “Trec un minut prin fata pe la tine! Cobori o secunda? Ca plec la o sedinta si sunt in fuga”, “Nu mai ajung acum ma vad cu un fratior de-al nostru!! Dar trebuie sa-l avertizam pe dl chestor”, ii scria un ofiter de politie, pe aplicatia Whatsapp, lui Alin-Sergiu Costache, sef al Directiei Generale de Monitorizare Antifrauda din CNAS. Politistul lucra la Serviciul de Investigare al Criminalitatii Economice (SICE) – Sector 2, iar discutiile vizau o petitie facuta de Marian Burcea, seful CNAS, impotriva unei afaceriste care a denuntat neregulile din institutie. Potrivit discutiilor de pe Whatsapp, dosarul fusese repartizat unui politist “ascultator.” “Vb sa te caute!! E un copil cuminte”, “Si ascultator. De-aia i/am dat/o lui”, explica ofiterul de politie. Omul legii a fost audiat in calitate de martor la DNA. Informatiile de tip avertisment Procurorii DNA spun insa ca ofiterul de politie avea asteptari de la conducerea CNAS, pentru detasarea sa intr-o functie la CNAS, pe fondul unor relatii de “fratiori” in masonerie, care se ajutau reciproc cu functii si informatii de tip avertisment pentru un domn chestor. “Buna dimineata, Alin”, “Imi dai si mie de veste te rog daca …

REGELE MIHAI, UN TRADATOR! Regele Mihai a explicat de nenumărate ori că a semnat actul de abdicare din 30 Decembrie 1947 pentru că a fost ameninţat de Petru Groza că vor fi executați 1000 de studenți. Două documente din arhiva fostului Consiliu de miniştri şi păstrate la secret de comunişti îl contrazic: Regele Mihai ar fi renunţat la tron şi pentru că îşi dorea să se căsătorească cu actuala sa soție. La Arhivele Naţionale, în fondul Consiliului de miniştri, există trei file, dactilografiate după alte zece foi scrise de mână, care reprezintă notițele luate la momentul abdicării Regelui Mihai, la o întâlnire dintre Regele Mihai şi Petru Groza, din 22 decembrie 1947. Din transcriere reiese că Regele s-a înțeles cu Petru Groza: „Văd ce e în jurul meu. N-am avut copilărie, tinereţe şi mama va trebui să înţeleagă. Dar nu spune la nimeni. Între noi, mergem înainte…”. Sunt cuvinte atribuite Regelui, în documentul din 1947. Casa Regală nu neagă documentrul, ci îl pune sub semnul întrebării: „Autenticitatea documentului este sub semnul întrebării, neavând un autor clar şi nefiind semnat”, a transmis şi Biroul de presă al Majestăţii Sale care aminteşte şi că „în cei aproape 70 de ani de la abdicarea forţată a Regelui Mihai, acest document nu a fost folosit de niciun regim politic”, consemnează TVR. Vezi filmul la TVR.ro. Ei, iată că acum a apărut documentul. Ghinion! Cu o lună înainte, în noiembrie 1947, Mihai călătorise la Londra la nunta viitoarei Regine Elisabeta a II‑a, ocazie cu care a cunoscut-o pe Prinţesa Ana de Bourbon-Parma, care urma să-i devină soţie. Potrivit propriei sale declaraţii, Mihai a revenit acasă „la sfatul expres al lui Winston Churchill”, care se spune că l-ar fi sfătuit pe Mihai că, „mai presus de orice, un rege trebuie să fie curajos”. Așadar Mihai plecase …

Senatoarea Doina Anca Tudor a fost racolata in 1982 de Securitate, din pozitia de dansatoare la un bar de noapte din Bucuresti, pentru a furniza informatii despre colegi si cetatenii straini care frecventau localul. Informatia apare in nota CNSAS eliberata cand Doina Anca Tudor si-a depus candidatura pentru Senat. Doina Tudor a dansat si pentru Angela Similea. Cercetatorii CNSAS nu au gasit note informative semnate de senatoare. Din contra, din informator, aceasta a devenit urmarita de Securitate deoarece, reiese din nota CNSAS, Doina Anca Tudor incepuse sa foloseasca in scop personal relatiile cu strainii. Cariera de „informator” a durat mai putin de un an. Din datele detinute de CNSAS, Doina Anca Tudor nu a fost ofiter de Securitate. CNSAS a cercetat trecutul Doinei Anca Tudor. „In baza Notei de Constatare nr. Dl/l/1437 din data de 11.06.2014, intocmita de catre Directia de Specialitate din cadrul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, in care se regasesc urmatoarele elemente: doamna TUDOR (fosta STAVARUS) Doina Anca este titulara dosarului fond retea nr. R 70206 (cota C.N.S.A. S.). Domnia sa, balerina la barul “Bucuresti”, obiectiv aflat in proximitatea Comitetului Central al PCR, a fost recrutata pentru incadrarea informativa a colegilor de munca si a diversilor cetateni straini care frecventau barul; la data de 27.04.1982, a semnat un Angajament, fiindu-i atrbuit numeIe conspirativ “ALIS”. A fost exclusa din retea la data de 10.11.1982, cu mentiunea “nu mai corespunde scopului pentru care a fost recrutata”. De asemenea, doamna TUDOR Doina Anca este titulara dosarului fond informativ nr. 1 264642 (cota C.N.S.A.S.), domnia sa fiind urmarita, in perioada 1986-1987, pentru relatii neoficiale cu cetateni straini. Directia de Specialitate nu a identificat informatii transmise Secuntatii de catre doamna TUDOR Doina Anca. Totodata, in cuprinsul Notei de Constatare nr. Dl/1/1437 din data de 11.06.2014, ca urmare a verificarilor efectuate, nu …

Duminică noaptea s-a săvârșit din viață mitropolitul Banatului, Înalt Prea Sfinția sa Nicolae Corneanu. Diavolul are, de atunci încoace, un nou slujitor de nădejde. Că doar nu credeți că sufletul ăstuia s-a dus în rai? De ce ar fi făcut-o? Pentru că omul se îmbrăca în rochii negre? Pentru că purta crucea la vedere? Haideți, mă… Dacă Turcescu, în delirul lui mistic, mai speră că-l va judeca doar Dumnezeu și niște judecători drepți, bietul Nicolae Corneanu nici nu mai are nevoie de judecată. Orice ar fi făcut bun (dacă a făcut) e anulat de cei 38 de ani de mizerie morală. 38 de ani! 38 de ani sunt, pentru cei mai nenorocoși, o viață de om. Acum câteva sute de ani, cam asta era speranța de viață. Nicolae Corneanu, mitropolit al Banatului din 1962 încoace (52 de ani, nene!) a fost turnător. A fost, zice CNSAS, “colaborator al Securității ca poliție politică”. Și a fost unul dintre cei mai longevivi: a turnat din 1950 până în 1988. Ăia 38 de ani. Băi, e mult. E foarte mult. E cumplit de mult. În 1950, preoți de toate confesiunile mureau în pușcăriile comuniste din România. Iar acest jeg uman semna angajamente cu Securitatea. E bine, că ăia au murit, dă-i în pula mea de proști, iar el a ajuns mitropolit, la doar 12 ani de la semnarea pactului. A ajuns mitropolit la doar 39 de ani, ce mișto, ce erudit, ce om deosebit… Doar că era securist de la 27 de ani. Atât. Vă dați seama că ăsta a turnat la Securitate, timp de 38 de ani (TREIZECI ȘI OPT), tot ce i s-au spovedit fraierii? Vă gândiți la asta? Vă dați seama că, din cauza lui, au intrat la bulău mulți oameni care aveau o singură vină: nu le plăcea regimul …

CNSAS a publicat online dosarele privind “Fenomenul Piteşti” REEDUCAREA DE LA PITEŞTI Început în septembrie 1949, experimentul de la Piteşti a fost precedat de antecedentele de la penitenciarele Suceava şi Târguşor, unde s-a folosit pentru prima oară termenul de „reeducare”, intenţionându-se convertirea ideologică la noile comandamente ale puterii comuniste. La început legate inextricabil de anchetă, de descoperirea suspecţilor încă nearestaţi, convertirile, care erau finalizate printr-o declaraţie de desolidarizare, şi-au schimbat mai târziu recuzita şi miza. Evenimentele de la Suceava dovediseră că multe din „desolidarizări” puteau fi formale, în ciuda presiunilor şi regimului dur de anchetă. Cum „elementele” cele mai active, recalcitrante şi intratabile erau studenţii încarceraţi, apropiaţi sau membri ai Mişcării Legionare, s-a decis transferarea acestora la Piteşti şi debutul unei formule de „reabilitare pe baze noi”. Primele grupuri de studenţi deţinuţi au fost transferate la Penitenciarul din Piteşti pe 4 februarie 1949. Reeducarea de la Piteşti a fost strâns legată de evoluţia structurii de contrainformaţii din penitenciar, numită iniţial „Biroul Operativ” (martie 1949) şi ulterior Serviciul Inspecţii (mai 1950). Piteştiul a constituit prima încercare consolidată de aplicare a strategiilor informativ-operative, în mediu controlat, având ca principale mize destructurarea conştiinţelor şi obţinerea informaţiilor compromiţătoare, cu orice risc, independent de consecinţe. Strategiile informativ-operative ale Securităţii au fost transferate în rândul deţinuţilor prin practica recrutărilor şi a culegerii de informaţii, pe fondul unui scenariu ritual, marcat de cruzimi greu imaginabile. Coordonarea întregii acţiuni a fost făcută de Teohari Georgescu (ministrul de Interne), Marin Jianu (ministru adjunct al M.A.I.), Gheorghe Pintilie (şeful D.G.S.P.), Al. Nicolschi (subdirector general în D.G.S.P.), Iosif Nemeş (primul şef al Serviciului Operativ, înlocuit de lt.col. Tudor Sepeanu şi apoi de mr. Coman Stoilescu), colonelul Mişu Dulgheru (şeful Direcţiei Anchete Penale) şi Gavril Birtaş (şeful Direcţiei I, Informaţii Interne). Trebuie precizat, însă, că activitatea informativă a deţinuţilor n-a fost decât …

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivei Securităţii (CNSAS) a emis o nouă adeverinţă potrivit căreia Nicolaie Ceauşescu nu a fost lucrător sau colaborator al fostei Securităţi, după consultarea unor note atribuite acestuia privind activitatea sa ca preşedinte al Republicii Socialiste România, secretar general al Partidului Comunist Român şi Comandant Suprem al Forţelor Armate. “L-am împuşcat degeaba”, s-a lamentat un membru al CNSAS după ce a finalizat cercetatea. “Din păcate, oricât am scormonit prin arhive, n-am găsit vreo dovadă că ar fi colaborat cu securitatea şi nici că ar fi fost membru al acestei structuri”, a declarat şeful CNSAS, Florian Bichir. Descoperirea pune în încurcătură juriştii care trebuie să explice acum motivele pentru care a fost împuşcat fostul preşedinte. Asta mai ales că, după noul Cod Penal aprobat de parlament, faptele pentru care a fost condamnat (genocid, crime împotriva umanităţii, furt) aduc pedepse mult mai blânde, maxim 3 ani. Sursa: TNR Acest articol este un pamflet.