Postul de televiziune Pro TV s-a ales cu o atenționare din partea CNA după ce în cadrul emisiunii Vocea României a lăsat să se vadă zona intimă a unei concurente.
Este vorba despre Maria Guci, care a interpretat la audiţiile pe nevăzute melodia „Alive”, după cum se poate vedea mai jos.
„Am văzut o fată drăguţă, blondă, ne-am uitat şi între picioarele ei. Efectiv am simţit-o că a fost făcută de rating”, a spus Cristina Pocora, membru CNA, conform Paginademedia.ro .
Concurenta din Republica Moldova a povestit despre faptul că a fost abuzată când avea 17 ani, iar după terminarea interviului au fost arătate cadre luate de jos, de sub fustă.
”Pur şi simplu asta a fost senzaţia că a fost folosită. Această poveste şi această fată a fost folosită şi de voi prin felul în care aţi ales să o prezentaţi”, au mai spus cei de la CNA.
„Mie nu mi se pare, mai ales că mesajul este unul destul de lung şi pozitiv pe care îl transmite tuturor femeilor. Nu ne-am folosit de dumneaei, din contră, poate ne-am folosit pe partea pozitivă ca să transmitem acest mesaj către celelalte doamne care ar putea fi în situaţia ei”, a fost răspunsul dat de Pro TV.
Despre nocivitatea posturilor de televiziune și a posturilor radiofonice susținute cu capital străin s-a tot vorbit.
Secvențe de la emisiunea “Antrenorul Părinților” la Europa FM, având-o ca invitat pe Mirela Retegan, prezentatoare la trupa “Gașca Zurli”.
Subiectul: Cum le vorbim copiilor despre viața sexuală?” Încă de la trei ani. „Modul de abordare a subiectului este conform directivelor OMS.”, transmite un utilizator Facebook.
Atacul împotriva libertății umane a pornit simultan pe mai multe fronturi. Unul recent a fost „Ordonanța lui Ciucă” al cărei articol 12 alin. 2 pct. b a fost retras din ordonanță la presiunea protestelor din Piața Victoriei. Se pregătește însă un altul, care va fi votat marți 8 februarie în Senat, după ce a trecut de Camera Deputaților cu 243 de voturi pentru, 39 contra și 15 abțineri: proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernuluinr. 39/2005 privind cinematografia (PL-x nr. 430/2021).
Este, de fapt, o nouă formă perversă de încarcerare a libertății de exprimare în mediul online, referindu-se de data asta strict la comunicarea audio-vizuală, al cărei control va intra în competențele CNA. În expunerea de motive, proiectul legislativ este prezentat, ipocrit și cinic, ca o formă de protecție socială:
„Proiectul introduce reglementări menite a încuraja autoreglementarea în domeniul audiovizual, dând posibilitatea elaborării unor coduri de conduită, impunând totodată și o serie de cerințe menite a asigura eficiența acestora, în special în ce privește protecția minorilor”. Ca să fie ipocrizia completă, inițiatorul (Guvernul României) „dă vina” pe Uniunea Europeană, în sensul că-și justifică aberațiile acoperindu-se cu directive și reglementări impuse de UE: „În ce privește serviciile media audiovizuale, reglementarea în vigoare, cuprinsă în cadrul Legii audiovizualului, asigură transpunerea prevederilor Directivei 89/552/CEE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 octombrie 1989 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau norme administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale”.
Și mai departe: „Proiectul introduce noi competențe pentru Consiliul Național al Audiovizualului, privind activitatea acestuia de comunicare, informare și raportare către Comisia Europeană, precum și noi atribuții legate de gestiunea domeniului audiovizualului precum și competențe legate de comunicarea, cooperarea și schimbul de experiențe cu celelalte organisme cu funcții similare din statele membre”.
O data oala acoperită, legea trece la represalii. Iată câteva extrase din noile reglementări ale Legii audiovizualului:
– „Prevederile prezentei legi se aplică și următoarelor categorii:
a) furnizorilor de platformă de partajare a materialelor video aflați sub jurisdicția României;
b) furnizorilor de platformă de partajare a materialelor video aflați sub jurisdicția unui stat membru al Uniunii Europene;
c) furnizorilor de platformă de partajare a materialelor video aflați sub jurisdicția unui stat care nu este membru al Uniunii Europene, dar al cărui conținut poate fi accesat pe teritoriul României”.
– „Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația să informeze Consiliul cu privire la orice schimbare care ar putea afecta stabilirea jurisdicției”.
– „Consiliul administrează lista actualizată a furnizorilor de servicii media audiovizuale aflați în jurisdicția României, cuprinzând și criteriile în baza cărora s-a stabilit jurisdicția pentru fiecare furnizor, asigurând comunicarea periodică a acesteia, inclusiv a actualizărilor ei, către Comisia Europeană”.
– „În domeniul serviciilor media audiovizuale, Consiliul poate impune, prin decizii de reglementare, furnizorilor de servicii media audiovizuale aflați în jurisdicția României măsuri mai detaliate sau mai stricte de interes public general, cu respectarea dreptului European aplicabil”.
– „Consiliul cooperează loial și rapid cu autoritatea competentă din statul de jurisdicție al unui furnizor de servicii media audiovizuale în situația în care serviciul furnizat este orientat în întregime sau în cea mai mare parte către teritoriul României, pentru a ajunge la o soluție eficientă și satisfăcătoare în legătură cu orice problema identificată”.
– „Consiliul va cere unui furnizor aflat sub jurisdicția României să se conformeze normelor de interes public general și va informa periodic, cu privire la acțiunile întreprinse, autoritatea competentă din statul membru care a solicitat, în baza unei cereri motivate, luarea unor măsuri, în ce privește furnizorul respectiv, al cărui serviciu media audiovizual este orientat în întregime sau în cea mai mare parte către teritoriul statului care a făcut solicitarea”.
– „Furnizarea unui serviciu de programe de radiodifuziune sau de televiziune prin orice tip de rețele de comunicații electronice, cu excepția sistemelor digitale terestre, se poate face numai în baza licenței audiovizuale și a acordurilor de retransmisie încheiate de radiodifuzor cu proprietarii rețelelor de comunicații electronice”.
– „În scopul păstrării evidenței oficiale a furnizorilor de platformă de partajare a materialelor video aflați sub jurisdicția României, orice persoană fizică sau juridică, care intenționează să furnizeze astfel de platforme are obligația să transmit Consiliului o notificare cu privire la această intenție, care trebuie să conțină cel puțin datele menționate la art. 48”.
– „Consiliul stabilește prin decizie procedura de notificare și actualizează pe pagina sa de internet formularul-tip al notificării, cuprinzând informațiile pe care orice persoană care intenționează să furnizeze platforme de partajare a materialelor video are obligația să le comunice pentru a beneficia de autorizația de funcționare. Aceste in formații sunt grupate în următoarele categorii:
a) date necesare identificării furnizorului și comunicării eficiente cu acesta;
b) denumirea și tipul platformei de partajare a materialelor video”, etc., etc.
Aceasta este una din multele fațete ale „statului eșuat”, cum îl numea chiar președintele lui. Iar prin proiectul de lege, avem și explicația eșuării. Căci nu poți prospera sau progresa cu un popor în lanțuri sau cu botniță – la propriu. Nu se mai poate vorbi nici măcar de un simulacru al democrației, s-a depășit demult faza, acum s-a trecut direct la resuscitarea Art. 209 din vechiul cod Penal („Uneltire contra ordinii sociale”) prin care au putrezit în pușcăriile comuniste atâția martiri. Proiectul are totuși, ce-i drept, un fel de„față umană”, în sensul că nu va mai putea nimeni să „uneltească” (citește „să spună adevărul”), întrucât orice tentativă va fi ștearsă din rețea iar autorul sancționat. E ca și cum ți s-ar da voie să vorbești după ce ți-au fost scoase corzile vocale. Deci neputând să mai spună adevărul (decât acasă, în baie sau în bucătărie), autorul e scutit de pedepse mai grele.
Și cu asta a luat sfârșit iluzia paradisului online, în care fiecare credea că e liber să spună orice. A fost, de fapt, o ambuscadă în care oamenii au intrat singuri, de bună voie, abandonând formele clasice de comunicare. Ce s-a întâmplat pe Facebook știm, dar acolo e vorba, totuși, de o politică privată. Acum intervine statul însuși, prin CNA, peste rețelele private, impunându-le politica de „naționalizare” a comunicării (după principiul „ești liber să spui ce vrem noi”).
Proiectul acestei legi are „rădăcini” adânci. El reamintește de ultimul articol scris de Eminescu la TIMPUL, pe 28 iunie 1883, înainte de a fi băgat în cămașa de forță. Reamintesc finalul acelui articol: „Dar credem că nu este nevoie a argumenta mult, spre a convinge despre urâta pornire a guvernului asupra presei. Trebuie să-l așteptăm de acum la alte măsuri și mai odioase, pentru că panta este alunecoasă și nu are piedică până-n prăpastie. Cât pentru presă, am putea să-l asigurăm pe regim că, oricât de cumplite ar fi actele sale de răzbunare, nu va fi în stare nici el a abate unele caractere tari ce se găsesc într-însa, și teamă ne e că, căutând victoria peste tot, va pierde și pe cea déjà câștigată, în monstruoasa sa pornire de a-și subjuga și presa”…
Ca să nu mai lungim vorba: dacă această lege se va vota, Consiliul Național al Audiovizualului va avea dreptul să intervină și să aplice aceleași restricții și represalii pe care le aplică acum în radio și televiziune. Ca să ne protejeze de noi înșine, evident…
Libertatea de exprimare rămâne astfel doar o literă moartă într-o Constituție pe care n-o mai respectă nimeni.
Judecătoarea Adriana Stoicescu, vicepreședinte al Tribunalului Timiș, are o reacție dură la adresa unei inițiative USR privind marcarea filmelor din perioada comunistă, în tmpul difuzării la televizor, cu o avertizare legată de perioada și corcumstanțele în care acestea au fost produse.
„În urmă cu vreo 2 ani, când încă mai consumam TV, am nimerit pe un post, la o emisiune, în care ședeau pe o canapea, vreo 5 dudui.
Urlau una la alta, dând ochii peste cap, bătăile din genele ultra mega supradimensionate suplinind, cu succes, cred, lipsa aerului condiționat.
Pe altă canapea zăceau tolăniți, EI.
Suficienți, auriți, cu barbă și freze gelate.
Ele reușeau, cu greu, să scoată niște sunete dezarticulate, din care am înțeles că toate se certau pentru unul din crai, iar el răspundea monosilabic și ”abstract”.
Am privit siderată, preț de câteva minute. Nu era nicio atenționare ”că capodopera” dăunează grav sănătății mintale.
Apoi am aflat că are un succes nebun și m-am prins că eu am probleme, neînțelegând adevărată ”artă contemporană”, scrie magistratul pe Facebook.
“Azi aflu că, în schimb, în curând, nu vom mai avea voie să ne uităm liniștiți, ci doar serios avertizați, la seria ”BD”. Sau la ”Operațiunea Monstrul”.
”Nea Mărin Miliardar” va fi, probabil, interzis pentru că promovează un stil de viață nesănătos, din care lipsesc meniurile pe bază de alge și băuturile din sevă de cocotier.
Filmele lui Mircea Daneliuc și Pintilie le vom salva, in extremis, pe un stick, ce va circula pe sub mână, manevrat cu mai mare atenție decât diamantele.
”Toamna bobocilor” încalcă politicile privind egalitatea între sexele 28 și 34, iar ”Coana Chirița” e prea ironică.
Sper să nu se oprească aici.
Cărțile lui Augustin Buzura, arse.
Cărțile lui Păunescu, la fel.
Muzica lui Fugaru și Marcel Dragomir, interzisă.
Angela Similea și Aurelian Andreescu declarați dușmani ai Noii revoluții.
Scheciurile cu Toma Caragiu sper că vor fi catalogate toxice pentru mai tinerele generații.
Televiziunea Română să nu îndrăznească să reia vreo piesă de teatru, în care să apară Iordache și Dinică, niște comuniști, nu-i așa?
Depășiții de Caramitru și Ovidiu Iuliu Moldovan, recitând Eminescu, ce oroare…
Emisiunile lui Iosif Sava să fie și ele aruncate deîndată la gunoi, prea se cânta la pian acolo și se discuta despre cultură.
Cât de puțin la minte să fii ca să distrugi tot, fără să ai cea mai mică idee despre ce a reprezentat arta și cultura într-o țară sufocată de micimea și prostia liderilor ei?
În care oamenii simpli jinduiau după cărți bune?
Îi mulțumesc Lui Dumnezeu că sunt muritoare și sper să nu Îl tenteze să mă trimită înapoi.
La ce umor are și ce ghinionistă sunt, sigur m-aș reîncarna într-un funcționar responsabil cu cenzura.
Voi fi nevoită, probabil, să analizez capodopera vreunui neînțeles, ce tratează conflictul mocnit între un cuplu de fierari betoniști, atei convertiți la confuncianism și soacrele lor (care inițial le-au fost socrii), pe tema numelui potrivit pentru porcușorul de Guineea, adoptat recent.
Acesta este un pamflet, dacă nu v-ați dumirit…”, a scris Adriana Stoicescu pe Facebook.
De unde vine poziția magistratului timișorean
CNA a trimis zilele trecute televiziunilor o recomandare despre modul în care să difuzeze filmele româneşti realizate înainte de 89, astfel încât telespectatorii să fie conştienţi că, în acele vremuri, orice producţie cinematografică tercea prin cenzură.
CNA propune, astfel, două opţiuni la difuzarea filmelor:
1. Fie organizarea unei dezbateri, înainte filmului, cu invitaţi care să cunoască producţiile cinematografice.
2. Fie afişarea pe ecran, la începutul difuzării, a unuia dintre mesajele: „Film realizat în perioada comunistă, în care difuzarea era condiţionată de o viză a cenzurii” sau „Film realizat în perioada comunistă, în care funcţionau cenzura şi propaganda de stat”.
Emisiunea „Subiectiv”, realizată de Răzvan Dumitrescu, printre puținii jurnaliști nemituiți din România, a fost amendată cu 60 000 de lei de către CNA pentru informații ce atestau periculozitatea vaccinurilor covid. Jurnalistul spune într-o postare că nu vrea să pericliteze situația financiară a colegilor săi de la Antena3, a cărei conducere nu îi sare în apărare, ci dimpotrivă îl face responsabil pentru o eventuală micșorare a salariilor a celor din echipa Subiectiv.
Iată mesajul integral al lui Răzvan Dumitrescu, care se află într-un impas, dacă să mai continue sau nu la Antena3, nefiind dispus să se cenzureze:
„Nu obisnuiesc sa scriu texte lungi aici dar va rog sa suportati de aceasta data si asa ceva!
Traim vremuri complicate. Daca intr-o emisiune TV difuzezi materiale ,pasaje, secvente, dezbateri din Congresul SUA, posturi TV mainstream din Vest, CNBC, CNN, FOX , Canal 12 din Israel -ca sa dau doar cateva exemple- in care se vorbeste transant despre subiectele ZILEI, Pandemie, certificat verde , vaccin, in care se dezbat studii aparute in termenii si in felul in care nu se intampla in Romania, risti sa fi amendat si chiar esti amendat! In numele echilibrului. Aceasta este interpretarea.
Nu doar atat. Esti etichetat antivaccinist. Descurajezi prin informatii „false” vaccinarea- asa suna un argument! Adica, difuzand lucruri ce se discuta transant, public, in acele tari care au si un grad mare de vaccinare descurajezi vaccinarea in Romania, vaccinare care nu a fost descurajata fix in tarile in care se discuta transant despre asta si din care provin materialele difuzate, dovada gradul foarte ridicat de vaccinare din acele tari!!! Acolo, in acele tari, indiferent de decizia autoritatilor, se vorbeste in prime time despre subiecte pe marginea carora in Romania se tace asurzitor!
Cati dintre dumneavoastra ati urmarit felul in care decurg niste audieri in Congresul SUA de pilda? Vedeti asa ceva in Parlamentul nostru? Cum arata dezvaluirile de la Canal 12 din Israel si ce se intampla la noi? Credeti ca acel post Tv a fost amendat pentru secventele difuzate cu vicepresedintele Pfizer, Dormitzer, care vorbea despre Israel in termeni de laborator, fapt ce i-a consternat pe jurnalistii care urmareau inregistrarea? Nu! A fost amendata emisiunea SUBIECTIV care printre altele a difuzat si secventa aceea de la postul TV din Israel.
Am 30 de ani de presa dintre care vreo 24 de ani de televiziune pusi cap la cap. Nu am incasat in acesti ani cate amenzi am incasat in ultimile 2 luni, ca numar si cuantum! In numele echilibrului…De ce ceea ce se intampla la ei, se discuta la ei, nu trebuie vazut in Romania? Nu stiu sa raspund acum la aceasta intrebare! Aflu mai nou, dintr-un interviu acordat de un distins membru al unei institutii publice ca „nu poti sa dezbati ce scrie in prospectul vaccinului la televiziune”. Nu am facut asta, probabil ca se referea la alta emisiune dar ma intreb daca ce scrie in prospect nu e o informatie de interes public, totusi? Ce scrie pe site-ul Agentiei Europene de Medicamente despre vaccinuri, nu e tot informatie publica?
Bun…Nu voi mai risca sa aflu ce se intampla daca prezinti astfel de informatii publice pentru ca risc in felul asta salariile colegilor si situatia financiara a postului. Repet, in 24 de ani de televiziune nu am incasat atatea amenzi in numar si cuantum , cate am incasat in utimele 2 luni! Colegii mei sunt minunati, noi toti am facut si facem tot posibilul sa fim normali intr-o lume ce pare din ce in ce mai putin normala…
Ma uitam chiar inainte de a asterne aici aceste randuri la Constitutia Romaniei, articolul 30: „(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.”Asa…si? Pe 20 octombrie va semnalam aici pe Facebook faptul ca CCR a constatat ca Hotararea Parlementului de incuviintare a primei stari de alerta a fost neconstitutionala! Adaugati la asta si multele hotarari de instanta care au constatat inexistenta juridica a unor HG-uri din simplul fapt ca nu fusesera publicate in Monitorul Oficial! Nu poti decat sa constati ca Romania a fost condusa in aceasta perioada prin decizii neconstitutionale sau nelegale despre care aflam post factum, care si-au produs efectul desi aceleasi masuri puteau fi adooptate fix in aceeasi forma constitutional si legal!
Ce ar mai fi de spus in aceasta situatie si cat ar mai putea conta in acest context acel Articol 30 din Constitutie care spune ca cenzura de orice fel este interzisa? Va multumesc mult pentru ca mi-ati fost alaturi in toti acesti ani. Eu am un mare defect. Nu pot sa ma schimb, nu ma pot da dupa cum bate vantul desi mi-ar fi mult mai bine daca as putea face asta. Nu pot din respect de sine in primul rand, notiune adanc sadita in mine de parintii si bunicii care m-au educat. Recunosc, sunt intr-un moment de rascruce: nu vreau sa le fac rau celor din jur si in acelasi timp nu pot sa nu imi fac meseria asa cum stiu ca trebuie facuta.
Rolul unui jurnalist nu este acela de agentie de PR. Rolul unui jurnalist este sa scotoceasca si sa prezinte in primul rand acele lucruri nestitute despre care nu se vorbeste. Asta ni se repreta cu obstinatie, in fiecare zi in 1999 , in SUA , cand participam la un program USAID despre rolul jurnalismului de investigatie! Se mai poate, nu se mai poate, mai e valabil?”
DOCUMENT. Noi reglementări pe internet: CNA ar putea cere YouTube și altor platforme similare să elimine clipurile video care incită la ură, violență sau terorism
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) va putea cere furnizorilor de platforme de partajare a materialelor video, precum YouTube ori Facebook, să elimine ori să restricționeze clipuri video care incită la ură, violenţă, terorism ori dacă reprezintă un risc pentru sănătatea sau securitatea publică, potrivit unui proiect de lege adoptat luni seara de Guvern. CNA va colabora cu autoritățile similare din alte state și cu Executivul European, iar furnizorii care nu se supun cerințelor pot fi amendați.
Guvernul Cîțu a adoptat luni seara, înainte de moțiunea de cenzură, un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului şi a Ordonanţei Guvernului nr.39/2005 privind cinematografia.
Cum motivează Guvernul necesitatea noilor reglementări
În nota de fundamentare, Guvernul spune că este nevoie de aceste schimbări “datorită noilor dezvoltări tehnologice au apărut și noi tipuri de conţinut audiovizual, cum ar fi videoclipurile sau conţinutul generat de utilizatori, care au devenit tot mai importante şi care au determinat apariţia unor noi actori în piaţa serviciilor, inclusiv a furnizorilor de servicii video la cerere şi de platforme de partajare a materialelor video, unii fiind în prezent deja consacraţi.”
“Această convergenţă media necesită un cadru juridic actualizat pentru a reflecta evoluţiile de pe această piaţă în continuă expansiune şi pentru a atinge un echilibru între accesul la serviciile de conţinut online, protecţia consumatorilor şi competitivitate.
Un segment important al pieţei actuale este reprezentat de serviciile de platformă de partajare a materialelor video care oferă conţinut audiovizual, care este accesat din ce în ce mai mult de către publicul larg, în special de către tânăra generaţie.
În această categorie intră şi serviciile oferite de mijloacele de comunicare socială, care au devenit un mediu important pentru schimbul de informaţii, divertisment şi pentru educaţie, inclusiv prin asigurarea accesului la programe şi la materiale video generate de utilizatori.
Este necesar ca respectivelor servicii să le fie aplicabil cadrul legal specific domeniului audiovizual, deoarece concurează pentru acelaşi public şi aceleaşi venituri ca serviciile media audiovizuale.
În plus, acestea au, de asemenea, un impact considerabil prin faptul că facilitează posibilitatea utilizatorilor de a modela şi influenţa opiniile altor utilizatori, inclusiv a minorilor.
Prin urmare, pentru a-i proteja pe minori de conţinutul dăunător şi pe toţi cetăţenii de incitarea la ură, la violenţă şi la terorism, serviciile respective ar trebui să fie reglementate şi supuse unor reguli şi restricţii, astfel încât să fie asigurată apărarea obiectivelor de interes public general, precum şi dreptul la libertatea de exprimare.”, se arată în nota de fundamentare.
Ce obligații vor avea furnizorii de platforme de partajare a materialelor video
Proiectul de lege introduce noțiunea de serviciu de platformă de partajare a materialelor video, definit astfel:
Serviciu de platformă de partajare a materialelor video – serviciul al cărui scop principal sau al unei secţiuni disociabile a acestuia ori o funcţionalitate esenţială a acestuia constă în furnizarea către publicul larg de programe sau de materiale video generate de utilizatori, sau furnizarea ambelor categorii, în scop informativ, de divertisment sau educativ, pentru care furnizorul platformei de partajare a materialelor video nu are responsabilitate editorială, prin reţele de comunicaţii electronice (..) căror organizare este stabilită de către furnizorul platformei de partajare a materialelor video, inclusiv prin mijloace automate sau algoritmi, în special prin afişare, marcare şi secvenţionare.
Furnizorii de platforme de partajare a materialelor video au obligaţia să ia măsuri corespunzătoare pentru a proteja:
a) minorii de programele, de materialele video generate de utilizatori şi de comunicărilecomerciale audiovizuale care le pot afecta dezvoltarea fizică, mintală sau morală, în special de programele care contin pornografie sau violenţă nejustificată
b) publicul larg de programele, de materialele video generate de utilizatori şi de comunicările comerciale audiovizuale care conţin incitări la violenţă sau la ură împotriva unui grup de persoane ori a unui membru al unui grup, bazate pe motive precum sex, rasă, culoare, origine etnică sau socială, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice sau de altă natură, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală sau boală cronică necontagioasă;
c) publicul larg de programele, de materialele video generate de utilizatori şi de comunicările comerciale audiovizuale având un conţinut a cărui difuzare constituie instigare publică la săvârşirea de infracţiuni la Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările și completările ulterioare, sau la Legea nr. 196/2003 privind prevenirea şi combaterea pornografiei, republicată, ori infracţiuni de natură rasistă şi xenofobă.
În plus, furnizorii de platforme de partajare a materialelor video aflaţi în jurisdicţia României au obligaţia:
1) să ia măsuri în vederea respectării prevederilor art. 29 alin. (1) și (2), atât cu privire la comunicările comerciale audiovizuale care sunt promovate, comercializate sau organizate de către respectivii furnizori, cât şi cu privire la comunicările comerciale audiovizuale care nu sunt promovate, comercializate sau organizate de către aceştia, ţinând seama de controlul limitat exercitat de platformele de partajare a materialelor video respective asupra acestor comunicări comerciale audiovizuale.
2) să ia măsuri în vederea informării, în mod clar a utilizatorilor, atunci când programele şi materialele video generate de utilizatori conţin comunicări comerciale audiovizuale, cu condiţia ca aceste comunicări să fie declarate, conform alin. (7) lit. c) sau dacă furnizorul are cunoştinţă de acest lucru.
(…)
(7) În scopul protecţiei minorilor, furnizorii de platforme de partajare a materialelor video au obligaţia să ia măsuri pentru controlul accesului la conţinut, astfel:
a) includerea şi aplicarea, în termenii şi condiţiile serviciilor de platformă de partajare a materialelor video, a cerinţelor derivate din aplicarea prevederilor art. 427;
b) includerea şi aplicarea, în termenii şi condiţiile serviciilor de platformă de partajare a materialelor video, a cerinţelor prevăzute la art. 29 alin. (1) și (2), privind comunicările comerciale audiovizuale care nu sunt promovate, comercializate sau organizate de către furnizorii de platforme de partajare a materialelor video;
c) includerea unei funcţionalităţi prin care utilizatorii care încarcă materiale video generate de utilizatori să declare dacă astfel de materiale video conţin comunicări comerciale audiovizuale în măsura în care aceştia au cunoştinţă de acest lucru sau în măsura în care se poate presupune în mod rezonabil că aceştia au cunoştinţă de acest lucru;
d) instituirea şi utilizarea unor mecanisme transparente şi uşor de utilizat care să le permită utilizatorilor de platforme de partajare a materialelor video să raporteze sau să semnaleze respectivului furnizor al platformei de partajare a materialelor video conţinutul menţionat la art. 427 care este furnizat pe platforma sa;
e) instituirea şi utilizarea unor sisteme prin intermediul cărora furnizorii de platforme de partajare a materialelor video să le explice utilizatorilor acestor platforme care au fost efectele raportării şi ale semnalării prevăzute la lit. d);
f) instituirea şi utilizarea unor sisteme care să permită verificarea vârstei utilizatorilor de platforme de partajare a materialelor video în ceea ce priveşte conţinutul care poate afecta dezvoltarea fizică, mintală sau morală a minorilor;
g) instituirea şi utilizarea unor sisteme uşor de utilizat care să le permită utilizatorilor de platforme de partajare a materialelor video să clasifice conţinutul menţionat la art. 427;
h) furnizarea unor sisteme de control parental aflate sub controlul utilizatorilor finali în ceea ce priveşte conţinutul care poate afecta dezvoltarea fizică, mintală sau morală a minorilor;
i) instituirea şi utilizarea unor proceduri transparente, uşor de utilizat şi eficace de gestionare şi soluţionare a plângerilor utilizatorilor către furnizorul de platforme de partajare a materialelor video în ceea ce priveşte aplicarea măsurilor prevăzutela literele (d)-(h);
j) instituirea unor măsuri şi instrumente eficace privind educaţia în domeniul mediei audiovizuale şi sporirea gradului de informare a utilizatorilor cu privire la respectivele măsuri şi instrumente.
(8) Datele cu caracter personal ale minorilor, colectate sau generate de către furnizorii de platforme de partajare a materialelor video, prin orice modalitate, în baza aplicării prevederilor de la alin. (7) lit. f) şi h), nu pot fi prelucrate în scopuri comerciale, cum ar fi marketingul direct, crearea de profiluri şi publicitatea orientată în funcţie de comportament.
Ce măsuri va putea lua CNA:
“În cazul în care conținutul unei platforme de partajare a materialelor video încalcă și nu sunt disponibile alte mijloace eficace pentru a interzice încălcarea acestor dispoziții și pentru a evita riscul unor prejudicii grave aduse intereselor colective ale publicului, Consiliul Național al Audiovizualului poate solicita:
a) furnizorilor de platformă de partajare a materialelor video să îndepărteze conținutul ilegal sau să restricționeze accesul la acesta ori să afişeze un avertisment către utilizatori în momentul accesării acestui conținut;
b) furnizorilor de servicii care oferă spaţiu de stocare pentru platformele de partajare a materialelor video să înlăture, să dezactiveze sau să restricționeze accesul la o platformă de partajare a materialelor video;
c) operatorilor de registre, care alocă nume de domeniu pentru platformele de partajare a materialelor video, să elimine numele de domeniu al platformei de partajare a materialelor video.
(2) Consiliul poate solicita furnizorilor de platformă de partajare a materialelor video luarea măsurilor prevăzute la alin. (1) lit. a) numai în baza unei decizii motivate. Decizia trebuie să fie suficient de precisă și argumentată în mod corespunzător, astfel încât să permită furnizorului să ia o decizie avizată în ceea ce privește acțiunile care trebuie întreprinse pentru a da curs deciziei primite.
Decizia poate fi atacată la instanța de contencios administrativ, în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
În scopul stabilirii răspunderii civile, penale şi contravenţionale a furnizorilor de platforme de partajare a materialelor video sunt aplicabile prevederile art. 3 și art.11 – 15 din Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic, republicată, cu modificările ulterioare, se mai arată în proiectul de lege. Proiectul adoptat luni de Guvern va ajunge pentru dezbatere și vot în Parlament.
Comisiile de cultură din Parlament au validat luni, 26 aprilie, membrii propusi de Putere pentru Consiliului National al Audiovizualului (CNA).
Din partea guvernului a fost propus fostul deputat Ionel Palăr, fost presedinte al PNL Bacau, cu patru mandate de deputat la activ. La alegerile din 2020, liberalul nu a mai prins un fotoliu in Parlament.
In 2011, Palăr a intrat in atentia presei dupa ce o investigatie DIICOT a dezvaluit ca liberalul a beneficiat de serviciile sexuale ale unor prostituate din reteaua Andreei Marta.
Ba mai mult, procurorii au precizat atunci ca Palăr a ramas dator unei cliente, dupa ce a platit doar 250 de euro, in loc de 300, cat era stabilit.
Conform CV-ului sau publicat pe site-ul Camerei Deputatilor, Palăr a obtinut diploma de licenta in marketing la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau, iar mai apoi a facut un master in „Management si legislatie in industrie, administratie si servicii” la Universitatea „Gheorghe Asachi” din Iasi.
Membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) şi telespectatorii au criticat dur emisiunea „Acces Direct“, difuzată de Antena 1, pentru modul în care îi explotează pe soţii Veronica (cunoscută drept „Vulpiţa“) şi Viorel Stegaru, punându-i în situaţii degradante.
Cazul „Vulpiţa“ a ajuns pe masa CNA după un val de plângeri venite din partea telespectatorilor.
„Telenovela“ a început în urmă cu o lună, când Veronica Stegaru acuza faptul că a fost răpită şi violată, pentru ca ulterior să se descopere că lucrurile nu au stat chiar aşa. De atunci, soţii Stegaru din Vaslui şi-au expus zilnic viaţa în direct, cu lux de amănunte, inclusiv sexuale, totul în emisiunea „Acces Direct“, de la Antena 1. Mai mult, cei doi au ajuns în Parlament şi au fost primiţi în Comisia de Agricultură, aspect ce a trecut drept ştire la Antena 3.
Telespectatorii au reclamat la CNA emisiunea, acuzând postul că promovează analfabetismul, prostia, incultura şi lipsa de profesionalism, dar şi că profită de pe urma acestor oameni, exploatându-i pentru audienţă. „Nu este posibil ca prezentatori de emisiune să îşi bată joc de persoane aparent având probleme de natură psihică. Nu este normal ca un prezentator să supună şi să îşi bată joc de invitaţi într-un asemenea fel, nu este normal să se promoveze un asemenea caz, cu atât mai mult la o asemenea oră. Ce învaţă copiii României din această emisiune?“, se arată într-o plângere publicată de Paginademedia.ro.
Şi reacţiile membrilor CNA au fost extrem de dure. Dorina Rusu a afirmat că programul este „pornografie în toată regula“ şi nu are nicio legătură cu interesul public. Membrul Consiliului a precizat că sunt două abateri grave de la legislaţia audiovizuală: protecţia copilului, „Acces Direct“ fiind pe post la o oră accesibilă minorilor (17.00), şi dreptul la demnitate. „Emisiunea este difuzată la ora 17.00, oră la care nu ar trebui să se discute subiecte de tipul acesta: de câte ori a făcut ea sex, că de fapt nu era viol, că ea a vrut, că se ducea la «armăsari». Aceasta este o persoană prezentată într-o situaţie degradantă. Nu ştiu câtă minte are ea, dar se discută despre ea într-un fel atât de îngrozitor şi degradant, cu ea de faţă. Există un articol care spune că nu poţi să pui o persoană în ipostaze degradante, chiar dacă şi-a dat acordul“, a explicat Rusu.
RADU HERJEU, MEMBRU CNA: „SĂ NU VĂ GÂNDIŢI NICIO SECUNDĂ CE FEL DE MODELE ADUCEŢI ÎN SOCIETATE, MI SE PARE INCREDIBIL!“
Un comentariu extrem de dur a venit şi din partea membrului CNA Radu Herjeu: „Oricât aţi încălca dumneavoastră legea (şi vom stabili dacă aţi încălcat-o sau nu), sigur că mult mai terifiant este faptul că două milioane de persoane se uită la această emisiune. Această emisiune este făcută strict pentru audienţă şi nu se mai poate invoca nici măcar faptul că «am vrut să ajutăm nişte oameni pe care autorităţile îi ignoră». Ne-am lămurit din primul episod că autorităţile nu i-au ignorat, că totul a fost o minciună, că pe ea nu a violat-o nimeni, că ea nici măcar nu a făcut plângere şi că, de fapt, nu e decât o promiscuitate înfiorătoare adusă pe ecran, la o oră foarte bună, de o televiziune naţională.
Să nu vă gândiţi nicio secundă la mesajul pe care îl transmite tipul acesta de personaje promovate până la a le duce în Parlament să se întâlnească cu senatori şi deputaţi ai României, să nu vă gândiţi nicio secundă ce fel de modele aduceţi în societate, în faţa tinerilor care s-ar putea uita la acea oră la emisiunea respectivă, mie mi se pare incredibil. Dacă acea emisiune era făcută, aşa cum ar fi fost normal, la ora 11 seara, puteaţi să faceţi ce vreţi cu ei. (…) Dar să nu vă gândiţi nicio secundă că la acest program au acces şi minorii… Să nu vă gândiţi nicio secundă ce transmiteţi dvs. promovând astfel de persoane la televizor o lună, zi de zi. Ce mesaj credeţi că transmiteţi? Un tânăr normal care stă acasă îşi zice: ce să mă mai duc la facultate? Păi, mai ajung la Acces Direct zi de zi dacă mă duc la facultate? Nu! Dacă mă culc cu tot satul, dacă mint în stânga şi în dreapta, atunci ajung la Acces Direct“.
Antena 3, televiziune de ştiri naţională, dă ştiri despre cum o duduie «Vulpiţa» a mers în Parlament. Iar prezentatoarea spune: «vedeta (!!!) s-a dus în Parlamentul României». Iertaţi-mă, mie mi se face ruşine de faptul că mi-aş fi putut vreodată face meseria în condiţiile acestea“.
REPREZENTANT ANTENA 1: „NU CONSIDERĂM CĂ E UN SUBIECT DE INTERES PUBLIC, NU ACESTA ESTE MOTIVUL PENTRU CARE SE DISCUTĂ“
De celalată parte, reprezentanţii Antenei 1 au fost cinici şi au folosit ca principal argument faptul că sunt post comercial, prin urmare urmăresc audienţa, iar posturile concurente fac la fel.
„Vreau să fac din capul locului precizarea că noi nu considerăm că este un subiect de interes public, adică nu acesta este motivul pentru care se discută. Ştiţi foarte bine că mai ales în zona asta de producţie TV nu poţi mulţumi pe toată lumea. Nu vreau să par cinic, dar totuşi trebuie să ne uităm şi la o statistică. Dacă există câteva zeci de sesizări raportate la numărul de oameni care consumă acest subiect, ele sunt în procent de sub 0,1% din cei care urmăresc. (…) Noi suntem o emisiune comercială. Eu văd în această poveste o telenovelă cu personaje reale. Oamenii se uită la aşa ceva, pe intervalul de day time, de acces, de zeci de ani de când sunt televiziunile. Suntem o televiziune comercială şi nouă ne-ar genera o foarte mare problemă să nemulţumim acei un milion şi si ceva de oameni care şi-ar dori să vadă emisiunea“, a argumentat Cristi Ionescu, coordonatorul echipei „Acces Direct“.
Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a sancţionat Pro TV pentru modul în care a prezentat pe post o posibilă ieşire a canalelor din reţelele Telekom şi NextGen. CNA a decis să sancţioneze cu somaţie publică postul Pro TV şi să sesizeze Consiliul Concurenţei pentru maniera în care postul a comunicat, în luna februarie a acestui an, o posibilă ieşire din reţelele Telekom şi NextGen, potrivit Paginademedia.ro.
Monica Gubernat, vicepreşedintele interimar al CNA, s-a autosesizat, fiind de părere că atitudinea Pro TV a fost „definiţia şantajului“ şi „un abuz de putere“. De asemenea, Alexandru Kocsis a fost de părere că informarea Pro TV nu a avut ca scop informarea publicului, ci presiunea pusă pe cei doi parteneri.
Pe de altă parte, Radu Herjeu a subliniat că nu vede nicio încălcare a legii audiovizualului, chiar dacă, personal, consideră că practica a fost una abuzivă. “Poate că un tribunal comercial sau protecția consumatorilor sau consiliul concurenței ar putea analiza această speță, pentru că Pro TV și-a manifestat puterea pe care o are și poate nu e corect să și-o manifeste astfel. (…) Din punctul meu de vedere, nu se încalcă legea audiovizualului sub nicio formă. Nu s-au adus acuzații, ca să fie nevoie de punctul Telekom de vedere sau dovezi. A fost o informare către telespectatorii lor. Revin și spun, da, e o practică abuzivă din punctul meu de vedere, dar nu în ce privește legea audiovizualului.”
Lucia Grigore, reprezentantul juridic al Telekom România Communications, a solicitat sancţionarea postului Pro TV de către CNA pentru „imaginea negativă“ creată prin afişarea anunţului în prime-time deşi se aflau încă sub contract.
Conflictul a apărut după ce Pro TV a afişat textul „Mesaj foarte important pentru abonaţii Telekom şi NextGen: Pro TV ar putea să nu mai fie disponibil în aceste reţele“ pe prima pagină a site-ului Ştirile Pro TV, distribuit masiv pe toate conturile de Facebook ale trustului, inclusiv de vedete, dar şi pe TV şi prin bannere afişate pe toate site-urile pe care Pro le deţine.
Ulterior, Telekom, într-o scrisoare deschisă adresată Consiliului Naţional al Audiovizualului, telespectatorilor, Romanian Advertising Council şi International Advertising Association Romania, a condamnat gestul făcut de Pro TV, pe care l-au catalogat drept „o manevră incalificabilă de influenţare a negocierilor“ şi „un anunţ lipsit de etică“.
La rândul lor, reprezentanţii Pro TV au neagat că anunţul ar fi fost „o surpriză“ şi au dat vina pe companiile de cablu pentru situaţia creată. În cele din urmă s-a ajuns la o înţelegere.
Jurnalistul Rareș Bogdan a avut o reacție neașteptată, marți seară, după CEx al PSD și declarațiile lui Marian Oprișan.
Au ieșit scântei în emisiunea „Jocuri de putere”, moderată de Raeș Bogdan. Jurnalistul a avut o ieșire extrem de agresivă la adresa lui Marian oprișan și a partidului din care face parte.
„Dacă știam că vorbește acest nenorocit, nu dădeam legătura! Mă, nenorocitule! Sunteți niște nemernici! Nu mai sunteți cel mai mare partid din România, ați fost! Acum sunteți niște nemernici care distrug România! Nenorociților”, a tunat Rareș Bogdan.
Reamintim că liderul Organizației PSD Vrancea, Marian Oprișan, a făcut o declarație, la ieșirea din CEX, legată de relația sa cu liderul PSD, Liviu Dragnea, acuzându-l pe acesta că face pe stăpânul în partid. Mai mult decât atât, acesta consideră că trebuie organizate noi alegeri la nivel de partid. Termenul la care a făcut referire se încadrează la finalul lunii octombrie.
