Tag Archives: civilizatie

Civilizatia impotriva culturii sau invers?

Friedrich Nietzsche adresa o intebare destul de profunda, care azi ar trebui sa isi gaseasca un raspuns clar si multumitor pentru toti. Punctele culminante ale culturii si ale civilizatiei stau despartite: nu trebuie sa ne lasam indusi in eroare de antagonismul profund din cultura si civilizatie. CIVILIZATIA DORESTE ALTCEVA DECAT CULTURA: POATE CHIAR CEVA INVERS! “Eul” subjuga si ucide: lucreaza ca o celula organica: ataca, jefuieste. Vrea sa se regenereze – ca printr-o sarcina. Vrea sa dea nastere zeului sau si sa vada la picioarele sale intreaga omenire. Trasatura cea mai raspandita a epocii moderne: faptul ca omul a pierdut in propriii sai ochi, la un grad incredibil, DEMNITATEA. In credinta ca valorile morale sunt valori cardinale, demnitatea pentru om reprezinta acel ceva care il ghideaza. Cel care l-a lasat pe Dumnezeul fiecaruia sa plece, omul,  a pierdut echilibrul dar inca se tine strans de credinta in morala. Nihilismul (din latinescul nihil, nimic) este o poziție filozofică care susține că a fi, în special trecutul și prezentul existenței umane, nu are nicio însemnătate obiectivă, scop, adevăr comprehensibil, sau vreo valoare esențială. Nihiliștii afirmă, în general, unele sau toate din următoarele: nu există dovezi rezonabile pentru existența unui creator sau cârmuitor suprem, o „moralitate” adevarata nu există, o etică seculară obiectivă este imposibilă; Orice fel de postulare a valorilor sfarseste cu nihilismul: sa mai astepti o asemenea situatie pentru EUROPA! Cultura daco-getică reprezintă o sinteză originală ce își are rădăcinile bine și adânc înfipte în mediul și în credința autohtonă, putând fi urmărită în timp cu milenii în urmă. Hadrian Daicoviciu spunea că această originalitate nu exclude, ci, dimpotrivă, implică acceptarea unor influențe din afară. Dar dacii nu s-au mulțumit cu preluarea unor elemente de cultură materială de la alte popoare. Ei le-au adoptat, le-au transformat și adesea le-au îmbogățit, contopindu-le …

Citeste tot articolul

Civilizatia saracilor: muncim pentru cei putini si extrem de bogati

Aproape jumatate din avutia lumii este detinuta in prezent de 1% din populatia globului, in timp ce sapte din zece oameni traiesc in tari unde inegalitatea economica a sporit vertiginos in ultimii 30 de ani, potrivit unui raport publicat cu doar cateva zile inainte de inceperea reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial. Aceasta concentrare masiva a resurselor in mainile unui grup de persoane reprezinta o amenintare reala inclusiv asupra sistemelor politice si economice, ceea ce genereaza alte inegalitati – cum ar fi cele intre femei si barbati. Lasate necontrolate, institutiile politice sunt subminate, iar guvernele ajung sa serveasca intr-o majoritate covarsitoare intereselor elitei – in detrimentul oamenilor obisnuiti, arata, de asemenea, organizatia caritabila britanica Oxfam in studiul “Muncind pentru cei putini“. Realizatorii studiului concluzioneaza ca avutia celor de 1% cei mai bogati oameni de pe aceasta planeta insumeaza 110 trilioane de dolari, ceea ce este de aproximativ 65 de ori mai mult decat ce detin in total cei de la baza societatii. Daca, uneori inegalitatea economica este esentiala pentru a stimula cresterea si progresul, recompensarea celor cu talent, aptitudinile greu de dobandit si ambitia de a inova ori de a asuma riscuri antreprenoriale, nivelurile extreme de concentrare a avutiei ce apar astazi ameninta cu excluderea sute de milioane de oameni de la aceste beneficii. Inegalitatea economica extrema este daunatoare si ingrijoratoare din mai multe motive: este din punct de vedere moral discutabila; acesta poate avea un impact negativ asupra cresterii economice, in ceea ce priveste reducerea saraciei si poate multiplica probleme sociale. Cand avutia acapareaza politicile guvernamentale, regulile ajung a-i favoriza pe cei bogati, de multe ori in detrimentul tuturor celorlalti. Consecintele includ lipsa coeziunii sociale, precum si disparitia egalitatii de sanse. Mai ingrijorator este faptul ca situatia actuala lasata nerezolvata va duce la efecte potential imuabile, la o tendinta de …

Citeste tot articolul

Civilizaţia modernă – în pragul prăbuşirii? Foarte bine.

Civilizaţia modernă se îndreaptă spre colaps şi s-ar putea prăbuşi în scurt timp – câteva decenii – din cauza instabilităţii economice crescânde şi a presiunii excesive asupra resurselor planetei, ne arata autorii unui studiu ştiinţific finanţat de NASA. Folosind modele teoretice pentru a prezice ceea ce se va întâmpla în ţările industrializate în cursul următorilor aproximativ 100 de ani, matematicienii au ajuns la concluzii „îngrijorătoare” pentru capitalisti: chiar făcând predicţii conservatoare (fără a recurge la cele mai pesimiste scenarii), perspectivele sunt sumbre, deoarece situaţia se înrăutăţeşte rapid. Referindu-se la exemplele istorice ale colapsului unor civilizaţuii sofisticate, precum cea romană, dinastia Han sau Imperiul Gupta, autorii afirmă că şi atunci, la apariţia semnelor de avertizare în privinţa apropiatului dezastru,  „elita” societăţii a perseverat adesea pe aceeaşi cale pe care obişnuia să meargă, păstrănd acelaşi mod de viaţă, până când a fost prea târziu – iar asta se întâmplă şi acum. Aceste exemple istorice, spun autorii, arată că până şi cele mai complexe şi avansate societăţi pot fi fragile, efemere şi susceptibile de a intra în colaps. Matematicianul Safa Motesharri, unul dintre autorii raportului, bazat pe un model numit “Human And Nature Dynamical” (Handy), afirmă că procesul de ridicare şi prăbuşire a unor civilizaţii este un model ciclic, recurent, ce poate fi întâlnit de-a lungul întregii istorii. Studiul condus de el, cu ajutorul unei echipe de specialişti în ştiinţe naturale şi sociale, şi finanţat de Goddard Space Flight Center, al NASA, urmează să fie publicat în jurnalul Ecological Economics. Studiul explorează factorii care pot duce la colapsul civilizaţiei, de la creşterea populaţiei la schimbările climatice, ajugând la concluzia că, atunci când mai mulţi factori se combină, se poate ajunge la prăbuşirea societăţii din cauza „supraexploatării resurselor” şi a „stratificării economice a societăţii în elite şi mase”. Elitele, care trăiesc în special în …

Citeste tot articolul

Sfarsitul civilizatiei – Cate victime va face un razboi nuclear

Un razboi nuclear intre India si Pakistan va declansa o foamete globala ce ar putea duce la moartea a doua miliarde de persoane si la sfarsitul civilizatiei, releva un studiu dat publicitatii marti. Chiar daca ar fi limitat ca scop, un conflict cu arme nucleare ar produce haos in atmosfera si ar devasta culturile agricole, iar efectele ar fi multiplicate pe masura ce pietele cerealiere globale ar intra in criza, informeaza AFP. Grupul laureat cu premiul Nobel “International Physicians for the Prevention of Nuclear War and Physicians for Social Responsibility” a publicat a doua editie a unui studiu privind efectele unui conflict nuclear. Grupul arata ca a subestimat initial impactul conflictului in China, cand a anuntat, in 2012, ca ar fi vorba de un miliard de morti. “Un miliard de morti in tarile in curs de dezvoltare inseamna evident o catastrofa in istoria umana. Insa daca adaugi posibilitatea ca alte 1,3 miliarde de persoane din China sa fie in risc de moarte, intram intr-o situatie ce este limpede sfarsitul civilizatiei”, a explicat autorul studiului, Ira Helfand. Helfand arata ca studiul a analizat posibilitatea unui conflict intre India si Pakistan pentru ca aceste tari nucleare au o istorie tensionata si au purtat trei razboaie de la separarea din 1947. Insa omul de stiinta sustine ca planeta trebuie sa se astepte la un impact apocaliptic similar din partea oricarui razboi nuclear limitat. Armele nucleare moderne sunt mult mai puternice decat cele de la Hiroshiam si Nagasaki, responsabile de moartea a 200.000 de persoane in 1945. “Daca va exista un razboi amplu intre SUA si Rusia, vorbim despre posibilitatea – nu sigura, dar posibila – extinctie a rasei umane. In acest tip de razboi, biologic vorbind, vor fi oameni care vor supravietui undeva pe planeta insa haosul care va rezulta din razboi va …

Citeste tot articolul