Tag Archives: cetatenie

Traian Băsescu a anunțat în repetate rânduri că își va încheia mandatul de președinte cu o vizită în Moldova. El vrea să-și ia și cetățenia moldovenească, însă pentru asta trebuie să renunțe la cea românească. Cel puțin așa cer legile din Moldova. “Am şi vorbit cu preşedintele Timofti zilele trecute pe această temă şi am stabilit că, după alegerile din Republica Moldova, voi face o vizită, ocazie cu care este şi vizita de rămas bun, şi voi depune cererea pentru dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova”, a reafirmat Băsescu. Ce ar însemna renunțarea la cetățenia română? Băsescu ar fi pus sub protecție și nu ar mai putea fi judecat în România. E o ipoteză care circulă deja, însă mai puțin probabilă pentru că astfel el ar pierde toate facilitățile acordate de statul român unui fost președinte. Însă, iată condițiile legale pentru ca un român să ia cetățenia Republicii Moldova: În timp ce basarabenii pot cere redobândirea cetăţeniei române şi pentru asta aşteaptă în medie 18 luni, pentru un român de rând este aproape imposibil să reuşească obţinerea cetăţeniei moldovene, decât dacă va renunţa la cea românească. 1. să se mute în Republica Moldova şi să stea acolo cel puţin 10 ani; după această perioadă poate depune actele de dobândire a cetăţeniei; mai trebuie să ştie preşedintele că durata de şedere este şi ea una limitată şi va trebui să obţină un drept de şedere ; 2. să divorţeze de soţia sa şi să se căsătorească în Republica Moldova; va trebui să locuiască trei ani acolo şi să facă dovada unei bune înţelegeri în familie; după trei ani va putea depune actele pentru cetăţenie; 3. să descopere că adevăraţii săi părinţi sunt de fapt cetăţeni ai Republicii Moldova şi că de drept a fost înfiat de mic; există şi varianta să descopere că …

Începând de luni, 28 aprilie 2014, cetăţenii Republicii Moldova, titulari de paşapoarte biometrice, pot intra în România şi rămâne pe teritoriul ţării noastre fără a avea obligaţia de a deţine viză. Condiția este ca durata șederii să nu depaşească 90 de zile, în cursul oricărei perioade de 180 de zile. Această măsură intră în vigoare ca urmare a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 259/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 03.04.2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 al Consiliului de stabilire a listelor ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi sunt exoneraţi de aceasta obligaţie, Republica Moldova fiind introdusă în partea 1 din Anexa II a Regulamentului 539/2001, se arată într-un comunicat al Poliției de Frontieră. Condițiile legale Astfel, conform Ordonanţei Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, cu  modificările şi completările ulterioare, (precum şi a Regulamentului (CE) 562/2006), cetăţenilor Republicii Moldova, posesori de paşapoarte biometrice, li se permite intrarea în România fără viză, cu respectarea celorlalte condiţii prevăzute de art. 6 alin. 1 lit. c-f  din actul normativ sus-menţionat: – prezintă documente care justifică scopul şi condiţiile şederii lor şi care fac dovada existenţei unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreţinere pe perioada şederii, cât şi pentru intoarcerea în ţara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care există siguranţa că li se va permite intrarea; – prezintă garanţii că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinaţie sau că vor părăsi teritoriul României, în cazul străinilor aflaţi în tranzit; – nu sunt incluşi în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării în România sau care au fost declaraţi indezirabili; – nu au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obţinerea vizei sau, după caz, la intrarea …

Numărul mare de străini din Italia, dintre care peste 1 milion de români, a obligat autorităţile de la Roma să caute soluţii de integrare, din moment ce expulzarea nu este o metodă agreată, mai ales când este vorba de cetăţeni ai altor state membre ale Uniunii Europene. O măsură alternativă a fost propusă de ministrul apărării, Mario Mauro, care a declarat pentru cotidianul Libero că s-a gândit la un program care să ofere “cetăţenia italiană în schimbul serviciului militar”. “Să se facă o mică modificare la Constituţia italiană şi să li se dea imigranţilor posibilitatea să poată intra în forţele armate”, explică ministrul. “Astăzi poţi fi militar numai dacă eşti cetăţean italian. Ar trebui să se facă ca în Statele Unite unde, dacă prestezi serviciu în forţele armate pentru o anumită perioadă, ţi se facilitează obţinerea cetăţeniei”, a continuat oficialul, citat de Gazeta Românească. Ministrul Integrării Cecile Kyenge, o congoleză devenită primul ministru de culoare din istoria Italiei, a definit “chibzuită şi inteligentă” propunerea şi a dorit să-i mulţumească lui Mauro: “Am citit cu multă atenţie interviul ministrului pe care îl felicit – a spus Kyenge – pentru că propunerile sale ţin cont de strategiile viitoare ale Europei şi Italiei”. Propunerea a fost respinsă însă de grupările naţionaliste, care pun la îndoială loialitatea faţă de statul italian a imigranţilor care s-ar înrola în armată. La fel s-au opus şi populiştii regionalişti de la Liga Nordului care au declarat că ideea ministrului apărării este una “demenţială”. Şi partidul fostului premier Berlusconi, Forza Italia, a catalogat propunerea ca “inacceptabilă şi totalmente în afara realităţii”. “Sunt mii de tineri italieni care încearcă în mod inutil să intre în foarte strictul număr de înrolări care sunt efectuate anii aceştia şi nu se observă nicio necesitate de a face să intre în locul lor persoane …

Rusia încearcă de câţiva ani să se prezninte lumii Occidentale ca o alternativă tradiţionalistă la dictatura seculară şi corectă politic a birocraţilor de la Bruxelles. Cea mai recentă luare de poziţie în acest sens a venit din partea lui Vitaly Milonov, preşedintele comisiei legislative a Parlamentului din Sankt Petersburg, care a transmis recent un apel către Ministerul Rus de Externe și Serviciul Federal al Migraţiei, prin care a propus simplificarea procedurilor de obţinere a cetăţeniei ruse pentru europenii care “se simt insultati spiritual și cultural în ţările lor”. Propunerea oficialului rus îi vizează în primul rând pe europenii care sunt discriminaţi de stat în favoarea unor minorităţi sexuale sau religoase. Dreptul familiilor de a trăi și de a-si crește copiii în conformitate cu sistemul lor traditional religios și în spiritul valorilor familiei tradiționale este încălcat în mod intenționat de către multe țări occidentale, a explicat Milonov, conform Interfax. Dacă propunerea va fi acceptată şi aprobată, doctorii europeni care vor fi obligaţi să facă avorturi împotriva convingerilor lor religioase, primarii francezi care vor fi obligaţi să “căsătorească” cuplurile gay sub ameninţarea cu închisoarea, preoţii care vor fi acuzaţi de “homofobie” pentru că condamnă relaţiile între persoanele de acelaşi sex sau englezii care decid să poarte cruciuliţe la gât la locul de muncă, vor putea cu toţii să ceară cetăţenia rusă, în regim special, pentru a beneficia de asistenţă şi ajutor din partea Moscovei. Sursa: FrontPress.ro

Românii reprezintă cel mai mare grup de cetăţeni europeni (26.000 de persoane) care au primit în anul 2011 cetăţenia unui alt stat membru al UE, transmite Agerpres. Suntem urmaţi de polonezi (11.000), italieni (7.500) şi portughezi (6.900). Potrivit cifrelor publicate miercuri de Biroul de statistică al UE (Eurostat), în 2011, statele Uniunii Europene au acordat cetăţenia unui număr de 783.100 de persoane, cu 4% mai puţin faţă de 2010. Scăderea, care intervine după trei ani consecutivi de creştere, are loc ca urmare a acordării unui număr mai mic de cetăţenii în patru state importante ale UE: Marea Britanie (177.600 de persoane, mai puţin cu 9% decât în 2010), Franţa (114.600, în scădere cu 20%), Spania (114.600, în scădere cu 7%) şi Italia (56.200, în scădere cu 15%). Doar în Germania s-a înregistrat o creştere a numărului de cetăţenii acordate (109.600, +5%). Aproape trei sferturi dintre cetăţeniile acordate de ţările UE provin din aceste cinci ţări, informează AFP. În raport cu populaţia totală a fiecărui stat membru, Luxemburgul a acordat cel mai mare număr de cetăţenii (6,6 cetăţenii acordate la 1.000 de locuitori), Suedia (3,9), Marea Britanie (2,8) şi Belgia (2,7). Conform Agerpres, care citează datele Eurostat, zece state membre ale UE, între care şi Italia, au acordat mai puţin de o cetăţenie la 1.000 de locuitori, în timp ce media UE este stabilită la 1,6 de cetăţenii acordate. Când vine vorba de români, cele mai multe cetăţenii au fost acordate de Ungaria – 60% din total, 31,5% de Italia, 9,3% de Germania şi 4,6% Franţa. Astfel, 76% din totalul cetăţeniilor acordate de Budapesta au fost pentru cetăţeni români, transmite Mediafax. Italia a acordat 7% din totalul cetăţeniilor românilor, devansaţi de marocani şi albanezi. 6,6% din cetăţeniile acordate de Slovacia au revenit românilor, care ocupă poziţia a patra după ucraineni, sârbi …