“Jurnalism înseamnă să publici ceea ce cineva nu vrea să fie publicat. Orice altceva e publicitate.” - George Orwell

DETALII AICI.

cercetare

  • Secretele Mineriadei din iunie 1990, dezvăluite de spionii Armatei Române: civili desfiguraţi de băutură şi mineri puşi pe devastat instituţii

    mineri

    La numai o jumătate de an de la misiunile îndeplinite la Revoluţie, militarii unităţii de cercetare – diversiune din Buzău au primit din nou ordin de mobilizare, pentru a interveni în mijlocul revoltei din 13 iunie, de la Bucureşti. Batalionul 404 Cercetare primea însă o misiune diferită de cea din decembrie 1989, când cercetaşii se amestecaseră printre manifestanţi pentru a culege informaţii.

    În noua operaţiune, forţele speciale din Buzău, conduse de ofiţerii Remus Ghergulescu şi Gheorghe Truţulescu aveau de asigurat paza unor obiective din Capitală, alături de trupe de trupe ale Armatei şi de poliţie.

    Ziua de 13 iunie 1990 a fost momentul critic al protestelor din Piaţa Universităţii la adresa conducerii ţării, care au culminat cu un atac violent împotriva unor instituţii de interes naţional, precum Ministerul de Interne, sediul Serviciului Român de Informaţii şi Televiziunea Română.

    ”Parcă se repeta o scenă întâmplată în luna decembrie. Şi la fel ca atunci, Batalionul 404 Cercetare a fost alarmat şi a primit ordin să se deplaseze cu maximum de efective în capitală. (…) Ca urmare a evoluţiei imprevizibile a evenimentelor, acţiunile manifestanţilor au degenerat ajungându-se la atacarea sediilor unor instituţii ale statului printre care şi cel al Ministerului de Interne, dar existau informaţii potrivit cărora şi Casa Centrală a Armatei era ameninţată cu incendierea de către unele grupuri de tineri violenţi”, scrie generalul (r) Dumitru Miu, în cartea sa, intitulată ”Batalionul 404 – Istoria unor învingători”.

    Conducerea ţării şi a guvernului a decis degajarea Pieţei Universităţii iar pentru punerea în practică a acestei decizii au fost angajate efective şi tehnică din Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informaţii şi Ministerul Apărării.

    Potrivit autorului cărţii ”Batalionul 404 – Istoria unor învingători”, în contextul evoluţiei negative a protestelor, şeful Direcţiei Informaţii a Armatei, general locotenent Marin Pancea, a ordonat comandantului Batalionului 404 Cercetare ca, începând cu 13 iunie 1990 orele 22.30 să se deplaseze în garnizoana Bucureşti cu o parte dintre efective, armamentul individual din dotarea acestora, pistol şi pistol mitralieră, precum şi cu tehnica auto necesară efectuării acestei deplasări.

    „Prezentându-se situaţia şefului Marelui Stat Major (generalul Vasile Ionel), acesta ordonă alarmarea şi aducerea în Bucureşti, pentru intervenţie, a Batalionului de cercetare în dispozitivul inamicului prin paraşutare, cu reşedinţa în garnizoana Buzău”, scrie în cartea sa, „De la informaţii la contraspionajul militar”, generalul de divizie (r) Victor Negulescu, fost şef al contraspionajului militar, participant la evenimentele din noaptea de 13 spre 14 iunie 1990, în calitate de şef al Secţiei cercetare la trupe, cel care a condus operativ Batalionul 404 Cercetare.

    Urmare a ordinului primit, la orele 22.30, a plecat în misiune un detaşament format din 134 de militari, dintre care 24 de ofiţeri, un maistru militar, 17 subofiţeri şi 92 de militari în termen, având fiecare asupra sa o unitate de foc.

    Primele observaţii ale cercetaşilor: demonstranţii foloseau sticle incendiare şi chiar armament

    Sub comanda lt. colonelului Remus Ghergulescu, comandantul Batalionului 404 Cercetare şi a lt. colonel Gheorghe Truţulescu, şeful de stat major al batalionului, cercetaşii buzoieni s-au deplasat îmbarcaţi în trei autocamioane şi două autoturisme ARO, pe itinerarul Buzău, Urziceni, Bucureşti şi pe data de 14 iunie, orele 00.10, au ajuns la sediul Ministerului Apărării din din Drumul Taberei. Detaşamentul a fost regrupat cu tehnica şi efectivele pe platoul din incinta ministerului. După sosirea în acest loc, comandantul şi şeful de stat major au participat, până în jurul orelor 1 noaptea la o informare asupra situaţiei din capitală.

    „În cabinetul şefului Marelui Stat Major, suntem întâmpinaţi de locţiitorul acestuia, generalul N. Şchiopu. Generalul, după o scurtă orientare asupra situaţiei din teren, ne ordonă să deplasăm batalionul în apropierea Pieţii Universităţii, să asigurăm paza şi apărarea Casei Centrale a Armatei şi, în cooperare cu celelalte forţe existente în raion, să împingem demonstranţii şi să degajăm zona. Despre ce forţe erau în dispozitiv şi modul cum puteam să cooperăm cu acestea, nu ni s-a spus nimic, deşi am insistat de câteva ori. O serie de clarificări şi precizări am solicitat şi în ceea ce priveşte misiunea de <<împingere>> la care se referise generalul Şchiopu şi care, în teren, era nerealizabilă. În faza iniţială, în zona în care urma să acţionăm, aveau loc adevărate acţiuni de gherilă urbană, în care <<paşnicii>> demonstranţi foloseau sticle incendiare şi chiar armament. În final, la insistenţa mea, misiunea ne este precizată de şeful M.St.M., inclusiv în ceea ce priveşte folosirea legală a armamentului din dotare, în caz de necesitate, respectiv dacă unitatea va fi atacată şi se va crea pericolul agresării şi dezarmării unor militari”. (Gl. dv. (r) Victor Negulescu, ”Spionaj şi Contraspionaj”)

    În pregătirea pentru acţiunea a militarilor buzoieni, un accent deosebit s-a pus pe cunoaşterea exactă de către fiecare militar a misiunilor încredinţate, a modului de acţiune şi legătură în cadrul subunităţilor sau, izolat, a semnelor şi semnalelor de conducere ori a păstrării disciplinei radio. Trupele speciale din Buzău aveau de pus în aplicarepentru prima oară acţiuni exersate în teren, la misiuni antiinfracţioniste, precum diverse formaţii de luptă şi apărare, pentru evitarea ruperii dispozitivelor, a izolării şi capturării armamentului şi echipamentului din înzestrare.

    Pe timpul deplasării la misiune, ca urmare a situaţiei concrete existente în apropierea zonei de acţiune, detaşamentul a fost obligat ca în vecinătatea Primăriei Capitalei să oprească şi să debarce efectivele. În aceste momente, pe Bulevardul M. Kogălniceanu, în prezent, Regina Elisabeta, se aflau, în afara efectivelor Batalionului 404 Cercetare, şi militari din Regimentul 60 Paraşutişti, tot din Buzău, care erau deja în dispozitiv, potrivit colonelului Mircea Tănase, precum şi o parte din manifestanţi cu o comportare nonviolentă. ”Între aceste grupări de oameni nu erau stări conflictuale, fapt ce a permis deplasarea detaşamentului din B. 404 Cc., pe jos, în coloană, către zona ordonată”, scrie Gl. dv. (r) V. Negulescu, în cartea ”De la informaţii la contraspionajul militar”.

    La ajungerea în locul ordonat, s-a realizat dispozitivul în colaborare cu paraşutiştii şi scutierii Ministerului de Interne între Cercul Militar Naţional şi Complexul hotelier Bulevard, cu misiunea de a interzice accesul demonstranţilor violenţi dinspre Piaţa Universităţii. Un alt cordon a fost amplasat între Cercul Militar Naţional şi Complexul Capşa, cu misiunea de a interzice accesul demonstranţilor violenţi dinspre strada Academiei.

    În jurul orelor 2.30 s-a terminat realizarea dispozitivului menţionat. Între orele 2.30 şi 3.30, au existat tentative din partea unor grupuri mici, violente de a penetra acest dispozitiv. Între orele 3.30 şi 4.30 întregul dispozitiv s-a mutat în zona Pieţii Universităţii împreună cu efectivele din Regimentul 60 Paraşutişti şi cu cele din compania de scutieri a Ministerului de Interne.

    Negocieri cu protestatarii, printre misiunile militarilor buzoieni

    Pe toată durata prezenţei în cordonul de ordine publică, militarii buzoieni au purtat negocieri paşnice cu demonstranţii violenţi care, în urma acestor discuţii, au renunţat la manifestări agresive. Discuţiile purtate cu aceşti manifestanţi au avut ca scop determinarea lor să renunţe la atacurile propuse.

    ”Demonstranţii doreau să continue manifestările începute, chiar sub formă violentă, împotriva forţelor Ministerului de Interne, motivând că aceştia au fost profitorii vechiului şi actualului regim. În sprijinul acestor afirmaţii prezentau o serie de produse alimentare, băuturi şi ţigări sustrase de către ei în ziua de 13 iunie din sediile MI şi SRI. De cealaltă parte, efectivele B. 404 Cc. au căutat să-i convingă să renunţe la acţiuni violente şi să părăsească Piaţa Universităţii în linişte.

    Ca urmare a acestor discuţii, o parte însemnată a manifestanţilor a părăsit Piaţa, însă cei rămaşi (un grup masiv de civili, mulţi desfiguraţi de băutură şi cu semne vizibile că luaseră parte la acţiunile violente din după amiaza zilei de 13 iunie) au continuat şi chiar au intensificat acţiunile violente, agresive (sticle incendiare, pietre etc.) împotriva forţelor din Piaţă.” (”Batalionul 404 – Istoria unor învingători”, autor generalul (r) Dumitru Miu).

    Minerii au descoperit doi copii, iar pe unul l-au molestat

    În momentul în care forţele de ordine ale Ministerului de Interne au trecut la reţinerea protestatarilor violenţi, efectivele Batalionului de Cercetare s-au regrupat, în jurul orei 4.40 în faţa Cercului Militar Naţional. La scurt timp, în Piaţa Universităţii nu se mai afla niciun manifestant violent, fiind potoliţi probabil şi de propagarea veştii despre sosirea minerilor în Capitală.

    În jurul orei 4.50, în intersecţia Bulevardului M. Kogălniceanu cu Calea Victoriei au sosit, cu un autoturism de teren, prim-viceprim-ministrul Gelu Voican Voiculescu şi amiralul Cico Dumitrescu, care au dezaprobat degajarea pieţei spunând că „în această situaţie minerii au venit degeaba în Bucureşti”, potrivit generalului Victor Negulescu.

    ”La aceeaşi oră, fostul ministru al Apărării Naţionale, generalul Victor Stănculescu a sosit şi el în faţa efectivelor de la Cercul Militar Naţional. Ulterior, colonelul Victor Negulescu, şeful Secţiei cercetare la trupe din Direcţia de Informaţii a Armatei, a ordonat deplasarea efectivelor Batalionului 404 Cercetare, în formaţie, în zona havuzului (fântânii) din vecinătatea Facultăţii de Arhitectură <<Ion Mincu>>, fără a preciza misiunea care revenea acestor efective”, scrie generalul (r) Dumitru Miu în cartea sa.

    În jurul orei 5.30, în Piaţa Universităţii şi-au făcut prezenţa în număr mare minerii, înarmaţi cu bâte, topoare, lanţuri, bare de fier şi alte obiecte contondente, care erau nedumeriţi că nu au găsit manifestanţi.

    ”În consecinţă, ortacii, pe grupuri şi formaţiuni, încep <<lupta>> cu persoane neimplicate în manifestare. Conducătorii grupurilor de mineri, uşor de identificat după cămăşile albe ce le purtau sau portavocile pe care le aveau asupra lor, încercau să dirijeze acţiunile, conform unui anumit plan, lucru greu de realizat în condiţiile în care majoritatea oamenilor se aflau sub influenţa băuturilor alcoolice. De asemenea, aceştia au scotocit tarabele de flori, unde au găsit doi copii ascunşi, molestându-l pe unul dintre aceştia (celălalt a reuşit să fugă). Totodată, au început scotocirea, pătrunzând în clădirile Universităţii şi Arhitecturii, chiar prin geam, unde au început să devasteze interioarele”, mărturiseşte generalul Victor Negulescu în cartea ”De la informaţii la contraspionajul militar”, Editura Bibliotheca, Târgovişte.

    În tot acest interval de timp, efectivele Batalionului 404 Cercetare au asistat la violenţele minerilor fără a se implica. Pe parcursul întregii acţiuni, cercetaşii buzoieni care s-au aflat în dispozitiv sau în contact cu grupuri izolate de demonstranţi nu au fost nevoiţi să folosească forţa sau să fie obligaţi să recurgă la armamentul din dotare, nici chiar în scop de avertisment. În tot cursul nopţii, unitatea nu a tras niciun cartuş.

    Începând cu ora 6.30, militarii Batalionului de cercetare – diversiune s-au îmbarcat în autovehicule şi s-au retras la sediul Ministerului Apărării Naţionale. De aici, comandanţii detaşamentului au ordonat diverse misiuni punctuale, pentru a ajuta forţele de poliţie să restabilească ordinea.

    Pe 14 iunie, la ora 10.30, pe baza misiunii primite de la colonelul Victor Negulescu, o parte dintre efectivele Batalionului 404, mai precis 25 de cadre şi 58 de militari în termen, s-a deplasat la sediul Asociaţiei „21 Decembrie” în scopul de a scotoci încăperile şi a reţine persoanele violente. La ajungerea în locul ordonat, s-a constatat că sediul respectiv era devastat, iar în interior nu se afla nicio persoană violentă. În schimb, la sediul asociaţiei se aflau deja trei cadre de poliţie şi un procuror care au inventariat materialele găsite şi s-a întocmit un proces-verbal. În jurul orelor 17.00, acest detaşament s-a retras la sediul ministerului din Drumul Taberei.

    În aceeaşi zi, un alt detaşament cu efective de cercetaşi a primit misiunea de a se deplasa la sediul Casei de Cultură Ungară de pe strada Batiştei, cu scopul de a reţine demonstranţii violenţi baricadaţi în acest obiectiv şi de a stabili dacă posedă armament, muniţii şi arme albe. La ajungerea în zonă s-a constatat că obiectivul respectiv era în paragină, nu fusese atacat de nimeni, şi, în fapt, era o clădire părăsită. În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că în clădire nu existau armament sau muniţie. În jurul orei 17.30 au fost chemaţi trei membri ai Ambasdei Ungariei care au constatat situaţia imobilului şi prezenţa efectivelor Batalionului 404 Cercetare, neavând obiecţii în ceea ce priveşte existenţa acestor efective în zona clădirii. Ulterior, efectivele s-au deplasat la sediul Ministerului Apărării.

    Din seara zilei de 14 iunie 1990, forţele speciale din Buzău nu au mai primit nicio misiune, rămânând în sediul ministerului până la data de 20 iunie, când s-au înapoiat în garnizoana Buzău.

  • Clujenii care au inventat SANGELE ARTIFICAL raman FARA FINANTARE in orasul care toaca milioane de euro pe tampenii

    Cercetarea de Nobel de la Cluj s-a blocat. Sangele artificial descoperit in laboratoarele Facultatii de Chimie, din cadrul Universitatii “Babes-Bolyai” a ramas fara finantare. Oamenii de stiinta care se ocupa de testele clinice pe sobolani ale sangelui artificial pe baza de hemeritrina lucreaza fara salarii de doua luni, iar cercetarea nu poate continua. Cercetatorii au nevoie de 2.000 de euro pentru a putea continua testele cu sangele artificial pe baza de hemeritrina. Universitatea Babes-Bolyai (UBB) se pierde in detalii si sustine ca are nevoie de o cerere scrisa depusa de catre cercetatori pentru a lua in calcul finantarea necesara, in valoare de 8.700 de lei. Ministerul Educatiei a alocat, in decembrie 2013, 200.000 de lei pentru cercetare unui institut clujean aflat in moarte clinica, insa banii nu au ajuns direct la oamenii de stiinta si o parte din ei s-au pierdut intr-o gaura neagra. Toti cei patru cercetatori implicati in proiect lucreaza pe gratis pentru reteta sangelui artificial creata la Cluj.

    Prioritate nationala cu finanatare zero

    Cercetatorii clujeni lucreaza pe gratis de doua luni, in conditiile in care Ministerul Educatiei a inclus sangele artificial in lista programelor cu prioritate nationala.

    “Momentan nu avem niciun fel de finantare. Ministerul Educatiei a alocat la finalul anului 2013, 200.000 de lei pentru cercetare. (…) Am consumat o parte din ei. Ne-au ajutat sa demaram experimentele pe un lot mai mare de probe, dar moment nu avem niciun fel de finantare. Exista o promisiune de continuare de la Minister. Pe de alta parte e de spus ca din finantarea care a venit anul trecut a fost una pe care am primit-o e pentru ca Ministerul a considerat ca e un proiect de prioritate nationala”, a spus, pentru Ziar de Cluj, inventatorul sangelui artificial de la Cluj-Napoca, profesorul Radu Silaghi-Dumitrescu.

    Cercetatorul clujean sustine ca, situatia nu este una noua, insa ca, din pacate, s-ar putea ca alti oameni de stiinta, din tarile dezvoltate sa preia ideea din mers. Silaghi-Dumitrescu este in situatia in care trebuie sa mai opreasca o data cercetarile. Din 2010 pana in 2013 nu a mai primit niciun ban pentru explorari stiintifice in ceea ce priveste sangele artificial si s-a straduit sa dezvolte proiecte conexe pentru a-si continua cercetarile.

    Banii pentru chimisti au ajuns la fizicieni

    In decembrie 2013 au inceput testele clinice pe sobolani, pentru ca Ministerul Educatiei a virat 200.000 de lei, bani destinati cercetarii substitutelor de sange de la Cluj in conturile Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice si Moleculare (INCDTIM), care, la randul sau a contractat Institutul de Cercetari Biologice (ICB), loc in care se realizeaza testele pe sobolani. INCDTIM este in moarte clinica, pentru ca anul trecut a fost finantat in proportie de 45%, iar acum nu mai are de unde sa le dea 53.000 din cei 200.000 de lei cercetatorilor care se ocupa de teste, pentru ca Ministerul Educatiei a uitat de cercetare si nu a mai trimis niciun ban la Cluj, in acest an. Din cea de-a VI-a transa de bani acordata de catre Minister INCDTIM, in valoare de 1.450.000 de lei, 200.000 de lei erau bani dedicati proiectului sangelui artificial. Institutul nu mai are de unde sa plateasca acestei bani, 53.000 de lei pentru materiale si salariile cercetatorilor ICB, pentru ca e aproape de insolventa.

    “Noi am primit 1.450.000 transa a sasea din nucleu. (…) Anul trecut nu am primit nici jumate din bani si am fost aproape de insolventa, 3 luni angajatii de aici nici nu si-au primit banii”, a explicat directorul INCDTIM, Adrian Bot.

    Bugetul in 2012 al INCDTIM a fost, in 2012, potrivit reprezentantilor institutului, de aproape 10 milioane de lei, iar in 2013, acesta a scazut cu 55%. Banii pentru sangele artificial au ajuns intr-un moment bun atat pentru institut, cat si pentru sangele artificial, insa au fost cheltuiti.

    “Am primit banii de nucleu si Ministerul a plusat cu 200 de mii. Ministerul nu poate sa-mi dea mie bani pentru altii. Noi avem contracte colaborare cu ICB. Nu poti sa te incurci, pentru ca nu trimiti un transplant de creier la frizerie. (…) Ministerul Educatiei a gasit o nisa prin care poate sa finanteze cercetarea si m-a rugat sa-i ajut. (…) Cei de la minister au plusat cu 200.000 de lei ultima transa din nucleul de bani destinat institutului si mi-au zis sa le-o dau celor cu sangele artificial, m-au rugat sa finantez proiectul. (…) 150 de mii au ajuns la cercetatori. Mai au de primit 53 mii lei manopera. (…) Daca Guvernul ne mai da bani, noi ii putem finanta, daca nu, nu avem de unde sa-i finantam legal. In acest moment noi nu avem bani. In aceste zile s-a deschis linia de finanatare, vom vedea cati bani primim si cati bani vom putea sa alocam proiectului, dupa ce o sa ne depuna o solicitare”, a continuat Bot.

    Potrivit finantatorului intermediar, INCDTIM, pentru sangele artificial au fost cumparate “doua scule pentru masurari de sange si 25 de mii de seruri pentru teste si 45 de mii de seringi”.

    “Ministerul Educatiei a alocat la finalul anului 2013, 200.000 de lei pentru cercetare. (…) Actele pentru materiale nu le-am vazut. Cercetatorii au putut sa cumpere materiale pentru proiect. Nu mi-au fost destinati personal. Nu am castigat bani de acolo, nici salarii. Asa ni s-a oferit. Am ales sa continuam proiectul pe aceasta directie. (…) Banii nu au fost virati direct, ci unui institut cu care eu colaborez. (…) O parte la ITIM (Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice si Moleculare – n.r.), o parte la ICB, o parte aici (UBB – n.r.)”, a spus Radu Silaghi-Dumitrescu.

    La Cluj nu se gasesc 2.000 de euro pentru un Nobel

    Potrivit cercetatorilor ICB, din cei 200.000 de lei s-au cumparat reactivii necesari pentru testarea liniei de sange cu hemoglobina, 120 de sobolani pentru testarea celor 6 retete de sange artificial, banii de salarii conform standardelor europene si s-a cumparat aparatura. Doar o pipeta electronica ajunge sa coste 1.000 de lei, s-a platit regia ICB. Din cei 200.000 de lei, 120.000 de lei au fost cheltuiti pe aparatura, materiale si animale. In laboratorul ICB, insa, asistentii lucreaza fara salarii de doua luni si au nevoie urgenta de 8.700 de lei, adica 2.000 de euro, pentru a continua cercetarea de Nobel cu sangele artificial pe baza de hemeritrina. Hemeritrina e o substanta pe care unii viermi marini o folosesc ca sa-si transporte oxigenul si pe care Silaghi-Dumitrescu a introdus-o, in premiera mondiala, in reteta sangelui artificial “made in Cluj”. Pasul determinant pentru Nobel este blocat. Testele sunt facute de doi tineri biologi bio-chimisti, Vlad Toma si Anca Farcas, care nu si-au primit banii de salarii in ultimele doua luni.

    “Noua nu ne mai trebuie aparate, avem nevoie doar de bani pentru reactivi si salarii. (…) Ne trebuie urgent 87 de milioane pentru testele cu hemeritrina. 8.700 de lei sunt special ceruti pentru experimentul cu hemeritrina, pentru ca nu mai avem niciun ban pentru experimente. Banii care au venit in decembrie s-au consumat pentru ca a trebuit sa cumparam niste materiale si niste aparate costisitoare, plus animalele si salariile noastre. Noi ne-am cumparat toate animalele si le tinem in biobaza UMF. Toate acestea au costat mult, iar pasul determinant in cercetare e blocat pentru ca nu sunt dati banii; ei sunt blocati intr-un sediu institutional”, a atras atentia Vlad Toma, asistentul care se ocupa de injectarea sobolanilor cu sange artificial.

    Cercetatorii de la Universitatea de Medicina si Farmacie (UMF) au refuzat sa faca testele clinice, astfel ca de proiect se ocupa doi cercetatori angajati la ICB. Ei au primit, fiecare, cate un singur salariu de 1.850 de lei, acum 3 luni.

    “Noi ne pretam pentru studii pe animale. Am facut studii pe animale de laborator. (…) Acum facem injectii intravenoase la sobolani. E foarte greu. Si nu se prea baga nimeni. (…) Aici am fost angajati pentru o luna de zile ca asistenti de cercetare, cat au fost bani. Adica in decembrie, dupa care pa! Ni s-a spus ca banii vin din ianuarie, apoi in februarie si acum in martie. Poate ca in aprilie o sa vina si banii”, a spus Vlad Toma.

    Echipa lucreaza fara bani si la UBB pentru testele pe celule umane

    Intre timp, la Facultatea de Chimie din cadrul UBB, cercetatorii prepara pe gratis sangele artificial care ajunge sa fie testat pe celule umane si pe animale.

    Florina Scurtu, doctor in Chimie si componenta a echipei de cercetare inca de la inceput, din 2008, prepara substitutele de sange artificial din hemoglobina si hemeritrina, care ajung in laboratoarele Institutului de Cercetari Biologice dar si in Institutul de Cercetari Oncologice, unde sunt testate pe culturi de celule umane. Are un salariu de 2.000 de lei, bani primiti pentru ca este asistent cercetator in cadrul Facultatii de Chimie. Pentru sange lucreaza din placere. Pe gratis, pentru ca in universitate ajung doar banii care se castiga prin competitii.

    “Eu prepar reteta substitutelor de sange pentru testele pe animale si pe culturi celulare umane. (…) Lipsa finantarii ingreuneaza cercetarea, pentru ca, pe langa salarii, ne trebuie si materialele si aparatura de care noi avem nevoie. (…) Banii de la minister nu se pot da direct universitatii ci printr-un institutului si asta ingreuneaza mult lucrurile. E ca si cum va vine dumneavostra salariul, numai ca nu il primiti, ca ajunge la o alta institutie. (…) Si noi suntem revoltati, insa ce sa facem? Sa iesim in strada, ca nu mai avem vreme de cercetari? (…) Masteranda care vine si prepara o parte din substitute in weekend. Iti place, dar cand ai necesitati, trebuie sa-ti iei banii. Eu am un baietel pe care nu-l pot consola ca eu fac ceea ce-mi place. Asta e. Nu pot sa-i spun hai, ca-ti fac scutec din celalalt daca eu fac ce-mi place in laborator“, recunoaste aceasta.

    Unele materiale s-au terminat déjà, pentru ca s-au facut testele pentru o parte din sobolani, iar alte materiale sunt pe lista de asteptare. De exemplu albumina serica. Un gram costa 1.500 de lei.

    “Proteina care intra in compozitia substitutului de sange, e vorba de albumina serica, bovina si umana. Cea umana este foarte scumpa, intrucat donatorii sunt putini, iar plasma umana o putem avea in cantitati mici. (…) Aparatura de laborator as mai vrea: o centrifuga, pentru ca in cresterea hemeritrinei chiar avem nevoie de multi litri de centrifugat si pierdem mult timp, chiar foarte mult timp, pipete as mai vrea… Heliu lichid avem nevoie si exemplare mai multe din unele aparate pentru ca efectiv asteptam la rand unii dupa altii si un frigider cu minus 80 de grade”, a continuat Scurtu.

    Ioan Aurel Pop, rectorul UBB: “Sa faca o adresa”

    Primele experimente cu sange artificial au inceput pe culturi de celule umane, in 2009, iar pe animale in  2010. O mare parte din timp oamenii de stiinta de la Cluj au trebuit sa intrerupa experimentele, pentru ca nu au avut materiale cu care sa lucreze. Cercetarile de Nobel sunt pe marginea prapastiei si de aceasta data, pentru ca nu mai exista bani. Contactat telefonic, rectorul Universitatii “Babes-Bolyai”, academicianul Ioan Aurel Pop a spus ca institutia de invatamant “cauta solutii”.

    “UBB cauta solutii si le va gasi, insa in acest moment nu le are. Am avut discutii cu domnul Prisecaru (Secretar de Stat pentru Cercetare din Ministerul Educatiei Nationale – n.r.) pe marginea acestui subiect. In proiect sunt inclusi si cercetatori de la ICB si acolo lucram pentru a gasi solutii. Pe cei care au proiecte i-am platit. Luam in discutie problema saptamana viitoare. Ei nu au adresat UBB, nici noua nici Senatului, o scrisoare prin care sa putem lua in discutie problema in Consiliul de Administratie. Incercam sa facem ceea ce ne sta in putinta ca sa rezolvam aceste probleme”, a spus rectorul UBB, academicianul Ioan Aurel Pop.

    Rectorul UBB este seful Comisiei de Acordare a Distinctiilor “Seniorii Cetatii” in cadrul editiei din acest an a Balului Operei, hartie care va ajunge si la inventatorul sangelui artificial de la Cluj, Radu Silaghi-Dumitrescu.

    1 milion de lei pentru doi ani de teste clinice

    1 milion de lei este suma necesara pentru doi ani de teste pe sobolani, dupa cum arata inventatorul Silaghi-Dumitrescu.

    “E suma tipica pe care o acorda statul pentru proiecte de finantare pentru 3 ani: din 2007 pana in 2010 am functionat in parametri normali pentru a putea pune bazele acestei cercetari, majoritatea retetelor cu care astazi lucram”, a spus omul de stiinta de la Cluj.

    Cercetatorul vorbeste calm si cumpatat. Spune ca cercetatorii trebuie sa “dea socoteala contribuabililor pentru banii pe care ii cheltuie”.

    “In general cercetatorii sunt datori sa se uite destul de atent la modul in care cheltuiesc banii contribuabililor pe care noi ii cheltuim si in ce masura banii aceia sunt folositi pentru ceva util contribuabilului. (…) Majoritatea contribuabililor nu prea dau bani pe ideea ca au oameni faimosi ci ar tine foarte mult sa aiba oameni care sa ii ajute sa aiba o viata mai buna”, a continuat el.

     

    Testele pe voluntari umani dureaza cam trei ani, dar “inainte sa ajungem la oameni mai avem de omorat niste sobolani si niste celule umane ca sa ne asiguram ca nu omoram oameni ca sa ne demonstram primii ideile”. Testele reincepute in decembrie au sanse de reusita. Animalele pe care au testat sangele artificial in 2010 au “trait bine-merci pana la adanci batraneti”.

    “Animalele pe care le-am vazut eu cu ochii mei, in primele experimente, au trait fericite pana la adanci batraneti, in sensul ca in afara de cele pe care le-am injectat intentionat cu hemoglobina nemodificata chimic, despre care stim ca face rau, nu s-au vazut efecte notabile negative. Masuratorile pe care le-am facut nu au relevant astfel de efecte notabile”, a aratat Silaghi-Dumitrescu.

    In 5 ani “fara piedici” am avea sange artificial in centrele de transfuzii din lume. Si un Premiu Nobel

    Sangele artificial ar putea sa intre in centrele de transfuzii peste 5 ani, dupa doi ani de teste pe animale si inca 3 pe voluntari umani.

    “Avem sanse foarte mari de reusita. (…) Daca lucrurile merg asa cum trebuie, daca nu ni se mai ridica in fata piedici, daca experimentele noastre au succes si daca suntem si lasati sa le facem, atunci 5 ani este un termen rezonabil. (…) Nu pot sa risc vietile oamenilor ca sa-mi demonstrez ideea inaintea altuia. Fiecare cercetator ar trebui sa aiba atata incredere in cercetarea sa incat sa incerce propria descoperire pe pielea lui (…) Pentru partea de testare umana, care va dura 3 ani, e nevoie de un investitor privat care sa construiasca o instalatie mai mare, insa eu trebuie sa-mi fac temele intre timp si sa vad rezultatele in acesti doi ani de teste pe animale. (…) Exista posibilitatea ca alti cercetatori din tarile mai dezvoltate, care nu au astfel de probleme, sa ne ajunga din urma”, a conchis inventatorul sangelui artificial.

    Bete in roate de la Bucuresti

    Ministerul Educatiei ia in ras ideea sangelui descoperita la Cluj. Mihnea Costoiu, ministrul delegat reponsabil cu finantarea universitara, nu a putut fi contactat pentru o pozitie in acest caz. Nici Tudor Prisecaru, Secretar de Stat pentru Cercetare din Ministerul Educatiei Nationale nu a putut fi contactat. La urma urmei, e sfarsit de saptamana, iar sangele artificial se gaseste pe toate gardurile.

    Sursa: Ziar de Cluj

  • Ce se intampla in creierul celor care fumeaza marijuana?

     

    Consumul cronic de marijuana poate provoca inflamaţie la nivelul creierului, ceea ce duce la tulburări de coordonare şi probleme de învăţare, arată un studiu recent.

    marijuana

    Studiul a fost realizat pe animale de laborator, pentru a descoperi de ce această stare de inflamaţie afectează coordonarea motorie şi procesul de învăţare, iar răspunsul a fost surprinzător: cannabisul activează anumite celule imunitare care joacă un rol-cheie în modul în care funcţionează cerebelul (“creierul mic”).

    Studiul a fost realizat pe şoareci,cărora li s-a administrat THC (delta9-tetrahidrocanabinol, substanţa activă din marijuana), timp de 6 zile.

    Animalele au fost apoi puse să îndeplinească anumite sarcini, pentru a le testa coordonarea motorie şi capacitatea de învăţa să asocieze un sunet cu un jet de aer îndreptat spre ochi (un teste numit eyeblink conditioning). Şoarecii trebuiau să înveţe să anticipeze apariţia jetului de aer şi să clipească îndată ce auzeau sunetul.

    Şoarecii cărora li se administrase THC au avut rezultate mai slabe la toate testele. (Studii anterioare arătaseră că şi oamenii care consumă canabis întâmpină probleme similare în cazul testului eyeblink conditioning.)

    Cercetătorii au constatat că THC activează celulele microgliale – celule din cerebel cu rol imunitar. Activarea acestor celule induce o stare de inflamaţie la nivelul cerebelului, ceea ce duce la tulburărilor de coordonare şi învăţare.

    Aceste tulburări au dispărut atunci când cercetătorii au administrat şoarecilor un medicament care împiedica activarea celulelor microgliale.

    Rezultatele sugerează noi abordări terapeutice pentru tratarea efectelor consumului de canabis, afirmă cercetătorii în articolul ce urmează a fi publicat în Journal of Clinical Investigation.

    Unul dintre autorii studiului, Andrs Ozaita, de la Universitat Pompeu Fabra din Barcelona, spune că aceste efecte dispar de obicei, atunci cînd şoareccii nu mai sunt expuşi la THC.

    Consumul cronic de marijuana reduce numărul receptorilor canabinoizi (de care se leagă moleculele de THC) din creier, iar această scădere duce, după cât se pare, la activarea celulelor microgliale, spune Ozaita.

    Mai sunt necesare cercetări pentru a afla ce fel de probleme le-ar produce oamenilor, în viaţa de zi cu zi, acest “deficit cerebelar”. Este posibil ca activarea celulelor microgliale din cerebel să determine apariţia unor modificări subtile, greu de detectat, precum o uşoară încetinire a timpului de reacţie la volan, efect de care şoferii nu şi-ar da seama decât dacă ar fi testaţi în acest sens.

    În afară de inflamarea creierului, fumatul de canabis a mai fost asociat cu scăderea coeficientului de inteligenţă şi cu creşterea riscului de apariţie a schizofreniei. De pe Descopera

Back to top button