Tag Archives: carol al II-lea

Carol al II-lea, regele asasin

Acest text, scris în 2003, cu ocazia aducerii în Țară a osemintelor regelui ticălos, este la fel de actual acum și la fel va fi și peste o sută de ani! Oameni buni, Ne bate bunul Dumnezeu dacă uităm cine a fost şi ce a făcut Carol al II-lea! Dacă uităm răul pe care l-a pricinuit neamului românesc regele in­fam, regele dezertor, regele sperjur, regele poltron, regele criminal Carol al II-lea! Nu ne va ierta nimeni dacă îi uităm astfel pe cei trei sute de tineri, ma­jo­ri­tatea elevi şi studenţi, pe care regele asasin Carol al II-lea i-a ucis fără nici un motiv cât de cât valabil dinaintea lui Dumnezeu şi a legilor statului ro­mân! Poate oare cineva să-l ierte pe Carol al II-lea pentru suferinţele îndu­rate de români în Ardealul de Nord, în Basarabia şi Bucovina, teritorii româ­neşti pe care regele trădător al ţării sale le-a cedat în mod ruşinos în 1940? De ce, la al cui ordin, cenzura guvernului de azi împiedică presa româ­nească să aducă la cunoştinţa publicului crimele şi fărădelegile lui Carol al II-lea? Care sunt aceste crime şi fărădelegi? Iată numai câteva: 1. În 1917, când România se afla într-o situaţie disperată, Carol al II-lea, pe atunci numai ofiţer, a dezertat. Generalul Averescu a cerut judecarea şi condamnarea la moarte, pentru dezertare. Părinţii săi, regina Maria şi re­gele Ferdinand, îl declară renegat. Prinţul Carol se vede obligat să renun­ţe la rangul de prinţ moştenitor al tronului şi părăseşte România, promi­ţând că nu se va mai întoarce. 2. Cu sprijinul unor politicieni, unii naivi, alţii corupţi, Carol al II-lea revine în ţară, în 1930, cu jurăminte şi angajamente mincinoase. Îl detronează pe Mihai, adăugându-şi astfel şi păcatul de uzurpator. Îşi alungă soţia, pe ma­ma regelui Mihai, şi-şi aduce de la Paris metresa, vestita fostă prosti­tuată Elena …

Citeste tot articolul

Cât a furat Carol al II-lea?

În 1941, Ion Antonescu a hotărât constituirea unei “Comisii de Anchetă privind fraudele din avutul public săvârșite de Carol al II-lea”. Raportul comisiei, împărțit pe patru capitole a constatat numeroase abuzuri și ilegalități. Primul capitol, intitulat Daruri, avantagii și subvenții primite de la particulari, arăta că fostul suveran a primit de la particulari o serie întreagă de daruri și avantaje prin care și-a mărit considerabil averea. “Valoarea cadourilor depășea semnificația unor manifestări protocolare sau mărturii de devotament și afecțiune deosebită, devenind pur și simplu mijloace ilicite de îmbogățire în dauna particularilor”. Astfel, de la Nicolae Malaxa a primit o serie de daruri printre care: întregul grajd de curse, evaluat la 2.000.000 de lei, o colecție de mărci valorând 5.000.000 de lei, un tablou de Grigorescu, altul de Luchian. Max Auschnitt a plătit 6.000 de lire sterline pe un cal de prăsilă pentru rege. Societatea Reșița i-a dat 150.000.000 de lei, de la Armand Călinescu a primit o stemă a Frontului Renașterii Naționale înconjurată cu pietre prețioase (250.000 de lei). C.F.R. a oferit o placehtă de paltină cu briliante și rubine în valoare de 900.000 de lei. B.N.R. a cotizat cu 81.000.000 pentru Fundația Regală la care se mai adaugă 225 de colecții mari de monede jubiliare de aur bătute cu prilegul împlinirii a 10 ani de domnie, 22 de monede mari, 22 mijlocii și 22 mici cu ocazia unui secol de la nașterea lui Carol I, aur masiv valorând 224.345 de lei plus 689.684 de la Ministerul Apărării Naționale pentru realizarea unui buzdugan, 25,587 kg. de aur în valoare de 5.652.963 de lei pentru confecționarea unui pahar și a unei farfurii precum și a hărții României în relief. Darurile (care pot fi numite și mită) nu se opresc aici. De la Societatea Techirghiolul (anexă a Băncii Marmorosch, Blank et comp.) …

Citeste tot articolul

De ce l-a omorat Carol al II-lea pe Corneliu Zelea Codreanu

În toamna anului 1938 Mişcarea Legionară aproape dispăruse din viaţa politică a României, spaţiul public era asaltat de propaganda pro-regele Carol al II-lea, Corneliu Zelea Codreanu era în închisoare, ca şi cea mai mare parte a şefilor legionari. Şi totuşi Corneliu Zelea Codreanu a fost ucis sub pretextul fugii de sub escortă în noaptea de 29 noiembrie 1938. Faptele Documentele păstrate ne spun foarte puţine despre împrejurările în care s-a produs acest eveniment. O reconstituire a faptelor din timpul guvernării legionare arată că uciderea lui Codreanu a fost pregătită în detaliu. Şeful Mişcării Legionare, împreună cu „Nicadorii” şi „Decemvirii” (două grupuri de legionari condamnaţi la închisoare pentru asasinarea premierului I.G. Duca şi a disidentului Mihail Stelescu) au fost suiţi în două maşini; deţinuţii erau legaţi de mâini şi de picioare şi în spatele fiecăruia se găsea câte un jandarm. Maşinile au fost oprite în dreptul satului Tâncăbeşti, unde prizonierii trebuiau executaţi prin ştrangulare, doar că jandarmii din maşina în care se găsea Codreanu nu au respectat consemnul. A fost nevoie de îndemnul unui maior care a ordonat cu pistolul în mână „Executarea!” Cadavrele au fost apoi scoase din maşini şi au fost trase în ele mai multe gloanţe pentru a simula împuşcarea în timpul unei presupuse evadări. De la Tâncăbeşti cadavrele au fost duse la închisoarea Jilava, unde au fost stropite cu acid sulfuric (cel mai probabil pentru a nu mai putea fi recunoscute), iar asupra gropii comune a fost turnată o placă de beton. Întreaga operaţiune ar fi fost pusă la cale de generalul Gavrilă Marinescu, prefectul Poliţiei Capitalei. Nimeni din România nu a crezut scenariul „fugii de sub escortă”, iar Constantin Argetoianu se întreba în memoriile sale de ce a fost nevoie de tot acest scenariu complicat. Îmi scapă sensul ştrangulării în maşină – nu îi puteau împuşca …

Citeste tot articolul