Tag Archives: capitanul

Cuvantul Capitanului Codreanu. Traiasca Legiunea si Capitanul.

Coborând cu micul tren de la Bistra spre Turda, în aceeasi încãpere a vagonului s-a urcat si directorul fabricii din Bistra. Un jidan gras pe care abia îl mai tineau hainele si care dãdea impresia unei vieti trãite în abundentã. Nu cred cã unul ca acesta, mãcar o singurã datã în viata lui, sã fi cunoscut ce este foamea. În statia urmãtoare s-a mai urcat un tânãr cam de seama mea. Din primele momente am înteles cã sunt cunoscuti si prieteni si se aflã în foarte bune raporturi, si cã acel tânãr e român. Jidanul si-a turnat cafea cu lapte dintr-un termos si a scos niste bucãti de cozonac dintr-un pachet. A început sã mãnânce. Observam la el o poftã de lup. S-a repezit la mâncare înainte de a-l invita pe cunoscutul sãu. Imediat însã, l-a invitat. Acesta a primit o felie de cozonac si o ceascã de cafea cu lapte si a început a mânca putin cam sfios, arãtându-se recunoscãtor si respectuos fatã de bogãta sul jidan pentru „atentia” pe care i-o arãtase. Era pe la cinci dimineata. Încã nu se luminase bine. Vineri, înainte de Pasti. Vinerea Patimilor. Mã întrebam îndurerat: Oare cine va fi fiind canalia aceasta de tânãr român, care în aceastã zi, când toatã lumea crestinã tine post negru, mãnâncã alãturi de jidan, alãturi de cãlãul românilor, cozonac? Din discutiile între aflu cã acesta era un inginer silvic. Jidanul avea o poftã de vorbã nemãsuratã. Tot timpul vorbea si glumea. La un moment dat, scoate un pate fon, aseazã rând pe rând plãcile si-l pune sã cânte. Tot ce-si poate imagina mintea mai necuviincios. Eu stau într-un colt de vagon. Ascult fãrã a spune nici un cuvânt. Mã uit pe geam. Începe sã se lumineze. Pe soseaua de alãturi coboarã, tãcuti si tristi,motii, mergând fiecare …

Citeste tot articolul

Cronologia Mișcării Legionare

CRONOLOGIE PRIVIND ISTORIA MISCÃRII LEGIONARE [Apãrutã în Almanahul “Cuvântul” din 1941] 1919 In luna Octombrie 1919, Corneliu Zelea Codreanu se inscrie la Facultatea de Drept a Universitatii din Iasi. De la 15 Octombrie 1919 pana la 1 Septembrie 1920, Corneliu Zelea Codreanu a fost pedagog la Scoala de Arte si Meserii din Iasi. 1920 La 9 Februarie 1920, apare ziarul “Garda Constiintei Nationale” de la Iasi. In acest ziar se publica “Crezul socialismului national-crestin”, alcatuit de Corneliu Codreanu si Constantin Pancu. La inceputul lui Martie 1920, lucratorii comunisti din Iasi facand o greva si arborand steagul rosu la Atelierele Nicolina, Capitanul izbuteste sa potoleasca greva si, facand o manifestatie nationalista, rupe steagul rosu arborand tricolorul. In zilele de 4, 5 si 6 Septembrie 1920 are loc, la Cluj, primul congres al studentilor din Romania intregita. Corneliu Codreanu, cu un grup de studenti nationalisti, izbuteste sa impuna congresului hotararea de eliminare a evreilor din organizatiile studentesti. Lupta impotriva ateismului: in Noiembrie 1920, profesorii Universitatii din Iasi hotarand deschiderea Universitatii fara serviciu divin, Corneliu Codreanu se impotriveste cu un grup de studenti. La 5 Noiembrie, Corneliu Codreanu dimpreuna cu Vladimir Frimu baricadeaza intrarile si inchid Universitatea. Comunistii incearca o contraactiune care este infranta. Universitatea se deschide mai tarziu cu serviciu divin. 1922 La 1 Aprilie 1922, apare in Bucuresti revista bilunara “Apararea Nationala” sub conducerea profesorilor A.C. Cuza si N.C. Paulescu, si avand ca administrator pe Fanica Anastasescu. Revista avea un caracter doctrinar. La 20 Mai 1922, Corneliu Codreanu desfiinteaza Centrul Studentesc din Iasi si infiinteaza Asociatia Studentilor Crestini. La 27 Mai 1922, Corneliu Codreanu, dimpreuna cu un grup de 45 studenti, semneaza la Iasi Angajamentul de onoare de a lupta impotriva cotropirii evreiesti si pentru instapanirea romanismului. Printre semnatari erau: Gr. Ghica, Ilie Garneata, Ion Blanaru, A. Ibraileanu, Gr. Mihuta, Vladimir …

Citeste tot articolul

A 80-a comemorare a asasinării lui CORNELIU CODREANU. 24 noiembrie la Tâncăbești.

Sâmbătă 24.11.2018, ora 12, la troița monumentală de pe liziera pădurii Tâncăbești (DN1, Șos. București-Ploiești), va avea loc o ceremonie religioasă de pomenire a lui Corneliu Zelea Codreanu, fondator al Legiunii Arhanghelul Mihail, și a celor 13 comandanți legionari asasinați în noaptea de 29-30 noiembrie 1938. Mai multe organizații nonguvernamentale, printre care Fundația Ion Gavrilă Ogoranu, Asociația Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei, Fundația Bunavestire, Acțiunea Civică Piața Universității 2012, Scut Botoșănean ș.a. au anunțat organizarea unei slujbe religioase pentru comemorarea lui Corneliu Codreanu și a celor 13, anul acesta împlinindu-se 80 de ani de la asasinarea lor. Căpitanul Mișcării Legionare a fost asasinatla 29/30 noiembrie 1938, în urma ordinului regelui-dictator Carol II și a ministrului de interne Armand Călinescu. Căpitanul ispășea o pedeapsă de 10 ani muncă silnică, primită cu cîteva luni înainte în urma unei înscenări judiciare de altfel anulată de Justiția românească în 1940, după abdicarea lui Carol II. Ceilalți 13 se aflau închiși pe viață. Asasinarea lor s-a produs în cadrul unui transport de la închisoarea Râmnicul Sărat la Jilava, jandarmii primind ordin să îi ștranguleze pe cei 14 cu ștreanguri de frânghie pregătite din timp. După ce au fost uciși, trupurile fruntașilor legionari lor au fost transportate la Fortul 13 Jilava, unde au fost aruncate într-o groapă comună în locul numit „Valea Piersicilor”, nu înainte de a fi împușcați în ceafă, pentru a justifica oficialul comunicat de a doua zi, în care se afirma că ar fi încercat să fugă de sub escortă. A doua zi trupurile au fost dezgropate, peste ele turnându-se acid sulfuric, fiind îngropate sub o cantitate de cca 12 vagoane de ciment. Cei 14 au fost deshumați abia în noiembrie 1940, după îndepărtarea plăcii de beton, detaliile oribile ale anchetei oficiale oripilând opinia publică și generând asasinarea de către legionari a 64 …

Citeste tot articolul

De ce l-a omorat Carol al II-lea pe Corneliu Zelea Codreanu

În toamna anului 1938 Mişcarea Legionară aproape dispăruse din viaţa politică a României, spaţiul public era asaltat de propaganda pro-regele Carol al II-lea, Corneliu Zelea Codreanu era în închisoare, ca şi cea mai mare parte a şefilor legionari. Şi totuşi Corneliu Zelea Codreanu a fost ucis sub pretextul fugii de sub escortă în noaptea de 29 noiembrie 1938. Faptele Documentele păstrate ne spun foarte puţine despre împrejurările în care s-a produs acest eveniment. O reconstituire a faptelor din timpul guvernării legionare arată că uciderea lui Codreanu a fost pregătită în detaliu. Şeful Mişcării Legionare, împreună cu „Nicadorii” şi „Decemvirii” (două grupuri de legionari condamnaţi la închisoare pentru asasinarea premierului I.G. Duca şi a disidentului Mihail Stelescu) au fost suiţi în două maşini; deţinuţii erau legaţi de mâini şi de picioare şi în spatele fiecăruia se găsea câte un jandarm. Maşinile au fost oprite în dreptul satului Tâncăbeşti, unde prizonierii trebuiau executaţi prin ştrangulare, doar că jandarmii din maşina în care se găsea Codreanu nu au respectat consemnul. A fost nevoie de îndemnul unui maior care a ordonat cu pistolul în mână „Executarea!” Cadavrele au fost apoi scoase din maşini şi au fost trase în ele mai multe gloanţe pentru a simula împuşcarea în timpul unei presupuse evadări. De la Tâncăbeşti cadavrele au fost duse la închisoarea Jilava, unde au fost stropite cu acid sulfuric (cel mai probabil pentru a nu mai putea fi recunoscute), iar asupra gropii comune a fost turnată o placă de beton. Întreaga operaţiune ar fi fost pusă la cale de generalul Gavrilă Marinescu, prefectul Poliţiei Capitalei. Nimeni din România nu a crezut scenariul „fugii de sub escortă”, iar Constantin Argetoianu se întreba în memoriile sale de ce a fost nevoie de tot acest scenariu complicat. Îmi scapă sensul ştrangulării în maşină – nu îi puteau împuşca …

Citeste tot articolul

Razvan Theodorescu: ”Ar fi o adevarata nenorocire sa apara un Zelea Codreanu in momentul de fata!”

Academicianul Răzvan Theodorescu a comentat protestele anti-proiectul Roșia Montană care au loc de mai bine de o săptămână în Capitală și în alte orașe din țară. După ce, în calitate de ministru al Culturii, în anii 2000-2004, a pactizat cu compania Gabriel Resources avizând în mod ilegal descărcarea de sarcină arheologică a masivului Cârnic (periclitând astfel un fabulos patrimoniu arheologic) şi făcând un lobby dezgustător în favoarea proiectului criminal Roşia Montană (oare câţi bani a încasat ?), fostul agent al Securităţii cu dosarul ars LA ORDIN în decembrie 1989, unealta docilă a KGB şi a tandemului Iliescu-Brucan în 1990, Răzvan Theodorescu vine azi să dea lecţii de democraţie şi să întineze numele lui Corneliu Codreanu, condamnând tineretul protestatar. “Este un început periculos, foarte periculos, de mișcare anti-sistem. Este ceea ce, în ciuda precarității politicienilor de astăzi, România nu merită. Esența democrației adevărate sunt partidele. Astea sunt cele care dau sens democrației. Actualele partide politice reprezintă poporul român. A nega sistemul de partide care sunt esența democrației este un lucru extrem de periculos. Trebuie să fim extrem de atenți cu aceste acțiuni. Oamenii se adună acolo dintr-un principiu al aglutinării. Nu există o doctrină care să-i unească. Nu sunt totuși toate condițiile la noi în țară la momentul de față ca să se creeze așa ceva. În momentul de față, privind foarte obiectiv lucrurile, în România asistem la o panoramă. Normal că acești tineri au o lehamite. Doamne ferește ca această lehamite să ducă într-o mișcare politică extremistă. Din fericire, această mișcare nu are un lider carismatic. Ar fi o adevărată nenorocire să apară un Zelea Codreanu în momentul de față”, a spus Răzvan Theodorescu la Realitatea TV, în cadrul emisiunii Jocuri de putere. De pe Buciumul

Citeste tot articolul