Tag Archives: capitala romaniei

Pericolele de sub București: „Pământul viu” și cadavrele de doi metri infestate cu ciuma

De la un an la altul, bucureştenii se plâng de sănătate, de dureri de cap tot mai dese, de ameţeli care durează tot mai mult, de stări de somnolenţă care se cronicizează. Şi toate acestea au fost puse ba pe seama radiaţiilor, ba pe seama stresului, ba pe seama poluării pregnante sau a faptului că, după 1990, românii şi-au luat chiar şi câte 2-3 servicii. Unii chiar au mers mai departe şi au declarat că Bucureştiul este permanent ţinta unor atacuri dintr-un război nevăzut, care se duce la nivel paranormal şi despre care oamenii simpli nici nu ştiu nimic şi nici măcar nu ar cuteza să se gândească la astfel de lucruri. Fără să tragem linie, să trecem în revistă câteva dintre pericolele zilnice la care este expusă capitala şi despre care nu s-a vorbit niciodată, decât cel mult în anumite cercuri. La un pas de o posibilă epidemie de ciumă Deşi la ora actuală ciuma este o boală eradicată de mult, ceea ce nu se ştie este că ea poate să lovească necruţător capitala României. Şi asta pentru că, în urmă cu sute de ani, bolnavii de ciumă erau pur şi simplu îngropaţi la grămadă, într-o singură groapă, iar peste ei se turna var, în ideea că varul va izola virusul respectiv. Însă, ceea ce nu ştiau medicii din acele vremuri este longevitatea virusului (poate rezista în pământ și 500 de ani – de aceea se află pe lista armelor biologice) şi faptul că varul acţionează doar ca un izolator: adică, pe de o parte, izolează pentru moment, virusul ciumei, dar pe de alta, îl conservă, pur şi simplu. De-a lungul secolelor, au existat o serie de epidemii de ciumă, dar cea mai cumplită s-a declanşat în timpul domniei lui Caragea, în anul 1812. Bucureştiul a fost aproape pustiit …

Citeste tot articolul

CAND si CUM au devenit Bucurestii capitala Tarii Romanesti

Orașul București nu a fost încă de la început scaun de domnie. În vremea întemeierii sale, undeva prin secolele XIV-XV, nu a avut același rol important pe care îl va avea după secolul al XVII-lea. Cu timpul, însă, domnitorii au început să îi acorde tot mai multă atenție, din mai multe motive, orașul devenind în cele din urmă reședința Țării Românești, pentru ca mai apoi să devină capitala României. Oraș medieval, Bucureștiul a fost fondat undeva în secolul XIV-XV. Adevăratele sale origini încă nu sunt pe deplin cunoscute. De-a lungul vremii s-au enunțat mai multe teorii cu privire la acest subiect. S-a vorbit despre întemeierea orașului de către Mircea cel Bătrân, pe baza unui document dat de el din Cetatea Dâmboviței, despre care mulți spun că este de fapt vechea denumire a orașului. Alții îi atribuie înființarea orașului ciobanului Bucur, de la care ar veni și numele orașului. În fine, alții îi atribuie chiar și lui Negru Vodă întemeierea orașului. Se prea poate ca Mircea cel Bătrân să fi construit aici o fortificaţie pe care să o folosească în cazul unui atac al turcilor otomani. Tot despre el, Dimitrie Papasoglu spune că folosea Cetatea Dâmboviţei drept reşedinţă de iarnă. La fel, şi Vlad Ţepeş ar fi putut ridica cetatea pentru a se folosi de ea în contextul operaţiunilor sale de la sud de Dunăre contra aceloraşi turci. Ceea ce se cunoaște sigur este că primul document în care este menționat orașul București este unul din anul 1459, dat de Vlad Țepeș către niște boieri. De acum va începe să apară menționată în documente cetatea Bucureștilor sau Bucureștiului, însă până să ajungă la statutul de reședință domnească și apoi de capitală a unei țări, orașul a trebuit să ducă o luptă încrâncenată cu celălalt „rival” al său, şi anume Târgoviştea. Primul …

Citeste tot articolul