fbpx

bode

  • Vrăjeala electorală a lui Bode

    Bode Iohannis 1000x600 1

    PNL se pregăteşte pentru anul 2024 „mergând pe picioarele lui în alegerile de anul viitor”, a declarat, luni, secretarul general al partidului, Lucian Bode, menţionând că după ce va duce programul de guvernare la bun sfârşit formaţiunea va decide dacă va colabora cu PSD în aceste alegeri sau va guverna împreună.

    „Noi colaborăm foarte bine la guvernare cu PSD, în schimb, Partidul Naţional Liberal se pregăteşte pentru anul 2024 mergând pe picioarele lui în alegerile de anul viitor. Am demonstrat în 2019 că putem câştiga alegerile europarlamentare, cu o listă foarte bună şi un program politic foarte bun, susţinut de români. Am obţinut 27%”, a spus Bode, întrebat în legătură cu o eventuală colaborare cu PSD în alegeri.

    El a adăugat că PNL ar putea ajunge la un scor de 25%.

    „Astăzi, după trei ani şi jumătate de guvernare, cu crize suprapuse în care Partidul Naţional Liberal a fost vioara întâi, şi-a asumat guvernarea, nu a fugit de la guvernare, cum au făcut cei de la USR, a rămas la guvernare, a trecut România prin criză. Sunt absolut convins că la acest procent de 20%, cât avem astăzi în toată sondajele de opinie, putem adăuga, din organizare, din aducerea lângă PNL şi a altor forţe politice, aşa cum am vorbit despre ALDE deja suntem în proces de fuziune, aproape 900 de aleşi locali care vor veni alături de noi de la ALDE – credem că putem să ducem PNL la un scor de peste 25%, ceea ce înseamnă câştigarea alegerilor europarlamentare”, a adăugat Lucian Bode.

    Potrivit lui Bode, PNL urmează să ia o decizie în privinţa colaborării cu PSD.

    „Cât priveşte colaborarea cu PSD, vrem să ducem programul de guvernare la bun sfârşit şi atunci când, împreună, pe baza cercetărilor sociologice, pe baza măsurătorilor pe care le facem şi noi şi PSD, pe baza unor decizii în forurile statut ale partidului, vom anunţa public dacă vom colabora şi în alegerile europarlamentare, locale parlamentare, prezidenţiale sau ne vom întâlni la finalul acestor procese electorale şi vom guverna împreună, reuşind să convingem peste 50% din români să ne acorde votul”, a mai spus secretarul general al PNL.

  • GUVERNUL ÎȚI BAGĂ PUMNUL ÎN GURĂ DACĂ MĂCĂNI PREA TARE: Legea protestelor: pedepse mai mari decat pentru uciderea din culpa

    proteste barbat luat de jandarmi

    In februarie, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de Interne, Ludian Bode, depuneau un proiect de lege prin care se elimina posibilitatea sancțiunii cu amendă în caz de tulburare a liniștii publice. Aceste infracțiuni urmau să se pedepsească doar cu închisoarea.

    În cazul tulburării ordinii și liniștii publice pedepsele propuse erau de închisoare de până la 7 ani, dacă fapta este săvârșită de două sau mai multe persoane.

    Pe 25 mai, parlamentarii USR şi Forţa Dreptei anunţau că au sesizat Curtea Constituţională:

    „Potrivit legii Bode-Ciucă, tulburarea ordinii şi liniştii publice ar urma să se pedepsească, în anumite condiţii (dacă persoana are, de exemplu, asupra sa «un obiect, un dispozitiv, o substanţă sau un animal ce pot pune în pericol viaţa»), cu închisoare cuprinsă între 1 an şi 4 luni şi 6 ani şi 8 luni, în timp ce pedeapsa prevăzută pentru ucidere din culpă este închisoarea de la 1 la 5 ani”

    CCR a respins insa sesizarea.

    Azi aflam ca preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind protestele:

    Legea Bode-Ciucă a fost promulgată: Ultrajul asupra polițistului se va sancţiona cu pedeapsa privativă de libertate

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat joi legea privind protestele, iniţiată de liberalii Lucian Bode şi Nicolae Ciucă, lege despre care opoziția parlamentară a spus că este făcută pentru a-i descuraja pe români să protesteze la adresa puterii și că vine cu pedepse pentru tulburarea liniştii publice mai mari decât pentru uciderea din culpă.
    Legea de modificare a Codului Penal, depusă de Nicolae Ciucă (ex-premier) și Lucian Bode (ex-șef MAI), prevede printre altele că “participarea la o încăierare se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

    Un alt amendament prevede că “fapta persoanei care, în public, prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”.

    De asemenea, fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.

    Dacă această faptă este comisă de o persoană care are asupra sa o armă de foc, un obiect, un dispozitiv, o substanţă sau un animal ce pot pune în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.

    Ultrajul

    Conform unui alt amendament, faptele prevăzute la articolul care se referă la ultraj comise asupra unui poliţist sau militar, precum şi asupra personalului silvic învestit cu exerciţiul autorităţii publice, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsa privativă de libertate prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate.

    Ameninţarea, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul, săvârşite împotriva unui judecător sau procuror aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsa privativă de libertate prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate – prevede un alt amendament propus de Lucian Bode.

    Violență

    Limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime atunci când au loc acte de lovire sau orice acte de violenţă sau fapte prin care se produc leziuni traumatice. În prezent, lovirea sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, iar fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă. În cazul faptelor săvârşite în aceste condiţii acţiunea penală poate fi pusă în mişcare şi din oficiu, prevede un alt amendament.

    Se mai majorează cu o treime limitele speciale ale pedepsei atunci când faptele prevăzute în art. 193 din Codul penal, referitoare la lovire sau acte de violenţă, au vreuna dintre următoarele consecinţe: o infirmitate; leziuni traumatice sau afectarea sănătăţii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale; un prejudiciu estetic grav şi permanent; avortul; punerea în primejdie a vieţii persoanei.

    Legea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009, în sensul instituirii unei noi situaţii în care legitima apărare este prezumată, precum şi al agravării răspunderii pentru unele infracţiuni contra persoanei şi contra patrimoniului, pentru infracţiunile de ultraj, ultraj judiciar şi tulburare a ordinii şi liniştii publice.

  • Polițiștii, îngroziți. Bode și-a înfipt colegul de clasă la comanda Protecției Martorilor

    mihaila 3 696x365 1

    Împreună până la moarte. Lucian Bode nu renunță la protejatul său

    Polițiștii simt că a căzut un blestem pe capul lor, de care nu mai pot scăpa. Colegul de clasă al lui Bode, chestorul Florin Mihăilă, este ”greu de ucis”, cu tot dezastrul pe care l-a lăsat în urmă pe unde a trecut. După ce Inspectoratul General pentru Imigrări a reușit să scape de el, ministrul de Interne l-a înfipt acum la conducerea Oficiului Național pentru Protecția Martorilor. Sindicaliștii de la SNPPC se tem că Mihăilă va pune pe butuci și această direcție importantă, din subordinea IGPR.

    De profesie psiholog și specialist în tehnica poligrafului, chestorul Florin Mihăilă a reușit să urce vertiginos pe scara profesională, cel mai important atu al lui fiindcă a învățat în aceeași clasă de liceu cu actualul ministru de Interne, Lucian Bode. Coducerea SNPPC ne spune că, pe unde a fost promovat în funcții de conducere, chestorul Mihăilă a făcut ravagii. De la profesor la Academia de Poliție, unde s-a ocupat de Comisia de Etică, la șefia Inspectoratului Județean de Poliție Sălaj, șef de cabinet al lui Bode și până la șef al Inspectoratului General pentru Imigrări, de unde cu greu au putut să-l scoată de acolo, în urma nenumăratelor plângeri față de comportamentul său abuziv. După o încercare nereușită de a-l plasa la conducerea Jandarmeriei, Florin Mihăilă a fost numit șef al Oficiului Național pentru Protecția Martorilor (ONPM). ”Astăzi (n.r.ieri) le-a transmit tuturor polițiștilor de la ONPM că pot pleca și că el va conduce cu mână forte, la fel cum a făcut și în celelalte structuri. Le-a dat ordin să nu comenteze dispozițiile pe care le dă, pentru că ei trebuie doar să execute, chiar dacă majoritatea deciziilor sunt ilegale. De exemplu, la IGI a făcut împuterniciri care nu puteau fi făcute, a delegat persoane dintr-o structură în altă structură, fără să se justifice din punct de vedere operativ acea delegare. A stabilit, ilegal, sarcini suplimentare în fișa postului, doar pe baza dispozițiilor verbale. Omul acesta a condus doar ilegal acest Inspectorat General pentru Imigrări, folosindu-se de protecția domnului ministru Bode. Au fost cheltuite sume uriașe de bani fără să fie justificate sau analizate corect”, ne-a declarat Mihai Zlat, vicepreședintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC).

    Nimeni nu l-a verificat

    Sindicaliștii susțin că nimeni nu l-a verificat pe Florin Mihăilă, în ciuda numeroaselor sesizări venite la minister, acestea fiind clasate de MAI. Aceștia arată că Florin Mihăilă, în toate structurile unde a fost, a schimbat toți șefii și a pus numai apropiați împuterniciți pe cât mai multe funcții posibile. ”Chiar vineri acum, când a fost ultima lui zi la conducerea IGI, a vrut să împuternicească trei șefi, dar domnul Bogdan Despescu de la minister i-a tăiat aceste împuterniciri. Peste tot unde a fost s-a comportat dictatorial cu toți polițiștii care aveau funcții de conducere și de execuție”, ne-a precizat vicepreședintele SNPPC, Mihai Zlat. Politica delegărilor în alte localități era, în fapt, o pedeapsă pentru toți cei care îndrăzneau să comenteze și să nu se supună ordinelor. ”Chestorul Mihăilă este persoana care nu a lucrat o zi ca polițist, dar a fost inspector șef la un IPJ, nu a fost nici măcar o zi polițist de Imigrări și, totuși, a condus această instituție. Noi suntem siguri că, odată cu numirea de la ONPM, o direcție în subordinea IGPR, va distruge și această structură foarte importantă a Poliției Române”, ne-a spus Mihai Zlat, vicepreședintele SNPPC.

    Avansat în grad fără merite

    Sindicaliștii spun că, pe unde a trecut Mihăilă, a făcut dezastru, pentru că nu știe să conducă, neavând nicio calitate managerială. ”La fel nu a avut nicio calitate să-l recomande pentru avansarea la gradul de chestor (general). Sunt doar numiri politice, susțineri politice pe care le-a avut din partea domnului ministru Bode. Pe de o parte, sunt surprins că Lucian Bode a scăpat de el de la Inspectoratul General pentru Imigrări, dar, pe de altă parte, nu este neapărat un pas înapoi pentru Florin Mihăilă, pentru că el va rămâne cu gradul de chestor și pe o funcție de conducere foarte importantă în cadrul Poliției Române. Pentru polițiștii de la ONPM este un coșmar venirea lui Mihăilă la conducerea direcției, după scandalurile în care a fost implicat și la Sălaj, și la IGI”, a mai afirmat vicepreședintele SNPPC, Mihai Zlat.

    Claudia Marcu

  • Uite ce îi leagă de fapt pe Bode și Mihăilă | DOCUMENT

    bode 696x392 1

    De la bun început trebuie precizat că nu folosesc actuala funcție a chestorului de poliție, Marius Florin Mihăilă – cea de împuternicit inspector general al Inspectoratului General pentru Imigrări – pentru că oricum nu va mai sta prea mult pe ea! Aceasta fiind însă oricum ultima grijă a ”milițianului” care a văzut probabil prea multe filme cu spioni pe Netflix, dacă și după numirea sa în fruntea IGI face pe acoperitul pe site-ul oficial… Postând o fotografie ”noir”. La fel ca și adjunctul care speră să revină ”numărul unu”, după ce Mihăilă va fi ”extras” de fostul său coleg de liceu.

    Pentru că poate doar fostul său tovarăș de școală, palincă și MAI poate să mai aibă nebunia să se lege la cap cu unul ca Mihăilă. Cel care s-a făcut singur chestor, crezând astfel că a depășit o ”barieră psihologică” și a devenit indestructibil! Mai ales că, după cum bine se știe la nivelul tuturor serviciilor secrete, adevăratul ministru de Interne este Florin Marius Mihăilă, ci nu credulul Lucian Bode! Cel care însă, înainte de a îl lua înapoi pe Mihăilă drept șef de Cabinet, ar face poate bine să parcurgă și nota informativă care sesiza un incident fără precedent și absolut halucinant petrecut la nivelul conducerii Ministerului Afacerilor Interne. Atunci când șeful de Cabinet Mihăilă a refuzat să părăsească biroul pentru montarea tehnicii de securizare a convorbirilor de către experții Direcției de Informații și Protecție Internă, așa cum cer expres regulamentele interne. Ceea ce a făcut să devină și mai ”rezonabile” suspiciunile, dar și mai ”temeinice” indiciile că Bode este mai mult ținut ”captiv informativ”, decât ”protejat informativ” de chiar fostul său șef de Cabinet. După cum tot la fel de bine poate lectura ministrul Lucian Bode, la fel cum o fac și procurorii militari, nu doar nota privind incidentul de securitate provocat de chestorul Mihăilă în biroul său…

    A asistat la montarea tehnicii în Cabinetul ministrului de Interne!

    Dar și Hotărârea Consiliului de Etică și Management Universitar nr. 4 din data de 17.02.2022. Cea care se lasă cu un nou dosar pentru cel care se visa deja noul ”mascul alfa” al sistemului. Și pe care, tocmai pentru că i-a fost ascunsă până acum, i-o punem la dispoziție prin chiar publicarea sa. Să se știe cu ce se ocupă chestorul Mihăilă încă de când tot Bode, aflat pe atunci la Transporturi, îl pusese rectorul Academiei de Poliție!

    Încălcările lui Mihăilă

    ” În cuprinsul memoriului înaintat de către doamna Emilia Mihaela Melnic au fost prezentate potențiale încălcări ale art. 124 alin. (1) lit. c) din Legea educației naționale nr. 1/2011. Doamna Emilia Mihaela Melnic a arătat că a devenit secretarul CEDU începând cu data de 20.12.2019, prin Hotărârea Consiliului de administrație nr. 60/2019, Hotărârea Senatului Universitar nr. 27/2019 și prin Dispoziția zilnică a Rectorului Academiei de Poliție nr. 245/2019. Fostul secretar, doamna Arina Nastasiu Tudorache, nu a putut preda decât o condică, în momentul în care doamna Melnic Emilia Mihaela și-a preluat postul. Doamna Tudorache a motivat că „ restul documentelor și lucrărilor ce ar fi trebuit gestionate de secretarul comisiei potrivit Regulamentului, REGĂSINDU-SE EXCLUSIV ÎN POSESIA/GESTIUNEA DOMNULUI PREȘEDINTE MARIUS MIHĂILĂ, ROLUL SĂU DE SECRETAR NEFIIND UNUL EFECTIV, CI FORMAL”.

    După ”fabrica de chestori”, Mihăilă este cercetat disciplinar în scandalul Academiei de Poliție

    În petiție se precizează că în perioada decembrie 2019 – iunie 2020, DOMNUL MARIUS MIHĂILĂ AR FI EVITAT COLABORAREA CU SECRETARUL COMISIEI PE CARE O PREZIDA, fapt pentru care nu a putut să își exercite în mod efectiv atribuțiile legale de secretar al comisiei potrivit Legii și Regulamentului. Doamna Melnic Emilia Mihaela mai precizează și că președintele CEDU „ a dispus ca lucrările și documentele repartizate de conducerea Academiei, comisiei, să fie preluate din registratură de un membru al Comisiei, respectiv de doamna comisar șef de poliție Cîrciumaru Andreea Rurela sau mi-a cerut să i le trimit pe e-mail sau prin poșta militară, la IPJ Sălaj, unde lucra la acel moment”.

    În plus, se mai arată că începând cu 20.12.2019, comisia a funcționat fără secretar, iar toate documentele elaborate cu acea dată și până la numirea unei noi competențe CEDU

    „ au fost redactate (ilegal și abuziv) personal de către domnul MARIUS MIHĂILĂ sau de către doamna Cîrciumaru Andreea, fiind înregistrate și expediate, prin registratura Academiei, fără a-mi fi predate mie în calitate de secretar al Comisiei”.

    Prin urmare, CEMU a constatat încălcarea art. 6 din regulamentul Comisiei de Etică și Deontologie Universitară a Academiei de Poliție prin blocarea exercitării activității desfășurate de secretarul CEDU. De asemenea, a fost încălcat art. 10 alin.(2).

    În perioada 28.05.2020 – 03.06.2020, domnul Mihăilă Marius Florin a fost împuternicit rector, fapt pentru care și-a pierdut calitatea de membru CEDU. Din acest motiv, la nivelul Academiei de Poliție a fost inițiat un proces de revalidare a domnului Mihăilă în calitate de membru CEDU, care a debutat în data de 01.07.2020 și s-a încheiat cu respingerea validării de căter Senatul Universitar în data de 01.07.2020. În această perioadă, au fost menționate mai multe cazuri de încălcare a reglementărilor interne și legislației naționale de către domnul Mihăilă Marius Florin și doamna Cîrciumaru Andreea”.

    Raportul nr. 4321129
    ” – În data de 28.05.2020, proaspăt împuternicit în funcția de rector, domnul Mihăilă ar fi chemat fosta secretară a Comisiei de etică (care se afla în raport de subordonare cu doamna Melnic Emilia) pentru a opri un număr în registrul de evidență a documentelor unității. Numărul din data de 29.05.2020 ar fi fost oprit pentru o solicitare de autosuspendare din funcția de președinte CEDU.

    -Ulterior finalizării împuternicirii de rector, în data de 24.06.2020, domnul Mihăilă ar fi „elaborat și semnat singur” Raportul nr. 4321129, prin care a pronunțat un verdict de plagiat în situația unui secretar de stat al MAI,dl. (…) , deși, din 01.2020 „nu întreprinsese niciun demers să soluționeze lucrarea ce privea persoana în cauză și nici alte lucrări anterioare acestei sesizări. De asemenea, domnul Mihăilă nu mai deținea funcția de membru CEDU.

    -Publicația (…) ar fi publicat un comunicat fals al Sindicatului (…) prin care ar fi fost dat publicității Raportul de analiză nr. 4321129 din06.2020, semnat de Mihăilă Marius și care viza verificarea tezei de doctorat a domnului secretar de stat (…). Acesta, însă, nu ar fi fost „un document final(nu este aprobat la nivelul Academiei), fiind evidentă intenția de a se crea un subiect de presă în defavoarea secretarului de stat, dl. (…) și de a se pune presiune pe conducerea MAI”.

    MAI MULT, DOMNUL MIHĂILĂ MARIUS, ÎMPREUNĂ CU DOAMNA CÂRCIUMARU ANDREEA AR FI SUPUS PRESIUNII FOSTUL SECRETAR CEDU, DOAMNA NASTASIU TUDORACHE ARINA, PENTRU A PRIMI TREI E-MAILURI REPREZENTÂND SESIZĂRI LA ADRESA DOAMNEI STOICA VERONICA(RECTOR ÎN ACEL MOMENT), DOAMNEI IOAN MARA(PRORECTOR) ȘI DOMNULUI SERGIU VASILE(DECAN AL FACULTĂȚII POLIȚIEI DE FRONTIERĂ), CARE AR FI FOST TRIMISE ÎN DATA DE 01.12.2019, LA ORELE 20:54, 21:05, RESPECTIV 21:10, DE O PERSOANĂ CU IDENTITATE FALSĂ ȘI CARE A UTILIZAT O ADRESĂ DE E-MAIL INTERMEDIARĂ FAȚĂ DE CEA ADEVĂRATĂ. TOATE CELE TREI SESIZĂRI VIZAU ABATERI GRAVE DE LA ETICA ȘI DEONTOLOGIA UNIVERSITARĂ, ÎNSĂ AU FOST IGNORATE DE PREȘEDINTELE CEDU PÂNĂ ÎN MOMENTUL ÎN CARE A ÎNCETAT DETAȘAREA SA ÎN FUNCȚIA DE RECTOR.

    Prin urmare, CEMU a constatat încălcarea art. 7pct. e) și art. 13 alin. (1) din Regulamentul CEDU”.

    HOTĂRÂREA Ministerului Educației – CEMU

    ” Admite sesizarea doamnei Emilia Mihaela Melnic cu privire la nerespectarea cadrului legal în ceea ce privește funcționarea Comisiei de Etică și Deontologie Universitară din cadrul Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza din București de către domnul Florin Marius Mihăilă și de către doamna Andreea Cîrciumaru, vizând încălcarea art. 124 alin. (1) lit. c) din Legea educației naționale nr. 1/2011.

    Recomandă Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza din București să identifice fapta în cazul domnului Florin Marius Mihăilă și a doamnei Andreea Cîrciumaru menționate în prezenta hotărâre, atât sub aspect disciplinar (prin numirea unei comisii de cercetare disciplinară), în sensul art. 312 -317 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cât și din punct de vedere al încălcării eticii universitare, în sensul art. 318 din Legea educației naționale nr.1/2011.

    Pronunțată în ședința CEMU din data de 17.02.2022, în baza raportului de caz din data de 17.02.2022

    Președinte al Consiliului de Etică și Management Universitar, Ciprian Ion Preda”.

    Deci, pe 17.02.2022, CEMU hotăra cercetarea disciplinară a chestorului Mihăilă. Pe 26.02.2022 MAI anunța împuternicirea chestorului Mihăilă drept inspector general al IGI. Pe 20.04.2022, acesta încă este inspector general… Dar și cercetat disciplinar…

    C. Tache

  • Bode, vezi că ți-a băgat DIICOT tehnica DIPI în DOS!

    filajjjj 696x464 1

    Ca oricare alt politruc care s-a perindat pe la conducerea scriptică a Ministerului de Interne, fostul sindicalist Lucian Bode nu avea cum să facă excepție de la ”ambiția” de a controla structurile informative din subordine. Și că deja a sfârșit și acesta, încă din mandatul fostului Cabinet, în ridicola situație ca ”pixul” de ministru să nu îi mai folosească la nimic este cu totul altă poveste.

    Bode, asmuțit de Mihăilă împotriva DIPI
    Una care începe din momentul în care comisarul șef Florin Marius Mihăilă și-a preluat atribuțiile de ministru de facto, șeful de cabinet băgându-i în cap naivului Bode că este ”documentat” de propriul serviciu secret. Iar obsesia deja bolnăvicioasă a lui Mihăilă că este monitorizat de DIPI chiar și în propriul birou avea să îl coste scump pe Lucian Bode. Cel care, cu ochii ”ca pe butelie” pe ”Doi ș’ un sfert”, a neglijat tehnica unei alte structuri… Astfel că, în timp ce de această dată cel puțin Direcția de Informații și Protecție Internă este chiar ea minuțios monitorizată de oamenii ministrului, Direcția de Operațiuni Speciale zburdă în voie… Cu tot cu tehnica performantă primită de la americani…

    Războiul căștilor, ”dezghețat”…
    Mai mult decât atât, profitând din plin de poziția strategică de a fi unica structură de legătură cu procurorii DIICOT, acoperiții DOS au început să facă și ”nefăcute”. Mai ceva ca în vremurile pe care le credeam deja apuse… Mai ales că s-au învățat să arunce ”pisica moartă” a executării filajului în anchete ”in rem” mai mult decât sensibile doar în curtea ”Doi ș’ un sfert”… Numai că, dacă tot au ajuns la acest nivel al ”jocului operativ”, poate că ”dosiștii” ar trebui să știe că orice filaj își are și contrafilajul lui… Iar dacă Bode a ”înghițit” legendarea filării sale de către DIPI mai ceva ca pe pălinca adusă de la Zalău, uite că alții au ajuns la ”beneficarul final” al mandatelor obținute pe siguranță națională. Și care, deși puse în cârca DIPI au fost totuși executate de DOS! Cu riscurile legale de rigoare, bineînțeles…

    Iar aroganța deja ”obraznică” afișată de DOS față de ”colegii” de la DIPI poate ”dezgheța” în orice clipă ”războiul căștilor”… Unul care, ce este drept, s-a purtat dintotdeauna între structurile rivale de elită ale Ministerului de Interne. Dar care acum, când părea că toată ”lumea bună” a sistemului s-a suit în aceeași barcă, tocmai ce este pe cale de a fi reactivat… Pentru că, la acest nivel al sistemului, chiar că nimeni nu este atât de ”gușter” încât ”să muște” operațiunile acoperite ale celorlalte structuri. Mai ales că, după cum reiese din informațiile de ultimă oră intrate în posesia noastră, deja a fost șters praful de peste un mai vechi proiect de desființare a DOS!

    DIICOT își face filajul cu DOS!
    Cel care, la un moment dat, intrase chiar la mapa ministrului Radu Stroe… Și doar ”documentarea” unui șpriț comis de acesta la subsolul unei locații ”securizate” de pe Aviatorilor a făcut ca Stroe să nu mai semneze respectivul proiect. Unul care – doar pentru a se vedea că l-am citit! – menționăm că prevedea etapizări precum”reorganizarea” DOS, până la ”destructurarea” totală a structurii. Cea care ar fi trebuit ”ruptă” în două, o parte fiind alipită la DIPI iar cealaltă la DCCO. Plus ca din cadrele astfel puse la dispoziție să se asigure și pepiniera de de poliție judiciară pentru DIICOT. Acolo unde sporurile sunt deja unele din ”stratosferă”, față de beneficiile celorlalți polițiști judiciari. Însă cu siguranță DIICOT va sări și de această dată ca arsă în sprijinul DOS. Numai că, dacă tot i-au băgat lui Bode în DOS tehnica DIPI, procurorii DIICOT ar face bine să revină la cazurile de criminalitate organziată și terorism și să o lase mai moale cu ”siguranța națională” a ”cetățenilor” din sistem… Știu ei bine care…

    Catalin Tache, Ziarul National

Back to top button