Tag Archives: Bîstroe

Intră cu Bîstroe în rețeaua transeuropeană de transport pentru Dunăre – Marea Neagră. Pentru că Ucraina ne-a luat-o înainte, cerând UE includerea în rețeaua transeuropeană de transport a rutei navigabile prin canalul Bîstroe, României nu i-a mai rămas decât să reacționeze. Astfel, Senatul României a cerut, oficial, Comisiei Europene să introducă portul Sulina în cadrul rețelei TEN-T globale de căi navigabile interioare și să-și ia angajamentul ferm că implementarea Regulamentului European propus nu va dăuna Deltei Dunării, în contextul în care Ucraina a solicitat adăugarea canalelor Chilia și Bîstroe la rețeaua TEN-T. Senatul României a solicitat angajamentul ferm al Comisiei Europene că implementarea Regulamentului European propus nu va dăuna Deltei Dunării, în contextul în care Ucraina a solicitat recent adăugarea canalelor Chilia și Bîstroe la rețeaua TEN-T. Dat fiind criza economică și geopolitică pe care o traversăm cu toții, identificarea de rute alternative pentru transportul produselor ucrainene, în special al cerealelor, este necesară, însă orice plan de construcție a canalului Bîstroe ar putea afecta iremediabil mediul înconjurător, distrugând Delta Dunării și prejudiciind, implicit, interesele României, au arătat senatorii în Hotărârea referitoare la propunerea modificată de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport, publicată în Monitorul Oficial. În același document, Senatul a propus Comisiei Europene ca în noul regulament European să fie introdus portul Sulina în cadrul rețelei TEN-T globale de căi navigabile interioare, luând în considerare localizarea portului Sulina, ce servește ca singurul port de acces al județului Tulcea. Se cere comasarea porturilor românești Totodată, senatorii au cerut Comisiei Europene asocierea porturilor Midia și Mangalia cu portul Constanța în cadrul rețelei TEN-T globale (Comprehensive), arătând că zona Midia a Portului Constanța este situată la o distanță de 18 km în linie dreaptă de Portul Constanța și se întinde pe o suprafață …

Iepurele dă nas în nas pe cărare cu vulpea. – Ce faci bă, prânzule? zice vulpea lingându-și botul de poftă. – Pregătesc o teză de doctorat. Tema este: cum poate iepurele să mânânce o vulpe. – Bă, fugi bă pe colină! Ce, ești specie fluidă, te făcuși carnivor? – Stai numa’ și-o să vezi. Curioasă, vulpea își amână prânzul neașteptat până la proba promisă de iepurele fact checker. Apare și lupul pe alee. – Opa, iote ce surpriză neașteptată … Ce facuși bre, iepure, nu știi că n-am „halit” nimic azi, te plimbi p-aici ca Greta pe la Davos? – Pregătesc o teză de doctorat cu tema: cum poate iepurele să devoreze un lup. – Hai dă-o dreaq, zise lupul. Nu e ca și când ai fi frun bilgheiț să faci carne artificială bună și pentru vegani. Cum poți să crezi că banana e un măr? Cum poți să crezi că șarpele i-a vorbit Evei fără frun consum prealabil de ciuperci bune? – Vino cu mine și-o să vezi. După ceva timp, pe gardul principalei construcții a pădurii apar două piei, una de vulpe și una de lup. Vestea se răspândește ca fulgerul în pădure. Iepurele i-a mâncat și pe vulpe, și pe lup! Erou kaki și mare periculos e iepurele ăsta, frate – nu e bine să te pui cu el, că-ți seacă Delta. Află și ursul, care îl ia de guler pe urecheat. – Bă, nu-mi spune că i-ai mâncat și pe vulpe și pe lup? – Ursule, dacă vrei să te convingi, hai cu mine la vizuină. În timp ce ursul, neîncrezător, mergea agale în urma iepurelui țopăitor, apare leul, cu Himars la brâu și Javeline în părul aranjat Rasta. Cum îl vede pe leu, ursul se transformă în arici și se baricadează la graniță, aruncând în …

Ceață totală în problema canalului Bîstroe Acordul dintre România și Ucraina privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier, ținut la secret de Guvern, a apărut, subit, direct în Monitorul Oficial din 1 martie. Aflăm, astfel, că acordul era semnat deja din 18 noiembrie 2022 și că lucrările de dragare a canalului Bîstroe nu puteau începe fără permisiunea țării noastre. Mai mult, prevederile acordului sunt flagrant în favoarea Kievului. După ce l-a secretizat timp de patru luni, Guvernul a publicat pe 1 martie în Monitorul Oficial acordul cu Ucraina, privind punerea în aplicare a Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier. Acordul a fost semnat de ambele părți încă din 18 noiembrie 2022, ceea ce înseamnă că ucrainenii nu puteau începe lucrări la canalul Bîstroe fără aprobarea României. O simplă lectură a acestui acord nu este de ajuns, prevederile fiind atât de întortocheate, evazive și neclare, încât sunt greu de descifrat. În mod dubios, la doar o zi după apariția în Monitorul Oficial a acordului, ambasadorul Ucrainei la București a ieșit public să anunțe consultări tehnice cu specialiștii români despre canalul Bîstroe. ”Au fost o serie de paşi care s-au făcut de ambele părţi în legătură cu activităţile desfăşurate de Ucraina pentru a menţine calea navigabilă. Am stabilit o comunicare oficială între cele două ministere de Externe. Au fost schimburi de informaţii referitoare la caracterul lucrărilor pe care le-am făcut. Am primit o cerere pentru a măsura lucrările pe care Ucraina le-a desfăşurat, iar această cerere este în lucru. Între timp, este necesar să avem consultări tehnice la nivel de specialişti cu privire la lucrările pe care Ucraina le-a desfăşurat”, a declarat Ihor Prokopchuk, ambasadorul Ucrainei la București. Ce înseamnă aceste afirmații? Că autoritățile române au aprobat lucrările făcute de Ucraina la canalul Bîstroe. Excludere rezonabilă Oficialitățile române …