Baza Deveselu ar putea fi inspectată de experți militari ruși în viitorul apropiat.
SUA au oferit Rusiei mai multe propuneri, în scris, pentru a înlătura competiția militară în Europa, contracarând cererile de la Moscova și încercând să evite ceea ce oficialii occidentali spun că ar putea fi o invazie rusă a Ucrainei, scrie Wall Street Journal.
Propunerile SUA, transmise miercuri Ministerului de Externe al Rusiei, ar putea duce la discuții cu privire la modalități de a evita confruntările în Marea Neagră și inspecții legate de rachete, efectuate de fiecare parte.
De ce ar putea fi inspectată baza Deveselu de către ruși Oficialii americani ar fi arătat aliaților europeni un document confidențial înainte de a înainta propunerile SUA către Moscova, subliniind o serie de soluții posibile, după care administrația Biden a consultat și a informat Congresul, scrie News TVS 24.
În document, printre ideile prezentate Rusiei s-ar numără și cea potrivit căreia Moscova ar putea inspecta bazele americane din România și Polonia. Dacă se ajunge la un acord, baza Deveselu ar putea fi inspectată de experți militari ruși.
Scutul antirachetă de la Deveselu, județul Olt, devenit operațional în 2016, este prima unitate a sistemului Aegis Ashore, versiunea la sol a sistemului naval de apărare antirachetă balistică Aegis. Întins pe o suprafață de 900 de hectare, din care 170 de hectare au fost puse la dispoziție părții americane, sistemul Aegis Ashore este unul defensiv.
Această propunere vine după ce Moscova s-a plâns că sistemele ar putea fi folosite pentru a lansa rachete de croazieră pe teritoriul Rusiei, acuzație pe care SUA au respins-o. Inspecțiile ar avea scopul de a asigura Rusia că lansatoarele nu pot fi folosite în scopuri ofensive.
Sistemul Deveselu are un radar antibalistic și este echipat cu 24 de rachete interceptoare Standard Missile 3 (SM-3). Propunerea SUA ar urmări o acțiune reciprocă din partea Rusiei. Miercuri, Statele Unite au trimis răspunsuri scrise la cererile Rusiei în contextul negocierilor privind situația de la granița cu Ucraina.
Ce spune Polonia Oficialii polonezi spun că guvernul este deschis pentru inspecții de apărare antirachetă, cu condiția ca Rusia să permită inspecția activităților rusești cu rachete în Kaliningrad, o enclavă rusă puternic militarizată de la Marea Baltică, care se învecinează cu Polonia și Lituania.
NATO a trimis miercuri un răspuns scris la solicitările de securitate ale Moscovei, în paralel cu Statele Unite, a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.
Ministerul rus de Externe a cerut în mod explicit, pe 21 ianuarie, retragerea forțelor NATO din România și Bulgaria ca „garanție de securitate” pentru atenuarea crizei de la granița ruso-ucraineană. NATO a reacționat și a numit această cerere inacceptabilă. Și Ministerul român al Afacerilor Externe a reacționat după cererea Rusiei.
De câteva luni, presa românească este bombardată cu știri senzaționale despre amenințările militare ale Kremlinului. Unele dintre ele sunt reale, dar marea majoritate sunt doar baloane de testare a reacției opiniei publice.
Cu scopul de a obţine o situaţie strategică favorabilă, în cazul României, Federația Rusă folosește o combinaţie foarte inteligentă de informaţii, de dezinformare, influenţă economică şi diplomatică, precum și ameninţări militare, de la cele cu arme nucleare până la cele cu arme convenţionale. După cum se vede, „maskirovka” (tehnică KGB de înşelăciune şi dezinformare) funcționează, în continuare.
O informație rostologolită recent în presa românească vorbește despre faptul că aviaţia militară rusă ar fi trecut la antrenamente speciale de atac asupra scutului antirachetă de la Deveselu și că baza americană din România ar fi fost reprodusă în Crimeea, la scară 1/1 din materiale uşoare, pentru ca piloţii să se poată perfecţiona în condiţii cât mai apropiate de cele reale.
Oricât de senzațională ar părea, informația este neverosimilă. În primul rând, armata rusă nu mai este la nivelul celui de-al Doilea Război Mondial, iar pregătirea de acest gen se poate face foarte simplu, pe simulatoare. În al doilea rând, informația nu se regăsește în nicio publicație din Rusia sau Ucraina. În al treilea rând, în cazul în care ar fi fost reală, serviciile de informații ucrainene (SBU) nu ar fi ratat momentul de-a o face publică, mai ales că și-au făcut un obicei de a atrage atenția aliaților din NATO asupra amenințărilor ruse din zona Mării Negre sau Baltice. Nu de puține ori, reprezentanții SBU au făcut declarații publice pe aceste teme.
Așa se face că presa din România umblă de multe ori după „cai verzi pe pereți” ignorând amenințările cu adevărat reale, cum ar fi înmulțirea exercițiilor militarilor ruși de desant aerian și maritim. Totul în condițiile în care Poliția de Frontieră a fost incapabilă să detecteze pătrunderea pe zona litorală românească a unei nave pline cu droguri.
Crimeea: Exercițiu tactic de desant
Pe 25 martie, subunități ale Trupelor de Desant Aerian au început executarea unui exercițiu tactic de amploare în Crimeea. La acesta participă peste 1.500 de militari și peste 300 de unități de tehnică militară, inclusiv avioane ale Aviației Militare de Transport, elicoptere ale Aviației Forțelor Terestre și nave mari de desant ale Flotei ruse din Marea Neagră. Este vorba despre un regiment de desant-asalt și un regiment de artilerie aparținând Diviziei 7 Desant-Asalt, cu desantarea personalului și cu trageri de luptă.
Reprezentanții ministerului rus al Apărării au precizat că, în cadrul exercițiului, „vor fi desfășurate activități de dislocare a trupelor la distanță mare, în mod combinat și în timp scurt”. Unul dintre cele mai spectaculoase episoade ale exercițiului l-a consituit debarcarea subunităților de desant aerian din navele de desant pentru cucerirea și distrugerea punctelor de conducere ale adversarului convențional și a taberelor de pregătire ale formațiunilor înarmate ilegale. „Subunitățile Trupelor de Desant Aerian vor executa manevre în raioane necunoscute pentru acestea. Militarii vor ocupa aliniamente convenabile și le vor menține în scopul asigurării desantului forțelor principale ale grupării, cu sprijinul cu foc al artileriei, Aviației de Front și Aviației Forțelor Terestre, a echipajelor aparatelor de zbor fără pilot, precum și al subunităților de tancuri alocate”, s-a precizat la Ministerul rus al Apărării.
Avertismentele generalului american Ben Hodges
Ben Hodges, fostul comandant al forţelor SUA în Europa (USAREUR), care lucrează în prezent pentru Center for European Policy Analysis, a avertizat, la mijlocul lunii martie, că Rusia va acţiona imediat ce va simţi slăbiciune în cadrul NATO. „Dacă Occidentul nu face nimic cu privire la anexadrea Crimeei, ruşii ar putea ocupa Odesa şi poate chiar România”, a mai spus Hodges.
Generalul american a revenit marți, pe aceeași temă, afirmând că marina rusă ar putea bloca oraşulport Odesa din sudul Ucrainei în cazul unui conflict cu NATO sau cu ţările partenere, informează miercuri agenţia de presă ucraineană Unian. „Pentru ca NATO şi ţările noastre partenere, cum ar fi Ucraina şi Georgia, să poată contracara ceea ce face Rusia este necesar să înfiinţăm propria noastră A2/AD (Anti Access/Area Denial) – ‚sferă de protecţie’- folosind sisteme maritime şi terestre care vor ajuta în primul rând la protejarea României şi să nu permită marinei ruse să blocheze, de exemplu, Odesa. Şi aceasta, în opinia mea, se poate întâmpla”, a spus Hodges într-un interviu acordat marţi agenţiei lituaniene de presă Delfi, transmite Agerpres.
Kremlinul profită de fragmentarea Occidentului
Spre deosebire de situaţia din Marea Baltică, a spus el, acţiunile membrilor NATO în regiunea Mării Negre sunt limitate prin Convenţia de la Montreux din 1936. Statele din afara Mării Negre – SUA, Marea Britanie, Germania, Italia şi Franţa – au drepturi limitate în acest sens: numai nave de o anumită clasă şi tonaj ale lor pot staţiona aici doar 21 de zile, a amintit generalul american în rezervă.
Kremlinul constată fragmentarea Occidentului şi simte că pentru Rusia este o şansă de a-şi atinge obiectivele strategice şi de a tatona cât de mult poate forţa situaţia, a avertizat generalul american.
Subunități Spetsnaz ale Rusiei, pregătite în zone muntoase
Subunități aparținând marii unități cu destinație specială din Ținutul Krasnodar au executat, pe 25 martie, un exercițiu de căutare și distrugere a grupurilor de cercetare-diversiune ale adversarului convențional. Potrivit scenariului exercițiului, într-o zonă montană împădurită, a fost descoperită o tabără de instrucție, pentru pregătirea grupurilor de cercetare-diversiune ale adversarului. Militarii au executat activități de căutare și cercetare, cu întrebuințarea unui aparat de zbor fără pilot, pentru stabilirea rutelor posibile pentru retragerea acestora și a posibilităților de blocare circulară a adversarului. Potrivit militarilor ruși, grupurile de cercetare Spetsnaz au fost transportate cu un elicopter Terminator și desantate în raionul indicat. La manevre au participat peste 1.000 de militari din cadrul subunităților Spetsnaz și aproximativ 70 de unități de tehnică militară.
Scutul antirachetă din Europa de Est, inclusiv baza de la Deveselu, ar putea duce la un război nuclear, iar România ar putea fi una dintre victime, ce va ajunge în ruine, avertizează analistul rus Konstantin Bogdanov, într-un comentariu publicat joi, în ziua în care sistemul de la Deveselu a devenit operaţional, pe portalul de ştiri Lenta.ru şi preluat de New York Times, scrie news.ro
“Elementele antirachetă din Europa de Est ar putea duce la o accelerare pe panta alunecoasă a războiului nuclear într-o criză”, a scris Bogdanov, potrivit NYT.
Elementele scutului vor deveni, inevitabil, ţinte prioritate în cazul unui război nuclear, posibil char ţinte pentru atacuri preventive, avertizează expertul rus. Ţări precum România, care găzduiesc sisteme antirachetă americane, ar putea fi singurele victime, iar Statele Unite să se împace apoi cu Rusia “deasupra ruinelor fumegânde ale elementelor est-europene ale scutului antirachetă”, a adăugat analistul.
Baza din România reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale a Rusiei, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în timp ce la Deveselu avea loc ceremonia oficială prin care sistemul a fost declarat operaţional.
“Am spus de când a început această poveste că experţii noştri sunt convinşi că dezvoltarea sistemului anti-rachete balistice ridică o anumită ameninţare la adresa Federaţiei Ruse”, a declarat Peskov.
”Întrebarea nu este dacă vor fi sau nu luate contramăsuri, măsuri sunt deja luate pentru a menţine securitatea Rusiei la un nivel necesar. Încă de la început am spus că, în opinia experţilor noştri, scutul antirachetă reprezintă o ameninţare la adresa statului nostru”, a precizat Peskov.
“Sunt luate măsuri pentru a asigura nivelul necesar de securitate pentru Rusia. Vreau să vă amintesc faptul că preşedintele însuşi (Vladimir Putin – n.r.) a întrebat în repetate rânduri împotriva cui va funcţiona sistemul”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Declaraţia vine după ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reiterat la Bucureşti că scutul nu este o ameninţare la adresa Rusiei.
La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că acest sistem va face atât Europa, cât şi România mai sigură, însă are doar un caracter defensiv, nefiind îndreptat împotriva niciunui alt stat.
Anterior, un înalt oficial din Ministerul rus de Externe că sistemul antirachetă vizează izolarea Rusiei şi a a avertizat că va duce la o deteriorare a situaţiei deja dificile dintre Moscova şi NATO.
“Aceste decizii ale NATO nu pot decât să exacerbeze o situaţie deja dificilă”, a adăugat el, precizând că măsura va submina eforturile de reparare a relaţiilor dintre Rusia şi Alianţă.
