Anunț important făcut de ANSVSA. Agenția a retras de pe piaţă mai multe sortimente de salate de icre şi humus comercializate de Carrefour România S.A., urmare a evidențierii prezenței Listeria monocytogenes.
Compania le cere consumatorilor să distrugă produsul sau să îl aducă înapoi în magazin, urmând să fie despăgubiți, notează RTV, citat de bugetul.ro.
Produsele care ar putea fi contaminate cu bacteria Listeria sunt:
„SALATĂ CU ICRE DE CRAP ȘI CEAPĂ 140G” brand CARREFOUR – Lot 2408 / DLC 13.10.2018 – Cod EAN: 6420169005328
„SALATĂ CU ICRE DE CRAP ȘI CEAPĂ 70G” brand CARREFOUR – Lot 2408 / DLC 13.10.2018 – Cod EAN: 6420169005304
„SALATĂ CU ICRE DE CRAP ȘI CEAPĂ 300G” brand CARREFOUR – Lot 2408 / DLC 13.10.2018 – Cod EAN: 6420169005298
Depăşite de haosul pestei porcine, autorităţile se gândesc deja la măsuri extreme. Vor să limiteze creşterea porcilor în România. Ce-ar însemna asta pentru fermieri şi ţărani, le-a spus-o şeful ANSVSA, reporterilor Observator.
Între timp, oamenii nu ştiu dacă Guvernul va avea cum să îi despăgubească. Mulţi nu şi-au înregistrat animalele la veterinar. Iar veterinarii refuză să facă înregistrări pe ultima sută de metri.
De un banal cercel depinde soarta a mii de ţărani. Pentru a fi despăgubiţi pentru porcii confiscaţi, animalele crescătorilor trebuie să fie trecute în sistemul naţional de identificare a animalelor. Acest lucru se face prin montarea unui crotal cu un număr de înregistrare.
Regula a fost ignorată însă mult timp de ţărani. Când un focar de pestă a izbucnit lângă judeţul Buzău, acest crescător şi-a făcut calculele. Dacă ar fi avut porcul înregistrat, ar fi primit pe el 800 de lei.
Un crotal costă 10 lei, sumă plătită de proprietar. Şi considerată de mulţi prea mare.
Cornel Gingăraşu, medic veterinar: “Medicul veterinar este foarte greu să-l oblige. Teoretic se poate. Se duce călare cu poliţia, cu nu ştiu ce. Ar putea cu hotărâre judecătorească, dar nu cred că se duce nimeni cu hotărâre judecătorească pentru ca să pună crotal la un porc.”
Veterinarii sunt reticenţi şi din alte motive. Din 2015, Autoritatea Sanitar Veterinară nu mai plăteşte mentenanţa sistemului online în care sunt înregistrate animalele. Dacă un veterinar face o eroare când introduce un număr în sistem, trebuie plătească din propriul buzunar un specialist IT pentru rectificare. De la 31 mai, aceştia trebuie să plătească şi un consultant pentru securitatea datelor.
Viorel Andronie, preşedintele Colegiului Medicilor: “Din cei 2.600 de medici veterinari, numai 1.600 au acceptat să încheie un acord prin care să li se asigure asistenţă şi suport pentru identificare şi înregistrare. 900 dintre ei nu au acceptat şi şi în ziua de astăzi situaţia este la fel.”
Ceea ce înseamnă că porcii aflaţi în evidenţa veterinarilor nu mai intră şi în evidenţa statului pentru eventuale despăgubiri. Până să se aplece asupra situaţiei din teren, guvernanţii încearcă să găsească bani pentru a plăti pagubele.
Viorica Dăncilă: “Pentru mine e important să avem rectificarea bugetară pentru a putea despăgubi oamenii care au fost afectaţi de acest lucru.”
În timp ce Guvernul cere preşedintelui Iohannis să urgenteze şedinţa în care să fie aprobată alocarea de bani, acesta critică guvernul că nu a cheltuit cum trebuie ce a avut până acum la dispoziţie.
Klaus Iohannis: “Cheltuielile din fondul de rezervă pe care Guvernul le-a făcut pentru pesta porcină africană sunt zero. Nu poate fi identificat niciun act normativ, în ciuda spuselor ministrului finanțelor, prin care să fie alocată din fondul de rezervă vreo sumă, oricât de mică, în legătură cu criza generată de PPA.”
Fără garanţia că vor fi despăgubiţi, ţăranii s-au apucat să-şi taie porcii. Nu-i sperie nici carnea de porc infectat. Astăzi, în comuna brăileană Tichileşti, trei bărbaţi au fost prinşi transportând carne de porc luată dintr-o fermă aflată în carantină. Tot azi s-au făcut audieri şi în cazul pestei porcine confirmate în Tunari-Ştefăneşti, Ilfov.
În ce-i priveşte pe oamenii care cresc porcul în curte, aceştia trebuie să se aştepte la limitări.
Pentru limitarea epidemiei se vor emite şi un set de reguli pe care micii crescători ar trebui să le respecte. Aceştia ar trebui să schimbe încălţămintea şi hainele înainte de a intra în contact cu porcii şi să-şi dezinfecteze mâinile.
Potrivit unui raport obținut de Digi24, Comisia Europeană a avertizat România încă din februarie 2017 că nu ia măsuri concrete pentru prevenirea izbucnirii pestei porcine africane. Sursa citată menționează că în loc să întețească măsurile de combatere a bolii, ANSVSA le-a redus, dând exemplu faptul că până în 2017 medicii veterinari controlau de două ori pe an porcii din gospodării, însă ulterior s-ar fi făcut un singur examen.
“România nu aplică încă multe măsuri în vederea prevenirii Pestei Porcine Africane, de exemplu gestionarea populației de mistreți și biosecuritatea în cadrul exploatațiilor non-profesionale și le va aplica doar odată cu confirmarea bolii, cu o întârziere în consecință a rezultatelor. Deși vânătorii au cunoștință de Pesta Porcină Africană, programul slab de supraveghere pasivă a mistreților nu oferă garanția că pesta porcină africană ar fi depistată într-un stadiu incipient după introducerea sa. Acest lucru va întârzia depistarea bolii și, prin urmare, punerea în aplicare a măsurilor de control, mărind riscul răspândirii ulterioare la porcii domestici, în special în exploatațiile non-profesionale. Numeroasele exploatații non-profesionale, cu un nivel mic de biosecuritate, reprezintă punctul cel mai vulnerabil pentru apariția infecției la porcii domestici”, se arată în documentul din 2017.
Localnicii dintr-o comună au alungat autorităţile venite să eutanasieze porcii cu pestă / Ce pedeapsă riscă persoanele care contribuie la propagarea unei boli
Este scandal în comuna Unirea, din judeţul Brăila, după ce localnicii au alungat, luni, echipele Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) venite să eutanasieze porcii dintr-un focar de pestă porcină africană, oamenii refuzând să le permită accesul în curţi.
Localnicii din satul Valea Cânepii, comuna Unirea, nu au acceptat, luni, ca animalele lor să fie sacrificate, deşi în localitate a fost confirmată prezenţa pestei porcine. Autorităţile judeţene spun că oamenii au fost prost sfătuiţi chiar de primar, iar cei care au refuzat au fost trecuţi pe o listă.
„Au fost probleme la Valea Cânepii. Cetăţenii au refuzat să permită accesul echipelor DSVA, jandarmilor şi militarilor, care participă la aceste acţiuni. Nu au vrut să ne lase să întrăm în curţi, atunci am retras echipele, s-a făcut o notă în acest sens cu cetăţenii care refuză. Mai departe, legal, nu ştiu ce vor păţi. Pentru că aici este o chestiune de importanţă naţională şi nu putem să ne jucăm cu unul vrea sau unul nu vrea. Oamenii nu conştientizează, îmi pare rău să spun asta. Vectorul principal este porcul mistreţ, dar circulaţia oamenilor şi a maşinilor este cea care în acest moment împrăştie acest virus. Pentru stabilirea despăgubirilor în cazul porcilor care sunt ucişi este o comisie, nu are treabă DSVSA sau Prefectura. Domnul primar minte, este cel care a agitat lumea acolo. Vă spun cu subiect şi predicat, şi îmi pare rău că este şi medic veterinar”, a declarat, într-o conferinţă de presă, directorul DSVSA Brăila, Gicu Drăgan.
Chiar dacă au fost refuzaţi, reprezentanţii autorităţilor încearcă în continuare să-i convingă pe localnici cu vorba buna, iar până în prezent nu au fost făcute plângeri la Poliţie.
Conform legii, persoanele care contribuie la propagarea unei boli se pot alege cu dosar penal.
„Nu a fost necesară intervenţia poliţiştilor în localitate. În situaţia unui refuz se poate întocmi dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, potrivit articolului 352 din Codul Penal. Conform legii, persoanele aflate în această situaţie riscă închisoare între 6 luni şi 2 ani sau amendă”, a explicat, la solicitarea MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al IPJ Brăila, Laura Dan.
În zona unde au apărut noile focare ale pestei porcine africane există şi o fermă care are aproximativ 136.000 de porci. Autorităţile au luat măsuri speciale astfel încât boala să nu ajungă în complex.
„Ne concentrăm pe Valea Cânepii, Lanurile şi Tufeşti. În zona de supraveghere de 10 kilometri intră şi o mare exploataţie de porcine care are în jur de 136.000 de porci. În aval de această fermă mai avem una între Tichileşti şi Gropeni, de 47.000 de porci. Eforturile noastre sunt în acest moment să facem un cordon în jurul acestor ferme, ca să nu păţim ce s-a întâmplat la Tulcea, pentru că ar fi un dezastru”, a spus directorul DSVSA Brăila, Gicu Drăgan.
Autorităţile din Brăila iau în calcul să declanşeze o amplă vânătoare de porci mistreţi şi au înmulţit controalele de pe rutele de acces către zonele afectate. De asemenea, au fost verificate informaţiile conform cărora pe Dunăre plutesc mai multe cadavre de porci, apărute pe Facebook.
„Au fost intensificate filtrele şi montate altele noi la intrarea şi ieşirea din fiecare localitate afectată. Referitor la porcii respectivi, în momentul acesta avem două echipe care merg pe Dunăre să verifice informaţia. Prima jumătate a fost efectuată deja şi nu se confirmă. Aştept răspunsul celei de a doua echipe. În momentul în care nimeni nu sună la 112 să dea informaţia şi face un filmuleţ pe care o pune pe net, este mai greu să identificăm locul şi momentul”, a anunţat prefectul judeţului Brăila, George Paladi.
Până în prezent, în judeţul Brăila au fost confirmate 16 focare de pestă porcină africaneă şi au fost eutanasiaţi 7.566 de porci, dintre care peste 7.100 au fost omorâţi ca măsură preventivă.
Din ce în ce mai multe produse ieftine și de calitate proastă ajung să fie vândute în magazinele din România. Recent, ministrul Agriculturii a declarat că de vină pentru această situație sunt autoritățile cu rol de control în industria alimentară, care nu-și fac treaba. În acest timp, producătorii locali susțin că activitatea lor este controlată excesiv, în timp ce produsele venite din spațiul UE intră pe piața românească fără nicio verificare.
În ultimul timp, românii au fost bombardați cu o serie de alerte alimentare: de la brânza cu E.coli până la pești plini de viermi sau salam spălat cu oțet. Acestea sunt doar câteva dintre exemplele pe care le-a dat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu. Antreprenorii români din industria alimentară recunosc că pe piață se găsesc numeroase produse neconforme, dar susțin că nu este vina lor. Alimentele aduse din afara țării, mai ales cele produse în țări ale Uniunii Europene, ar beneficia de un regim preferențial, astfel încât sunt controlate extrem de rar.
Preț mic, calitate îndoielnică
„Problema României este că sunt aduse din import produse de calitate proastă, care sunt vândute pe piața locală la prețuri ca și cum ar fi marfă de primă calitate“, spune Sorin Minea, preşedintele Romalimenta și proprietar al producătorului de mezeluri Angst. Acesta susține că vina nu este a fabricantului din afară, ci este a celui care distribuie marfa. Intermediarul alege produse ieftine, acestea fiind, de multe ori, de o calitate îndoielnică și aproape de finalul termenului de valabilitate. Astfel, pentru că „se poate“, pe piața din România ajung să fie vândute alimente neconforme.
Totodată, Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), spune că prețul este primul care contează în preferințele românului, altfel nu s-ar fi dezvoltat marile lanțuri de supermarketuri. „Nu s-ar fi dezvoltat marca proprie low-cost. Produsele acestea vin din Polonia și ajung să fie cu 20-35% mai ieftine decât produsele românești“, a explicat șeful APRIL. „Mulți consideră România ca fiind o piață de mâna a doua“, îl completează Sorin Minea. „Sunt luate toate produsele proaste din afară și sunt aruncate în piață. Spunem: lasă că românul nu se pricepe. Este o jignire!“ Proprietarul Angst este de părere că niciun producător din afară nu este neapărat rău intenționat, dar este normal să se gândească strict la profit. „Dacă există posibilitate să vinzi niște produse la limita termenului de valabilitate, de ce să nu o faci? Aici trebuie controlat strict. Trebuie să vedem cine sunt importatorii. Și aici trebuie să intervină serviciile de sănătate publică“, crede Sorin Minea.
Filosofia românească a controlului
Mai puțin de 0,08% dintre controalele efectuate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) anul trecut au avut ca rezultat respingerea transporturilor la frontieră. Conform datelor furnizate de ANSVSA, au fost controlate un număr de 34.493 de transporturi de produse alimentare de origine animală şi nonanimală. Dintre acestea, 2.509 au fost transporturi cu produse de origine animală, din care: 1.431 au fost importuri şi 1.078 tranzituri şi 31.984 de transporturi cu produse alimentare de origine nonanimală. Ca urmare a neconformităţilor constatate, 27 de transporturi au fost respinse la frontieră. ANSVSA se ocupă de verificările atât din cazul comerțului intracomunitar, cât și din situația importului de alimente din țările terțe.
În opinia producătorilor, există prea multe controale în cazul produselor românești. „Orice tip de verificare trebuie să protejeze piața locală. Din păcate la noi controalele sunt exagerate pentru produsele românești și sunt aproape zero pe marfa adusă din afară pe private label (n.r-marcă proprie). Orice vine din afară trebuie să fie controlat strict. La noi există tendința să se închidă ochii – lasă că în România merge și așa“, explică președintele Romalimenta. Și Dragoș Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA), consideră că marea problemă a alimentelor din import este controlul lor. „O mare parte dintre ele provin din țările intracomunitare. Controlul acestor produse se face sporadic sau se face când alimentele ajung în magazine și nu sunt controlate cum ar trebui să fie controlate și atunci scapă și produse cu probleme“, spune Frumosu. Acesta spune că ANPC se ocupă cu termenele de valabilitate și înșelarea consumatorului, în timp ce ANSVSA se ocupă de calitatea și de siguranța alimentelor. Ei sunt cei care iau probe.
În opinia lui Dorin Cojocaru, autoritățile de control dau dovadă de mult exces de zel în cazul românilor. „Pe producătorii autohoni pot să-i frece cât vor ei, dar pentru produsele din afară nu poți să verifici mai mult de 5-6% (nu te lasă Comisia Europeană). Dacă controlezi mai mult se autosesisează DNA-ul. Există un registru de control. Legea spune că ai voie doar o dată să te duci în control. Mai este o problemă – DSVSA-ul, ANPC-ul sau ministerul Agriculturii, mai nou și Poliția Comunitară, se duc cu toții și controlează același lucru“, a completat Cojocaru. El mai spune că, în realitate, autoritățile nici nu știu ce să controleze. „Eu vă spun un caz sesizat de mine, de falsificare în cazul unui hipermarket. Le-am dat și furnizorul. Când s-au dus acolo, au băut o cafea cu directoarea. Apoi se împiedicau de cutiile cu ulei de palmier deshidrat și nu știau ce este – pe acesta îl bagă în cașcaval sau smântână. Nu au cerut un raport de producție, nimic, iar după 8 luni eu nu am primit niciun răspuns din partea autorităților“, se plânge președintele APRIL.
În opinia lui Dragoș Frumosu, ANSVSA ar trebui să aibă mai multe laboratoare, astfel încât să poată efectua controale rapide în toată țara. În prezent, conform datelor instituției, în subordinea ANSVSA îşi desfăşoară activitatea 41 de laboratoare sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi trei institute veterinare, toate fiind acreditate conform standardelor europene. (sursa: Capital.ro)
