anaf

Tunul feroviar uriaș regizat recent pentru garoianul interlop Bercea Mondialul de directorul general al CFR Marfă, Daniel Apostolache, și binecuvântat de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a fost blocat de către ANAF.

CSAT a scanat tunul feroviar uriaș regizat de directorul general Daniel Apostolache de la CFR Marfă pentru Bercea Mondialul:

Publicația Puterea.ro a semnalat în urmă cu o lună și ceva cădirectorul general de la SNTFM CFR Marfă SA, Daniel Apostolache, a scos la vânzare 7.153 de vagoane și 508 locomotive, atenție, aflate sub sechestru la ANAF, pentru un preț total de aproximativ 165 de milioane de euro.

Tot PUTEREA a semnalat că cel mai interesat de achiziționarea acestor vagoane și locomotive este interlopul din Olt Sandu Anghel, cunoscut sub numele de „Bercea Mondialu”, finul fratelui lui Traian Băsescu, care a fost eliberat condiţionat din închisoare anul trecut după ce ispăşise un an şi cinci luni din pedeapsa de 13 ani la care fusese condamanat într-un dosar de tentativă de omor (Bercea Mondialu vrea 500 de locomotive și peste 7.000 de vagoane de la CFR Marfă. EXCLUSIV).

Ulterior, tot PUTEREA a dezvăluit că CFR Marfă a făcut o superofertă pentru Bercea Mondialu: locomotive scoase la vânzare la prețul de, atenție, 12 lei și 35 de lei, și vagoane evaluate la 7.000 de lei (https://www.puterea.ro/super-oferta-cfr-marfa-pentru-bercea-mondialu12-lei-o-locomotiva-7-000-de-lei-un-vagon-exclusiv/).

Ca urmare a dezvălurilor noastre, CSAT a răspuns că ministrul Transportuilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, este responsabil de vânzarea vagoanelor către Bercea Mondialu (CSAT: Vânzarea vagoanelor și locomotivelor către Bercea Mondialu este atributul lui Grindeanu).

Grindeanu făcut KO de ANAF

La sfârșitul săptămânii trecute, directorul general al CFR Marfă, Daniel Apostolache, și ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, au fost făcuți KO de către directorul general al ANAF, Nicoleta Cârciumaru. Pentru că cele 7.153 de vagoane și 508 locomotive, erau sub sechestru la ANAF nu puteau fi vândute fără acordul ANAF.

Ca atare, ANAF a transmis către CFR Marfă să stopeze vânzarea vagoanelor și locomonitivelor pentru că valoarea de inventar a acestora este foarte mult subevaluată. Mai mult, ANAF a anunțat CFR Marfă că vânzarea vagoanelor și locomotivelor s-ar putea relua doar după ce CFR Marfă va face o evaluare la zi a fiecărei locomotive și a fiecărui vagon.

Așadar, mega afacerea regizată de Grindeanu și Apostolache pentru Bercea Mondialu, dar de fapt pentru un afacerist bine ancorat la calea ferată, mai are de așteptat.

Timp de două zile, angajații de la Ministerul de Finanțe au protestat față de măsurile fiscal-bugetare pe care urmărește să le ia Guvernul, pentru că le-ar fi afectate veniturile. Mai precis, măsuri precum tăierea voucherelor pentru bugetarii care iau mai mult de 5.850 de lei, a normei de hrană sau limitarea sporului pentru condiții vătămătoare la 1.000 de lei brut (adică un net de 645 de lei), ar ajunge să lovească din plin în acest minister, unde lefurile sunt destul de generoase, conform Adevarul.ro.

Conform ultimelor date privind salarizarea de la Ministerul Finanțe, care sunt aferente lunii mai, o bună parte dintre angajați ajung să aibă salariile diminuate. Unul din cele mai mari salarii le regăsim la cabinetul demnitarilor, unde un consilier încasa, în luna mai, în mână, 13.285 de lei, mai mult decât ministrul de Finanțe de la acea vreme, Adrian Câciu, căruia îi intrau în cont doar 12.776 de lei.

La Direcția Generală Juridică – adică locul unde a pornit protestul spontan, apoi s-a extins –, organigrama arată că există un director general, doi directori adjuncți, cinci șefi serviciu și un șef birou. De asemenea, sunt 45 de consilieri juridici și patru experți.

Directorul general lua în luna mai 11.518 lei, în timp ce un adjunct încasa 10.238 de lei. Un șef de serviciu ridica 9.354 de lei, iar la consilierii juridici superiori suma putea ajunge până la 7.537, majoritatea lefurilor fiind de 7.000 de lei. Din datele consultate de „Adevărul“, la Direcția Generală Juridică, doar cinci angajați aveau salarii sub 5.850 de lei, adică pragul de la care începe tăierea unor beneficii.

70 din 75 de angajați de la o direcție, afectați de OUG

La Direcția Trezorerie, acolo unde a intervenit inclusiv Ciolacu, după cum au precizat surse politice pentru „Adevărul“, ca plățile să nu fie oprite vineri, exact înainte de minivacanța bugetară, majoritatea angajaților au în jur de 7.000 de lei salariul. Un director primește 12.416 lei. Din 75 de angajați la această direcție, doar cinci aveau leafa netă sub 5.850 de lei.

La Direcția de Legislație Fiscală, unde în mod normal ar trebui să fie concepute actele normative referitoare la domeniul fiscal, directorul general a primit în luna mai 10.882 de lei, acesta având trei directori generali adjuncți. Unul dintre aceștia a încasat chiar mai mult, adică 11.190 de lei. Nu mai puțin de 13 șefi serviciu sunt la această direcție, precum și un șef birou. În cazul celor cu funcția de șef serviciu, lefurile au variat între 9.225 de lei și 10.219 lei. Dintre cei peste 120 de oameni de la această direcție, doar 12 au venituri sub 5.850 de lei.

La Serviciul de comunicare, relații publice, mass-media și transparență, șef serviciul avea 9.247 de lei. 17 persoane erau prinse la acest serviciu, dintre care 13 depășeau suma netă de 5.850 de lei.

Fitile politice și lupta pentru funcționari

Nu lipsesc nici disputele care au conexiuni cu viața politică. Surse politice susțin că unii funcționari de la Direcția Juridică ar fi vrut să se transfere de la Ministerul Finanțelor la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, pentru a lucra tot cu Adrian Câciu. Un motiv ar fi legat de salariile mai mari, dat fiind că la MIPE există din start un spor de 50% pentru activitatea cu programe europene, fiind date în lunile trecute mai multe ordonanțe pentru o salarizare corespunzătoare a personalului care lucrează cu asemenea fonduri.

Însă problema cu deficitul de personal există atât la Ministerul de Finanțe, cât și la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Surse politice au precizat pentru „Adevărul“ că Boloș nu vrea să dea drumul personalului experimentat din MFP către MIPE. Nu e prima dată când există o „luptă“ pe funcționarii cu experiență. Anul trecut, tot Boloș s-a contrat cu Cseke Attila, la acea vreme ministru al Dezvoltării, pe o ordonanță de urgență privind trecerea unui funcționar public de la o instituție la alta. După intervenția colegilor de guvern și a premierului, ordonanța de urgență a fost amendată de așa natură încât să poată avea loc în continuare transferuri, dar instituția unde e încadrarea de bază a funcționarului să aibă un cuvânt important de spus.

Surse politice au arătat cu degetul și către Vasile Marica, lider sindical al funcționărimii publice, care ar fi apropiat de PSD. Vasile Marica și-a început activitatea sindicală la jumătatea anilor ’90. În 1995, a preluat conducerea Sindicatului Național Vamal Unirea, apoi și-a sporit influența în rândul mișcării sindicale, ajungând lider al Federației Naționale a Sindicatelor din Finanțe, rol care l-a adus în prim-plan, cu clinciuri mai ales cu premieri și miniștri de dreapta, în ultimele două decenii.

Marcel Boloș le-a promis celor de la Finanțele că în noua lege a salarizării finanțiștii vor fi o categorie bugetară aparte, nu vor exista disponibilizări și va exista o creștere a salariilor, prin aplicarea hotărârilor judecătorești legate de aspecte privind diferite restanțe.

Vezi si – Piloșii și fotomodelele din ANRE, cu salarii de mii de euro, pârăsc guvernul la Bruxelles pentru că vrea să limiteze angajările și numărul de mașini

Un grup de angajați ANRE a transmis premierului Marcel Ciolacu și mai multor miniștri un memoriu prin care critică proiectul de ordonanță de urgență de reducere a costurilor birocrației. Memoriul consultat de G4Media amenință cu sesizarea Comisiei Europene privind o presupusă încălcare a independenței instituției.

ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în Energie), arbitrul pieței telecom, a fost constant în centrul atenției publice pentru salariile de mii de euro și angajarea unor persoane fără legătură cu activitatea, doar pe baza legăturilor politice. Mai mult, instituția are deja 360 de persoane, mai mult decât instituții similare din țări mai mari, și un proiect de lege prevede suplimentarea cu 180 de posturi.

Proiectul de OUG criticat de angajați prevede limitarea angajărilor la stat, salarizarea pe criterii de performanță, instituirea unor norme clare pentru cumpărarea de autoturisme și plata la buget a 80% din profitul sau excedentul realizat de agențiile/instituțiile de stat.

Salariații ANRE se arată însă nemulțumiți de proiect și susțin că ”prevederile articolului care prevede că autoritățile/agențiile datorează anual o taxă specială în procent de 80% aplicată rezultatului net afectează resursele financiare ale ANRE, fiind în contradicție cu criteriile de independență enunțate de Comisia Europeană”.

Ei susțin că limitarea numărului de autoturisme ar încălca independența instituției: ”Totodată, impunerea unor normative de personal sau a unor norme de dotare cu autoturisme împiedică ANRE în luarea unor decizii autonome cu privire la execuția bugetului și de prganizare a activității. Tot în contradicție cu principiile de independență sunt și prevederile că posturile vacante se anulează”.

Pentru a stopa reforma administrativă, angajații ANRE au anunțat că vor trimite memoriul și Comisiei Europene, mai precis Directoratului General pentru Energie.

Reamintim că premierul Marcel Ciolacu și ministrul de Finanțe Marcel Boloș au anunțat în urmă cu două săptămâni o serie de măsuri pentru scăderea cheltuielilor statului.

Radu Cosmin Preda, fost senator PSD în mandatul 2016-2020, a fost numit Director General Activități Suport la ANRE. Preda este absolvent al Facultății de Mecanică din Universitatea Craiova și nu a avut legături cu domeniul energiei până la angajarea sa în instituție, cu câțiva ani în urmă. Salariul net al lui Radu Cosmin Preda este de circa 7.000 de euro lunar, potrivit surselor G4Media.

În perioada octombrie 2018-februarie 2021, Marina Claudia Răduinea a avansat rapid în funcție, de la simplu consilier la director. Din februarie 2021, Marina Claudia Răduinea deține, interimar, postul de director general adjunct al Direcției Activități Suport din cadrul ANRE. O sursă apropiată instituției susține că, în această calitate, Răduinea are un venit de 15.600 de euro/lunar, dar, într-un răspuns pentru G4Media, aceasta respinge afirmația: ”Potrivit Legii, veniturile mele sunt confidențiale, dar țin să precizez că ele nu se ridică ca ordin de mărime ca acela indicat de Dvs.”

Fotomodelul Roxana Ilie (32 de ani), administrator al firmei Look Outdoor SRL, societate despre care G4Media.ro a dezvăluit, luna trecută, că are contracte pentru servicii de presă și propagandă cu PSD, a fost angajată, recent, la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), instituție aflată sub controlul aceluiași partid. Fotomodel de renume, Roxana Ilie este o prezență constantă în publicațiile de cancan.

Personalul ANAF care controlează multinaționalele, subdimensionat și prost plătit

Cei 3.700 de mari contribuabili din România, în cea mai mare parte multinaționale, sunt controlați de doar 230 de inspectori fiscali. Mai mult, salarizarea acestora este modestă, în condițiile în care riscurile și complexitatea muncii sunt enorme. Sindicaliștii din sistem ne spun că, atunci când se duc în controale la companiile străine, inspectorii fiscali sunt intimidați de armate de avocați și consultanți fiscali, unii dintre ei nume sonore de politicieni și foști miniștri sau foști șefi de prin ANAF, și hărțuiți cu plângeri penale de abuz în serviciu.

Statul român nu vrea să încaseze bani de la multinaționale, ca să nu se pună rău cu statele dezvoltate din UE, în fața cărora îngenunchează de fiecare dată. Peste 50% din încasările la buget vin de la cei 3.700 de mari contribuabili, unde optimizările fiscale, care cresc pierderile și scad profiturile, ajung să diminueze drastic veniturile bugetare. Pentru acești 3.700 de mari contribuabili, există Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) din cadrul ANAF, un departament strategic al instituției, care ar fi trebuit să beneficieze de salarizare corespunzătoare complexității muncii și riscurilor aferente și al cărui personal ar fi trebuit să fie cel mai numeros posibil, pentru ca statul să reușească să încaseze mai mulți bani. Evident că nimic din toate acestea nu se întâmplă. Direcția are doar 230 de inspectori fiscali care se ocupă efectiv de controale și nici nu există vreo intenție de a majora numărul de angajați. Sindicaliștii din Finanțe ne spun că cei mai buni inspectori de la DGAMC au fost luați, în marea lor majoritate, de multinaționale sau au emigrat în departamente mai lejere, unde oricum primeau aceeași bani puțini. ”În ultimii trei ani, la DGAMC, personalul din activitatea de inspecție și administrare s-a redus la jumătate (în prezent sunt sub 500 angajați, inclusiv cu cei din serviciile suport, din care mai puțin de 230 angajați desfășoară activitate de inspecție fiscală, administrează 3.700 mari contribuabili și realizează 47% din totalul veniturilor colectate de ANAF). Chiar și în cadrul centralei ANAF există structuri cu rol important în identificarea riscurilor fiscale, controlul marilor averi, gestionarea cazurilor speciale, care funcționează cu personal cu mult sub nivelul necesar. Această situație are loc ca urmare a nerecompensării corecte a muncii depuse, a complexitatii acesteia, a riscurilor suplimentare asumate și a inexistenței unor instrumente manageriale de stimulare a performanței”, se arată într-un comunicat al Sindicatului Național Finanțe Publice – SindFISC.

Armată de avocați și consultanți fiscali

Sindicaliștii din Finanțe ne spun că inspectorii fiscali care se duc în control la multinaționale au o misiune foarte grea și trebuie să fie bine pregătiți din punct de vedere psihologic, pentru că armata de avocați și de consultanți fiscali care se prezintă în fața lor este destul de intimidantă. Mai ales când printre acești avocați și consultanți fiscali ai multinaționalelor, inspectorii ANAF recunosc foști politicieni, persoane publice și nume sonore din România, cum este cazul fostului secretar de stat Gabriel Biriș. ”Avocații și consultanții fiscali vin cu tot felul de argumente și găsesc tot felul de chichițe, pe care inspectorii trebuie să le cunoască. Vorbim și de fluxuri tehnologice, pentru că pot fi sustrageri și prin rețete de fabricare, nu neapărat prin înregistrările pur contabile. Apoi, ca inspector, nu e ușor când te vezi față în față cu 10 inși, unii dintre ei cu apariții pe la televizor, iar alții au participat chiar la elaborarea unor acte normative pentru care se contrează în timpul controlului”, ne-a declarat Nicolae-Liviu Toader, președintele Sindicatului Național Finanțe Publice – SindFISC.

Persoanele incomode, scoase din echipele de control

Marile firme de consultanță asta fac, optimizare fiscală, care este la limita evaziunii fiscale, iar inspectorii de la Finanțe nu au aceeași pregătire, pentru că nimeni nu-i trimite la specializări, susțin sindicaliștii. ”Oamenii buni din ANAF sunt foarte vânați de multinaționale, care le oferă salarii cel puțin duble și multe alte facilități. Pe de altă parte, inspectorii sunt hărțuiți prin instanță, fiind dați în judecată pe persoană fizică. Astfel, multinaționalele controlate îi acuză de abuz în serviciu, de interpretare tendențioasă. ANAF nu-i sprijină cu asistență juridică pe inspectori și nu-i apără deloc, ci doar noi, de la sindicat, îi ajutăm. Chiar dacă nu câștigă în instanță, scopul acestor procese este de intimidare, de tragere de timp, de înlocuire a persoanelor incomode. Multinaționalele cer, de multe ori, scoaterea din echipa de control, iar dacă începe urmărirea penală a inspectorului, ANAF este obligat să-l scoată din echipă”, ne-a precizat președintele Sindicatului Național Finanțe Publice – SindFISC, Nicolae-Liviu Toader.

Claudia Marcu / Ziarul National

Altă năpastă pe capul polițiștilor. Băgați la înaintare în conflictele cu populația
Forțat de Comisia Europeană, care amenință să nu mai dea bani României pentru combaterea pestei porcine africane, Guvernul a decis să schimbe legislația în domeniu. Printre modificări se află și sarcinile în plus pentru polițiști, care vor fi obligați să controleze porcii din gospodăriile populației și mașinile suspecte că ar transporta astfel de animale. Totodată, în acțiunile de control și carantinare a zonelor afectate de pesta porcină africană, va fi implicată și Armata Română.

Guvernul anunță măsuri drastice pentru combaterea pestei porcine africane, adresate, în principal, exploatațiilor comerciale și gospodăriilor populației și mai puțin fondurilor de vânătoare, unde mistreții continuă să împrăștie virusul. Un pas important este sarcina dată polițiștilor în controlul porcilor crescuți de persoane fizice și în verificarea autovehiculelor, dat fiind interdicția transporului suinelor fără acte în regulă.

Astfel, angajații MAI vor avea în atribuții controlul în vederea respectării de către deținătorii de porcine a prevederilor legale, controlul circulaţiei porcinelor pe drumurile publice şi sancționarea mişcării porcinelor și deținerii ilegale a acestora, precum și confiscarea animalelor care sunt transportate ilegal și a mijloacelor de transport care sunt utilizate la transportul acestora.

Potrivit proiectului de hotărâre de guvern, polițiștii, jandarmii, pompierii și polițiștii de Frontieră vor participa, prin echipe fixe şi/sau mobile, la activităţile pentru supravegherea şi controlul mişcărilor de porcine vii, produse şi subproduse animaliere, alte materii şi materiale ce pot fi contagioase, în şi dinspre focar, zona de protecţie şi zona de supraveghere. Totodată, aceștia vor acorda sprijin personalului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor pentru aplicarea tuturor măsurilor restrictive și vor stabili rutele, vor dirija şi vor controla circulaţia autovehiculelor în zonele afectate de pesta porcină africană.

Panouri de avertizare
În jurul gospodăriilor și localităților în care a fost depistată pesta porcină africană vor fi instalate panouri de avertizare, iar polițiștii și Armata vor institui controale și supraveghere a zonelor. Semne şi panouri de avertizare vor fi montate și pe drumurile ce delimitează graniţele zonelor de protecţie şi de supraveghere. Pe de altă parte, polițiștii de Frontieră vor fi obligați să raporteze autorităților sanitare veterinare descoperirea cadavrelor de mistreți sau atunci când observă populaţii de porci mistreţi cu un comportament modificat, care poate fi determinat de boală, despre care au luat cunoştinţă pe timpul executării misiunilor de supraveghere a frontierei României. Ministerul Apărării Naționale va asigura sprijinul necesar organizării prompte a centrelor de intervenție în teren, cât mai aproape de focar, inclusiv prin punerea la dispoziția acestora a unor facilități existente în unitățile militare ce pot fi dislocate în acest sens. În același timp, Armata Română va îndeplini și alte atribuții dispuse de prefect, în calitate de preşedinte al comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă.

Porcii confiscați, „cazați” de primării și vânduți de ANAF
Autoritățile locale vor fi obligate să asigure amenajarea spațiilor necesare cazării porcinele neidentificate și neînsoțite de documentele specifice prevederilor legislației sanitar-veterinare care sunt reţinute oficial și condiții de întreținere a acestora cu respectarea normelor de bunăstare. În cazul animalelor moarte, angajații primăriilor sunt cei care se vor ocupa de scoaterea și manipularea cadavrelor din adăpost, săparea și astuparea gropilor. În ce privește animalele vii confiscate, acestea vor fi valorificate de către ANAF.

Claudia Marcu

ANAF anunță noi controale la sânge în ceea ce privește munca la negru. Acestea au început deja, sute de firme fiind verificate, dar amploarea acțiunilor de control va crește substanțial în perioada următoare. Președintele Fiscului, Lucian Heiuș, a dat detalii despre aceste controale.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Inspecția Muncii anunță noi controale ce vizează firmele și munca la negru. Planul comun de acţiune privind organizarea controalelor fiscale în cooperare cu Inspecţia Muncii este în curs de realizare, printr-o acţiune pilot derulată la nivelul municipiului Bucureşti şi judeţului Ilfov, prin intermediul Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală Bucureşti.

Noi controale anunțate de ANAF
Vor fi verificate 300 de firme pentru prevenirea și combaterea sustragerii de la declararea și fiscalizarea muncii.

„Munca la negru, alături de evaziunea fiscală, este un flagel al economiei românești și atunci am semnat acest protocol împreună cu ITM (n.r. Inspecția Tehnnică a Muncii) și am denumit acțiunea CRONOS, în care inspectorii de la Antifraudă, împreună cu inspectori de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, mergem împreună în controale„, a declarat Lucian Heiuș, președintele ANAF, pentru Antena 3.

În lunile următoare acțiunile de control capătă amploare
Președintele ANAF spune că au fost trimise mii de notificări agenților economici privind riscurile la care se expun prin munca la negru. Lucian Heiuș a declarat că aceste acțiuni de control vor lua amploare în lunile următoare și anul viitor pentru reducerea acestui fenomen.

Trebuie să înțeleagă să nu mai accepte acest mod de lucru
Lucian Heiuș a precizat că obiectivul nu este acela de a da amenzi sau colectarea de sume suplimentare la stat.

„Obiectivul nostru principal este să creștem conformarea voluntară la declarare și să înțeleagă toți agenții economici, dar în același timp să înțeleagă și angajatori și să nu mai accepte acest mod de lucru de a primi bani la negru, pe lângă salariul pe care îl are trecut în cartea de muncă”, a mai precizat Lucian Heiuș.

De asemenea, menționăm că, inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală au verificat peste 20.000 de contribuabili în primele 8 luni ale anului, fiind estimate implicaţii fiscale şi aplicate sancţiuni contravenţionale în sumă totală de 677 milioane de lei.

Sursa: capital.ro

Un nou ordin emis de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) prevede că un contribuabil ce realizează venituri extrasalariale trebuie să plătească contribuții la sănătate chiar dacă moare.

ANAF a dat ordin! Acești români trebuie să plătească contribuții chiar și după moarte
Mai precis, românii care dețin venituri extrasalariale peste plafonul de 12 salarii minime vor datora contribuții la sănătate chiar dacă mor. Familia sau moștenitorii sunt cei care vor fi nevoiți să plătească contribuțiile la sănătate pe perioada dinaintea morții, dar nu vor fi obligați să facă drumuri la ANAF.

Contribuțiile la sănătate vor fi reținute pur și simplu din oficiu de cei de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). Suma contribuției datorate la plată va fi menționată în certificatul de atestare fiscală, care va fi folosit atunci când va fi realizată și succesiunea. Până pe data de 31 decembrie, ANAF în fiecare an are o situație de acest fel și începe procedurile.

Ordonanța de Guvern 16/2022
Ordonanța de Guvern 16/2022 prevede ample modificări la nivelul întregului Cod Fiscal românesc. Printre schimbări se numără și cele legate de contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), vizate fiind persoanele care obțin venituri din activități independente, inclusiv elevii și studenții.

Guvernul României a stabilit că persoanele care obțin venituri în urma unor activități independente, din drepturi de proprietate intelectuale, din chirii ori din activități agricole, dar nu exclusiv, sunt obligate să achite CASS-ul, începând cu veniturile din 2023, de la un plafon de șase salarii minime în sus.

Cei care realizează venituri ce depășesc plafoanele invocate, din activități nesalariale, au obligația de a depune o declarație referitoare la impozitul pe venit și la contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, dar nu mai târziu de 25 mai (inclusiv) a anului următor celui pentru care se stabilește contribuția datorată la bugetul de stat. În caz contrar, anume dacă venitul realizat se încadrează în același plafon cu venitul estimat, atunci nu mai este nevoie de depunerea unei declarații unice privind veniturile de acest tip.

Sursa: capital.ro

Majoritatea produselor comandate online se plătesc cash, la livrare, în România. ANAF vrea să introducă un formular, care va trebui să fie completat de firmele de curierat.

ANAF a anunțat că vrea să stopeze evaziunea fiscală provenită din comerțul online. Instituția a lansat în dezbatere publică Formularul 395, care va trebui completat de firmele de curierat și depus lunar pe portalul e-guvernare.

Afacere înfloritoare
În acest formular se vor completa datele expeditorului, dar ale destinatarului. ANAF se concentrează mai multe pe expeditor, astfel că în formular vor trebui completate datele referitoare la valoarea produsului comandat, numele firmei, dar și codul de identificare fiscală.

În România, mai mult de 60% dintre produsele comandate online se plătesc la livrare, cu numerar. Astfel de tranzacții sunt imposibil de urmărit de către instituțiile financiare. În țara noastră, comerțul online a explodat în pandemie. Anul acesta va trece de 6,8 miliarde de euro, în creștere cu 18% față de 2021, estimează analiștii.

Justificările ANAF
ANAF explică că acest formular vine după ce foarte multe firme care activează în mediul online nu și-au declară toate veniturile și nici nu au plătit impozitele și taxele prevăzute de lege.

„Fiind un domeniu nou și în expansiune continuă, comerțul electronic a devenit extrem de atractiv pentru toate categoriile de agenți economici. S-a constatat că există un procent semnificativ de operatori economici care activează în mediul online și care nu-și îndeplinesc obligațiile legale. Aceste obligații se referă atât la înregistrarea și autorizarea activității, cât și la declararea veniturilor obținute, respectiv achitarea taxelor și impozitelor datorate.

Conform datelor statistice disponibile, comunicate de Registrul Comerțului, în 2019 erau înregistrate un număr de 19.988 entități cu codul CAEN principal 4791 – Comerţ cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet. Acest număr a crescut în 2020 la 24.415, iar la finalul anului 2021 era la 29.808. La acestea se mai adaugă, bineînțeles, și numeroase alte entități care au această activitate ca una secundară”, se menționează în referatul d eaprobare al actului normativ, potrivit avocatnet.ro.

Sursa: evz.ro

Directorul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) a anunțat că anumitor români trebuie să le fie controlată situația financiară personală. Despre ce este vorba?

Vor fi verificați imediat! Se întâmplă în toată România. ANAF va intra pe fir
Românii cărora le place să publice în mediul online imagini cu mașinile și cu casele scumpe pe care le au vor intra în vizorul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Anunțul a fost făcut de către șeful instituției, Lucian Heiuș, cel care precizează că inspectorii ANAF vor căuta să afle de unde provin aceste sume de bani sau în ce au fost investite.

„Trebuie să facem aceste controale privind situația fiscală personală. Sunt persoane care au o avere cel puțin afișată foarte mare și care se constată că nu și-au plătit sau nu au avut veniturile care să justifice de unde au acești bani”, spune Lucian Heiuș.

Practica din ce în ce mai întâlnită în România
Directorul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) mai spune că persoanele vizate sunt cele care au imobile sau mașini care nu pot fi justificate.

De asemenea, Lucian Heiuș a mai spus că există cazuri, din ce în ce mai dese, când românii sunt descoperiți că și-au împrumutat propria firmă cu sume destul de mari de bani.

„Dacă unei persoane îi apar proprietăți de natură imobiliară sau mobile, mașini foarte scumpe, vedem dacă în conturile bancare au apărut sume mari de bani și care nu pot să fie justificate sau, în cazul în care au societăți comerciale, vedem dacă și-au creditat aceste sume, că știți că există o practică frecventă să-ți împrumuți propria ta societate cu sume mari de bani”, spune directorul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Momentul în care se declanșează un semnal de alarmă
În aceeași declarație de presă pe care a susținut-o la Ministerul Finanțelor, Lucian Heiuș a mai spus că se declanșează un semnal de alarmă în momentul în care există o depășire a sumei de 50.000 de lei.

„Dacă diferența dintre venitul estimat, ținând cont de aceste trei elemente pe care vi le-am spus și venitul pe care el l-a declarat depășește 50.000 de lei, atunci deja este un semnal de alarmă și intră în analiza noastră de risc”, mai spune Lucian Heiuș, directorul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Sursa: capital.ro

ANAF a anunțat că mai mulți contribuabili au primit email-uri suspecte prin care erau anunțați că au datorii pe care trebuie să le plătească în 24 de ore. Totul este o escrocherie. Specialiștii îi sfătuiesc pe oameni să nu deschidă astfel de email-uri.

Mai mulți contribuabili au primi email-uri false care îi anunțau că aveau datorii la ANAF. Instituția avertizează că totul este o înșelătorie, iar persoanele care l-au primit trebuie să îl șteargă imediat.

Nu deschideți email-ul
În mesajul primit de contribuabili se menționează că oamenii nu și-au plătit integral anumite impozite și sunt amenințați cu amenzi uriașe. La final este menționat și un număr de cont în care să se facă urgent plata.

„La sesizarea unor contribuabili, ANAF atenționează, la nici o lună de la precedentele emailuri ale unor infractori cibernetici, cu privire la mesaje false transmise în numele instituției, prin care contribuabilii sunt anunțați că au de plătit impozite către sistemul bugetar din România.

Pentru siguranța dumneavoastră, vă sfătuim să nu deschideți aceste emailuri, iar, dacă au fost deschise, să nu accesați documentele anexate sau linkurile din conținut. Și, în niciun caz, să nu transmiteți bani către conturile menționate! Reamintim tuturor contribuabililor că ANAF a dezvoltat și pus la dispoziția contribuabililor, gratuit, serviciul Spațiul Privat Virtual, pentru o comunicare securizată cu instituția“, se precizează într-un comunicat de presă al ANAF.

Verificați cu atenție mesajele
În urmă cu o lună, un alt mesaj fals a fost trimis contribuabililor în numele ANAF. Specialiștii în securitate cibernetică au descoperit că persoanele care descarcau așa-zisa somație ANAF își virusau automat telefonul sau laptopul.

„De fiecare dată când primiţi un mesaj nesolicitat, trebuie să fiţi atenţi şi să verificaţi sursa mesajului primit. În acest caz, dacă se accesau informaţiile din header-ul mail-ului, se putea observa că mesajul a fost transmis de pe domeniul newtargets24.online şi nu de pe anaf.ro. Dacă utilizatorul era atent la textul mesajului, observa că este cel mai probabil tradus automatizat în română dintr-o limbă străină, deoarece există greşeli clare de exprimare.

În plus, dacă utilizatorul analiza ataşamentul din e-mail cu o soluţie de securitate existentă pe dispozitiv, ori una disponibilă gratis online (ex: VirusTotal), îşi putea da imediat seama că este vorba despre un fişier infectat cu malware”, au explicat experţii în securitate cibernetică.

Sursa: capital.ro